Anul catehetic 2007-Anul catehetic 2007-20082008

•Despre virtuţi!Despre virtuţi!

• Despre vicii!Despre vicii!

• „„Dacă cineva iubeşte înţelepciunea, Dacă cineva iubeşte înţelepciunea, virtuţile sunt rodul greutăţilor sale. virtuţile sunt rodul greutăţilor sale. Înţelepciunea iubeşte fie prudenţa, fie Înţelepciunea iubeşte fie prudenţa, fie dreptatea, fie tăria, fie cumpătarea.”dreptatea, fie tăria, fie cumpătarea.” ((ÎnţÎnţ. 8,7). 8,7)

Ce sunt virtuţile?Ce sunt virtuţile?

• VirtuţileVirtuţile sunt o exprimare concretă a sunt o exprimare concretă a răspunsului nostru pe care îl dăm harului dăruit răspunsului nostru pe care îl dăm harului dăruit de Tatăl şi care a ajuns la îndeplinire prin Fiul de Tatăl şi care a ajuns la îndeplinire prin Fiul său Isus, răstignit şi înviat;său Isus, răstignit şi înviat;

• Înainte de virtuţile noastre este mereu Înainte de virtuţile noastre este mereu harul harul divindivin, pe care suntem liberi să-l primim sau să-l , pe care suntem liberi să-l primim sau să-l refuzăm;refuzăm;

• Virtuţile în sine Virtuţile în sine suntsunt căi sau drumuri de căi sau drumuri de sfinţenie pe care însuşi Duhul Sfânt le realizează sfinţenie pe care însuşi Duhul Sfânt le realizează în fiecare om; în fiecare om;

• A fi un om virtuosA fi un om virtuos înseamnă a merge pe înseamnă a merge pe drumul sfinţeniei; drumul sfinţeniei;

• Viaţa aceasta ar fi foarte frumoasă şi fericită Viaţa aceasta ar fi foarte frumoasă şi fericită dacă oamenii ar împlini toate indicaţiile bune pe dacă oamenii ar împlini toate indicaţiile bune pe care Dumnezeu ni le dăruieşte în fiecare zi.care Dumnezeu ni le dăruieşte în fiecare zi.

Câte virtuţiCâte virtuţi sunt? sunt?

• VirtuţileVirtuţile cardinale: cardinale: Temelia, punctul Temelia, punctul nostru principal de sprijin, cu care ne putem nostru principal de sprijin, cu care ne putem mândri. Se referă mândri. Se referă la oamenila oameni! ! – prudenţa, prudenţa, – dreptatea, dreptatea, – cumpătarea, cumpătarea, – tăria tăria

• Virtuţile teologale: Virtuţile teologale: le-am primit în dar; se le-am primit în dar; se referă direct referă direct la Dumnezeu!la Dumnezeu! – CredinţaCredinţa– Nădejdea – speranţaNădejdea – speranţa– Dragostea - iubireaDragostea - iubirea

cardinalecardinale

teologaleteologale Cum se Cum se împart?împart?

Virtuţile cardinaleVirtuţile cardinale• Virtuţile cardinale sunt virtuţile statornice, Virtuţile cardinale sunt virtuţile statornice,

constante sau, perfecţiunile obişnuite ale inteligenţei constante sau, perfecţiunile obişnuite ale inteligenţei şi ale voinţei, care reglementează trăirea noastră şi ale voinţei, care reglementează trăirea noastră creştină după minte-inteligenţă şi credinţa noastră. creştină după minte-inteligenţă şi credinţa noastră.

• Sunt virtuţile naturaleSunt virtuţile naturale,, înrădăcinate în natura omului, înrădăcinate în natura omului,se dezvoltă prin exerciţiul continuu se dezvoltă prin exerciţiul continuu ((virtvirtuţi uţi dobânditedobândite))..

• Ele dăruiesc uşurinţa în stăpânirea de sine pentru a Ele dăruiesc uşurinţa în stăpânirea de sine pentru a conduce o viaţă bună din punct de vedere moral.conduce o viaţă bună din punct de vedere moral.

• Virtuţi cardinale sunt roadele şi vlăstarii actelor Virtuţi cardinale sunt roadele şi vlăstarii actelor morale bune. Ele dispun toate activităţile fiinţei morale bune. Ele dispun toate activităţile fiinţei umane ca să intre în comuniune cu iubirea divină.umane ca să intre în comuniune cu iubirea divină.

DREPTATEADREPTATEAEste prima dintre virtuţile cardinale, Este prima dintre virtuţile cardinale, considerată în Vechiul Testament ca şi considerată în Vechiul Testament ca şi corectitudine perfectă dăruită de corectitudine perfectă dăruită de Dumnezeu omului, înainte de păcatul Dumnezeu omului, înainte de păcatul originar.originar.

Dreptatea constă în voinţa constantă şi fermă de a da Dreptatea constă în voinţa constantă şi fermă de a da celorlalţi ceea ce li se cuvine. Dreptatea faţă de celorlalţi ceea ce li se cuvine. Dreptatea faţă de Dumnezeu este numită „virtutea religiei”.Dumnezeu este numită „virtutea religiei”.

Dreptatea vine de la Dumnezeu de aceea este un ghid, o Dreptatea vine de la Dumnezeu de aceea este un ghid, o indicaţie de a urma, o lumină care orientează paşii pe indicaţie de a urma, o lumină care orientează paşii pe drumul vieţii în mod corect. drumul vieţii în mod corect.

DREPTATEADREPTATEA

Orice om de bunăvoinţă, dacă vrea să împlinească acţiunile Orice om de bunăvoinţă, dacă vrea să împlinească acţiunile de dreptate nu ajunge, nu este suficient numai de dreptate nu ajunge, nu este suficient numai angajamentul său uman, dar îi trebuie darul harului divin angajamentul său uman, dar îi trebuie darul harului divin pentru ca dreptatea să fie plină şi de acţiuni de caritate.pentru ca dreptatea să fie plină şi de acţiuni de caritate.

Trăirea virtuţii dreptăţii, nu este chiar atât de uşoară, Trăirea virtuţii dreptăţii, nu este chiar atât de uşoară, precum ne puteam imagina precum ne puteam imagina

Dreptatea nu priveşte numai tribunalele, ci pe fiecare Dreptatea nu priveşte numai tribunalele, ci pe fiecare persoană în parte în viaţa de zi cu zi.persoană în parte în viaţa de zi cu zi.

EEste numită de către ste numită de către Isus dreptIsus drept“sinteza tuturor tuturor “sinteza tuturor tuturor celorlalte virtuţicelorlalte virtuţi””

““Dacă dreptatea voastră Dacă dreptatea voastră nu o va întrece cu mult pe nu o va întrece cu mult pe cea a cărturarilor şi a cea a cărturarilor şi a fariseilor,fariseilor,nu veţi intra în Împărăţia nu veţi intra în Împărăţia cerurilorcerurilor”.”.

DREPTATEADREPTATEA

DREPTATEA SOCIALĂDREPTATEA SOCIALĂ• Priveşte contribuţia pe care cetăţeanul ar Priveşte contribuţia pe care cetăţeanul ar

trebui să o aibă faţă de societatea în care trebui să o aibă faţă de societatea în care trăieşte, pentru ca ea să crească şi să se trăieşte, pentru ca ea să crească şi să se dezvolte în mod armonios.dezvolte în mod armonios.

• Dreptatea socială este acea ordine în care Dreptatea socială este acea ordine în care omul poate să trăiască ca persoană omul poate să trăiască ca persoană

• Dreptatea socială trebuie să fie efectiv Dreptatea socială trebuie să fie efectiv posibilă nu numai pentru cel care deţine posibilă nu numai pentru cel care deţine puterea, nici numai pentru cel fericit şi dotat, puterea, nici numai pentru cel fericit şi dotat, ci pentru fiecare om pentru faptul că este ci pentru fiecare om pentru faptul că este om. om.

• Dreptatea este recunoaşterea celuilalt chiar Dreptatea este recunoaşterea celuilalt chiar pentru faptul că este pentru faptul că este altul.altul.

EEste virtutea capabilă să conducă intelectul în ste virtutea capabilă să conducă intelectul în diferitele sale actvităţi cu scopul de a deosebi diferitele sale actvităţi cu scopul de a deosebi ceea ce este drept de ceea ce nu esteceea ce este drept de ceea ce nu este drept drept. . PPrudenrudenţţa a este strâns legată de celelalte virtuţi este strâns legată de celelalte virtuţi moralemorale..

PRUDENŢA

PRUDENŢAPRUDENŢA• Prudenţa ne ajută să discernem, în orice Prudenţa ne ajută să discernem, în orice

împrejurare, adevăratul nostru bine şi să împrejurare, adevăratul nostru bine şi să alegem mijloacele potrivite pentru a-l înfăptuialegem mijloacele potrivite pentru a-l înfăptui ; ;

• Prudenţa permite persoanei:Prudenţa permite persoanei:

• - să cântărească cu mare atenţie acţiunile pe - să cântărească cu mare atenţie acţiunile pe care le face şi să le aleagă pe cele mai bunecare le face şi să le aleagă pe cele mai bune

• - să aibă „bun simţ”; - să aibă „bun simţ”; • - să accepte ceea ce este adevărat în orice - să accepte ceea ce este adevărat în orice

situaţie;situaţie;• - să nu conteze doar pe propriile forţe, ci să - să nu conteze doar pe propriile forţe, ci să

apeleze la persoane înţelepte care au apeleze la persoane înţelepte care au experienţa vieţii; experienţa vieţii;

• - să evalueze viitorul astfel încât tot ceea ce i - să evalueze viitorul astfel încât tot ceea ce i se va întâmpla să nu o împiedice să facă se va întâmpla să nu o împiedice să facă binele şi să ajungă la ţintă.binele şi să ajungă la ţintă.

CUMPCUMPĂĂTAREATAREA

Una din virtuţile cel mai rău tratate, acceptate, neluate în Una din virtuţile cel mai rău tratate, acceptate, neluate în seamă din timpul nostru şi ni se pare a fi o problemă seamă din timpul nostru şi ni se pare a fi o problemă ciudată, ceva care aparţine vremurilor trecute.ciudată, ceva care aparţine vremurilor trecute.

Cumpătarea moderează atracţia plăcerilor, asigură Cumpătarea moderează atracţia plăcerilor, asigură stăpânirea voinţei asupra instinctelor şi dă echilibru în stăpânirea voinţei asupra instinctelor şi dă echilibru în folosirea bunurilor create.folosirea bunurilor create.

Multă lume gândeşte astăzi că Multă lume gândeşte astăzi că trebuietrebuie totul şi imediattotul şi imediat. . Trăieşte-ţi clipaTrăieşte-ţi clipa! Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi!! Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi!

• InstincteleInstinctele sunt acele forţe, înclinaţii sunt acele forţe, înclinaţii care ne împing spre un anumit obiect în care ne împing spre un anumit obiect în care pot să găsesc satisfacţie. care pot să găsesc satisfacţie.

• Îl avem în comun cu animalele.Îl avem în comun cu animalele.

• Când instinctul este satisfăcut are la Când instinctul este satisfăcut are la origine origine plăcereaplăcerea, dar, între om şi , dar, între om şi animal există o diferenţă fundamentală: animal există o diferenţă fundamentală:

inteligenţa şi voinţainteligenţa şi voinţa..• CumpătareaCumpătarea ne ajută să menţinem ne ajută să menţinem

înalte idealurile noastre şi de asemenea înalte idealurile noastre şi de asemenea să întărim voinţa noastrăsă întărim voinţa noastră

• TrebuieTrebuie să învăţam să renunţăm la o să învăţam să renunţăm la o plăcere permisă, ca să putem păstra plăcere permisă, ca să putem păstra curate simţurile noastre; să ne gândim curate simţurile noastre; să ne gândim că suntem în prezenţa lui Dumnezeu şi că suntem în prezenţa lui Dumnezeu şi să ne apropriem mai mult de să ne apropriem mai mult de sacramentesacramente

Între cele patru virtuţi cardinale Între cele patru virtuţi cardinale tăriatăria este cea mai este cea mai capabilă să-l facă pe om curajos în faţa capabilă să-l facă pe om curajos în faţa adversităţilor şi ispitelor şi îi dă puterea de a săvârşi adversităţilor şi ispitelor şi îi dă puterea de a săvârşi fapte demne de viaţa veşnică.fapte demne de viaţa veşnică.

TĂRIA

Virtutea tăriei poate să ne indice o Virtutea tăriei poate să ne indice o virtute cardinalăvirtute cardinală sau sau poate să ne vorbească despre un poate să ne vorbească despre un oraş fortificatoraş fortificat

Semnul tăriei este bunătatea, care poat fi numită Semnul tăriei este bunătatea, care poat fi numită “zestrea” tăriei. Ex. Sf. Fec. Maria.“zestrea” tăriei. Ex. Sf. Fec. Maria.

Tăria autentică nu este aroganţă, nu este încălcarea Tăria autentică nu este aroganţă, nu este încălcarea datoriei, nu înseamnă voinţa de putere, dardatoriei, nu înseamnă voinţa de putere, dar Tăria este Tăria este fermitatea interioară, rezistenţa intimă.fermitatea interioară, rezistenţa intimă.

Ea este necesară dacă vrem să depăşim obstacolele pe Ea este necesară dacă vrem să depăşim obstacolele pe care le vom întâlni în viaţa noastră.care le vom întâlni în viaţa noastră.

Tăria ne susţine în căutarea continuă a întâlnirii cu Tăria ne susţine în căutarea continuă a întâlnirii cu Dumnezeu, şi ne ajută să nu părăsim drumul spre El, Dumnezeu, şi ne ajută să nu părăsim drumul spre El, chiar dacă limitele şi slăbiciunile noastre sunt multe.chiar dacă limitele şi slăbiciunile noastre sunt multe.

VIRTUŢILE TEOLOGALEVIRTUŢILE TEOLOGALE • ScriScripptura tura şi şi TradiTradiţţiia a disting tredisting treii: credinţa, nădejdea şi

dragostea• VVirtirtuţile teologale uţile teologale ((ssuupranaturalpranaturale)e) suntsunt insuflate insuflate

(transmise pe cale supranaturală)(transmise pe cale supranaturală) ddee D Dumnezeu umnezeu cu cu scopul de a-l face pe om părtaşscopul de a-l face pe om părtaş, , prin propriile acţiuni prin propriile acţiuni înălţate de harul divinînălţate de harul divin,, adică la însăşi viaţa divină a adică la însăşi viaţa divină a Preasfintei TreimiPreasfintei Treimi..

• Sunt garanţia prezenţei şi acţiunii Duhului Sfânt în Sunt garanţia prezenţei şi acţiunii Duhului Sfânt în facultăţile fiinţei umane facultăţile fiinţei umane

• Înaintea tutuor faptelor noastre este harul lui Dumnezeu Înaintea tutuor faptelor noastre este harul lui Dumnezeu apoi urmează angajamentul uman împreună cu libertatea apoi urmează angajamentul uman împreună cu libertatea de a răspunde pozitiv sau negativ;de a răspunde pozitiv sau negativ;

• Ele sunt înrădăcinate în sufletul credincioşilor pentru a-i Ele sunt înrădăcinate în sufletul credincioşilor pentru a-i face capabili să acţioneze ca fiii al lui Dumnezeu şi astfel face capabili să acţioneze ca fiii al lui Dumnezeu şi astfel să poată merita, viaţa veşnică. să poată merita, viaţa veşnică.

• Virtuţile teologale, întemeiază, însufleţesc şi Virtuţile teologale, întemeiază, însufleţesc şi caracterizează acţiunea morală a creştinilor. caracterizează acţiunea morală a creştinilor.

CredinţCredinţaa

Tu mTu m--ai creatai creat

Este virtutea teologală prin care noi credem în Dumnezeu, în tot ceea ce el ne-a revelat şi ceea ce Biserica ne propune să credem, pentru că Dumnezeu este adevărul însuşi.

Prin credinţă omul se abandonează de bunăvoie lui Dumnezeu.

Cel care crede caută să cunoască şi să facă voinţa lui Dumnezeu, deoarece „credinţa lucrează prin iubire”

TuTu mm--ai ai rrăscumpăratăscumpărat

Credinţa dacă nu este Credinţa dacă nu este însoţită de nădejde şi de însoţită de nădejde şi de iubire, nu poate să-l unească iubire, nu poate să-l unească în plinătate pe credincios cu în plinătate pe credincios cu Cristos şi nu poate să fie Cristos şi nu poate să fie membru viu al trupului său.membru viu al trupului său.

CredinţCredinţaa

Credinţa poartă în sine comori ce pot contribui la o mai mare fericire a persoanei tale. Dar pentru a face să răsară şi să crească planta aceasta a credinţei e nevoie de mult sacrificiu şi efort.

Ucenicul lui Cristos trebuie:

1. să-şi păstreze credinţa şi să trăiască din ea;

2. să o mărturisească cu fermitate şi s–o răspândească

SSperanţaperanţaPrin învierea lui Isus Cristos Prin învierea lui Isus Cristos

din morţidin morţi, , omenirea a fost omenirea a fost “r“renăscutăenăscută la o la o speransperanţăţă viviee””

((11 Pt Pt 1,3). 1,3).

Ca şi virtute creştinăCa şi virtute creştină,, fundamentulfundamentul,, motivaţia motivaţia, , izvorul şi autorul ei este izvorul şi autorul ei este

DDumnezeuumnezeu însuşiînsuşi..

Este strict legată de răbdăre Este strict legată de răbdăre pentru că ea, ne eliberează de pentru că ea, ne eliberează de orice neîncredere si de orice orice neîncredere si de orice criză de speranţă!criză de speranţă!

La fel ca şi credinţa,La fel ca şi credinţa, speranţa poate speranţa poate continua chiar şi continua chiar şi atunci când harul a atunci când harul a fost pierdut datorită fost pierdut datorită păcatului de moartepăcatului de moarte..

învierea şiînvierea şiviaţaviaţa

Eu sunt caleaEu sunt calea

Violenţa, nerăbdărea, Violenţa, nerăbdărea, repezirea, nu se potrivesc repezirea, nu se potrivesc cu fermitatea liniştită şi cu fermitatea liniştită şi credincioasă a speranţei.credincioasă a speranţei.

Speranţa este virtutea tologală prin care noi dorim şi aşteptăm de la Dumnezeu viaţa veşnică drept fericire a noastră, punându-ne încrederea în promisiunile lui Cristos şi sprijinindu-ne pe ajutorul harului Duhului Sfânt pentru a o merita şi a persevera până la sfârşitul vieţii pământeşti

SSperanţaperanţa

Paştele lui Cristos este sigiliul acestei Paştele lui Cristos este sigiliul acestei speranţe: Fiul lui Dumnezeu, trecând speranţe: Fiul lui Dumnezeu, trecând prin realitatea dureroasă a umanităţii prin realitatea dureroasă a umanităţii noastre, o imbibă cu divinitatea sa. noastre, o imbibă cu divinitatea sa.

• Şi noi avem speranţă în Dumnezeu, pentru că El ne-a lăsat Şi noi avem speranţă în Dumnezeu, pentru că El ne-a lăsat un semn de neşters, chiar şi de neconfundat: Cristos! un semn de neşters, chiar şi de neconfundat: Cristos!

• Dacă parcurgem strada pe care Cristos a parcurs-o, nu ne Dacă parcurgem strada pe care Cristos a parcurs-o, nu ne vom întoarce cu mâinile goale. vom întoarce cu mâinile goale.

• Dacă urmăm semnele lui Cristos, viaţa noastră se Dacă urmăm semnele lui Cristos, viaţa noastră se îmbogăţeşte de speranţă şi de încredere. îmbogăţeşte de speranţă şi de încredere.

• Nu putem să pretindem un viitor mai bun, dacă nu ştim de Nu putem să pretindem un viitor mai bun, dacă nu ştim de pe acum să trăim o viaţa mai bună, mai cinstită, mai pe acum să trăim o viaţa mai bună, mai cinstită, mai angăjată. angăjată.

Această speranţă a răscumpărării Această speranţă a răscumpărării personale se lărgeşte, într-un orizont personale se lărgeşte, într-un orizont cosmic, la creaţia întreagă şi la istoria cosmic, la creaţia întreagă şi la istoria însăşi, pentru că Dumnezeu este totul însăşi, pentru că Dumnezeu este totul în toţi.în toţi.

IIubireaubireaConform Conform dodocctrintrineiei

crcreşeştintinee,,

iubireaiubirea este aceea este aceea care îi leagă pe care îi leagă pe

oameni oameni dede Dumnezeu Dumnezeu

şi pe oameni între ei şi pe oameni între ei prinprin Dumnezeu Dumnezeu

Este Este porunca cea nouăporunca cea nouă, , plinatatea Legiiplinatatea Legii;;

„„legătura desăvărşiriilegătura desăvărşirii”” fără ea „nu sunt nimic”

şi „nu-mi foloseşte la nimic”

Iubirea are Iubirea are piciorarepiciorare care conduc la Biserică, are care conduc la Biserică, are mâinimâini care care dăruiesc la cei săraci, are dăruiesc la cei săraci, are ochiiochii pentru a descoperi necesităţile altuia, pentru a descoperi necesităţile altuia,

are are urechiurechi pentru a auzi şi a înţelege ceea ce Dumnezeu spune! pentru a auzi şi a înţelege ceea ce Dumnezeu spune!

La La rădăcinea iubiriirădăcinea iubirii, ca şi la , ca şi la celelalte două virtuţi, este harul celelalte două virtuţi, este harul lui Dumnezeu care pune în noi lui Dumnezeu care pune în noi sămânţa iubirii, a carităţii. sămânţa iubirii, a carităţii. Muncă noastră este de a cultiva Muncă noastră este de a cultiva şi a îngriji sămânţa ca să şi a îngriji sămânţa ca să crească şi să înflorească.crească şi să înflorească.Cântarea Cântărilor ni-l prezintă pe Dumnezeu ca “Cântarea Cântărilor ni-l prezintă pe Dumnezeu ca “Mirele Mirele îndrăgostit”îndrăgostit”;Altă trăsătura frumoasă a iubirii - Altă trăsătura frumoasă a iubirii - Dumnezeu ni se arată Dumnezeu ni se arată ca un ca un tatătată şi o şi o mamămamă;; Dumnezeu ni se prezintă ca şi prieten;Din partea cealaltă a carităţii, avem un îndemn: iubiţi fiind, trebuie să iubim.Roadele unei vieţi de caritate sunt: bucuria, pacea, milostivirea, generozitatea, reciprocitatea, prieteniea, comuniunea; Caritatea este dezinteresată, arată tuturor bunătatea deplină.

Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, Sunt o aramă îngereşti, şi n-aş avea dragoste, Sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor. sunătoare sau un chimval zângănitor. Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încît să mut şi dacă aş avea toată credinţa aşa încît să mut şi munţii din loc, şi n-aş avea dragoste, nu sunt munţii din loc, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic. nimic. Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi trupul să fie ars, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic. foloseşte la nimic. Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de neleguire, ci se bucură de nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr, adevăr, acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, sufere totul. sufere totul. Dragostea nu va pieri niciodată...Dragostea nu va pieri niciodată...Acum, deci, rămân aceste trei: credinţa, Acum, deci, rămân aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragosteaele este dragostea

IImnul dragostei - mnul dragostei - (1Cor. 13, 1-8) (1Cor. 13, 1-8)