Virginia Avenel Henderson - (1897-1996)

Virginia Henderson a fost descrisa ca fiind prima doamna a nursingului. Scripter, cercetator avid vizionar este considerata de multi cea mai importanta figura a nursingului secolului XX.

Nascuta in Kansass City, Missoury in 30 noiembrie,1897, a cincilea dintre cei opt copii ai lui Daniel B si ai lui Lucy Minor (Abbot) Henderson. Tatal sau a fost un reprezentant al Indienilor Americani, iar mama ei provenea din statul Virginia, in care Virginia Henderson s-a intors pentru a urma scoala primara. A urmat cursurile Scolii Militare de Nursing in 1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la Universitatea Columbia, unde a absolvit in 1934, iar din 1934 pana in 1948 a predate cursuri de nursing la aceeasi universitate. In 1953 s-a alaturat Scolii de Nursing Yale, al carei decan, Annie Warburton Godrich i-a fost mentor in primii ani de activitate profesionala. Acesti ani petrecuti la Yale au fost unii de maxima productivitate.

Virginia Henderson s-a folosit de titlul de professor emerit pentru a servi ca si

consultant de nursing pentru intreaga lume. Consiliul International al Asistentilor Medicali a recunoscut ca apartine lumii in iunie 1985, cand i-a fost inmanat primul Premiu Christianne Reimann, admitand ca ideile ei au trecut dincolo de granitele nationale. Intr-adevar anii care au urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific) si a afost solicitata sa tina cursuri la Colegiul Britanic Regal de Asistente Medicale, la Sorbona si la Asociatia Japoneza de Nursing.

Intreaga ei activitate a culminat cu publicarea mai multor editii a volumului Basic Principles of Nursing in 1960 si 1969, si The Nature of Nursing in 1966 si 1991.

Virginia Hendersaon a definit nursingul ca “un ajutor dat individului pentru a-si castiga independenta legata de efectuarea activitatilor care contribuie la sanatatea si recuperarea lui”. Ea a impartit activitatile de nursing in 14 componente bazate pe nevoile umane:

fiziologice ( 1-10) +141. A respira si a avea o buna circulatie2. A bea si a manca3. A elimina4. A se misca si a avea o buna postura5. A dormi si a se odihni6. A se imbraca si a se dezbraca7. A-si mentine temperatura corpului in limite normale8. A fi curat, ingirjitde a proteja tegumentele si

mucoasele9. A evita pericolele

10. A comunica14. A invata cum sa-si pastreza sanatatea

spirituale 11 11. A actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia

sociologice 12+13 12. A fi preocupat in vederea realizarii 13. A se recrea

psihologice.

A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv (inlocuind persoana), suplimentar (ajutand individul), si complementar (lucrand cu individul). Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul sa se descurce, pe cat posibil singur.

Incepand din 1960 Virginia Handerson a dat nursingului o varietate de definitii in cadrul carora functia principala o are asistenta. Una dintre acestea, clasica, este: “ asistenta face pentru altii, ceea ce ar face acestia, daca ar avea puterea, dorinta si cunostiintele necesare”; asistenta trebuie sa-l faca pe pacient sa devina independent de ea cat de repede posibil.

Nursingul in sine are legaturi cu mediul, fie el fiziologic, spiritual, psihologic sau sociologic. Individul relationeaza cu familiile. Societatea vrea ca asistentele sa presteze munca individuala, desi acestea sunt incapabile sa lucreze independent; ingrijirea de baza pe care o acorda asistenta implica furnizarea unor conditii fara de care pacientul nu ar putea efectua cele 14 nevoi fundamentale ale nursingului.

De asemenea nursingul lupta pentru sanatatesa individului sau pacientului, astfel ca definitia nursingului este bazata pe abilitatea individului de a functiona independent, asa cun se subliniaza si in cadrul celor paisprezece nevoi fundamentale. Asistenta lupta pentru promovarea sanatatii si pentru prevenirea si vindecarea bolilor, toate acesteafiindca oi buna sanatate reprezinta o provocare. Sanatatea poate fi afectata de varsta, fundamentul cultural, fizic, de capacitatile intelectuale, de echilibru emotional dar si de numeroasele probleme sociale.

Bazandu-ne pe cele mentionate mai sus, aducem la cunostiinta cateva dintre valorile si credintele Virginiei Henderson legate de nursing. Ea vedea nursingul ca pe o complementare de baza pentru pacient, prin furnizarea cunostiintelor, puterii si vointei de a efectua activitatile zilnice si pentru a respecta tratamentul prescris de medic.

Virginiei Henderson credea ca “ intrand pe sub pielea pacientului” este modalitatea cea mai buna de a sti care sunt nevoile acestuia. Din punct de vedere la relatiei asistenta-pacient putem aborda nursingul in doua moduri:

1. Nonrelational Pacientul este individul care are nevoie de ajutor in ceea ce priveste

independenta.

Asistenta asista individul, fie el bolnav sau nu, sa-si efectueze activiatile care contribuie la sanatatea, recuperarea sau decesul fara suferinta, pe care acesta le-ar face fara ajutor, daca ar avea puterea, vointa si cunostiintele necesare.

Telul nursingului este independenta, astfel ca asistenta va alege educatia si documentatia necesara atingerii acestui scop.

Asistenta conduce acest proces independent de medici, de vreme ce ea este, si ar trebui sa fie un practicant independent, capabil de judecati independente, atata timp cat nu pune diagnostice, nu prescrie tratamente pentru boli si nu face prognoze.

Asistenta este autoritatea de baza in procesul de ingrijire asistata.

2. Relational Rolul si functiile nursingului profesional variaza in functie de situatie. Important pentru nursing, care cauta sa ajute pacientii in ceea ce priveste

independenta, este intelegerea legata de simturi si cunostiintele nelimitate. Intelegerea legata de sinturi bazata pe un scop autentic va duce la un ajutor

pentru familie in privinta nevoilor pacientului.

Legat de Virginia Henderson, multe persoanlitati au avut ceva de spus, printre care si Edward Holloran. Lucrarea A Virginia Henderson Reader editata in 1995 este cea mai buna sursa disponibila astazi, care contine o compilatie a ideilor Virginiei Henderson. Prin simpla rasfoire a acestui volum iti dai seama de raspandirea pana in prezent a acestor idei. A sustinut inca de la inceput importanta rezultatelor legate de orientare, promovarea sanatatii, continuitatea ingrijirii, rabdarea unui avocat, invatatura multidisciplinara, integrarea artelor si stintelor si depasirea granitelor.

Referindu-ne la viata si realizarile Virginiei Henderson o putem caracteriza ca fiind o femeie cu vorba taraganata, cu ochi albastrii, cu par buclat si in pas cu moda. Ea a fost de fapt intruchiparea femeii diabolice si blande in acelasi timp. Intalnirea cu ea iti dadea impresia celei mai gratioase gazde, cu un dezvoltat simt al umorului. A renuntat la ideea de a deveni designer sau arhitect atunci cand si-a dat seama ca ranitii primului razboi maodial necesitau ingrijiri medicale de la asistente ca ea.

Virginia Henderson sfida cu regularitate stereotipurile. Ea a avut abilitatea de a lua la intrebari accentele in ton cu moda ale procesului de nursing, reamintindu-ne noua tuturor ca, gasirea de solutii, nu apartine oricarei profesii. Chiar si atunci cand memoria si auzul au inceput sa-I slabeasca, nu s-a simtit ingradita, pentru ca curiozitatea si interesul ei privind oamenii au scos-o in evidenta dintre acestia.

Virginia Henderson a fost cea mai faimoasa si controversata asistenta a secolului al XX-lea. Datorita acestui fapt, Biblioteca Medicala Internationala Sigma Theta Tau poarta in prezent numele ei. A permis acest lucru daor datorita faptului ca biblioteca a fost de acord sa ofere prin sistemul ei electronic date, informatii actualizate, gratuite asistentelor. A fost mandra de aceasta marturie scrisa care venea in perfectionarea nursingului.

In memoria Virginiei Henderson astazi exista fundatia, clinica si chiar premiul care ii poarta numele.

In concluzie, filosofia de viata a Virginiei Henderson se poate oglindi in urmatorul citat: “ Asistenta este temporar constienta inconstientului, iubirea pentru viata a sinucigasului, piciorul ologului, ochii celui aproape orb, mijlocul de locomotie al copilului, invatatura si increderea unei tinere mame”.