Pr. Constantin DRON

VATOAREA ACTUALA ACANOANELOR

TinHritd cu binecuvAntarea^lInalpreasfinfitului TEOFAN

Mitropolitul Moldovei Ei Bucovinei

DoxologiaIagi - 2015

CUPRINS

Notd asupra edigiei .......""""' 7Prefafi ............"""' 9

Repere bio-bibliografice """' 13

Activitatea gtiinlifici 9i publicisticd ""'17,,Kav{bv" - chintesenla legislafiei bisericegti actuale """""' 23

VALOAREA ACTUALA A CANOANELOR

Capitolul l.Intioducere. Scopul acestui studiu ""' 47

Capitolul II.tegislalia Bisericii Ortodoxe ......""""" 56

Capitolul III.rridilia ........-.-..... 89

Capitolul tV.fegile politico-bisericegti 98

Capitolul V.

$tiinla Dreptului qi legile bisericeqti ...........""""' L11

CapitolulVl.Caiacterul operei canonice ........."""" L25

Capitolul VII.Vaiabilitatea Canoanelor ............ """"' L38

Capitolul VI[.Revizuirea operei canonice .............i....

Concluzii

Lucriri consultate

142

txt6

,,Kavrbv" - chintesenla legislaliei bisericegti actuale

Lect. dr. Emilian lustinian Roman

PreocupAndu-se de tradilia canonic[ gi relevanla ei la inceputul secolu-lui al XX-lea, Constantin Dron reflecta asupra unor probleme ce continulsi stArneascX gi azi dezbateri legate de actualitatea gi valabilitatea canoane-lor penku slujirea pastoral-misionar[ a Bisericii in contemporaneitate.

Primele comunitdfi cregtine se organizau qi se conduceau dupd pre-cepte religios-morale avAnd ca temei invildturile MAntuitorului Iisus Hris-tos gi ale Sfinlilor Apostoli. Dupi cum afirmd qi p6rintele p^rofesorRdmureanu, ,primii cregtini au ciutat adevirul credingei cu inima"r, iar inmomentul convertirii invllafilor societitii, devenili cregtini, s-a trecut laetapa ingelegerii ,,adevdrurilor noii credinle gi cu mintea"4. Astfef ir con-textul preocupirilor teologice ale timpului, SfAnta Treime, in general, gi

Hristologi4 in specia| oflrpau un loc central. Cristalizarea adevirurilor decredinli nu a fost lipsiti de incerciri, ajungAndu-se inci din secolul al IV-lea la erezii ce au zdruncinat lumea cregtini, simlindu-se nevoia intruniriiunor sinoade pentru a- stabili gi restabili ,,revenirea la adeviratul Canonmistagogic al6isericii"s, care este Iisus Hristos, MAntuitorul lumii6.

3 Ioan Rimureanu, lstoia Biseiceascd Llnioersald, Manual pentru Seminariile teologice, Edi-tura Institutului Biblic ai de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomAne, Bucuregti, 1992, p.121,.a lbitlem.s Ioan I. lcllr., Canonul Ortodoxiei,Yol.l. Canonul apostolic al primelor secole, Edihtra Deisis,Sibiu, 2008, p.137.6 Astfel, in secolul al IV-lea a ap5rut arianismul (Sinodul I Ecumenic, Niceea 325), princare Arie combatea egalitatea gi consubstanlialitatea Fiului lui Dumnezeu cu Dumnezeu-Tat[], negAnd dumnezeirea Fiului; erezia pnet"rnatomahilor (Sinodul al Il-lea Ecumenic,Constantinopol 381), la jumitatea secolului al lV-lea, negAnd dumnezeirea SfAntului Duh,consubstanlialitatea gi egalitatea lui cu Tatal qi cu Fiul; erezia lui Apolinarie (prima ereziehristologicd) ce nega deplindtatea firii umane a MAntuitorului; erezia lui Nestorie (Sino-dul al III{ea Efes 431), care suslinea ci in Iisus Hristos sunt doul persoane (dioproso-pism); monofizismul sau eutihianismul (Sinodul al tV-lea Ecumenic, Calcedon 451), dttpEcare MAntuitorul ar fi avut o singurE fire gi anume cea dumnezeiasc[, firea omeneascd

fiind absorbiti de cea dumnezeiascE; condamnarea,,Celor Trei Capitole" de citre Sinodulal Vlea Ecumenic, Constantinopol 553; monotelismul (Sinodul al Vl-lea Ecumenic, Con-stantinopol 680-681, Sinodul II Trularu 691,-692), o prelungire a monofizismului; culmi-nAnd cu iconoclasmul (Sinodul al VII-lea Ecumenig Niceea 787), care urmlrea inlEturareacultului icoanelor.

Lect. dr. Emilian Iustinian Roman

Dupd cum afirme gi Pirintele profesor Floca, ,,MAntuitorul n-a inzes-trat Biserica cu norme de drept, cu un .,cod de legi juridicer, ci numai cuhar, cu adevdruri de credinld gi cu norme religioase gi morale. $i niciApostolii qi Evangheligtii n-au dat caracter juridic normelor pe care le-aufixat in scris sau pe care le-au transmis oral. Revelafia Noului Testamentnu cuprinde norme juridice; Dreptul nu intri in conlinutul revelalieinoutestamentare. Numai folosirea tradilionalX a noliunilor sau confuzialor i-a ficut pe mulgi si dea inleles de norme juridice unor invlldturi sauindrumiri ale MAntuitorului sau ale sfingilor Sii ucenici"', ajungdndu-sela o extremi, la o juridizare a tradiliei canonice.

Drepful canonic ortodox este o materie ce se studiazi in gcolile teolo-gice, prin urmare gi canoanele Bisericii Ortodoxe trebuie ,,a fi studiate gidin punct de vedere gtiinlific cu instrumentele specifice filologiei, analizaistorici, critica texfuald, contextul filo_sofic, plasarea in literatura contem-poranh gi alte instrumente gtiinfifice"8.

Patrick Viscuso propune o abordare a conceptului de canon in confor-mitate cu cerinlele lumii moderne, reugind o adaptare gi interpretareacfuali, propunAnd mediului academic studierea canoanelor ca reguli ce

guverneazd via[a credinciogilor ce pot fi organizate gi aplicate unor cate-gorii ale umanului in dimensiunile sale spirituale, intelectuale si fizice.Astfel, autorul argumenta ci,,din punct de vedere spirifuaf canoanele sereferi, de obicei, la puritatea sau impuritatea subiectului. Aceasti apli-care a Dreptului bisericesc este exemplificati prin legisla[ia care se ocupicu sexualitatea sau comportamenful sexual. Din punct de vedere filoso-fic, canoanele se referl la dispozilia intelectuali a subiectului in ceea ceprivegte anumite puncte ale dogmei 9i ale exprimirii credinlei in sistemefilosofice. In cele din urmi, din punct de vedere tizic, cartoanele se refer6la exterior, de exemplu, preved-erile ce interzic adipostirea animalelor inbiserici, Iovirea unui preot etc"e.

Canoanele au apdrut din necesitate, ele rispunzAnd unor nevoi prac-tice, fiind cu timpul consfinlite de experienla eclesiali gi sanclionate desinoade ecumenice, fie de sinoade locale, fie de Pirinlii Bisericii, chiardacf, unele nu constituie fontes iuris, ci doar fontes historiae, in sensul ci

7 Ioan N. Floca Drept canonic ortodox. Legisla[ie Ei administralie bisericeascd, vol. I, EdituraInstitutului Biblic ai de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom6ne, Bucuregti, 7990, p.30.8 Patrick Viscuso, ,,Canon law as an instrument for the realisation of the Church in Ortho-dox ecclesiolo1y" , in lnternational lottrnal for the Study of the Chistian Church, 11:2-3 (2011)203.e Ibidrm. Despre rolul Slintelor canoane, vezi: Lewis |. Patsavos, Spiritual Dimensions of the

Holy Canons, Ed. Holy Cross Orthodox Press, Brookling Massachusettt 2003; trad.romAnd, Valenlele duho'onicegti ale Sfintelor Canoane, tr. Emanuel P. Tdvala, Editura Andrei-ana,2012, pp.46-57.

,,Karan" - chintesenla legisla[iei bisericegti actunle 25

includerea unui canon intr-o coleclie canonica nu implici automat aplica-

rea sa, pistrAnd doar din PelsPective istoricd o serie de institulii 9i obice-

iuri (cutume, practici); tofuqi, canoanele s-au bucurat de recunoagtere 9i

aplicare atAtin Orieni cat gi in Occidentl0.' in sens propriu, in limba greaca, termenul ,,K,(\tl)\t" insemna biful de

stuf sau, piin ^extensie,

orice linie de lemn dreapti de diferite lungimifolositi lamisurare (Apoc. 21,'1,6). in sens figurat, termenul era folosit ca

reguld, normi, model, tip, principiu etc. Astfel, i.r:r vechiul Testament

up"ur" termenul in sens piopriu in cartea-profetului Iezechiel40, 3: ,,Amfost dus acolo gi iat[ era un om, a cirui infiligare era ca infifigarea aramei

strXlucitoar", "l

ur"u in mAni o sfoari de in 9i o prXjinh de misurat gi std-

tea la poartt" , iar in Noul Testament regisim termenul ,,rcavt lv" in epis-

tola a-II-a citre Corinteni 10, 13. 15; G^1.6,16; Filip. 3,1.6 st sensul de

ascultare, porunc6, sfatl1.Cu timpul, aceste sensuri caplti alte valenfe. tn teologig, cuyintu|

rcavrbv are mai multe acceptiuni: canonul cdrfilor Sfintei Scripturi, cirli

10 De exemplu, cele patru grade de penitenla (plAngdtori, ascultitori, ingenunchetori,

impreunhstitdtori) sau chestiuni privitoare la Biserica Africii, ca Ei cum aceste reahteE ale

Bisericii primare au continuat si existe in Evul Mediu ldtziu: cf. Patrick Viscuso, ,,Canon

law as an instrument for the realisation of the Church in Orthodox ecclesiology",inlnter-

national lournal for tlrc Stutty of the Chtistian Church 71':2-3 (2011) 204'

,, Cf.M.Lalmant, ,,Canon" in R. Naz, ed., Dictionnaire de Droit Canonique, t. il, Paris,79i7, coll.

1283-1284. A se aedeagi: Ioan I. Ici Jr., Canonul Ottodoxiei,Yol.l. Canonul apostolic al pimelor

secole, Deisis, sibiu, 2008, pp.703-1.42; R. Naz, ,,Droit canonique", ire Dictiontaire de droit

canoniqtte,vot. IV Letouzey et Ane,1949, coll.'1,M6-1"495; D Salachas,.,,Canoni", inDizionaio

enciclopetlico dell'Oriente cristiano (a cura di Edward G. Farrugi4 SJ.), Pontifico Istituto Ori-

entale, Rom+ 2000 pp. 135-135; Constant van de rNiel, History of canon Lnar, Peeters Pub-

lishe$ Belgium, 799i, p.11 (Louvain theological & pastoral 1ono.sr1qhs, vol. 5); David

Wagschaf iaw ancl Legalig in the Greek East. The Byzantine Canonical Trarlition, 381-883,

Oxf6rd University Press, United Kingdom, 2015; Arhimandrit Pierre l'Huillier, ,,Duhul

Dreptului Canonic Ortodox", in Anuad acndemic, 2006-2007, Facultatea de Teologie

,,ana."i $ag;una", (Coordonatori: Prof.univ.dr. vasile Grajdian, Lect.univ.dr. sebastian

Uotaovan;,*p. L0; Ioan Cozma, ,,CuvAntul <canon>> in terminologia bisericeasci - sensul 9i

folosirea lui in legisla-tia canonici sinodald', in Altantl Reintregitii 2 (2004) 232-251'.Intere-

sant6 este gi analiia termenului ,,rcv6v" in corpusul canonic al SfAntului Vasile cel Mare, in

care ,,expresiile oPdrinlii,r, .au decisr, <au legiferatr, (<ne-au transmis> au fost desemnate

prin urmatorii termeni: 1 . 60 oq (cc. 2,87); ouvrtoero (cc. 3, 9, 21, 89); rurog (c. 3); 0eop65 (c. 87).

i.. rov6v (cc.4,12,27,26,30, 47,51,89); v6pog (cc. 24,5A); evopogerloov (c' 18); rbqoav (c' 4);

apoogto(ov (c. 34); irrir).uoov (c. 34). 3. eyr).1po (c. 33); dveyr\toq (c. 41); dveu0uvog (c. 50);

syrl|]erios?al (c. 37); rprv6o0o eni (c. 52); <povzuq dot( (c. 43); izr6pveuoe (c. 46); p6vog gov6o4

(cc. 66,72); ra1q.Layilovror (c. 8); e},o1(ouvto (c. 13); iztt(trov (cc. 19, 25, 53, 68); irttiprloq (c.

iZy" nO.i.tA.-Pierre ioannou, Fonti. Fascicolo IXDiscipline g€nirale lntiqye (M - lX' s.). t.1,2.

Les canons des SyrntlesParticuliers,Tipografia Italo-Orientale,,S. Nilo", Grottaferrata (Roma),

1962, p.495.

26 Lect. dr. Emilian Iustinian Roman

canonice scrise sub insuflarea Duhului sfanu in imnografie avem Cano_nul cel Mare.de pocdinld al sfantului Andrei Criteanil, o inlinfuire denour grupuri de cantiri, -compuse dupi anumite reguli, prin

-care se

exprimi invdfdtura de credinfiln culq ianonul sfintei 5por"arr,ii, cano-nul Euharistic, canonul liturgic, canonul Sfinlilor etcl2.

I

De la termenul ,.rcava;v" derivH gi verbul rcavovl(o; ce semnific d. ,,atesupune unei norme, a reglementa, a judeca/disciplina in conformitate cu?.o.:^i: r9g-uli-13. Corespundentul iatin este ,,n6rme, reg,rld,,.Isidor dinsevilla clarifici termenii: .canon graece, latine regutu rrrfi"rputui;il --'

Profesorul vlassios I. phidas definegte .urro.,rl ca fiind ,,ceea ce Bise-rica a statornicit in chip adevirat in Duhul sfant - in sinoadele ecumenicesau locale -sau prin marii sri p6ringi"1s. sub o alti formi, dar pe aceeagilinil de g"Tti." argumente azdgicanoniqtii romani. Astfel, piriniele profe-sor Ioan N. Floca in{elege prin normx canonici ,,un principiu sau o reguldde conduiti cu caracter:general gi impersonal instituitd sau sanclionati deBiserica a. c1r9i respectare este obligitorie gi garantati de organele puteriibisericegti qi de opinia obgtii credinclogitor aii cadrul girericff,ii.

-- r -------

.. ?i" cele prezentate, putem conchide ci, in legislafia eclesiali a Biseri-cii ortodoxe, canoanele au inlelesul unui stanldard pentru comporta-ment17. Canonistul bizantin vtatei vlastare (c.1335) afirmi in acest sens:

12 Ye3i qi Ioan I. Icr Jr., Canonul ortocloxiei, Yol.l. Canonul apostolic al primelor secole, Edi-tura Deisis, Sibiu, 2008, pp.117-122.13 vezi Franco Montanari, ,,rcavtbv", in vocabolaio della lingua greca, Loescher Editore,Torino, 7995, p.998.1a,|.sr,a-ori Hispalensis- episcopr, Etymologiarum skrc origin m, r.vr,76,apud Danilo Cecca-relli-Morolli, Breoe introcluzione al Diritto Ecclesiasico pubbliro-ro,nrirdrtn io, Se1g1fic4Roman, 2004, p. Z (Studia et documenta 6, director Maximilian pal).rs Vlassios I. Phidas, Drept canonic - o perspectiod ortocloxd,Editura Trinitas, IaEi, 2ry3g, p.22.l?": *. Floca, Drept canonic ortodox. Legisralie gi administralie biseiceascd,vol. f, Ed. IBM:Borl Bucureqta 1990, p. 45. Cu aceragi ir't1ut"r o regasim giin cursur pdrintelui profesorConstantin Rus, Drept Bisericesc, p. I, Arad, Editura Mirador, 2000. p6rintete profesor Iri-mie Marga definegte canonul ca .extindere a Legii lui Hristos urrp.^ legii pozitive, careurmiregte plasticizarea drepti{ii divine deslvAigite in dreptatea relativl a oamenilor,aflali in comuniunea mAntuitoare a Bisericii": pr. conf. univ. dr. Irimie Marga Drept cano_nic' Manaal pentru uzul studenlilor la forma de irud[druant h distan[d, Editura universitiliiLucian Blaga din sibiu, 2009, p. g. pirintele vlaicu prezintE canoanele ca fiind ,,o manifes-tare istorici a revelaliei in Hristos, fiind.gi o expresie a consensului bisericesc privitor lamodut in care se intArnegte credinla cu via1a,,: p'"tri.i" vi"i*,-;;;;iiiirrrrrr"i*p*i^iirea continuE di n experien;i Bisericii, ijr"r, Unirr".ritara Clujeana 2013, p. 45.f cf' Patrick viscuso, ,,Canon law as an instrument for the iealisation of the Church in99"t1 ecclesiology" , in Internationar lonrnar for the study of the Chisian Church, 1.7:2-3(2011)204.

,,Kawbt"' - cltintesenla legisla[iei bisericegti actuale ?7

,,Pirinfii care au folosit aceaste exPresie figurativi gi-au numit propriiledecrete canoEule, de la metafora unei tije drepte, care era utilizati in modobignuit de chtre cei care au urmat alta me$tegugUlui Pentru netezimea

lemnului sau pietrei sau orice altceva. Cand era folositi Pentru materialein curs de finalizare, le indiepta Fi chiar pentru a le imbina cum tre-buie"18. Astfel, normele canonice elaborate de citre autoritatea biseri-ceasce stabilesc comPoltamentul membrilor Bisericii astfel incAt

manifestirile gi acliunile lor sd fie in concordante cu irvi[itura de cre-

din!5 a acesteia. De aceea canonigtii consideri ci normele c.rnonice suntprospective, teleologicele, pastorale gi pedagogice. spunem ci sunt pros-

pective deoarece ,Brefigureazd un comportament viitor, contureazimodul de desf[guraie a unei actiuni viitoare 9i au la bazd o anumiti con-

ceptie sau doctiina despre reugita unei ac!iuni"2o; sunt teleologice deoa-

r"iu u, ,,un anumit scop bine definit care nu poate fi alful decAt scopulBisericii, mAntuirea credinciogilof"2t; sunt pastorale in sensul cH cei care

le-au elaborat, Sfinlii Pirinli, rdspunddau unor probleme de ordin practicffua a se gandi catugi de pulin la aspectul juridiczz; gi sunt pedagogice

18 Matei Vlastare, apud Patrick Viscuso, ,,Canon law as an instrument for the realisation

of the Church in Orthodox ecclesiology",inlnternational lournal for the Study of the Chris-

tian Chur ch, 17:2-3 (2071) 204.1e Primele dou6 noliuni aparlin Pdrintelui profesor Ioan N. Floca: cf, Ioan N. Floca, Drept

canonic ortoclox. kgislalie gi atlministralie biseiceascd, vol. L Ed. IBMBO& Bucuregti, 7990, p'

43. Astdtzise incearc[ gi o juridizare a acestora. Riscul constd in ,,identificarea dreptului cu

datele lui empirice, altfel spus, daci adoptdrn punctul de vedere al gozitiaismului iuidic",aplicarea noliunii de drept domeniului canonic justific6 pe deplin acuzalia de juridism, din

moment ce, dup6 aceasti teorie, dreptul se deduce din textul legilol': Arhimandrit Pierre

l,Huillier,,,Duhul Dreptului Canonic Ortodox", inAnuarul academic,2006-2007, Facultatea

de Teologie ,,Andrei $aguna", (Coordonatori: Prof.univ.dr. vasile Grajdian, Lect. univ. dr.

Sebastian Moldovan), pP. 9-10.

m Ioan N. Floca Drept canonic ortodox. Legislalie gi administralie bisericeascd, vol' I, Ed. IBM-BO& Bucuregti, 199Q p.43'21 lbidem.22 A se vedea: Liviu Stan, ,,Conceplia canonici a Sfinlilor Trei Ierarhi in crugul wemii qi

al vielii bisericegti", inMitropolia olteniei, Nr. 1-2 (7966), pp.9-15; Lewis J. Patsavos, sprri-

tual Dimensions of the Holy Canons, Ed. Holy Cross Orthodox Press, Brookline, Massachu-

sett+ 2003; trad. iomAna Valenlele duhoonicegti ale Sfntelor Canoane, tr. Emanuel P. Tnvala

Editura Andreiana, 2012, pp.33-38. ,,Canoanele aratd credinciogilor Bisericii limitele din-

colo de care este doar irtuneric. Ele reglementeazi rela$ile dintre diverse structuri ierar-

hice gi ascultiri in aga fef incAt toate pot funcliona armonios Pentru cregterea Trupului luiHris[os. Ele arat6, de asemenea, modalitatea potrivitd pentru cei care au rinit Trupul 9i au

cizut din credinla cregtin5. Canoanele nu au putere de mAntuire in ele insele' Ele ajuti o

persoand sX rdmAni in Bisericd unitd cu alli membri ai Trupului tainic in aga fel incAt fie-

care continud si lucreze Pentru propria mAntuire": Ibidem, p.54.