universitatea de arhitecturÃ ªi urbanism ion mincu … · 2008. 4. 7. · excursie de studii n...

1e x c u r s i e d e s t u d i i n a n u l I n 2 0 0 7 - 2 0 0 8

grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanã

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªI URBANISM "ION MINCU"DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTÃRII DE ARHITECTURÃ

Director departament:prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

Organizator, intocmit pliant:prep.drd.arh. Alexandru Criºan

Layout ºi tehnoredactare:asist.drd.arh. Andra Panait

ATHENS

ATHENA - Atena (Athina în greacã) este capitalaGreciei. Atena a cunoscut o evoluþie glorioasã, maiales în Grecia Anticã. Atena a fost locuita de oameniinca din Epoca Bronzului si guvernata pana in jurulanului 1000 î.Hr. de regi ionieni. Atena a fost iniþiallocuitã acum 6.000 ani de Pelasgieni ºi mai târziu deionieni care s-au instalat în aceastã fortãreaþã natu-ralã, marea stâncã a Acropolei, sau oraºul de sus,dupã cum îi spun grecii. Oraºul s-a dezvoltat ºi a fostconsacrat zeiþei Atena. A cunoscut prima lui înflorireîn epoca micenianã (1600 - 1100 î.Hr.). La finele sec-olului al VI-lea î.Hr. tirania (probabil regalã) a fostînlocuitã de un regim democratic care a condus la ocivilizaþie fãrã precedent în istoria umanitãþii. În sec-olul al V-lea î. Hr. Sub guvernarea luminatã a luiPericle, Atena a atins apogeul cultural, economic ºimilitar fapt ce a fãcut ca aceastã perioadã sã fienumitã “vârsta de aur a Atenei”. În epoca elenisticãprecum ºi în cea bizantinã Atena a jucat un rolsecundar. Dupã eliberarea Greciei de sub jugulotoman, în 1834, Atena a fost proclamatã capitalastatului elen.




Acropola

ACROPOLA - era cetate fortificata cat si sanctuarstatal al vechii Atene. Stând pe Acropole te bucuride vederea panoramicã a Atenei, majoritatea mon-umentelor încã vizibile din acest punct au fost ridi-cate în cea de-a doua jumãtate a secolului V î.Hr. Areprezentat timp de secole cel mai important centrureligios pentru atenieni. In secolul 8, Acropoladevine partial sanctuar al zeitei Atena, ocrotitoareaorasului. In anul 480 Acropola este capturata si dis-trusa de persi, ajungand o ruina. La jumatatea sec-olului 5 atenienii se lasa convinsi de Pericle sa recon-struiasca templele Acropolei: Parthenon-ul,Erectheion-ul, Propylaia si templul Athena Nike.Redevine astfel centrul religios, un “ teatru al mem-oriei “, facand legatura intre vremurile glorioase alevechii Athene cu noile atribute ale lumii romane noi.Incepand din antichitate si evul mediu pana la elib-erarea Greciei de sub Imperiul Otoman, in secolul19, Acropola ramane un punct strategic si o cetategreu de cucerit.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãAcr

op

ola


Parthenon

PARTHENON-ul este un templu doric construit pen-tru a înlocui alte douã temple timpurii ale zeiþeiAtena de pe Acropole. Parthenon-ul a fost ridicatîntre 447-432 î.Hr., perioadã de apogeu a civilizaþieiateniene. Parthenon-ul reprezenta atunci, eflo-rescenþa tangibilã ºi vizibilã a puterii ateniene. Deasemenea, simbolizeazã puterea ºi influenþa politi-cianuluii Pericle.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãPa

rth

en

on


Erectheon

ERECTHEON este un templu mic care include PoartaFecioarelor (Cariatidele), personaje feminine fig-urând drept coloane. Statuile de astãzi suntînlocuite. Unele originale pot fi vizionate într-unmuzeu de dimensiuni mici situat în apropiere. Deasemenea, unul dintre originale se mai regãseºte laBritish Museum din Londra împreunã cu “statuilede marmurã Elgin” figuri din frizele Parthenonuluiduse la începutul secolului 19 de cãtre Lord Elgin.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãEre

cth

eo

n


Odeonul de Herodes

Atticus

ODEONUL DE HERODES ATTICUS, cunoscut si ca‘Herodeion’ este situat pe pantele sudice aleAcropolei, pe strada of the Acropolis on DionysiouAreopagitou, un pietonal care leaga principale situriarheologice.

Cladirea este un odeon roman tipic, deosebit debine amplasat, care initial servea pentru serate muz-icale. Auditoriumul din marmura acopera mai mjultde un semicerc, in diametru de 80 metrii - 4 800locuri. Orchestra semicirculara era pavata cu marmu-ra alba si neagra. Scena avea niste dimensiuni impre-sionante: 92 m lungime, 28 m inaltime, construitadin piatra de cariera si flancata de 2 scari deacces.caracteristic perioadei romane, fatada inte-rioara, inalta pe 3 nivele era tratata cu diverse tipuride marmura si stalpi decorativi, statui ale membrilorfamiliei imperiale. Din dovezile arheologice reiese caHerodeionul era acoperit total sau partial de unacoperis din lemn si tigla.

Dupa anul 268 IC, cand a fost incendiat, odeonul adevenit cariera, si ulterior a facut obiectulnumeroaselor restaurari. Actuala intrare a fostreconstruita in cadrul unui program mai amplu, dereconstructie generala a imprejurimilor acropolei.Proiectul detaliat de restaurare a fost semnat dearhitectul Dimitris Pikionis. S-a urmarit obtinereaunui dialog pitoresc, reintegrarea sitului arheologicin circuitul curent.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãOd

eo

nul d

e H

ero

des

Att

icus


Agora - orasul vechi

AGORA, piata si centru civic era una din cele maiimportante parti al vechiului oras athenian. Pe langalocul in care oamenii se intalneau pentru a cumparasi vinde lucruri, mai servea si ca loc unde acestia seintalneau pentru a discuta despre : afaceri, politica,evenimente curente, despre natura universului sidivinitate.

Agora, macheta

Agora Athenei, locul in care a aparut pentru primadata conceptul democratiei ateniene, oferea opor-tunitatea de a cerceta viata culturala, comerciala,politica si religioasa al unuia din cele mai mareteorase ale antichitatii.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãAg

ora

- o

rasu

l v

ech

i


Biblioteca lui Hadrian

Templul lui Zeus

Agora Athenei



ora

- o

rasu

l v

ech

i


Agora romana

AGORA ROMANA - (PIATA LUI CAESAR SI AUGUS-TUS), este localizata in partea de nord a Acropolei,aproape de agora greaca spre est de care este lega-ta printr-un drum pavat. Agora romana, este alcatu-iata dintr-o curte deschisa inconjurata de colonadepe toate cele patru laturi. In partea sudica exista ofantana. Intrarea principala era pe partea de vest(Poarta Athenei Archegetis) si mai exista si o a douaintrare (propylon) la est care ducea la latrina publi-ca si la “ Turnul Vanturilor “. Aparent, AgoraRomana, devenise piata principala a orasului prelu-and majoritatea functiilor comerciale ale vechiiagore grecesti care se transformase la acea vreme inmuzeu - parc arheologic.



ora

ro

ma

na


Turnul Vanturilor

TURNUL VANTURILOR, este o constructie inaltaoctogonala in partea estica a agorii romane. A fostconceput de faimosul astronom Andronikos dinKyrrhos, ca un elaborat instrument de masurare altimpului : ceas de apa - la interior - ceas solar - laexterior si turbina meteorologica - deasupra, in zonaacoperisului. Numele de “ Turnul Vanturilor “, estederivat din personificarea celor 8 vanturi cioplite pecele 8 fete ale constructiei. Constructia este aproxi-mata in jurul primului secol - imperiul roman tim-puriu - sau mijlocul secolului 2 - perioada elenistica.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãTu

rnu

l V

an

turi

lor


Arcul lui Hadrian

ARCUL LUI HADRIAN a fost ridicat in onoareaimparatului roman Hadrian si secolul 2. Acesta a fostconstruit peste vechiul drum care lega zonaAcropolei si agora ateniana cu Olympieion-ul si sud-estul orasului. - nu a fost niciodata o intrare, o poar-ta intr-un zid. Inscriptiile de pe arc au fost interpre-tate ca omagiu adus lui Hadrian ca nou fondator alAthenei, inlocuind vechiul erou Theseus in inima ate-nienilor.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãArc

ul

lui

Ha

dri

an


Galeria nationala de

arta

GALERIA NATIONALA DE ARTA - MUZEUL ALEXAN-DROS SOUTZOS considerata cea mai importantainstitutie din Grecia legata de istoria greaca si artaest-europeana. Alexandros Soutzos, avocat si iubitorde arta doneaza toate proprietatile si colectia dearta pentru fondarea muzeului de pictura. Ca priori-tate, colectia de arta pune accentul pe prezentareaartei grecesti dupa razboiul de independenta.

Pablo Picasso (1881-1973), Composition


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãGa

leri

a n

ati

on

ala

de

art

a


Muzeul de arta

cycladica

MUZEUL DE ARTA CYCLADICA - ATHENA a fost fon-dat in 1986 pentru a adaposti colectia de arta anti-ca cycladica greaca care a apartinut lui Nicholas siAikaterini Goulandris. O noua constructie a fostproiectata si ridicata in acest scop in centrulAthenei. Din 1991 muzeul a achizitionat o nouaaripa, un obiect de arhitectura neo-clasica, monu-ment istoric, casa Stathatos.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãMu

ze

ul

de

art

a c

ycl

ad

ica


Muzeul national de

arheologie

MUZEUL NATIONAL DE ARHEOLOGIE - ATHENAadaposteste artefacte ale perioadei antice : statui,vase, bijuterii, arme si ustensile. Este printre cele maimai mari si mai faimoase muzee arheologice dinlume. Constructia muzeului a inceput in 1866 si afost finalizata cu aripa de est in 1885.



ze

ul

na

tio

na

l d

e a

rhe

olo

gie


Muzeul bizantin si

crestin - Athena

Muzeul byzantin a fost fondat in 1914 si prezintaevolutia artei grecesti incepand cu secolul 4 si panain secolul 19.



ze

ul

biz

an

tin

si

cre

stin

- A

the

na


Kerameikos

KERAMEIKOS - CIMITIRUL ANTIC AL ATHENEI - sitarheologic situat in centrul orasului denumit dupaKeramos, fiu al lui Dionysios si al Ariadnei, patronulolaritului. Cimitirul dateaza din secolul 12 si pas-treaza zidurile antice ale orasului si Poarta Sacracare era folosita de pelerinii veniti de la Eleusis pedrumul sacru care marca procesiunea specifica anu-ala. Exista si un mic muzeu in apropierea intrariiunde sunt pastrate vase, sculpturi si o colectie decoloane care marcau mormintele.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãKe

ram

eik

os


Universitatea din

Athena

UNIVERSITATEA - ATHENA - universitatea face partedin asa-numita “Trilogie Neoclasica” a orasului for-mata din: Academia, Universitatea si Biblioteca.Sunt un grup de volume care formeaza un “ T “dublu in plan, cu doua curti interioare simetrice.Fatada este simetrica fata de arcada cu coloane rec-tangulare care incadreaza intrarea in stil ionic. Bazacoloanelor si capitelurile sunt o replica perfecta acelor gasite in Propylaea Acropolis-ului. Cladireaurmeaza regulile esteticii neo-clasicismului timpuriu,adaptat climatului mediteraneean grecesc. Astazi,cladirea serveste ca sediu al Universitatii din Athena.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãUn

ive

rsit

ate

a d

in A

the

na


Academia din

Athena

ACADEMIA - ATHENA - este alcatuita estetic dinparti distincte care genereaza un ansamblu armonicde volume. Un coridor leaga cele doua aripi cu cor-pul central care prin volum si linia proportiilor esteincadrat in stilul ionian. Intrarea reia elemente careoriginal se regaseau pe fatada estica a Erectheion-ului din Acropola. Materialul predominant al fatadeieste marmura. Cladirea se constituie ca exemplu car-acteristic al neo-clasicismului matur.

Statuia lui Platon din fata Academiei din Athena


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãAca

de

mia

din

Ath

en

a


Biblioteca nationala

BIBLIOTECA NATIONALA - ATHENA - este alcatuitadin trei volume din care corpul central, mai masiv,adaposteste salile de lectura. Accesul in acesta tre-cand prin portalul cu coloane in stil doric - o imitatiedupa Templul lui Hephaestus din vechea agora aThission-ului care a servit drept model - se face prinintermediul unei scari duble ce apartine stiluluirenascentist. Sala de lectura este incadrata decoloane in stil ionic este acoperita cu o comparti-mentare din sticla.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãBib

lio

teca

na

tio

na

la


Banca Nationala a

Greciei

BANCA NATIONALA A GRECIEI - ATHENA - rezultatal concursului organizat in 1998 si castigat de arhi-tectul Mario Botta, se prezinta ca o constructiemoderna integrata intr-un tesut istoric de valoaresituat in centrul orasului. Cladirea propusa de Bottapreia elemente de la constructiile vecine reusind ast-fel sa se inscrie cameleonic, in tesutul urban existent.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãBa

nca

Na

tio

na

la a

Gre

cie

i


Sala de concerte,

Megaronul

SALA DE CONCERTE A ATENEI (MEGARONUL)proiectul pentru Megaron a fost initiat in 1961 deun grup de soprane si tenori si a primit sustinereaguvernelor ce s-au succedat din anul 1961 pana ladeschiderea complexului in 1991. Din holul de dis-tributie se face accesul la cele 4 sali de concerte si latoate functiunile auxiliare . Sala principala are 1750de locuri si poarta numele uneia dintre initiatoareleproiectului Alexandra Trianti.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãSa

la d

e c

on

cert

e,

Me

ga

ron

ul




la d

e c

on

cert

e,

Me

ga

ron

ul


Complexul olimpic,

Santiago Calatrava

Intrare in complexul olimpic, Santiago Calatrava

COMPLEXUL OLIMPIC - ATHENA - orasul gazda sicomitetul organizator pentru jocurile olimpice din2004 l-au invitat pe Santiago Calatrava saimbunatateasca si sa actualizeze imaginea complex-ului olimpic sportiv existent. Propunerea luiCalatrava, ca interventie arhitecturala, a fost sa sta-bileasca un ax pietonal care sa marcheze intrarile incomplex generand noi valente interpretative locu-lui, incluzand in propunerea sa agora, amfiteatrulca o piata, elemente acvatice si sculpturi cu rol desemnal.

Complexul olimpic din Atena format din cinci spatiicu functiuni diferite unele proiectate de SantiagoCalatrava altele doar reabilitate de acesta:

Sala acoperita este cea mai mare sala de sport deacest gen si cuprinde arena pentru gimnastica cu17.500 de locuri si terenul de baschet cu 19.200 delocuri. Este de remarcat forma in A a acoprisului.

Velodromul a fost construit in 1991 si reabilitat pen-tru jocurile olimpice.Velodromul are o capacitate de5.250 de locuri si se distinge prin cele 2 acoperisurigemene. Pista finisata cu lemn de Afzelia are 250de metri lungime si 7.5 metri latime. Stadionul con-struit in 1982 si reabilitat in 2004 adaugandui-se unacoperis.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãCo

mp

lex

ul

oli

mp

ic,

Ca

latr

av

a


Intrari in complexul olimpic, Santiago Calatrava

Velodromul , detaliu acoperis, Santiago Calatrava



mp

lex

ul

oli

mp

ic,

Ca

latr

av

a


Velodromul, Santiago Calatrava

Stadionul olimpic, Santiago Calatrava

Stadionul olimpic, plan, Santiago Calatrava

Centrul de Tennis al complexului este format din 16terenuri de tennis dintre care un teren principal cuo capacitate de 8.600 de locuri, 2 terenri pentrusemi-finale cu 4.300 de locuri iar restul de 13 avando capacitate de 200 de locuri.



mp

lex

ul

oli

mp

ic,

Ca

latr

av

a


Centrul acvatic care cuprinde 2 piscine neacoperitesi una acoperita, construite in 1991 si rehabilitatepentru jocurile olimpice din 2004 .

Centrul acvatic, Santiago Calatrava

Complexul olimpic, , Santiago Calatrava



mp

lex

ul

oli

mp

ic,

Ca

latr

av

a


Podul pietonal,

Santiago Calatrava

PODUL PIETONAL inspirat de Grecia antica si devasele ateniene, podul este construit in apropiereastatiei de metrou cu acelasi nume. Proiectat deSantiago Calatrava, lung de 94 de metri, podul esteformat dintr-un pilastru de 50 metri de care suntprinse 14 cabluri groase care-l sustin.

Podul pietonal dinspre Bulevardul Katexaki, Santiago Calatrava


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãPo

du

l p

ieto

na

l,

Ca

latr

av

a


Podul pietonal, Santiago Calatrava

Podul pietonal, Santiago Calatrava



du

l p

ieto

na

l,

Ca

latr

av

a


Semiramis Hotel,

Karim Rashid

SEMIRAMIS HOTEL situate in zona rezidentiala aAtenei, proiectat de Karim Rashid, hotelul este con-siderat o lucrarea de arta moderna. Avand o capac-itate de 52 de camere hotelul a fost inspirat dedesign-ul contemporan, a servit ca un loc deexpunere pentru colectia de arta moderna a propri-etarului.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãSe

mir

am

is H

ote

l, K

ari

m R

ash

id



grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãSe

mir

am

is H

ote

l, K

ari

m R

ash

id


Benaki - muzeu si

centru cultural

Benaki - muzeu si centru cultural

Bulevardul Peiraios, pe care este situat si centrul cul-tural Benaki -nr 138, intrare din strada Andronikou-, s-a dezvoltat ca una din axele culturale ale atenei.Cladirea, fondata in 1930 de Antonis Benakis, sedezvolta in prezent pe un intreg cvartal, datoritadimensiunilor mari, adapostind de-a lungul timpuluinumeroase functiuni. Centrul cultural s-a deschis in2004, cu expozitia Ptychoseis, sustinuta de olimpia-da culturala..

Dezvoltarea caldirii existente, si reconversia, a fostcondusa de arhitectii Maria Kokkinou si AndreasKourkoulas, si finantata de ministerul culturii si dinfondurile UE. A fost pastrata planimetria initiala siadaugat un nou etaj. Cladirea se dezvolta in jurulunui atrium patrat, inchis, si are o suprafata de8200 mp, si un subsol de 2800 mp. Din acestia,expozitia acopera 3000 mp, si este insotitra de unamfiteatru de 300 de locuri care adapostesterecitaluri de muzica.

Benaki - muzeu si centru cultural


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãBe

na

ki

- m

uze

u s

i ce

ntr

u c

ult

ura

l


Designul s-a bazat pe ideea de transparenta dininterior in exterior, si s-a materializat in forma uneicladiri care se deschide catre curtea interioara -850mp. Flexibilitatea spatiului a fost asigurata decirculatiile perimetrale din jurul curtii, care cupleazatoate utilitatile secundare: o librarie, un restaurant,o cafenea. Atiumul -curtea- ocupa o pozitie centrala,privilegiata, conducand catre activitati: expozitii,recitaluri muzicale, productii teatrale.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãBe

na

ki

- m

uze

u s

i ce

ntr

u c

ult

ura

l


Fostul aeroport inter-

national al Atenei,

Eero Saarinen, 1960-62

Relocarea facilitatilor vechiului aeroport al atenei,de pe vechiul sit Hellenikon, in campia Mesogeia, s-a realizat in martie 2001. Scopul a fost acela de arefolosii 530 hectare urbane din intravilan, pamantaflat la o distanta relativ mica de centru, si in imedi-ata apropiere a golfului Saronic. Interventia a vizatdeficitul de spatii verzi si pietonale, pe care orasul ilprezenta si a urmarit imbunatatirea mediului urban.

Situl Hellenikon, adapostea facilitatile vechiuluiaeroport civil, o baza militara, precum si numeroasecladiri, terminale de taxiuri si autobuze. Din acestea,vechiul terminal de est, opera arhitectului EeroSaarinen, realizat intre 1960-62, sa stabilit a fi recon-vertit intr-un centru de conventii, datorita valoriimari arhitecturale.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãFo

stu

l aero

po

rt i

nte

rnati

on

al

al

Ate

nei


Blocuri de apartamente

”POLYKATOIKIA”

Cladire de apartamente Takis Zenetos 1959

Arhitectura vernaculara greaca a fost descoperita inanii 20. Periklis Yannopoulos, teoretician, remarca in1903, aplicabilitatea improprie a modelelor arhitec-turii caselor franceze, germane sau britanice.” viatain Grecia se desfasoara in spatii deschise”, pro-gramele unei arhitecturi inchise nefunctionand cuacelasi succes intr-o tara in care temperaturile cresc.Miscarea moderna a inceput in Grecia la inceputulanilor 30. aceasta a debutat cu o serie interesantade proiecte de apartamente. ”Polykatoikia”defineste ideea de cladire care adaposteste unnumar mare de apartamente,nedepasind 6 nivele ,construite pe parcele private. De-abea dupa cel de-al doilea razboi mondial, si razboiul civil -1946-49-,constructia de blocuri a inflorit, beneficiind de asis-tenta din partea statului si de regulamente favora-bile. Cele mai importante exemple ale arhitecturiiinterbelice se gasesc pe strazile Zaimi si StourariStreets deThucydides Valentis si Polyvios Michailidis.

Programul a aevoluat intr-unul care putea sa satisfa-

ca cerintele diferitelor grupuri sociale, particulari-

tatilor sitului si noilor reglementari.Apartamentul -

ca program- a suferit modificari de proiectare,

putandu-se remarca diferente in concepere,

incepand cu modernismul anilor 30, 50, 60, trecand

prin faza regionalismului grec, si ajungand sub

amprenta arhitecturii contemporane.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãBlo

curi

de

ap

art

am

en

te ”

Po

lyka

toik

ia”


Cladire de apartamente Alexandros Patsouris 1987-91

Cladire de apartamente Dragonas,Christopoulou

Cladire apartamente K. Panaytakos


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãBlo

curi

de

ap

art

am

en

te ”

Po

lyka

toik

ia”


Cladirile reprezenta-

tive moderneCladirile reprezentative ale curentului modern sunthotelul Hilton Atena, de arhitectii EmmanuelVourekas, Prokopios Vassiliadis, Spyros Staikos siAntonis Georgiadis, Ambasada Americii de WalterGropius,

Hotelul Hilton Atena

Ambasada Americii de Walter Gropius

Terminalul de pasageri din Piraeus de Yannis Liapissi Elias Skroumbelos , piscina interioara de DimitrisFatouros. La o alta scara se remarca cele doua resor-turi de vacanta , in Glyfada si Vouliagmeni, la 18 kmde Atena, proiectate de Prokopis Vassiliadis,Emmanouil Vourekas si Periklis Sakellarios.Colonizarea tarmurilor Atticii, a introdus o nouaabordare a peisajului.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãArh

ite

ctu

ra m

od

ern

a


METROUL atenian METROUL atenian este unul din cele mai curate simoderne din Europa . Statiile celor 2 linii noi demetrou sunt si spatiu de expozitie pentru arte-factele gasite in timpul escavarilor liniilor de metroucat si pentru expozitiile artistilor contemporani.

Statie de metrou Atena

Statie de metrou Atena


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãMe

tro

ul

ate

nia

n


NafplioNAFPLIO a fost prima capitala a Greciei moderne sieste o versiune mai mare a Plaka-i in Atena. Piataprincipala este Syntagma este pavata cu marmura siinconjurata de cladiri istorice precum si o moschee.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãNa

fpli

o


Podul Rion-Antirion

PODUL RION-ANTIRION este contruit intr-o zona cuun grad seismic ridicat, podul legând doua placi tec-tonice diferite astfel incat miscarea anuala este de2cm. Fundatia principala este formata din piloni cuun diametru de 90de metri ingropati 65de metri inapa. Pentru aceasta constructie au fost importate20.000 de tone de otel din Anglia. Fiecare sectiunede pod care cantareste 300 de tone este ancoratain doua cabluri si se sprijina pe piloni.



du

l R

ion

-An

tiri

on


Cap Sounion

CAP SOUNION - ATHENA - SANCTUARUL LUI POSEI-DON SI ATHENA. Sanctuarul din Sounion este unuldin cele mai importante sanctuare din Attica. “Sounion Hiron “ este mentionat prima oara inOdysseea ca loc unde Menelaos s-a oprit in timpulintoarcerii de la Troia pentru a-l ingropa pe PhrontesOnetorides. Descoperirile din secolul 7 suntnumeroase si demonstreaza existenta unui cultorganizat in cele doua puncte de interes : la sud,templul lui Poseidon si la nord-est sanctuarul Atenei.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãCa

p S

ou

nio

n


LYKAVITTOS

LYKAVITTOS (Lycabettus) înseamnã “acolo undemerg lupii,” sau, în greaca modernã, “poteca lupi-lor.” Se spune cã în Atena lui Pericle, lupii alergauliberi pe Lykavittos, acesta fiind ultimul paradis dinbazinul Attica. Acum, lupii au dispãrut, dar au rãmaspãdurile, iar vederea panoramicã a Atenei estesplendidã. Într-o zi seninã se poate vedea întregPeloponezul. Pe vârful dealului se aflã o micã cafe-nea ºi bisericuþa Sfântul Gheorghe. Cei care nu auenergia sã urce pânã în vârf, pot lua funicularul,unul dintre cele mai ciudate trenuri din întreagalume, având capãtul în strada Ploutarchou înKolonaki.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãLY

KA

VIT

TO

S


Teatrul in aerliber

Lycabettus

TEATRUL IN AERLIBER LYCABETTUS amplasat pecolina Lycabettus care inainte fusese o cariera si araspuns nevoii unui teatru în aer liber care saserveasca Festivalului teatrului national al Atenei.Prima varianta a teatrului a fost proiectata de TakisZenetos care a propus un teatru care sa respectecaracteristiciilor teatrului antic cu 5000 de locuri si ostructura in consola ancorata in placa de ciment desub arena orchestrei. Din cauza disputelor din epocagenerate de acest proiect si din criza de timp s-arecurs la o rezolvare clasica a structurii tetrului carein prezent are 3000 de locuri.

Teatrul in aerliber Lycabettus


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãTe

atr

ul

in a

erl

ibe

r Ly

cab

ett

us


Corint

CORINT se aflã la aproximativ 78 de m vest deAtena, fiind înconjurat de munþi. În Grecia anticã,Corintul era cel mai important oraº dupã Atena,fiind locuit încã din epoca de piatrã. Pe atunci eraunul dintre cele mai importante centre de comerþest-vest ºi ale cultului Afroditei. Oraºul era cunoscutprin preþurile ridicate aplicate strãinilor. De acolo apornit proverbul: “Nu-i chiar nimic o cãlãtorie laCorint”. În 146 î.Hr. oraºul a fost distrus de cãtreromani, iar apoi 100 de ani mai târziu a fost recon-struit de Iulius Caesar sub formã de colonie romanã.



rin

t


Sanctuarul lui Ascle-

pios din Epidaurus

SANCTUARUL LUI ASCLEPIOS DIN EPIDAURUS a fostcel mai celebrat centru de sãnãtate din lumeaanticã. Cultul sãu este atestat încã din sec. 6 î.Hr.,atunci când sanctuarul lui Apollo Maleatas, situat pevârful dealului, nu a mai fost suficient de spaþiospentru ceremoniile publice ale statului-oraºEpidaurus. Autoritatea lui Asclepios, în calitate decel mai important vindecãtor al antichitãþii, au adussanctuarului prosperitate financiarã, de unde posi-bilitatea implementãrii unui ambiþios program deconstrucþii monumentale în sec 4 ºi 3 î.Hr. (templulºi altarul lui Asclepios, Tholos, Abaton) ºi mai târziuale unor clãdiri seculare (Teatrul, Bãile, Palaestra).



nct

ua

rul

lui

Asc

lep

ios


Teatrul din Epidaur

“Epidaurus (Epidauros) era un mic oraº (polis) înGrecia anticã, în Golful Saronic. Epidaurus era inde-pendent de Argos ºi a fost inclus în Argolis doar înperioada romanilor. Cu dependenþele sale a formatun mic teritoriu numit Epidauria. Considerat a filocul de naºtere al fiului lui Apolo, Asklepios vin-decãtorul, Epidaurus era cunoscut pentru sanctuarulsãu situat la în jur de 7 km de oraº, precum ºi pen-tru teatru, care este dat în folosinþã ºi astãzi. Cultullui Asklepios la Epidaurus este atestat în secolul VIî.Hr. când sanctuarul de pe colinã al lui ApolloMaleatas nu mai era destul de spaþios.

Asclepieionul de la Epidaurus era cel mai celebrucentru de vindecare din lumea clasicã, locul în carepersoanele bolnave mergeau în speranþa de a se vin-deca. Existã ºi câteva izvoare minerale în vecinãtate,care s-ar putea sã fi fost folosite în procesul de vin-decare”. - (extras -Wikipedia, enciclopedia liberã)

Spre deosebire de teatrul vechi din Epidaurus, carea fost construit astfel incat sa adaposteasca unnumar mare de pelerini, teatrul cel mic a fost ganditastefl incat sa raspunda necesitatilor locuitorilor ora-sului, in consecinta fiind mult mai mic. Complet,teatrul avea 11 sectoare verticale, cu 18 randurifiecare, putand sa adaposteasca 2000 de oameni.Precum la majoritatea teatrelor grecesti, orchestraera semicirculara, proiectata in perioada romana, siscena a suferit modificari in timp. Arheologul care laescavat l-a numit “teatrul care vorbeste”.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãTe

atr

ul

din

Ep

idu

r


Mycenae

Acropola

MYCENAE, cetatea din care porneste regeleAgamemnon expeditia militara impotriva Troieiunde Paris, fiul regelui Priam o duce pe Elena, sotialui Menelaos, regele Spartei. (Homer-poem epic“Iliada”) Renumita pentru zidurile cyclopene,cetatea Mycenae fondata initial de Perseus devinecentrul cultural care domina Grecia epocii bronzului.Ruinele acropolis-ului mycenian ascund cea maiveche piesa de sculptura monumentala cunoscutade pe continentul european : Poarta Leilor. Myceneeste casa in care s-a intors victorios regeleAgamemnon in urma razboiului cu Troia si in care afost omorat de catre sotie si amant.

Mormant - cimitir regal descoperit de Schliemann in 1876


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãMy

cen

ae


Poarta leilor

POARTA LEILOR, restrange accesul in citadela dinconsiderente strategice micsorand numeric inamiculsi crescandu-i acestuia eforturile in cazul asediului. Inperioada antica aceasta se inchidea cu o usa dubladin lemn decorata la exterior cu ornamente dinbronz. Leii, emblema orasului Mycenae, protejaufamilia regala, devenind simbolul puterii absolute.Poarta Leilor se constituie ca una din cele maireusite adaptari structurale in context, devenind dinpunct de vedere arhitectural, cel mai reusit relief altuturor timpurilor.

Poarta Leilor



art

a l

eil

or


Mormantul lui Atreus

MORMANTUL LUI ATREUS, situat pe un deal opuspalatului, este un “ tholos “, - mormant - cunoscut sisub denumirea de “ Mormantul lui Agamemnon “care a fost construit o data cu orasul Mycenae, injurul anului 1300. Acesta se remarca prin ingeniozi-tatea sistemului constructiv si elementele decorativeunice. Asemanator faraonilor egipteni, alturi de cor-pul regelui micenian se regaseau armele cu care seluptase, mancare si bautura, care ii asigurau acestu-ia calatoria catre lumea de dincolo.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãMo

rma

ntu

l lu

i A

tre

us


Delphi

Teatrul din Delphi - secolul 2

DELPHI reprezintã un sanctuar constând din templeºi facilitãþi sportive. Se adreseazã minþii ºi sufletului.I-a fost dedicat lui Apollo ºi a fost lãcaºul JocurilorPitiene (dupã Apollo). Delphi este faimos pentruoracolul la care barbatii se duceau cautand raspun-suri de la zei. La Oracol preoteasa statea pe un tri-pod in fata careia aburi de sulf se ridicau dinpamant si in care aceasta citea destinul.

Templul lui Apollo

Templul lui Apollo - reconstruit in sec. 4 - ramasitecoloane dorice.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãDe

lph

i


Sanctuarul lui Apollo

din Delphi

SANCTUARUL LUI APOLLO DIN DELPHI esteamplasat pe terasele Muntelui Parnassos, între douãstânci uriaºe numite Phaidriades. Acesta a reprezen-tat centrul religios al Greciei timp de secole.Conform tradiþiei, Delphi este centrul geografic“omphalos” al lumii. Delphi a fost locuit pentruprima oara în perioada micenianã secolele 14 -11î.Hr. Zeitatea veneratã aici era Gea, mama pãmânt.Mai târziu, în sec.9 î.Hr. a început sã fie venerat aicicultul lui Appolo. Primele temple din piatrã au fostridicate spre sfârºitul sec. 7.î.Hr.



nct

ua

rul

lui

Ap

oll

o d

in D

elp

hi


Complexul Meteora

Manastire langa Varlaam

COMPLEXUL METEORA - În vest, deasupra vãiiPineios ºi oraºului Kalambaka, se aflã incredibilulcomplex - Meteora. Cocoþate pe bizare formaþiuniverticale de stânci, de forma unor turnuri, se regãs-esc 24 de mãnãstiri, din care astãzi mai sunt active6, adevãrate “monumente bizantine” datoritã fres-celor pe care le adãpostesc. Numele de Meteoraînseamnã “suspendat în aer”. Nimeni nu ºtie cândau venit aici primii cãlugãri, dar se presupune cãprimele aºezãri monahale dateazã din sec. 9.Majoritatea construcþiilor dateazã din sec.14.

MANASTIREA MARELUI METEOR a Schimbarii laFata a Mantuitorului, a fost ridicata in jurul anului1340, ca prima chinovie a Sfintei Meteora.Obiectivele de interes arhitectural: turnul manastirii(1520) unde domina Balconul cu Navod, camara(muzeu arta populara), osuarul, biserica - este de tipaghioritic cu fresce unice in stilul artei bisantine inaltar (scoala macedonica), naosul principal sipronaos (in stil arta cretana) -, trapeza (muzeu) sivatra, bucatarie din 1557 (azi, muzeu).

Manastirea marelui meteor



mp

lex

ul

Me

teo

ra


MANASTIREA VARLAAM a fost ridicatã în sec.14 ºiulterior lãrgitã în sec.16. Biserica sa este renumitãpentru picturile pe panouri de lemn. Biserica estereprezentativa pentru stilul arhitectural athonit(muntele Athos) - nartexul este in general mai maredecat restul bisericii si are propriul sau dom care arefigurat la intrados chipul lui Cristos. Langa estereprezentat Luca pictand chipul fecioarei. In traditiabisericii ortodoxe portretul Mariei pictat de Lucaeste considerat prima reprezentare iconica. Traditiane spune ca acesta a pictat 70 de icoane din care nis-au pastrat doar 3.

Manastirea Varlaam

MANASTIREA SFINTEI TREIMI a fost zidita in 1438de catre monahul Demetrie. Naosul a fost ridicat in1476 si este o biserica cruciforma si cupola centralape acoperis. Paraclisul Sfantului Ioan, un mic naoscircular cu cupola, cioplit in stanca a fost zidit si pic-tat in 1862. un obiectiv de valoare il constituieMuzeul de Arta Populara al Manastirii adapostestecolectia de tesaturi, vase si unelte de la intemeiereamanastirii.

Manastirea sfintei treimi



mp

lex

ul

Me

teo

ra


Salonic

SALONIC este cel de-al doilea oraº ca mãrime alGreciei ºi capitala regiunii Macedonia, concurând cafrumuseþe cu Atena ºi Kavala.Oraºul este cunoscutºi sub numele de Thessaloniki, Selânik, Salonika sauSalonica, macedoneanã: Solun) are o populaþie de1.550.000 locuitori incluzând suburbiile. Oraºul adevenit capitalã a Regatului Cruciat al Salonicului,pânã ce a fost cucerit de despotatul bizantin alEpirusului în 1224. Salonicul se bucurã de o locaþiestrategicã, Via Egnatia, importantã arterã romanãce strãbãtea Macedonia de la est la vest, trecândprin zidurile oraºului. Puncte de atracþie: zidurilecetãþii Salonic, Arcul lui Galeriu, Rotonda, BulevardulEgnatia, Bulevardul Expozitiei, Portul ºi Faleza,Turnul Alb - simbolul orasului

Odeion



lon

ic


Rotunda - mausoleul imparatului.

AGORA este amplasatã în pãtratul format destrãzile Philippou, Olympou, Agnostou Stratioti, ºiKarbola. Aceastã piaþã a fost pentru prima oarã uti-lizatã în sec.3 î.Hr., folosind în special drept centruadministrativ în sec.2. Un alt punct de atracþie turis-ticã îl reprezintã Basilica Sfântului Dimitrie, ce con-struitã în sec. 4-5. Într-o perioadã a fost moschee,ulterior redatã creºtinismului. Înãuntrul sãu se maipãstreazã unele pãrþi datând din sec. 5. Pe acest loc,înaintea basilicii, s-au aflat bãile romane ºi alte con-strucþii administrative.

Agora

TURNUL ALB este o structura defensiva datand dinsecolul 15. Mai tarziu a fost folosit ca garnizoana sica inchisoare pentru cei care erau condamnati lamoarte. A fost construit pe ruinele unui vechi turnbizantin. Acesta din urma lega zidul fortificat de estal Salonicului cu zidul de aparare de la mare demo-lat in 1866. Muzeul din Turnul Alb contine o colectievariata de sculpturi, fresce si fragmente de mozaic,icoane si monede, incriptii, din ceramica, sticla simetal.



lon

ic


Turnul alb

BISERICA LUI DEMETRIOS - AGHIOS. Monumentuleste o basilica cu nartex, transept si cripta situatasub sanctuar si transept. Capela Sf. Eurithymios esteatasata bisericii pe latura de sud-est. Cateva frag-mente din sculptura si pictura care decorau bisericaau supravietuit dezastruosului incendiu din 1917.Prima biserica era un mic oratoriu construit in 313pe ruinele unei bai romane. In 1493 este convertitain moschee si abia in 1912 este reconvertita la cres-tinism, dar este din nou distrusa de marele incendiu.A fost reconstruita si a inceput sa functioneze dinnou din 1949. Astazi, monumentul este folosit cabiserica. In cripta Aghios Demetrios, transformata inexpozitie sunt pastrate artefactele care au supravie-tuit incendiului din 1917 si cele aduse la lumina inurma recentelor excavatii in cadrul monumentului.

Biserica lui Demetrios - Aghios



lon

ic


Patras

Patras - vedere pespectiva asupra portului.

PATRAS este unul dintre cele mai importante oraºeporturi din Grecia ºi cel mai mare din Peloponez.Leagã Italia cu Peloponezul ºi insulele ionice. Orasula fost in 2006 capitala culturala europeana, si esteunul din orasele olimpiadei. Oraºul se extinde de peþãrm pânã în zona vechiului castel, fiind divizat îndouã pãrþi: oraºul de sus ºi cel de jos, cu mici parcuriºi pieþe care dau oraºului o notã distinctã. CatedralaSfântului Andrei - patronul oraºului, se ridicã maies-tuos deasupra oraºului de jos. În stânga sa seregãseºte o veche bisericã, ridicatã pe amplasamen-tul unei vechi biserici bizantine distruse de turci. Aldoilea element important este fortareata construitain secolul 6 peste ruinele vechii acropole.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãPa

tra

s


OLYMPIA

Oraº datand din Grecia anticã, era cunoscutã ca locde desfãºurare a Jocurilor Olimpice în perioada cla-sicã, jocuri comparabile în importanþã cu JocurilePitiene þinute la Delphi (Ambele jocuri se desfãºuraula fiecare patru ani). Jocurile Olimpice deteazã celmai târziu din anul 776 î.e.n., fiind abolite la sfârºitulsecolului IV, de împãratul Teodosie.

Complexul de la Olympia, era cunoscut ca adã-postind cel mai sacru sanctuar al Greciei antice,unde era venerat Zeus - statuia lui Zeus, statuiefãcutã din fildeº ºi aur, realizatã de Phidias, una din-tre Cele ªapte Minuni ale Lumii. Sanctuarul ºi împre-jurimile au fost stabilite în perioada Heraldicã tim-purie, în sanctuarul lui Zeus fiind descoperite ºasecladiri cu arce, datând din anii 2200-2000 î.e.n.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãOly

mp

ia,

tem

plu

l lu

i Z

eu

s


Mystras

Mystras a fost capitala regatului Morea, cunoscândo înflorire desãvârºitã în jurul anilor 1200 e.n, cândrolul strategic a fost determinant, devenind Poartãcãtre regiunea Monemvasiei. Constructia oraºului afost terminatã în sec XIV, când deja construcþiile cucaracter bizantin se întinseserã pânã la bazadealurilor. Începând cu Secolul XVII, invazia turcã, ºirespectiv un incendiu devastator, oraºul decade. Înperioada de glorie, Mystras a fost unul dintre celemai puternice centre administrative, comerciale,intelectuale ºi artistice ale lumii bizantine, pãstrândlegaturi strânse cu Constantinopolul. Majoritateamonumentelor au supravieþuit, caracterul bizantinal oraºului pãstrându-se pânã în prezent. În piaþaPano Chora, se desfaºoarã impozantele palate, con-struite în trei faze succesive. De o valoare deosebitãsunt bisericile, majoritatea restaurate, printre carecatedrala Sf. Dimitrie.


grecia - ghid de arhitecturã clasicã, modernã ºi contemporanãMy

stra

s


Bibliografie

Antologie de texte de referinta privind orasulAtena, arhitectura si planificarea urbana in Greciasecolului 20:

M. Moffett, A world history of architecture,McGraw-Hill Higher Education, London, 2004.

G. Curinschi Vorona, Arhitectura, Urbanism,Restaurare, Editura tehnica, Bucuresti, 1996.

G. Curinschi Vorona, Introducere in arhitectura com-parata, Editura tehnica, Bucuresti, 1991.

Sir B. Fletcher, A History of Architecture,Architectural Press; 20 edition, 1996.

D. Philippides, Town Planning in Greece, in S.Condaratos, W. Wang, (eds), Greece 20th CenturyArchitecture, Prestel, Munich, London, New York,2000.

K. Frampton, Modern Architecture: History andCriticism, A.Kourkoulas (ed), Themelio, Athens,1987.

J.-L. Cohen, Landscapes of Modernization: GreekArchitecture 1960s and 1990s, Metapolis Press,Athens, 2002.




universitatea de arhitecturÃ ªi urbanism ion mincu … · 2008. 4. 7. · excursie de studii n...

Documents