u-oi jjoduq · criterii de evaluare punctajul ... electrician-electronist auto, cu durata studiilor...

101
Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova ORDIN U - O i JJOdUQ 303 mun. Chişinău Cu privire la aprobarea Curriculumului modular pentru programe de formare profesională tehnică secundară în temeiul art. 64 pct. (2) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 319-324, art. 634), în conformitate cu prevederile ordinului nr. 1128/2015 cu privire la aprobarea deciziei Consiliului Naţional pentru Curriculum din 19 noiembrie 2015, 1. A aproba curriculumul modular în învăţământul profesional tehnic secundar în domeniile de formare profesională, după cum urmează: 1.1 Vehicule cu motor, nave şi aeronave, meseria Electrician - electronist auto, cod 716001, termen de studii 2 ani; 1.2 Vehicule cu motor, nave şi aeronave, meseria Vopsitor auto, cod 716008, termen de studii 2 ani; 1.3 Servicii de coafor şi frumuseţe, meseria Cosmetician, cod 1012002, termen de studii 1 an; 1.4 Servicii de coafor şi frumuseţe, meseria Coafor, cod 1012001, termen de studii 2 ani; 1.5 Servicii de coafor şi frumuseţe, meseria Frizer, cod 1012003, termen de studii 2 ani. 2. Curricula aprobate în pct. 1 la prezentul ordin sunt obligatorii pentru programele de studii la meseriile nominalizate. 3. Autorii de Curricula vor organiza seminare de diseminare în vederea implementării curriculumului aprobat. 4. Direcţia învăţământ profesional tehnic (dl Silviu GÎNCU, şef) va monitoriza procesul de implementare a ordinului. 5. Controlul asupra executării ordinului se atribuie doamnei Natalia GRÎU, Secretar de stat. ORDON: Corneliu POPOVICI Ministru

Upload: others

Post on 13-Feb-2021

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

    O R D I N

    U - O i JJOdUQ 303mun. Chişinău

    Cu privire la a p rob area C u rr icu lu m u lu i m odular pentru program e de form are profes ională tehnică secundară

    în temeiul art. 64 pct. (2) din Codul educaţiei al Republicii M oldova nr. 152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 319-324, art. 634), în conformitate cu prevederile ordinului nr. 1128/2015 cu privire la aprobarea deciziei Consiliului Naţional pentru Curriculum din 19 noiembrie 2015,

    1. A aproba curriculumul modular în învăţământul profesional tehnic secundar în domeniile de formare profesională, după cum urmează:

    1.1 Vehicule cu motor, nave şi aeronave, meseria E lectrician - electronist auto, cod 716001, termen de studii 2 ani;

    1.2 Vehicule cu motor, nave şi aeronave, meseria V opsitor auto, cod 716008, termen de studii 2 ani;

    1.3 Servicii de coafor şi frumuseţe, meseria Cosm etician, cod 1012002, termen de studii1 an;

    1.4 Servicii de coafor şi frumuseţe, meseria C oafor, cod 1012001, termen de studii 2 ani;

    1.5 Servicii de coafor şi frumuseţe, meseria F rizer, cod 1012003, termen de studii 2 ani.

    2. Curricula aprobate în pct. 1 la prezentul ordin sunt obligatorii pentru programele de studii la meseriile nominalizate.

    3. Autorii de Curricula vor organiza seminare de diseminare în vederea implementării curriculumului aprobat.

    4. Direcţia învăţământ profesional tehnic (dl Silviu GÎNCU, şef) va monitoriza procesul de implementare a ordinului.

    5. Controlul asupra executării ordinului se atribuie doamnei Natalia GRÎU, Secretar de stat.

    ORDON:

    C orneliu PO PO V IC I M inistru

  • [

    M inisteru l E ducaţiei, C u ltu rii şi C erce tării al R epublicii M oldova Şcoala Profesională nr. 6, m un. C hişinău

    "Aprobat"^Ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării

    2020

    orneliu PO PO V IC I

    C urricu lum ul m odu lar pen tru p regătire profesională

    Calificarea: Electrician — electronist auto

    Codul meseriei: 716001 Codul CORM: 723103

    Domeniul de formare profesională: V ehicule cu m otor, nave şi aeronave

    Durata studiilor: 2 ani

    2020

  • Cumculumul a fost elaborat în cadrul Proiectului EuropeAid133700/C/SER/MD/l2 Asistenţă tehnică pentru domeniul învăţământ şi formare profesională

    în Republica Moldova", implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene

    A utori:

    Berlodean Alexandtu, profesor discipline tehnice, grad didactic I, ŞP nr.4, mun. Bălţi

    Demsiuc N ico la i,, profesor discipline tehnice, maistru- instructor, grad didactic II, ŞP nr.4,

    mun. Bălţi

    Denisiuc Serghei, profesor discipline tehnice, maistru- instructor, grad didactic II, ŞP nr.4,

    mun. Bălţi

    Chiriţa Mihail, profesor discipline tehnice, grad didactic I, maistru- instructor, ŞP nr.6,

    mun. Chişinău

    Dolghier Igor, profesor discipline tehnice, maistru- instructor, grad didactic II, ŞP nr.6,

    mun. Chişinău

    Botnan Valentin, profesor discipline tehnice, grad didactic II, ŞP nr. 10, mun. Chişinău

    Sfisan, DAAC-Hermes SA

    SRL

    Portalul naţional al învăţământului profesional tehnic

    http://www.ipt.md/ro/Droduse-ednpatinni.iP

    1. Crivoi VarefflSnfClirector,t -

    2. Plop Grigore, director,

    A dresa C urricu lu m u lu i în Intl

    ,VIGROS IM PEXr

    2

    http://www.ipt.md/ro/Droduse-ednpatinni.iP

  • Evaluarea Curriculumului meseriei

    Cod CORM 723103 , Cod Nomenclator 716001

    Meseria: ELECTRICIAN-ELECTRONISTAUTO

    Nr.crt. Criterii de evaluare

    Punctajul acordat (1 ... 10)

    I. C orespunderea finalităţilor de studiu cu prevederile docum entelor norm ativ- reglatorii (CRIPT, s tandardu lu i ocupational, calificarea personală)

    1. Măsura în care curriculumul asigură formarea competenţelor profesionale. 102. Gradul de asigurare a dezvoltării continue a competenţelor cheie. 103. Măsura în care curriculumul meseriei include prevederi ce sunt utile pentru

    dezvoltarea valorilor şi atitudinilor caracteristice calificării profesionale.9

    II. F u ndam en tarea curricu lum ului pe inovaţii şi realizări tehnologice m oderne4. Orientarea curriculumului spre folosirea metodelor şi proceselor tehnologice

    eficiente.9

    5. Orientarea curriculumului spre utilizarea la maximum a mijloacelor de producţie în scopul creşterii productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost.

    9

    III. Respectarea prevederilor conceptuale m oderne în învă ţăm ântu l profesional6. Cradul de centare pe elev, de promovare a unui rol activ al acestuia (curriculumul

    conţine activităţi de colaborare, de valorizare a aptitudinilor individuale etc.)8

    7. Măsura în care activităţile de predare — învăţare — evaluare incluse în curriculum încurajează gândirea critică, capacitatea de a-şi adapta propriul comportament şi de a rezolva probleme în diferite contexte de activitate profesională.

    9

    8. Măsura în care activităţile de învăţare sugerate în curriculum sunt utile pentru proiectarea demersului didactic şi realizarea de contexte reale de învăţare, care să conducă la formarea competenţelor preconizate.

    10

    9. Ponderea în totalul activităţilor de predare - învăţare - evaluare din curriculum acelor care stimulează asumarea responsabilităţii pentru executarea sarcinilor într-un domeniu de muncă.

    9

    10. Ponderea în totalul activităţilor de predare - învăţare - evaluare din curriculum acelor care facilitează adaptarea propriului comportament la situaţii ce facilitează rezolvarea de probleme.

    9

    11. Flexibilitatea curricumulului, posibilitatea de a adapta în mod creativ demersurile didactice la specificul fiecărei grupe de elevi.

    10

    12. Relevanţa instrumentariului de evaluare a nivelului competenţelor profesionale. 1013. Relevanţa instrumentariului de certificare a nivelului competenţelor profesionale. 914. Relevanţa materiilor de studiu incluse în curriculum. 915. Claritatea, laconismul şi coerenţa textuluală a curriculumului materiei. 9

    IV. Coerenţa Planului de învă tăm ân t16. Corelaţia dintre numărul de ore fiecărui modul şi complexitatea competenţelor ce

    trebuie formate şi dezvoltate.9

    17. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea dezvoltării competenţelor elevilor prin extinderi/aprofundări/discipline opţionale.

    10

    18. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea adaptării la specificul pieţei de muncă.

    9

  • 19. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea diversificării ofertei educaţionale în funcţie de nevoile şi interesele elevilor.

    9

    20. Măsura în care timpul şcolar prevăzut în Planul de învăţământ corespunde particularităţilor de vârstă a elevilor.

    8

    21. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea consilierii în carieră a elevilor.

    9

    Concluzie:

    Curriculumul la meseria Electrician-electronist auto satisface doleanţele angajatorului şi se propune spre aprobare.

    Propuneri de îm bunătă ţ ire :

    A se acorda atenţie aparte introducerii în module a studiilor sinestătătoare, în deosebi în concordanţă cu tehnologiile noi în industria producerii automobilelor.

    Agentul economic: SDT Renault-Dacia-Nisan, DAAC-Hermes SA

    iyoi Valentin, director

    Ol- &OZO

  • Evaluarea Curriculumului meseriei

    Cod CORM 723103 , Cod Nom enclator 716001

    M eseria: ELECTRICIAN-ELECTRONISTAUTO

    Nr.crt. Criterii de evaluare

    Punctajul acordat (1 ... 10)

    I. C orespunderea finalităţilor de studiu cu prevederile docum entelor normativ- reglatorii (C R ÎPT , s tandardu lu i ocupational, calificarea personală)

    1. Măsura în care curriculumul asigură formarea competenţelor profesionale. 102. Gradul de asigurare a dezvoltării continue a competenţelor cheie. 10

    3. Măsura în care curriculumul meseriei include prevederi ce sunt utile pentru dezvoltarea valorilor şi atitudinilor caracteristice calificării profesionale.

    9

    II. F undam en ta rea curricu lum ului pe inovaţii şi realizări tehnologice moderne4. Orientarea curriculumului spre folosirea metodelor şi proceselor tehnologice

    eficiente.9

    5. Orientarea curriculumului spre utilizarea la maximum a mijloacelor de producţie în scooul creşterii productivităţii muncii şi a reducerii preţului de cost.

    8

    III. Respectarea prevederilor conceptuale m oderne în învă ţăm ântu l profesional6. Cradul de centare pe elev, de promovare a unui rol activ al acestuia (curriculumul

    conţine activităţi de colaborare, de valorizare a aptitudinilor individuale etc.)

    9

    7. Măsura în care activităţile de predare — învăţare — evaluare incluse în curriculum încurajează gândirea critică, capacitatea de a-şi adapta propriul comportament şi de a rezolva probleme în diferite contexte de activitate profesională.

    10

    8. Măsura în care activităţile de învăţare sugerate în curriculum sunt utile pentru proiectarea demersului didactic şi realizarea de contexte reale de învăţare, care să conducă la formarea competenţelor preconizate.

    10

    9. Ponderea în totalul activităţilor de predare - învăţare - evaluare din curriculum acelor care stimulează asumarea responsabilităţii pentru executarea sarcinilor într-un domeniu de muncă.

    9

    10. Ponderea în totalul activităţilor de predare - învăţare - evaluare din curriculum acelor care facilitează adaptarea propriului comportament la situaţii ce facilitează

    rezolvarea de probleme.

    10

    11. Flexibilitatea curricumulului, posibilitatea de a adapta în mod creativ demersurile didactice la specificul fiecărei grupe de elevi.

    10

    12. Relevanţa instrumentariului de evaluare a nivelului competenţelor profesionale. 9

    13. Relevanţa instrumentariului de certificare a nivelului competenţelor profesionale. 9

    14. Relevanţa materiilor de studiu incluse în curriculum. 10

    15. Claritatea, laconismul şi coerenţa textuluală a curriculumului materiei. 9

    IV. Coerenta Planului de învă ţăm ân t16. Corelaţia dintre numărul de ore fiecărui modul şi complexitatea competenţelor ce

    trebuie formate şi dezvoltate.

    9

    17. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea dezvoltării competenţelor elevilor prin extinderi/aprofundări/discipline opţionale.

    10

    18. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea adaptării la specificul

    pieţei de muncă.

    10

  • 19. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea diversificării ofertei educaţionale în funcţie de nevoile şi interesele elevilor.

    10

    20. Măsura în care timpul şcolar prevăzut în Planul de învăţământ corespunde particularităţilor de vârstă a elevilor.

    8

    21. Măsura în care Planul de învăţământ oferă posibilitatea consilierii în carieră a elevilor.

    10

    Concluzie:

    Curriculumul la meseria Electrician-electronist auto satisface doleanţele angajatorului şi se propune spre aprobare.

    P ropuneri de îm bunătă ţ ire :

    A acorda o atenţie aparte şi introducerea în module a materiei teoretice/practice legate de automobilele hibride şi cele electrice.

    Agentul economic: SC „VIGROS IMPEX”

    Recenzent: Plop Grigore,

    L. Ş.

    Data J d o/ jojo

  • Cuprins

    I. Preliminarii............................................................................................................................................................4

    II. Concepţia curriculumui modular................................................................................................................ 5

    III. Sistemul de competenţe ce asigură calificarea profesională.......................................................................6

    IV. Administrarea modulelor............................................................................................................................... 7

    V. Modulele de instruire.....................................................................................................................................9

    Modulul 1 Depănarea defectelor părţii mecanice a automibilelor............................................................... 9

    Modulul 2. Utilizarea materialelor, elementelor şi aparatelor electrotehnice în domeniul

    specific electricii şi electronicii automobilelor........................................................................... 29

    Modulul 3. Utilizarea componentelor electrice şi electronice în schemele electrice..................................43

    Modulul 4. Depistarea şi înlăturarea defectelor echipamentelor electrice şi electronice ale

    automobilelor................................................................................................................................. 53

    Modulul 5. Diagnosticarea computerizată a echipamentelor electrice şi electronice ale

    automobilelor....................................................................................................................................72

    VI. Sugestii metodologice..................................................................................................................................82VII. Sugestii de evaluare.................................................................................................................................... 84

    1

  • I. Preliminarii

    Fiind plasat într-un nou context sociocultural, învăţământul actual este determinat de noi premise economice şi instructive, pentru a răspunde necesităţilor europene printr-o educaţie de calitate.

    Prezentul document, reprezintă Curriculumul modular pentru pregătirea profesională la meseria Electrician-electronist auto, cu durata studiilor de 2 ani, ca document normativ-reglator principal al disciplinelor de referinţă, aprobat instituţional, şi ca model pedagogic, ce descrie întregul parcurs didactic. Curriculumul, în cauză, contribuie la adaptarea ofertei educaţionale, la cerinţele pieţei muncii în vederea formării unui număr suficient de muncitori competitivi şi capabili.

    Curriculumul se adresează cadrelor didactice de specialitate, în scopul informării adecvate despre conceptul didactic al disciplinei, despre sistemul de competenţe pe care trebuie să-l formeze/dezvolte viitorului muncitor calificat, prin conştientizarea rolului formativ al valorilor profesionale în procesul de educaţie a personalităţii tinerilor. Profesorii, ca beneficiari direcţi ai acestui component curricular, sunt consultaţi, prin oferire de informaţii şi variante didactice orientative, despre modul de organizare a procesului educaţional la module, corelaţia pedagogică: proiectare-predare- învăţare-evaluare, valorificând eficient resursele curriculare, în scopul dobândirii de performanţe în pregătirea profesională, a atingerii finalităţilor educaţionale.

    Competenţele specifice au fost identificate în rezultatul analizei ocupaţionale a meseriei respective, cu participarea activă a experţilor din cadrul întreprinderilor lideri în domeniu.

    În procesul de elaborare a Curriculumului au fost luaţi în consideraţie următorii factori:- necesitatea ajustării ofertei educaţionale la cerinţele actuale ale pieţei muncii;- experienţa naţională şi internaţională de elaborare a Curriculumului profesional;- necesitatea de a oferi un răspuns adecvat cerinţelor socio-profesionale, exprimate în termeni de

    finalităţi de instruire evaluabile, achiziţionate la încheierea procesului de evaluare a competenţelor profesionale.

    Curriculumul dat asigură:- centrarea procesului educaţional pe formare de competenţe;- desfăşurarea procesului educaţional din perspectiva formării axate pe finalităţi de instruire;- proiectarea programelor didactice;- elaborarea materialelor de instruire, ghidurilor de performanţă, instrumentelor de evaluare a

    competenţelor profesionale.Utilitatea acestui Curriculum modular este bilaterală: pe de o parte, în formatul şi cu numărul de

    ore propus reprezintă varianta optimă pentru instruirea elevilor cu durata de 2 ani de zile, pe de altăparte, în format comprimat sau/şi selectiv poate servi drept material de referinţă în elaborareaprogramelor de pregătire pentru cursuri de scurtă durată pentru adulţi.

    Aceste cursuri vor putea răspunde cererii de:• formare profesională/ recalificare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi dornice de a

    însuşi o meserie relevantă unui sector industrial;• perfecţionare şi specializare pe un modul sau mai multe, în cazul, în care practicianul aspiră

    la un nivel de calificare superior celui pe care îl deţine sau doreşte să-şi extindă aria de competenţă pentru a a-şi asigura mobilitatea pe piaţa muncii.

    De prima opţiune pot fi interesate, în principal, două categorii de beneficiari - persoanele private şi ANOFM, care procură servicii de formare profesională a şomerilor, pentru a le facilita reintegrarea rapidă şi eficientă în câmpul muncii. Pentru varianta a doua, ar putea opta persoanele private, angajaţi ai întreprinderilor din sectorul industrial, care îşi propun o creştere profesională sau sunt nevoiţi să cumuleze mai multe specializări conexe pentru a se menţine activi pe piaţa muncii.

    2

  • II. Concepţia Curriculumului Modular

    Scopul programului de pregătire profesională constă în formarea şi dezvoltarea unui ansamblu de competenţe profesionale şi sociale, care permit realizarea acestei meserii la nivelul de performanţă solicitată de piaţa muncii.

    Proiectarea Curriculumului se axează pe realizarea obiectivelor majore ale învăţământului profesional şi urmăreşte asigurarea premiselor pentru angajarea pe termen lung a absolvenţilor prin:

    dezvoltarea acelor competenţe-cheie, care sunt necesare pentru integrarea socio-profesională a absolvenţelor;

    dobândirea competenţelor profesionale generale pe domeniu, care sporesc angajabilitatea unui absolvent şi-i asigură flexibilitatea pe piaţa muncii în cadrul unei arii ocupaţionale;

    dobândirea competenţelor profesionale specifice meseriei, care sunt necesare pentru adaptarea continuă la cerinţele angajatorilor, potrivit dinamicii pieţei muncii.

    Curriculumul profesional pentru Electrician-electronist auto propune un model de studiu modular, care contribuie la formarea la elevi a întregului set de competenţe necesare pentru a asigura inserţia cu succes pe piaţa muncii. În acest context, se conturează următoarele principii care contribuie la eficientizarea demersului educaţional pentru meseria respectivă:

    Abordarea modulară oferă posibilitatea parcurgerii treptate a conţinuturilor ocupaţionale, de la simplu la complex, în vederea obţinerii unei calificări şi permite evaluarea progresului, înregistrat de formabil, la finele fiecărei etape de instruire. In cazul beneficiarilor adulţi, formarea pe module asigură mobilitate şi sporeşte şansele de avansare profesională pe piaţa muncii. Caracterul modular asigură receptivitate la schimbările de pe piaţa muncii şi flexibilitate în structurarea ofertelor de instruire pentru diverse categorii de beneficiari.

    Axarea pe finalităţi de învăţare orientează procesul de instruire către un şir de rezultate scontate, care reflectă ceea ce se aşteaptă de la un formabil să cunoască, să înţeleagă şi să fie capabil să execute / demonstreze la finalizarea programului de pregătire profesională.

    Integrarea teoriei cu practica presupune ca tot ceea ce se însuşeşte în procesul didactic urmează să se valorifice în cadrul activităţilor practice (în atelierul şcolar sau la locul de muncă), asigurând dobândirea competenţelor generale şi specifice ocupaţiei.

    Centrarea pe cerinţele pieţii muncii asigură racordarea ofertei instituţiei profesionale atât la necesităţile/aşteptările angajatorilor, cât şi la tendinţele noi şi tehnologiile moderne din domeniul profesional, ceea ce contribuie la integrarea eficientă a absolvenţilor în câmpul muncii şi consolidarea pleiadei de muncitori calificaţi.

    Centrarea pe elev presupune adoptarea unui demers de învăţare activă prin realizarea unor activităţi individuale sau în grup, în care elevul acţionează independent, soluţionează probleme, ia decizii mai puţin influenţate şi îşi asumă responsabilitatea pentru propriile acţiuni.

    Principiul perspectivei integrării profesionale presupune utilizarea în calitate de metode de instruire a studiilor de caz, proiectelor, situaţiilor de problemă, care ar stimula gândirea critică a formabilului, astfel încât procesul de învăţare să devină mai dinamic şi mai eficient pentru beneficiari, asigurându-le şanse sporite de angajare în câmpul muncii şi oportunităţi de realizare profesională.

    Curriculumul dat este conceput astfel încât să permită profesorilor şi maiştrilor din instituţiile profesionale, elaborarea unei strategii eficiente de proiectare şi organizare a demersului educaţional în vederea formării la elevi a unor aptitudini, valori şi atitudini în contextul necesităţilor pieţii muncii şi societăţii contemporane.

    3

  • III. Sistemul de competenţe ce asigură calificarea profesională

    Competenţa reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini dobândite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte profesionale specifice, în scopul realizării activităţilor ocupaţionale la nivelul calitativ cerut la locul de muncă.

    Competenţele-cheie reprezintă un set multifuncţional, transferabil de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, necesare oricărui individ pentru dezvoltare şi realizare personală, cetăţenie activă, muncă şi incluziune socială.

    Comunitatea europeană a determinat opt competenţe-cheie, care se formează pe parcursul întregii vieţi:

    a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale;b) competenţe de comunicare în limbi străine;c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare;e) competenţe sociale şi civice;f) competenţe antreprenoriale;g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturale, competenţa de a învăţa să înveţi.

    Codul educaţiei al Republicii M oldova statuează zece competenţe-cheie, care, evident, le includ pe cele europene.

    Din cele zece competenţe-cheie stabilite pentru sistemul de învăţământ din Republica Moldova pentru ocupaţia Electrician-electronist auto au fost constatate următoarele:

    - Cu grad mare de solicitare de învăţare: de comunicare în limba maternă, acţionar-strategică deautocunoaştere şi autorealizare, interpersonale, civice, morale;

    - Cu grad mediu de solicitare: de bază în fizică, ştiinţe şi tehnologie, digitale/în domeniul informaţional;

    - Cu grad mic de solicitare: de comunicare într-o limbă străină, culturale/interculturale.

    Formarea continuă a competenţelor-cheie se realizează în mod transversal corespunzător gradului de solicitare a acestora.

    Competenţele profesionale generale reprezintă un sistem de cunoştinţe, deprinderi practice şi atitudini relevante unei arii ocupaţionale, fiind transferabile de la o meserie la alta în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Competenţele profesionale generale determinate pentru meseria Electrician-electronist autosunt:

    1. Organizarea raţională a locului de muncă.

    2. Respectarea normelor de sănătate, securitate în muncă şi de protecţie antiincendiară.

    3. Respectarea cadrului legal şi normativ-reglator de referinţă în procesul de realizare a atribuţiilor ocupaţionale.

    4. Comunicarea în diverse circumstanţe în raport cu membrii echipei de lucru, superiorii şi alte persoane de referinţă, în limbaj profesional specific domeniului, aplicarea procedurilor de calitate.

    5. Acţionarea în baza cerinţelor şi valorilor profesionale în vederea asigurării rezultatelor optime la locul de muncă.

    6. Aplicarea normelor de protecţie a mediului înconjurător.

    4

  • Competenţele specifice reprezintă un sistem de cunoştinţe, deprinderi practice şi atitudini relevante unei ocupaţii/meserii, necesare pentru realizarea unei sarcini/grup de sarcini de lucru la nivelul aşteptărilor angajatorului, fiind aplicabile în diverse contexte de muncă.

    Competenţele specifice identificate pentru meseria Electrician-electronist auto sunt:Organizarea eficientă a procesului de lucru.Verificarea funcţionalităţii SDV-urilor specifice sarcinilor de lucru.M entenanţa SDV-urilor specifice sarcinilor de lucru.M entenanţa componentelor mecanice a automobilelor.Întreţinerea echipamentelor electrice şi electronice ale autovehiculelor.Diagnosticarea echipamentelor electrice şi electronice ale autovehiculelor.Repararea sistemelor electrice şi electronice ale autovehiculelor.

    IV. Administrarea modulelor

    În rezultatul asocierii competenţelor profesionale generale cu cele specifice pentru meseria Electrician-electronist auto au fost definite următoarele module:

    N r.crt.

    Inclusiv

    D enum irea m odululuiT otal ore

    In s tru ire In s tru ireteoretică practică

    1 M1. Depănarea defectelor părţii mecanice a automibilelor

    276 144 132

    2 M 2. Utilizarea materialelor, elementelor şi aparatelor electrotehnice în domeniul specific electricii şi electronicii automobilelor

    188 128 60

    3 M3. Utilizarea componentelor electrice şi electronice în schemele electrice

    112 112 0

    4 Practica în producţie 210 210

    T otal A nul I 786 384 402

    5 M3. Utilizarea componentelor electrice şi electronice în schemele electrice

    90 0 90

    6 M 4. Depistarea şi înlăturarea defectelor echipamentelor electrice si electronice ale automobilelor

    354 216 138

    7 M5. Diagnosticarea computerizată a echipamentelor electrice si electronice ale automobilelor

    132 72 60

    8 Practica în producţie 420 420

    T otal A nul I I 996 288 708

    T otal A nii I + II 1782 672 1010

    5

  • Modulele sunt segmente separate, specifice sau pachete de învăţare, care conduc la atingerea rezultatelor învăţării definite. În Curriculumul de faţă deosebim două tipuri de module de instruire: Module transversale sau generale (Modulele 1-3) şi Modulele de bază (Modulele 4-5).

    Modulul transversal formează competenţele profesionale generale necesare pentru iniţiere în profesie şi pentru activitatea ulterioară a electrician-electronistului auto. Modulele de bază urmăresc formarea competenţelor profesionale specifice, valabile pentru anumite tipuri de activităţi profesionale.

    Modulele au următoarea structură:-titlul modulului;-scopul modulului;-unităţile de competenţă (rezultatele învăţării), pe care elevul va fi capabil să le demonstreze la

    final de modul;-conţinutul de formare (achiziţiile teoretice şi practice):

    a) abilităţile ce trebuie formate şi dezvoltate;b) cunoştinţele teoretice necesare pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor

    profesionale;c) lucrări practice recomandate pentru unităţile de competenţă;

    -precondiţii pentru asimilarea modulului;-specificaţii metodologice;-sugestii de evaluare a competenţelor profesionale;-resurse (materialele consumabile şi utilajul-suport cuantificate, necesare pentru asigurarea

    condiţiilor de realizare a procesului de formare şi dezvoltare a competenţelor);-lista resurselor didactice recomandate.Realizarea modulelor se va desfăşura în mod sistemic şi continuu pe o perioadă determinată de

    timp şi se va finaliza cu evaluări.

    6

  • V. Modulele de instruire

    M odulul 1. D epănarea defectelor p ă rţii m ecanice a au tom obilu lui

    Scopul m odulu lu i: Formarea competenţelor profesionale specifice necesare pentru executarea lucrărilor de întreţinere tehnică şi reparaţie curentă a părţii mecanice a automobilului.

    L a finele acestui m odul form abilu l va fi capabil să:-Respecte normele securităţii şi sănătăţii muncii în procesele de mentenanţă a automobilelor; -Execute lucrări de mentenanţă a instalaţiilor şi mecanismelor motorului cu ardere internă;-Execute lucrări de mentenanţă a componentelor transmisiei automobilului;-Execute lucrări de mentenanţă a organelor de suspensie şi rulare a automobilului;-Execute lucrări de mentenanţă a organelor de conducere a automobilului;-Verifice calitatea executării lucrărilor de mentenanţă tehnică a automobilului;-Aplice mijloacele de protecţie individuală.

    Administrarea modulului:Unităţi de competenţă (rezultatele învăţării la final de modul) IT IP Total

    UC 1 Mentenanţa instalaţiilor şi mecanismelor motorului cu ardere internă. 44 42 92

    UC 2 Mentenanţa componentelor transmisiei automobilului. 32 30 б2

    UC 3 Mentenanţa organelor de suspensie şi rulare a automobilului. 30 28 б0

    UC 4 Mentenanţa organelor de conducere a automobilului. Зб 2б бб

    Evaluare modul. 2 б В

    Total. 144 132 276

    7

  • A chiziţii teoretice şi practice

    N r. N r.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r practice

    ore ore

    U nita te de com petenţă 1. M en tenan ţa insta laţiilo r şi m ecanism elor m otoru lu i cu a rd e re in te rn ă

    -Explicarea rolului si clasificarea automobilelor.-Descrierea construcţiei si funcţionarii automobilului în ansamblu şi a părţilor componete a acestora şi precizarea rolului elementelor constructive şi principiu de funcţionare.-Extragerea din documentatia tehnică valorile parametrilor generali ai automobilului şi parametrilor ce caracterizează funcţionarea componentelor automobilului în deferite regimuri .

    -Compararea diferitor variante constructive ale automobilelor.-Expunerea principiului de funţionare a părtilor componente ale automobilului. -Utilizarea limbajului specific de specialitate.

    - Identificarea şi localizarea componentelor mecanismului motor (bielă-manivelă).

    -Noţiuni generale despre automobile.-Evoluţia automobilelor.-Criterii de clasificare a automobilelor.-Construcţia generală a automobilului.-Parametrii principali ai automobilului diminsionali( ampatament, ecartament, lungime, laţime, înălţime, consolele, razele de viraj şi unghiurile de trecere) de masă (greutatea totală, greutatea pe punţi, greutatea utilă de performantă (viteza maximă, viteza minima, viteza medie, spatiu de frânare, de combustibil)). -Documentaţia tehnică a automobilului: cartea tehnică, manuale de întreţinere şi reparare, scheme structurale(cinematice, hidraulice, pneumatice, electrice), cataloage cu componente auto. -Constucţia şi funcţionarea automobilului (rol, elemente , principiu de funcţionare).-Parametrii , regimurile de funcţionare.-Motoarele cu ardere internă prin scântee.-Evoluţia motoarelor modern.- Construcţia generală a motoarelor cu ardere internă.-Parametrii constructivi şi mărimi caracteristice ale motoarelor cu ardere internă cu piston.-Clasificarea motoarelor cu ardere internă.- Principiul de funcţionare a motoarelor cu ardere

    -Norme de tehnică securitaţii muncii de prevenire şi stingerea incendiilor specifice atelierelor de serice a automobilului.-Fişe de instructaj, fişe de documentare,

    agenda de practică, fişe tehnologie, fişe de lucru, studii de caz, cataloage de componente, manual de întreţinere şi repararea automobilului, reviste de specialitate.-Echipamente de protecţie utilizate în atelierele de service a automobilelor. Consecutivitatea şi modul de aplicare corect a instrumentelor pentru reparaţie (demontare, dezasamblare, montare, reglare).-Pregătirea instrumentelor, sculelor, dispozitivelor pentru efectuare lucrărilor practice de verificare şi control a stării tehnice a automobilului.

    -Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a motorului cu ardere

    8

  • - Aprecierea funcţionalităţii calitative şi cantitative, starea tehnică a componentelor mecanismului motor.- Executarea lucrărilor de demontare - montare a motorului cu ardere internă.- Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor mecanismului motor.- Defectarea componentelor (pieselor) mecanismului motor.- Stabilirea nomenclaturii şi necesarului de piese de schimb, de materiale consumabile necesare la reparaţie curentă a mecanismului motor.- Verificarea calităţii reparării componentelor mecanismului motor.- Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    -Precizarea construcţiei părţilor componente a mecanismului de distribuţie a gazelor. -Stabilirea principiului de lucru a mecanismului de distrbuţie a gazelor.

    - Identificarea şi localizarea componentelor instalaţiei de răcire.- Aprecierea funcţionalităţii calitative şi cantitative, starea tehnică a componentelor instalaţiei de răcire.a instalaţiei de răcire.- Aplicarea normelor de securitate şi sănătate

    internă.- Ciclurile reale de funcţionare a motoarelor cu ardere internă.-Rolul mecanismului motor.- Rolul şi părţile componente a organelor fixe şi mobile ale mecanismului motor.- Simptomele mecanismului motor, defectele, metodele de depistare şi remediere.-Măsurile pentru protecţia mediului ambiant.

    Rolul mecanismului de distribuţie a gazelor. -Clasificarea mecanismului de distribuţie a gazelor.- Construcţia şi principiul de funcţionare a mecanismului de distribuţie a gazelor.- Soluţii constructive ale mecanismului de distribuţie a gazelor.-Simptomele mecanismului de distribuţie a gazelor, defectele, metodele de depistare şi remediere. -Măsurile pentru protecţia mediului ambiant.

    - Lichide de răcire a M AI (motoare cu ardere internă).- Clasificarea instalaţiilor de răcire.- Construcţia şi principiul de funcţionare a instalaţiilor de răcire.-Soluţii constructive ale instalaţiilor de răcire.

    internă.-Demontarea-montarea motorului cu ardere internă de pe cadru/caroserie. -Demontarea-montarea părţilor componente ale mecanismului motor. -Curăţarea/spălarea şi defectarea pieselor mecanismului motor.

    -Demontarea-montarea părţilor componente ale mecanismului de distribuţie a gazelor.-Defectarea părţilor componente ale mecanismului de distribuţie a gazelor. -Demontarea chiulasei, arborelui cu came, axului şi colbutorilor.

    9

  • în muncă, protecţia mediului ambiant.

    - Identificarea şi localizează componentelor instalaţiei de ungere.- Aprecierea funcţionalităţii calitative şi cantitative, starea tehnică a componentelor instalaţiei de ungere.- Consultarea şi stabilirea nomenclaturii lucrărilor de întreţinere tehnică a instalaţiei de ungere în corespundere cu recomandările producătorilor de automobile.- Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    - Identificarea şi localizeazarea componentelor instalaţiilor de alimentare pentru MAS (motoarele cu aprindere prin scânteie).- Aprecierea funcţionalităţii calitative şi cantitative, starea tehnică a componentelor instalaţiilor de alimentare pentru MAS (motoarele cu aprindere prin scânteie).

    - Executarea lucrărilor de demontare - montarea a instalaţiilor de alimentare pentru MAS (motoarele cu aprindere prin scânteie).- Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor instalaţiilor de alimentare pentru M AS (motoarele cu aprindere prin scânteie).

    -Uleiuri pentru MAI.- Construcţia şi principiul de funcţionare a instalaţiei de ungere.-Metode de ungere utilizate pentru ungerea elementelor motorului.- Soluţii constructive de instalaţii de ungere.- Simptomele instalaţiei de ungere, defectele, metodele de depistare şi remediere.

    -Combustibili pentru MAS (motoare cu aprindere prin scânteie).-Noţiune de carburaţie.- Construcţia şi principiul de funcţionare a instalaţiei de alimentare cu carburator.-Dispozitivele de dozare ale carburatorului. -Instalaţia de alimentare prin injecţie de benzină.-Construcţia şi principiul de funcţionare a instalaţiei de alimentare cu injecţie de benzină.-Soluţii constructive de instalaţii cu injecţie de benzină.

    -Demontarea-montarea elementelor componente ale instalaţiei de răcire.

    -Demontarea montarea pompei de lichid, termostatului, radiatorului, ventilatorului.

    -Demontarea-montarea elementelor componente ale instalaţiei de ungere.

    10

  • - Defectarea componentelor (piesele) instalaţiilor de alimentare pentru MAS (motoarele cu aprindere prin scânteie)- Aplicarea normele de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    - Identificarea şi localizarea componentelor instalaţiilor de alimentare pentru MAC (motoarele cu aprindere prin compresie).- Aprecierea funcţionalităţii calitative şi cantitative, starea tehnică a componentelor instalaţiilor de alimentare pentru MAC (motoarele cu aprindere prin compresie).- Consultarea şi stabilirea nomenclaturii instalaţiei de alimentare pentru MAC (motoarele cu aprindere prin compresie), în corespundere cu recomandările producătorilor de automobile.- Executarea lucrările de demontare - remontarea a instalaţiilor de alimentare pentru

    -Construcţia şi principiul de funcţionare a instalaţiei de alimentare cu gaz lichifiat.- Construcţia şi principiul de funcţionare a instalaţiei de alimentare cu gaz natural comprimat.-Soluţii constructive ale instalaţiilor de alimentare

    cu combustibili gazoşi.- Simptomele instalaţiilor de alimentare pentru MAS (motoare cu aprindere prin scânteie), defectele, metodele de depistare şi remediere.-Măsurile pentru protecţia mediului ambiant.

    - Combustibili pentru MAC (motoarele cu aprindere prin compresie).- Părţile componente şi principiul de funcţionare a instalaţiei de alimentare a MAC (motorului cu aprindere prin compresie).-Construcţia şi principiul de funcţionare a elementelor instalaţiei de alimentare diesel classic. -Soluţii constructive şi principiul de funcţionare a elementelor instalaţiei de alimentare a MAC (motoarelor cu aprindere prin compresie) CDI,CDT, CDTI, CRDI,D-4D, sistemul de injecţie injector pompă.-Simptomele instalaţiilor de alimentare a MAC (motoarelor cu aprindere prin compresie), defectele,

    -Demontarea-montarea elementelor componente a instalaţiilor de alimentare cu benzină.Instalatia de alimentare MAS -Demontarea -montarea carburatorului, pompei de benzina, filtrelor de combustibil şi aer.-Lucrări practice la instalaţia de alimentareM.A.S. cu injecţie de benzină, localizarea, demontarea- montarea rezervorului de benzină, rampei, injectoarelor, pompei de benzină, filtrelor, catalizatorului.

    -Demontarea-montarea elementelor componente a instalaţiilor de alimentare cu combustibili gazoşi.

    11

  • MAC (motoarele cu aprindere prin compresie).- Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor instalaţiilor de alimentare pentru M AC (motoarele cu aprindere prin compresie).- Defectarea componentelor (piesele) instalaţiilor de alimentare pentru MAC (motoarele cu aprindere prin compresie).- Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    metodele de depistare şi remediere.- Lucrările de întreţinere tehnică a instalaţiilor de alimentare pentru MAC (motoarelor cu aprindere prin compresie).-Recomandările şi condiţiile tehnice- M ăsurile pentru protecţia mediului ambiant.

    -Demontarea-montarea elementelor componente a instalaţiilor de alimentare a MAC (motoarele cu aprindere prin compresie).-Lucrări practice la demontarea- montarea, identificarea componentelor instalaţiei de alimentare (m.a.c.).-Pompa de injectie, de alimentare Injectoarele, turbocompresorul, bugii incadescente,f iltrele, colectoarele, toba de eşapare, catalizatorul.

    T O TA L 44 42

    U nita te de com petenţă 2. M en tenan ţa com ponentelor transm isiei autom obilu lui

    -Aprecierea rolulului, părţilor componente ale transmisiei-Identificraea şi localizeazarea componentelor ambreajului.-Evaluarea funcţionării calitative şi cantitative, starea tehnică a ambreajului.- Executarea operaţiilor de control, de ungere, de strângere şi reglaj a ansamblurilor şi subansamblurilor ambreiajului.-Stabilirea succesiunelor operaţiilor de montare / demontare a componentelor automobilului-Executarea lucrărilor de demontare - remontarea a ambreajului.-Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor ambreajului.

    -Părţile componente: ambreiajul, cutia de viteze, cutia de distribuţie, transmisia longitudinală(cardanică) puntea din spate, transmisia principală, diferenţialul, arborii planetari, transmisia finală.- Cuplaje. Tipuri de cuplaje.- Ambreiajul: destinaţie, tipuri constructive.- Ansambluri şi subansambluri din construcţia ambreiajului: principii de asamblare, piese şi repere. -Structura mecanismelor, elemente cinematice ale ambriajului.- Clasificarea mecanismelor de acţionare, după varianta constructivă: instalaţii mecanice, hidra-ulice, pneumatice, electrice, electromecanice din construcţia ambreiajului : elemente componente, scheme structurale (cinematice, hidraulice, pneumatice, electrice, bloc) ,

    -Lucrări practice şi definire a componentelor la transmisie.

    -Lucrări practice de demontare-montare aambreiajelor, verifică starea tehnică a discurilor, rulmentului de presiune mecanismului de acţionare.

    12

  • -Defectarea componentelor(pieselor) ambreajului.-Stabilirea nomenclaturii şi necesarului de piese de schimb, de material consumabile necesare la reparaţie curentă -Verificarea calitatea a lucrărilor executate.. -Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    Lucrări de montare-demontare a componentelor a ambreiajului (operaţii, mijloace de lucru necesare, reguli şi proceduri)

    Simptome de funcţionare defectuoasă / nefuncţionare a componentelor ambreiajului. Norme de securitate şi sănătate în

    muncă, protecţia mediului ambiant.Tipuri de uleiuriCutia de vitezie: destinaţie, tipuri constructive.

    Noţiuni generale despre transmisii mecanice. Destinaţia şi clasificarea.

    Transmisii cu roţi dinţate. Noţiuni generale. Clasificarea. Avantaje şi neajunsuri. constructive şi de funcţionare.

    -Identificarea şi localizarea componentelor cutiei de viteze-Utilizează documentaţiei tehnice pentru localizarea componentelor pe automobil şi identificarea legăturilor funcţionale cu alte componente-Evaluarea funcţionării calitative şi cantitativă, starea tehnică a cutiei de viteze -Stabilirea succesiunii operaţiilor de montare / demontare a componentelor cutiei de viteze. -Selectarea mijloacelor de lucru necesare. -Identificarea piesele pereche.-Executarea operaţiilor de montare / demontare a componentelor cutiei de viteze. -Executarea lucrările de dezasamblare - asamblare a componentelor cutiei de viteze. -Defectarea componentelor(piesele) cutiei de viteze.

    Compunerea generală a cutiei de viteze. Ansambluri şi subansambluri din construcţia cutiei de viteze: principii de asamblare, piese şi repere.Parametrii principali ai cutiei de viteze(dimensionali,

    de masă şi de performanţă).Lubrifianţi, clasificarea uleiurilor de transmisie.Clasificarea cutiilor de viteze după modul de

    schimbare a treptelor cutiei de viteze.Instalaţii mecanice, hidra-ulice, pneumatice,

    electrice, electromecanice din construcţia mecanismului de acţionare a cutiei de viteze : elemente componente, scheme structurale (cinematice, hidraulice, pneumatice, electrice, bloc)

    -Demontarea-montarea cutiei de viteze de pe automobil.-Dezasamblarea - asamblarea cutiei de

    viteze.-Defectarea cutiei de viteză.

    13

  • -Stabilirea nomenclaturii şi necesarului de piese de schimb, de materiale consumabile necesare la reparaţie curentă -Verificarea calităţii lucrărilor executate.. -Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    -Utilizeazarea documentaţiei tehnice pentru localizarea componentelor pe automobil şi identifică legăturile funcţionale cu alte componente-Stabilirea succesiunii operaţiilor de montare / demontare a componentelor transmisiei longitudinale-Identificarea pieselor pereche.-Recunoaşterea diferitelor variante constructive de automobile şi componentele transmisiei longitudinal.-Sesizarea simptomelor de funcţionare

    Simptome de funcţionare-defectuoasă / nefuncţionare a componentelor cutiei de viteze.-Cauze posibile asociate simptomelor de funcţionare defectuoasă sau nefuncţionare a componentelor cutiei de viteze.-Norme de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    - Transmisia longitudinală: destinaţie, tipuri constructive.-Ansambluri şi subansambluri din construcţia transmisiei longitudinale: principii de asamblare, piese şi repere.- Unsori consistente: clasificarea , caracteristici generale.- Simptome de funcţionare defectuoasă / nefuncţionare a componentelor transmisiei longitudinale.- Cauze posibile asociate simptomelor de funcţionare defectuoasă sau nefuncţionare a echipamentelor transmisiei longitudinale.- Lucrări de montare-demontare a componentelor a transmisiei longitudinale (operaţii, mijloace de lucru necesare, regulişi proceduri).-Norme de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    -Demontarea/montarea componentelor transmisiei longitudinale. -Dezasamblarea /asamblarea articulaţiei cardanice.-Curăţarea/spălarea şi defectarea pieselor tranmisiei cardanice. -Întreţinerea tehnică a transmisei longitudinale.

    14

  • defectuoasă sau nefuncţionalitate a componentelor transmisiei longitudinale.-Executarea operaţiilor de montare / demontare a componentelor transmisiei longitudinale.-Verificarea calitatăţii lucrărilor executate.. -Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    -Identificarea şi localizarea componentelor punţii motoare faţă -Evaluarea funcţionării calitativă şi cantitativă, starea tehnică a punţii motoare faţă- Executarea operaţiilor de control, de ungere, de strângere şi reglaj a ansamblurilor şi subansamblurilor a punţii motoare faţă -Stabilirea succesiunelor operaţiilor de montare / demontare a componentelor punţii motoare faţă-Executarea lucrărilor de demontare - remontarea a punţii motoare faţă.-Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor a punţii motoare faţă.-Defectarea componentelor(pieselor) punţii motoare faţă.-Verificarea calităţii lucrărilor executate.

    - Construcţia şi funcţionarea punţii motoare faţă (rol, elemente constructive, principii de funcţionare, parametrii caracteristici, regimuri de funcţionare).- Reductoare o treaptă: rol, tipuri constructive, elemente constructive, principii de funcţionare.- Diferenţial pentru punţi motoare: rol, tipuri constructive, elemente constructive, principii de funcţionare.-Arborii planetari: rol, tipuri constructive, elemente constructive, principii de funcţionare.Simptome de funcţionare defectuoasă / nefuncţionare a componentelor a punţii motoare faţă.-Lucrări de montare-demontare a componentelor a punţii motoare faţă (operaţii, mijloace de lucru necesare, reguli şi proceduri)-Norme de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    -Demontarea-montarea componentelor punţii motoare faţă.-Dezasamblarea - asamblarea reductorului punţii motoare faţă. -Curăţarea/spălarea şi defectarea pieselor punţii motoare faţă.

    15

  • -Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    -Identificarea şi localizarea componentelor punţii motoare spate.-Evaluarea funcţionării calitative şi cantitative, starii tehnice a punţii motoare spate.-Consultarea şi stabilirea nomenclaturii lucrărilor de întreţinere tehnică a punţii motoare spate în corespundere cu recomandările producătorilor de automobile.-Stabilirea succesiunelor operaţiilor de montare / demontare a componentelor punţii motoare spate-Executarea lucrărilor de demontare - remontarea a punţii motoare spate. -Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor a punţii motoare spate.-Defectarea (pieselor) punţii motoare spate. -Verificarea calităţii lucrărilor executate. -Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, protecţie a mediului ambiant.

    -Construcţia şi funcţionarea punţii motoare din spate/intermediare (rol, elemente constructive, principii de funcţionare, parametrii caracteristici, regimuri de funcţionare).- Reductoare cu mai multe trepte: rol, tipuri constructive, elemente constructive, principii de funcţionare.-Diferenţial interaxial: rol, tipuri constructive, elemente constructive, principii de funcţionare.- Arborii planetari punte spate: rol, tipuri constructive, elemente constructive, principii de funcţionare.-Transmisia finală: rol, tipuri constructive, elemente constructive, principii de funcţionare.- Simptome de funcţionare defectuoasă / nefuncţionare a componentelor a punţii motoare din spate. - Lucrări de montare-demontare a componentelor a punţii motoare din spate (operaţii, mijloace de lucru necesare, reguli şi proceduri)- Norme de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    -Demontarea-montarea componentelor punţii motoare din spate. -Dezasamblarea - asamblarea reductorului punţii motoare din spate. -Curăţarea/spălarea şi defectarea pieselor punţii motoare din spate. -Defectarea punţii din spate, verifică uzurile părţilor componente.

    TO TA L 32 30

    U nita te de com petenţă 3. M en tenan ţa o rganelor de suspensie şi ru la re a au tom obilu lui

    -Localizarea instalaţiilor hidraulice de acţionare ale automobilelor cu destinaţie specială: autobasculantele, macaralele.

    -Definiţia şi clasificarea roţilor. -Construcţia roţii propriu zise. -Definiţia şi clasificarea pneurilor. -Tipuri constructive de pneuri.

    -Exerciţii practice la efectuarea lucrărilor de demontare-montare a roţilor, umflarea roţilor.

    16

  • -Evaluarea funcţionalităţii, starii tehnice a componentelor la executarea lucrărilor de ontreţinere tehnică şi reparaţie a butucilor roţilor şi pneurilor.-Consultarea şi stabilirea nomenclaturii lucrărilor de întreţinere tehnică la executarea lucrărilor de întreţinere tehnică şi reparaţie a butucilor roţilor şi pneurilor on corespundere cu recomandările producătorilor de automobile.-Consultarea recomandărilor producătorilor de automobile şi determinarea condiţiilor tehnice la realizarea lucrărilor de ontreţinere tehnică sau reparaţie curentă la executarea lucrărilor de ontreţinere tehnică şi reparaţie a butucilor roţilor şi pneurilor. -Selectarea echipamentelor şi SDV-urilor

    - Precizarea destinaţiei suspensiei, părţilor componente, construcţiei şi funţionării amortizoarelor, pernelor elastic pneumatice, arcurilor, stabilizatoarelor.

    Marcarea anvelopelor.

    Construcţia şi funcţionarea a butucilor roţilor şi pneurilor. (rol, elemente constructive, principii de funcţionare, parametrii caracteristici, regimuri de funcţionare)Ansambluri şi subansambluri din

    construcţia a butucilor roţilor şi pneurilor: principii de asamblare, piese şi repere

    Lucrări de montare-demontare a componentelor a butucilor roţilor şi pneurilor (operaţii, mijloace de lucru necesare, reguli şi proceduri)Simptome de funcţionare

    defectuoasă / nefuncţionare a componentelor

    Destinaţia,părţile componente a suspensiei, condiţiile impuse şi clasificarea suspensiei.Tipuri constructive.Construcţia părţilor componente : arcurile în

    foi,arcuri elicoidale, bare de torsionare, amortizoare, perne elastice pneumatice, stabilizatoare.

    -Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a butucilor roţilor şi pneurilor.-Demontarea-montarea butucului /

    rulmentului butucului roţii.

    -Demontarea - montarea părţilor componente a suspensiei, înlăturarea agregatelor, pieselor defecte.

    17

  • -Identificarea destinaţiei, clasificării cadrului caroseriei-Identificarea construcţiei cadrului caroseriei -Utilizarea limbajului specific de specialitate. -Analizarea sarcinii de lucru.-Executarea normelor de tehnică a muncii şi prevenirea, stingerea incendiilor.-Selectarea instrumentelor, materialelor şi pieselor de lucru.-Curăţirea instrumentelor şi locului de lucru. -Curăţirea echipamentului individual de lucru si de protecţice.

    -Identificarea destinaţiei, clasificarea cricurilor şi macaralelor.-Construcţia cricurilor şi macaralelor. -Utilizarea limbajului specific de specialitate. -Analizarea sarcinii de lucru.

    -Identificarea destinaţiei, clasificarea remorcilor şi semiremorcilor.-Identificarea construcţiei remorcilor şi semiremorcilor.-Utilizarea limbajului specific de specialitate. -Analizarea sarcinii de lucru.-Executarea normelor de tehnică a muncii şi prevenirea, stingerea incendiilor.-Selectarea instrumentelor, materialelor şi pieselor de lucru.

    -Desţinaţia cadrului, caroseriei, condiţii de funcţionare, clasificarea.-Tipuri de cadre.-Construcţia cadrului.-Destinaţia caroseriei.-Condiţii impuse caroseriei -Clasificarea caroseriei.-Caroserii de autoturisme, autocamioane, autobuze.

    -Utilaje de ridicat şi transportat agregatele automobilului-Destinaţia ,construcţia părţilor compomente. -Macaraua hidraulică montată şi tipuri de cricuri.

    -Destinaţia remorcilor şi semiremorcilor -Clasificarea remorcilor şi semiremorcilor. -Tipurile existente a remorcilor şi semiremorcilor. -Construcţia părţilor componente ale remorcilor şi semiremorcilor.

    -Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a cadrului, caroseriei şi componentelor acestora.-Lucrări practice de demontare şi m ontare a părţilor componente ale cadrului şi caroseriei.

    -Controlul stării tehnice, operaţii de înlăturare a defectelor instalaţiilor hiraulice speciale.

    -Demontarea montarea agregatelor remorcilor.

    18

  • -Curăţirea instrumentelor şi locului de lucru. -Curăţirea echipamentului individual de lucru si de protecţice.

    -Norme de tehnică a securităţii muncii.

    TO TA L 30 28

    U nita te de com petenţă 4. M en tenan ţa o rganelor de conducere a au tom obilu lui

    -Identificarea şi localizarea componentelor sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic.-Evaluarea funcţionalităţii, starii tehnice a componentelor sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic.-Consultarea şi stabilirea nomenclaturii lucrărilor de întreţinere tehnică a sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic în corespundere cu recomandările producătorilor de automobile.- Executarea operaţiilor de control, gresare, de strângere şi reglaj a ansamblurilor şi subansamblurilor sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic.-Stabilirea succesiunii operaţiilor de montare / demontare a componentelor sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mechanic automobilului.-Stabilirea şi repartizarea necesarului de resurse pentru pregătirea şi efectuarea lucrărilor de reparare a sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic. -Executarea lucrărilor de demontare - remontare a sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic.

    -Construcţia şi funcţionarea sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic (rolul, elemente constructive, principii de funcţionare, parametrii caracteristici)-Sistemul de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic: melc globoidal rolă şi rolă dublă; pinion şi cremaliră, şurub,piuliţă şi sector dinţat.-Ansambluri şi subansambluri din construcţia sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic: principii de asamblare, piese şi repere.- Lucrări de montare-demontare a componentelor sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic (operaţii, mijloace de lucru necesare, reguli şi proceduri).- Simptome de funcţionare defectuoasă / nefuncţionare a componentelor sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic.-Norme de tehnica securităţii muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor, specifice.

    Sistemul de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică.

    -Construcţia şi funcţionarea sistemului de direcţie cu

    -Demontarea-montarea componentelor sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanică de pe automobil. -Dezasamblarea - asamblarea casetei de direcţie.-Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanică. -Control - reglarea geometriei roţilor.

    19

  • -Defectarea componentelor(pieselor) sistemului de direcţie cu mecanism de acţionare mecanic.-Aplicarea normele de securitate şi sănătate în muncă, protecţia mediului ambiant.

    -Stabilirea succesiunii operaţiilor de montare / demontare a componentelor sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică.-Stabilirea şi repartizarea necesarului de

    resurse pentru pregătirea şi efectuarea lucrărilor de reparare a sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică.-Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică.-Defectarea componentelor(pieselor) sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică.-Stabilirea nomenclaturii şi necesarului de piese de schimb, de materiale consumabile necesare la reparaţie curentă a sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică.-Verificarea calităţii reparării componentelor sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică.-Aplicarea normelor de securitate şi sănătate

    servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică (rolul, elemente constructive, principii de funcţionare, parametrii caracteristici).- Lucrări de montare-demontare a componentelor sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică (operaţii, mijloace de lucru necesare, reguli şi proceduri).-Simptome de funcţionare defectuoasă / nefuncţionare a componentelor a sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică- Lucrări de mentenanţă a sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică scule, dispositive.

    -Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică.-Demontarea-montarea componentelor sistemului de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică şi electrică de pe automobil.-Dezasamblarea - asamblarea casetei de direcţie cu servomecanism cu acţiune hidraulică.

    20

  • în muncă, protecţia mediului ambiant.

    -Identificarea şi localizarea componentelor sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică si mecanică.- Evaluarea funcţionalităţii, starii tehnice a sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică. -Executarea lucrărilor de demontare - remontarea a sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică.-Executarea lucrărilor de dezasamblare - asamblare a componentelor sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică si mecanică.- Defectarea componentelor (pieselor)

    sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică si mecanică.-Stabilirea nomenclaturii şi necesarului de piese de schimb, de materiale consumabile necesare la reparaţie curentă a sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică si mecanică. -Verificarea calităţii reparării componentelor sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică si mecanică.-Aplicarea normelor de securitate şi sănătate

    în muncă, protecţia mediului ambiant.

    - Identificarea şi localizarea componentelor frînelor suplimentare şi a sistemului de antiblocare a roţilor(ABS).- Evaluarea funcţionalităţii, starii tehnice a frînelor suplimentare şi a sistemului de

    - Rolul sistemului de frânare hydraulic si mecanică. -Lubrifianţi utilizaţi pentru sisteme de frânare hidraulice.- Clasificarea sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică.-Construcţia şi principiul de funcţionare a sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică si mecanică. -Soluţii constructive ale sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică si mecanică.-Simptome de nefuncţionalitate corectă a sistemelor de frânare cu acţionare hidraulică , defectele, metodele de depistare şi remediere.- Normele de securitate şi sănătate în muncă. -Măsurile pentru protecţia mediului ambiant.

    -Rolul frânelor suplimentare şi a sistemului electronic antipatinare ABS.- Clasificarea frenelor suplimentare şi a sistemului de antiblocare a roţilor(ABS).-Construcţia şi principiul de funcţionare a frenelor suplimentare şi a sistemului de antiblocare a roţilor(ABS).-Soluţii constructive ale frânelor suplimentare şi a

    -Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a sistemului de frânare cu acţionare hidraulică si mecanică.

    -Demontarea-montarea componentelor a sistemului de frânare cu acţionare hidraulică şi mecanică de pe automobil. -Dezasamblarea - asamblarea mecanismelor de frânare a roţilor. -Curăţarea/spălarea şi defectarea pieselor mecanismului de frânare a roţilor.

    -Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a frenei suplimentare. -Întreţinerea tehnică a frenei suplimentare.-Demontarea-montarea componentelor

    21

  • antiblocare a roţilor(ABS).- Consultarea şi stabilirea nomenclaturii lucrărilor de întreţinere tehnică a frînelor suplimentare şi a sistemului de antiblocare a roţilor(ABS)în corespundere cu recomandările producătorilor de automobile.

    sistemului de antiblocare a roţilor(ABS).-Simptome de nefuncţionalitate corectă a frenelor suplimentare şi a sistemului de antiblocare a roţilor(ABS), defectele, metodele de depistare şi remediere.

    frenei suplimentare.-Determinarea stării tehnice generale de funcţionare a sistemului de antiblocare a roţilor(ABS).

    TO TA L 36 26

    TO T A L M OD U L 132 144

    22

  • Specificaţii m etodologice

    Formarea competenţelor profesionale generale şi specifice în cadrul modulului Depanarea

    defectelor părţii mecanice a automobilului este asigurată prin realizarea următoarelor activităţi

    didactice: instruirea teoretică şi instruirea practică.

    În cadrul instruirii teoretice se vor forma cunoştinţe faptice vizând construcţia generală a

    automobilului, principiile şi tehnologia de mentenanţă generală a automobilului. Abilităţile de localizare

    a componentelor şi executare a lucrărilor de mentenanţă generală a automobilelor vor fi dobândite de

    elevi în cadrul activităţilor de instruire practică. Aceste două forme de activitate didactică vor asigura şi

    formarea atitudinilor necesare pentru activitatea profesională.

    Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are drept obiectiv de a individualiza şi

    adapta procesul didactic la particularităţile elevilor; de a centra procesul de predare/învăţare pe elev,

    necesităţile şi disponibilităţile acestuia. Cunoştinţele predate vor avea un caracter aplicativ, ceea ce va

    permite elevilor să deţină abilităţi de soluţionare a problemelor practice, în procesul activităţii la

    întreprinderile de transport auto şi staţiile de service auto. Lucrul în grup, simularea, discuţiile de grup,

    prezentările video, multimedia şi electronice, vizitele de studii la agenţi economici etc. contribuie la

    învăţarea eficientă, dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea

    responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi a creativităţii

    elevilor.

    Repartizarea orelor pe secvenţe de conţinut în cadrul modulului, rămâne la discreţia cadrelor

    didactice. Orele vor fi repartizate în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare

    ale elevilor, de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către elevi. Numărul total de ore pe modul, precum

    şi pentru instruirea teoretică şi practică, va rămâne neschimbat.

    Activităţile de instrire practică se vor realiza prepoderent în cadrul atelierelor instituţiei de

    învăţămînt după studierea fundamentării teoretice a lucrării practice ce trebuie să fie desfăşurată. La

    realizarea lucrărilor practice elevii for fi repartizaţi în echipe a câte 3-4 persoane, fiecarea echipă vor

    realiza lucrările planificate din cadrul unităţii de competenţă prin rotaţie. Gama de automobile implicate

    în activităţile practice trebuie să fie la posibilitate diversă, dar cel puţin va include un model de

    autoturism şi un model de camion.

    Sugestii de evaluare

    În cadrul modulului Depănarea defectelor părţii mecanice a automobilului se va realiza

    evaluarea formativă/continuă a fiecărei unităţi de competenţă şi evaluarea sumativă a competenţelor

    dobândite în cadrul modulului.

    23

  • Evaluarea cunoştinţelor formate în cadrul instruirii teoretice se recomandă de a fi realizată prin

    aplicarea chestionării orale sau scrise, ca instrumente de evaluare scrisă se recomandă de a aplica fişe de

    lucru, teste.

    Evaluarea abilităţilor şi aptitudinilor formate în cadrul lucrărilor practice se recomandă de a fi

    realizată prin aplicarea criteriilor şi indicatorilor de realizare prezentaţi mai jos.

    Evaluarea sumativă a competenţelor dobândite, în cadrul modulului, se recomandă de a fi

    realizată prin desfăşurarea examenului format din două probe: teoretică şi practică. Proba teoretică va

    include realizarea, în scris, a unui test grilă, de către elevi. Proba practică va prevede realizarea unei

    sarcini de lucru din cadrul lucrărilor practice realizate la modulul dat. Evaluarea probei practice se va

    realiza în baza criteriilor şi indicatorilor de realizare prezentaţi mai sus. Se recomandă ca ponderea

    calificativului obţinut la proba practică să constituie 60% din nota finală a evaluării sumative.

    Nr.C rite rii de rea lizare şi

    puncta ju l m axim aco rd a tInd ica to ri de realizare şi puncta ju l m axim aco rd a t

    1.Primirea şi

    planificarea sarcinii de lucru

    30

    Identificarea şi localizarea componentelor automobilului

    10

    Selectarea echipamentelor şi SDV pentru realizarea sarcinii puse

    10

    Selectarea materialelor consumabile şi fruidelor tehnice pentru realizarea sarcinii puse

    10

    2.Realizarea sarcinii

    de lucru50

    Respectarea succesiunii şi recomandaţiilor tehnologice de executare a lucrărilor. Calitatea realizării operaţiilor tehnologice

    10

    Aplicarea adecvată a echipamentelor şi SDV 10Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, prevenire şi stingere a incendiilor şi a normelor de protecţie a mediului

    10

    /V

    încadrarea în timpul acordat 10Asigurarea integrităţii şi aspectului estetic a automobilului în timpul executării lucrărilor de demontare/montare.

    10

    3.Prezentarea şi

    promovarea sarcinii de lucru

    20Aplicarea corectă a termenologiei specifice de activitate

    10

    Completarea corectă a documentaţiei specifice 10

    24

  • M ijloace didactice

    Instruire teoretică: tablă şcolară, planşe cu componente a automobilului, notebook, proiector multimedia şi ecran. Opţional: tablă interactivă, conexiune la internet.Instruire practică: automobile în stare funcţională (minim un autoturism şi un autocamion), soft-uri specializate:TEHDOC; AUTODATA.

    E ch ipam en t tehnologic:

    Utilaje: Elevator/canal de revizie; echipament de curăţare/spălare automobil; maşină de jantat roţi; maşină de echilibrat roţi; echipamente service ulei.

    SDV: trusă scule mecanic auto; manometru presiune roţi; lampă portabilă (12V), huse protecţie automobil.

    M ateria le consum abile/m aterie p rim ă

    Fluide tehnice; materiale consumabile (filtre, bujii, curele, plăcuţe frână); detergenţi de curăţare/spălare; lavete.

    E ch ipam ent de securita te

    îmbrăcăminte profesională; lucrarea practică Curăţarea internă şi externă a automobilului - salopetă şi încălţăminte din materiale impermeabile.

    R esurse didactice recom andate1. Frăţilă Gh., Frăţilă Mariana, Samoilă St., Automobile, cunoaştere, întreţinere şi

    reparaţie :Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.- Bucureşti, 1999.2. M. Poenaru, A. Leluţiu, Instalaţii şi echipamente auto. Manual pentru licee indusriale Cl. a IX-a

    ;a X-a. Ed. Didactică si Pedagogică , R.A. Bucureşti , 1992 .3. Stoianov Gheorghe, Bagrin Gheorghe Construcţia automobilului: Lumina, 2010.4. www.e-automobile.ro

    25

    http://www.e-automobile.ro/

  • M odulul 2. U tilizarea m ateria lelo r, elem entelor şi ap a ra te lo r electrotehnice în dom eniul specific electricii şi electrotehnicii autom obilelor

    Scopul m odulului: Formarea competenţelor profesionale specific necesare pentru aplicarea în practică a proprietăţilor materialelor, precum şi montarea, exploatarea aparatelor şi dispozitivelor de măsură şi control specifice domeniului electric şi electronic auto.

    L a finele acestui m odul elevul form abilu l va fi capabil să :

    Respecte normele securităţii şi sănătăţii muncii la utilizarea materialelor, aparatelor şi dispozitivelor specifice domeniului electric şi electronic auto;

    Pregătească materialele şi elementele specifice domeniului electric şi electronic auto;Execute lucrările de lăcătuşărie specifice domeniului electric şi electronic auto;Verifice calitatea executării lucrărilor de lăcătuşărie specifice domeniului electric şi electronic auto; Gestioneze materialele, elementele şi aparatele specifice domeniului electric şi electronic auto; Aplice mijloacele de protecţie individuală;

    A dm in istra rea m odulului:

    Unităţi de competenţă (rezultate ale învăţării la final de modul) IT IP Total

    UC 1 Executarea lucrărilor de lăcătuşărie şi ansamblări mecanice 12 36 48

    UC 2 Identificarea materialelor în procesele de mentenanţă a automobilelor 20 0 20

    UC 3 Clasificarea şi utilizarea componentelor electrice şi electronice 26 0 26

    UC 4 Reprezentarea grafică a componentelor echipamentelor electrice auto 20 0 20

    UC 5 Măsurarea mărimilor electrotehnice în curent continuu şi alternativ 36 12 48

    UC 6 Montarea/demontarea componentelor echipamentelor electrice auto 12 6 18

    Evaluare modul 2 6 8

    Total 128 60 188

    26

  • A chiziţii teoretice şi p racticeNr. Nr.

    A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r practiceore ore

    U nita te de com petenţă 1. E xecu tarea lu c ră rilo r de lăcătuşărie şi an sam blări m ecanice

    - Efectuarea transformărilor de unităţi de măsură.

    - Selectarea metodelor şi mijloacelor de măsurare şi domeniul de variaţie.

    - Verificarea calibrării mijlocului de măsurare.- Prelucrarea matematică a valorile măsurate.- Aplicarea normelor de securitate şi sănătate

    în muncă specifice operaţiilor de măsurare.- Pregătirea sculelor şi dispozitivelor pentru

    trasarea, îndoirea şi îndreptarea metalelor.- Aranjarea raţională a sculelor şi

    dispozitivelor pentru trasarea, îndoirea şi îndreptarea metalelor.- Utilizarea terminologiei specifice procesului

    de trasare.- Determinarea dimensiunilor

    semifabricatului în conformitate cu desenul piesei finale.

    - Utilizarea terminologiei specifice procesului de debitare şi tăiere a metalelor.

    - Determinarea dimensiunilor semifabricatului în conformitate cu desenul piesei finale.

    - Stabilirea parametrilor regimurilor de găurit (turaţia în funcţie de materialul piesei şi diametrul găurii).

    - Pregătirea şi întreţinerea sculelor şi

    - Norme generale de desen tehnic: formate, scări, linii etc.- Noţiuni fundamentale din teoria măsurărilor (Sistemul Internaţional de unităţi de măsură, mărimi fizice, mijloace de măsură şi control, metode de măsurare, erori de măsurare - tipuri, cauze, relaţii matematice de determinare).- M ijloace de măsurat şi verificat:

    -domeniul de utilizare-noţiuni generale;-mijloace de măsură şi control pentru lungimi; -mijloace de măsură şi control pentru unghiuri; -mijloace de măsură şi control pentru suprafeţe; -mijloace de măsură şi control pentru mase;-mijloace de măsură şi control pentru forţe;-mijloace de măsură şi control pentru presiuni; -mijloace de măsură şi control pentru temperaturi; -mijloace de măsură şi control pentru mărimi

    cinematice: viteză, turaţii;-mijloace de măsură şi control pentru filete;-mijloace de măsură şi control pentru roţi dinţate; -normele de securitate şi sănătate;-precizia şublerului, micrometrului, ceasului

    comparator cu cadran;-întreţinerea şi păstrarea instrumentelor de masură şi

    control;

    - Trasarea îndoirea şi îndreptarea metalelor - noţiuni

    -Executarea operaţiilor de lăcătuşărie generală în conformitate cu documentaţia tehnică.

    -Realizarea măsurărilor tehnice a dimensiunilor geometrice în domeniul de activitate a lăcătuşului.

    -Realizarea metodelor a mijloacelor de verificat şi măsurat.-Efectuarea măsurilor cu şublerul,

    micrometrul, ceas comparator cu cadran calibre şi şabloane.

    -Respectarea normelor securităţii muncii la trasarea, îndoirea şi îndreptarea metalelor.

    -Realizarea trasării conform dimensiunilor de pe şablon.

    -Pregătirea şi întreţinerea sculelor şi dispozitivelor pentru debitare, pilire şi polizare a metalelor.

    -Aplicarea mijloacelor de protecţie Individuală.

    -Debitarea, pilirea şi polizarea metalelor şi semifabricatelor din tablă.

    27

  • Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r practice

    ore ore

    dispozitivelor pentru burghiere şi filetare.- Respectarea tehnicii securităţii muncii la

    burghiere şi filetare.- Utilizarea şublerului universal la măsurarea

    găurilor prelucrate şi verificarea adâncimii burghierii.

    - Ascuţirea şi controlul ascuţirii burghiului.- Determinarea tipului si elementelor

    caracteristice ale filetului.

    - Utilizarea terminologiei specifice procesului de burghiere şi filetare.

    - Identificarea îm binărilor nedemontabile pe desene de ansamblu.

    - Alegerea materialelor consumabile, SDV- urilor şi utilajelor necesare executării asamblării nedemontabile.

    - Stabilirea regimurilor de funcţionare a utilajelor utilizate pentru realizarea îmbinării nedemontabile.

    - Identificarea şi localizează asamblărilor prin sudare.

    - Interpretarea semnelor de siguranţă din atelier.

    - Utilizarea sculelor şi dispozitivelor conform particularităţilor semifabricatului (forma, grosimea şi marca materialului).

    generale.- Noţiuni generale despre îndreptarea şi îndoirea

    materialelor metalice:-scule şi dispozitive de îndreptare şi îndoire a

    metalelor;-scule şi dispozitive de trasare.

    - Cerinţe faţă de organizarea locului de muncă la trasare.- Metode, tehnologii şi mijloace de curăţare a

    semifabricatelor.- Metode, tehnologii şi mijloace de îndreptare a

    semifabricatelor.- Metode, tehnologii şi mijloace de trasare.- Metode de punctare, importanţa punctării.- Metode de control a calităţii la trasare.- Reprezentarea vederilor, secţiunilor şi tăieturilor.- Securitatea muncii la realizarea lucrărilor de trasare şi

    punctare.- Aspecte generale privind procesul de aşchiere, pilire şi

    polizare a metalelor.- Clasificarea debitării, pilirii şi polizării.- Pilirea şi polizarea metalelor.- Scule şi utilaje folosite la pilire.- Debitarea manuală a semifabricatelor prin foarfecare,

    dăltuire şi aşchiere (SDV-uri, tehnologii de execuţie, metode de control.- Debitarea şi tăierea cu scule manual.- Debitarea şi tăierea cu maşini mecanizate.- Securitatea muncii la debitare şi tăiere.

    -Gestionarea eficientă a materialelor.- Controlul calităţii debitării, pilirii şi

    polizării metalelor.- Realizarea în semifabricate metalice a

    găurilor înfundate şi străpunse.- Realizarea filetului metric interior şi

    exterior.- Verificarea calităţii găuririi şi filetării.- Colectarea şi depozitarea deşeurilor la

    aşchierea metalelor.

    - Realizarea lucrărilor de asamblare prin nituire.- Trasarea liniilor paralele, perpendiculare

    şi sub unghi prestabilit.- îndoirea la rece a tablelor din oţel în

    condiţii de atelier după fălcile menghinei.

    - Trasarea conturului închis format din linii drepte, cercuri şi arcuri de cerc.- Trasarea unui contur al piesei cu

    preluarea dimensiunilor de pe şablon.- Punctarea liniilor cu ajutorul

    punctatorului.- Ascuţirea sculelor de trasare şi punctare.- Trasarea conturului piesei pe

    semifabricat.

    - Debitarea cu ferestrăul manual a barelor

    28

  • Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r practice

    ore ore

    - Organizarea locului de muncă la debitare şi tăiere.

    - Măsuri antiincendiare şi de protecţie a mediului.

    - Metode de control a calităţii la debitare şi tăierea materialelor metalice.

    - Găurirea şi filetarea, generalităţi.

    - Scule şi dispozitive utilizate la găurire.

    - Burghiul elicoidal (construcţia şi parametrii geometrici).

    - Maşini de găurit.

    - Regimuri de aşchiere la burghiere.

    - Tehnologii de găurire.

    - Tehnica ascuţirii burghielor.

    - Rebuturi la găurire.

    - Tipuri de filete (reprezentarea convenţională, simbolizarea pe desen).

    - Dispozitive şi scule utilizate la filetare.

    - Tăierea filetului exterior şi interior.

    - Cerinţe faţă de organizarea locului de muncă la burghiere şi filetare.

    - Metode de control a calităţii la prelucrarea găurilor şi filetelor.

    Scule de măsurare (şublerul, calibre, lere).

    - Tipuri de asamblări nedemontabile prin nituire şi încleiere.

    şi ţevilor metalice.- Pilirea metalelor (piesei sau

    semifabricatului) şi importanţa respectării dimensiunelor prescrise.- Debitarea cu ferestrăul manual a benzilor

    metalice cu pânza fixate în plan orizontal la 90°.- Debitarea manuală a plăcilor metalice cu foarfecele.- Realizarea găurilor străpunse şi înfundate

    în placa metalică la maşina de găurit conform desenului piesei.- Tăierea filetului metric interior cu tarodul

    şi filetului metric exterior conform desenului piesei.- Refiletarea la o cotă majoră a filetului

    deteriorat.

    - Realizarea asamblării prin nituire.- Nituirea semifabricatelor prin

    suprapunere şi cap la cap.- Realizarea asamblării prin încleiere.- Încleerea pieselor din plastic, oţel şi

    cauciuc.

    29

  • Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r practice

    ore ore

    - Metode, tehnologii şi mijloace de realizare a asamblării prin nituire.

    - Asamblări prin sudare, generalităţi.

    T O TA L 12 60

    U nita te de com petenţă 2. Iden tifica rea m ateria le lo r în procesele de m en tenan ţă a autom obilelor

    -Identificarea caracteristicilor generale ale fiecărei categorii de materiale utilizate în domeniul electric.

    - Realizarea legăturii între proprietăţile materiei prime şi produsului final.

    -Asocierea diferitelor tipuri de materiale conductoare, semiconductoare, magnetice si electroizolante cu proprietăţile specifice si domeniul de utilizare corespunzător.

    -Identificarea materialelor utilizate la realizarea componentelor echipamentelor electrice din seturi/mostre de material date.

    -Identificarea materialelor utilizate la realizarea componentelor echipamentelor electrice.

    -Identificarea caracteristicilor generale ale fiecărei categorii de materiale utilizate în domeniul electric.

    -Selectarea materialelor electrotehnice după parametrii de conductibilitate, rezistivitate,

    - Clasificarea si caracteristicile generale ale materialelor din punct de vedere al utilizării în construcţia de automobile.

    - Materiale utilizate la realizarea componentelor echipamentelor electrice (tipuri de materiale, proprietăţi specifice, utilizări):

    -materiale conductoare;

    -materiale superconductoare;

    -materiale semiconductoare;

    -materiale magnetice;

    -materiale electroizolante;

    - Proprietăţile materialelor:

    - proprietăţile fizice ale materialelor;

    - proprietăţile chimice ale materialelor.

    - Oţelul, clasificarea, marcarea, utilizarea practică.

    - Fonta, clasificarea, marcarea, utilizarea practică.

    - Încercările materialelor.

    - Baza tratamentului termic:

    30

  • Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r practice

    ore ore

    electroizolaţie.

    -Explicarea rolului tratamentelor termice.

    -Cunoaşterea tipurilor de coroziuni şi metodelor de protecţie contra lor.

    -Clasificarea combustiblilor utilizaţi în motoarele cu ardere internă.

    -Utilizarea corectă a unsorilor, lichidelor speciale, materialelor pentru garnituri abrazive, cleiurilor şi lacurilor.

    - recoacerea şi normalizarea;

    - călirea şi revenirea;

    - tratamentul termochimic.

    - Metale şi aliaje neferoase în baza Cu.

    - Metale şi aliaje neferoase în baza Al.

    - Coroziunia chimică şi electrochimică.

    - Metodele de protejare a metalelor de coroziune.

    - Clasificarea şi proprietăţile combustibililor (benzina, motorina, gazul lichefiat).

    - Proprietăţile materialelor lubrefiante (ulei pentru transmisie, ulei pentru motoare).

    - Unsori consistente, lichide speciale.

    - Materiale pentru garnituri abrazive.

    - Cleiuri şi lacuri.

    T O TA L 20 0

    U nita te de com petenţă 3. C lasificarea şi u tilizarea com ponentelor electrice şi electronice

    -Identificarea parametrilor nominali ai componentelor electrice si electronice.

    -Identificarea materialelor utilizate la realizarea componentelor echipamentelor electrice din seturi/mostre de material date.

    -Asocierea fiecărui tip de componentă electrică/electronică cu simbolul convenţional

    - Electrizarea corpurilor, sarcina electrică.

    - Cămpul electric şi caracteristicile lui.

    - Capacitatea electrică.

    - Condensatorul.

    - Unirea în paralel a condensatorilor.

    - Unirea în serie a condensatorilor, rezolvări de

    31

  • Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r practice

    ore ore

    corespunzător.

    -Identificarea parametrilor nominali ai componentelor electrice si electronice.

    -Decodificarea marcajelor inscripţionate pe carcasa rezistoarelor/condensatoarelor electrice.

    -Identificarea tipurilor constructive de componente utilizate la realizarea echipamentelor electrice.

    -Identificarea materialelor utilizate la realizarea componentelor echipamentelor electrice.

    -Asocierea componentelor echipamentelor electrice cu domeniul de utilizare corespunzător.

    - Aplicarea unirilor în serie , parallel şi mixte ale componentelor pasive.

    -Aplicarea legilor lui Ohm.

    -Aplicarea teoremelor lui Kirchhoff.

    -Asocierea fiecărui tip de componentă electrică/electronică cu simbolul convenţional corespunzător.

    -Identificarea tipurilor constructive de componente utilizate la realizarea echipamentelor electrice.

    exerciţii.

    - Unirea mixtă a condensatorilor, rezolvări de exerciţii.

    - Curentul electric continuu, parametri.

    - Conductivitatea electrică a materialelor electrotehnice.

    - Rezistenţă electrică şi rezistivitatea materialelor.

    - Rezistoare, unirea lor, unirea în serie a rezistorilor.

    - Unirea în paralel a rezistorilor.

    - Unirea mixtă a rezistorilor.

    - Legi si teoreme pentru determinarea mărimilor electrice din circuitele de c.c. (enunţ, relaţii matematice):

    -legile lui Ohm;

    -legea lui Joule-Lentz;

    -teoremele lui Kirchhoff.

    - Componente ale echipamentelor electrice (clasificare, parametrii nominali, simbolizare si marcare).

    - Componente electrice/electronice (tipuri constructive, materiale utilizate, domenii de utilizare):

    -componente electrice si electronice pasive (rezistoare, bobine, condensatoare);

    -componente electrice si electronice active (diode, tranzistoare);

    32

  • Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r practice

    ore ore

    -Asocierea componentelor echipamentelor electrice cu domeniul de utilizare corespunzător.

    -conductoare si cabluri electrice;

    -contacte elecrtice;

    -izolatoare si piese izolante;

    -termobimetale;

    -miezuri magnetice;

    -electromagneţi;

    -mecanisme de acţionare.

    TO TA L 26 0

    U nita tea de com petenţă 4. R ep rezen tarea g rafică a com ponentelor echi jam entelo r electrice auto

    - Executarea liniilor, inscripţiilor.

    - Scrierea standardizată.

    - Efectuarea cotării în desenul tehnic.

    - Executarea reprezentărilor desenelor tehnice.

    - Clasificarea cotelor.

    - Aplicarea regulilor de cotare.

    - Reprezentarea gaurilor şi filetelor.

    - Clasificarea desenelor tehnice.

    - Poziţionarea elementelor desenelor.

    - Cotarea desenelor în ansamblu.

    - Reprezentarea axonometrică.

    - Reprezentarea vederilor, secţiunilor, rupturilor.

    - Conţinutul , rolul, sarcinile desenului tehnic (DT).

    - Sistemul unic al documentaţiei tehnice (SUDC).

    - Formatele desenelor tehnice.

    - Indicatorul, împăturirea formatelor.

    - Scări utilizate în desenul tehnic.

    - Linii utilizate în desenul tehnic.

    - Scrierea standardizată. Dimensiunile şi reprezentările.

    - Reprezentarea în proiecţii ortogonale.

    - Dispunerea proiecţiilor.

    - Reprezentarea axonometrică.

    33

  • Nr. Nr.A bilităţi C unoştin ţe T em atica lu c ră rilo r practice

    ore ore

    - Reprezentarea şi cotarea găurilor şi

    filetelor.

    -Realizeazarea asamblărilor în desene.

    - Citirea schemelor electrice.

    - Depistarea semnelor convenţionale ale elementelor e