tropaeum traiani i cetatea 1979

271
www.cimec.ro

Upload: laurentiu-radu

Post on 08-Dec-2014

120 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Adamclisi - Tropaeum Traiani, volumul 1 Cetatea, Bucuresti, 1979www.cimec.ro

TRANSCRIPT

www.cimec.roTrojeuldelapoartaesticaacetatii ,TnteresulpentrumonumenteledelaAdamclisi\'a dinzi ln ziodata cudescoperirile treptate ce se \'Or face,nuvalnllrziaziuacaAtlamclisi capete unlocdeonoarein celormai cunoscuteniai\'estitealecuHuriiclasice.Acensta va.fiS)lrecinstennaliuniiromnespregloriJicnrea acelor cucarinefJia cend esennuemlndri". GIIIGOnETOCILESCU www.cimec.rowww.cimec.roTROPAEUMTRAJAN! 1 Cetiltea www.cimec.ro2 Releveele, planurile $iluslrarea pieselor dearhitecturi1 au fos/ e(ectuale dear hi-lect Monica Mrgineanu-Crstoiu, care a utilizat $i releveele ntocmite nlre1968- 197 4 de arhilect Sion. Desenele privind ceramica $iobicclele diverse au (ost executa ledirect sau copale dupi1deseneleautorilor deConstantin Conslantiniu,Epure Cornelia Lung11, /ar pro(ilele au (ostdesenatcdupi1originalele autorilor deJuliana Barnea. Fotogra(iileau (ostexeculale n laboratorulInslilululuidearheologe-Bucu- deDan M.Perianu $il NicolaeScarlat !.cuexcepfiafo/ografiiloraeriene,pen/ru ca re aulorii mulfumesc conducerii personalului 1nsli/ululu de geode:e, (ologranrnre-IIie,carlografie$101gani:arealeriloriului. www.cimec.roACADEMIADESTIINTESOCIALESIPOLITICE ,\R E PLIB L 1 c 1 1S 0C 1 AL 1 S TER C)M\.N1 ;\ INSTITUTULDE BIBLIOTECADEARHEOLOGIEXXXV TROPAEUMTRAIANI 1 Cetatea ALEXANDRUBARNEA,IONBARNEA(coordonator), IOANA BOGDAN C T NICIU, arhitectMONICAMRGINEANU-CRSTOIU, GHEORGHEPAPUC EDITURAACADEMIE IREPUBLICIISOCIALISTEROMNIA 1979 www.cimec.roTropaeumTraiani 1 Lacit TponeYMTpaJIHJII 1 ropo;:J; EDITURAACADEMIE!REPUBLICIISOCIALISTEROMNIA Bucure$ti,CaleaVictoriei,125 Codp o ~ t a l 71021 www.cimec.roCuvlnt lnalnte loNBARNEA Preseurtrl SUMAR 1.~ E Z A R E A GEOGRAFICA. NUMELE. ISTORICUL CERCETARILOR loNBARNEA II.STRATIGRAFIA IOANABoGDANCATANICIU,ALEXANDRUBARNEA III. INCINTA 1.Struc/uri'l,da/arc,is/oric loANAlloaoANCXTANICIU 2.Secloruldesud-vcs/alziduluideincinla GHEOTIGIIEPAI'UC IV.SECTORULA~ 1 VIAPRINCIPALISB-C ALEXANDHUJlARNEA. V.SECTORULD.POARTADEESTLASUDDEVIAPRINCIPALIS loANABoaoANCXTANICIU,arhitectMoNICAMXRGINEANU-CRsToru VI.ASPECTEALEURBANISMULUI iN CETATEATROPAEUMTRAIANI arhitectMoNICAMXnaiNEANu-CRSTOIU,ALEXANDRuBARNEA VII.PIESE DE ARHITECTURA DIN CETATEATROPAEUMTRAJAN/ arhitectMoNICAMXRGINEANU-CRSTOIU,ALEXANDRUBAIINEA Vlli.CERAMICA~ 1 DESCOPERIRIMARUNTE loANABoGDANCATANICIU,ALEXANDRUBARNEA. CONCLUZII IONBARNEA RsumTROPAEVMTRAJAN/ Legendedesfigures 7 9 13 35 47 64 79 !)5 10!J 12!1 177 227 233 255 www.cimec.ro(j TABLEDESMATIRES Avant-Propos loNBARNEA7 Abrviatloas................................\l 1. LAPOSffiONGOGRAPHIQUE.LENOM.L'HISTORIQUEDESRECHERCHES loNBARNEA II.LASTRATIGRAPHIE loANABooDANCXTXNICIU,ALEXANDRUBARNEA m.L'ENCEINTE 1.Structure,datation,lristuriquc loANABoGDANCXTXNICJU 2.Lesecteursud-ouestdumurd'cnccinlc GHEORGHEPAPUC IV. LE SECTEUR A ET VIAPRINCIPALIS 8-C ALEXANI>I\UBARNEA, V.LESECTEURD,LAPORTEESTAUSUDDEVIAPRINCIPALIS loANABoGDANCXTANICJU,architecteMoNICAMAitoiNEA,NU-CRSTOIU VI.ASPECTSDE L'URBANISME DANSLACITTROPAEUMTRAIANI architecteMONICAMAI\GINEANU-CRSTOIU,ALEXANDRUBARNEA VII.PICESD'ARCHITECTURE DE LACITTROPAEUMTRAIANI architecte1\IOlo/ICAl\IARGINEANU-CRSTOIU,ALEXANDRUBARNEA Vm.CRAMIQUEETDCOUVERTESDESPICESDEPETITETAILLE IOANABoGDANCXTANICIU,ALEXANDRUBARNEA, CONCLUSIONS loNBARNEA. TROPAEUMTRAJAN/(Rsum). Ugendedesligures.................... 13 :l5 7\l \);) [()\) 1:2\l 177 227 233 255 www.cimec.roCUVINTINAINTE Tropaeum'l'raiani,simbolalvictorieidecisivealuiTraiannrazboaielepentru cucerireaDaciei {lial romanizarii populatiei geto-dace,estenumele monumentului trium-falcarecomemoreazaaceastaizbnda,{liala{lezariintemeiatedeilustrulmparatn apropiere demonument, una din celemai mari a{lezt'iriromane dintreDunare{liMarea N eagra.A supralor{li-andreptatatentiacercetatorulromncurnddupareintrarea DobrogeingraniteleRomnieinurmarazboiuluideindependentadin1877-1878. 1n anul1882,GrigoreTocilescu,directoruldeatunci alMuzeuluideantichitati,ades-chislaAdamclisi,jud.Gonstanta,primul{!antierarheologicromdnesc.Sapaturileau stabilitmainticaracterulmaretuluimonumenttriumfal,desprecareseexprimasera mai naintecelemaidiferitepareri{liaudu.piatr:i,grosde0, LO- 0, Hirn(NII ), raspnd iLJWo d h.;tanta dt>tlrnn interiorul incintei. Dat fiindl'apt ulcalaacestni v elau exist.at i;lifo.Ecra multmaiputinlesni-cioasadectazi,eYPntualchia,rcaurmareaunorlucrariartifieiahdeamenaj,ue.Zidullatde 1mpastratpeonalimee:3,40m,trebuieci\.forma,pilonuldesustinerealunuiapeduct san aldrumului.Zidul afostconstruit la al treilea nivelde deasupm pamntului viu,avnd fata deaces ta,ofundatiede0,90m(adica3picioareromane).Dinacel'!tpunctplecadesigurdru-mulspremonumentultriumfal.ntr-osectiune 1 efectuatala,cca100mEdepoartaestica acetatiiconstantiniene,s-ftuobtinutdateprivindex;tentstegreudercfi'wutpedlalurilediuEcetatii,deoareceeroziuneaputernica:Lloessuluipro-vocatdeapde 1lescurgerea1luslaurmelorlor. T>rnrnnldinspreVseJlOa,te

peeulml'alll'aluluieerlominspnNcetatea, (fig.I>rumnl('(\vine1li11sprt\N- Veohoarnst'l'pen1 inapinainrataenltuhtiN- V 1 Cumazialmrarilordeinstalarl' aaprductnluimudrrn s-at'fednatunlnltic1minrareamfiiculobst'r\'a li ileposibile. "NecropoliiidenlificnU!.cuAl.llarncn,int'l! aLiatdeululdlnEcettiipnla redurela monumentul triumfal;aefectuat pt!ntruintro-dubnie,deci,presupusca exista oarie m:tin care s-a viata n epoca imperiala romana. aeriene(zbor1973)delimiteaza nzonac,pntralaal'omano-bizantin (otlturulma.inalt al unei snpraft'te patrulatere regulatt>,de cca 2il0xl!iOrn(fig.32).ntreaga aecastazonaestemainaltadectrestulcetatii,faptexplicabilesigurprinsporuldepune-rilor a.rheologicepe parcursul unei etape mai ndelungatedeviata.Pareplauzibil ca fotografia :wrianasa fipusnreliefperimetrulprinwiincintedela,Tropaeum.Desigur,numaiviitoare sondajeperpendicularepeaceastapresupusaincintavorputeaaduceconfirmareaipotezei noa.stre,care parea hazardatadacanuamcoordomtaspectelediveri\eoferitedecercetarile efectuatepnanprezent.TurnulT4,sapatparFallanceputulseeoluluialXX-lea,este -astazidinnouacoperitdepamnt;dimensiunileluiinterioare(5,20x4,70m),cuaxullung paralel cu zidul de incinta, ne sugereaza un dreptunghi.Formaaacestui turn, consi-derata mpreuna cu pozitia sa n zona in care raspunde cardoacetat romano-bizantine linia medianaasuprafeteidema.rcatepefotograma,nefacesapresupunemcareluareacercetarii acestuiturnvaputeaaducedatenoiimportanteprivindfazelf'dt>ex.istentatopografia romanacetatiiromano-bizantine. n mi1suracredemnecesaracercetareadinS-E(intreT21- T22),unde lipsaunuiturn nfazaromano-bizantinitnu estesingulara(vezisuprin1areaturnuluiTB3din coltul de S-V), dar ar fi cu totul surprinzatoare n cazul ca pna aicisentindeaincinta romana timpurie. Planulacesteipresupuscincintetimpurii(fig.33)estecclcaracteristicpentrucastre pentru tipulderomanecreate dupa modelul fortificatiilormilitare, binereprezentatprin Ulpiana,Mursa,Poetovio,Viminacium,Aquincum,Sarmizegetusaetc. Estencapreatimpuriusaeliminamposibilitateacaace:tstaincintatimpurie,celputin nprimaperioadade (Nil),safifostridicatapcntruaadapostiunitatimilitare. Sigurestensaca nafaramcntiunii unorsoldatisau vetemni 14 nuavemniciodovadasigura pentrustat.ionareastabilaauneitrupelaAdamclisipnan alIII-leae.n. 'l'rasaturileparticu1are,nspecialmasivitateafortifiea{;ieitimpuriidelapoartadeE ('l'A),snt den:ttura sa smt.ina camcterul civil al fortificatiei descoperita de noisaocorclam eu epigraficedespre'l'raianenses'l'ropaeenses 15 allormunicipium.Deodeosebita nsemnatate neapare, pentru aspectului acestei fazetimpurii a descoperirea dinsondajulstratigraficdinbazilica,simpla" 18 afragmentelorarhitectonicealeunoredific distrusencursulsecoluluialIII-lea,cacinenumaratele piesede la Adamclisi databile nseco-1e1eII - IIIaufostgasitenpozitiesecundara,refolositenconstructiiromano-bizantine puteaufi1. 32 G. Dasilica cis/cr111l,p.H.Florcseu,3,197:2,p.21,nola:J5. 59 www.cimec.roDejaPrvan 33 postulaexistentaunei autohtonepcloculpecares-adezvoltat 1'ropaeumTraiani.SondajelcRtratigraficeSISVII,sectorD,aupuRncvidentaun strat deculiura apartinnunei locuirinRcrisccronologicntre secolul1.c.n.secolul1e.n. CamcteristicilematerialuluidovedescoconviPtuireatraditiilorLatnegeto-dacecu romane Studiulmaterialuluiceramicdescoperit pune n lumina faptulcanaceasta etapa populatia autohtonan proportie nsemnata produsespecifie romane,ngeneral marfa de import. Din aceste elemente de cultura materiala putem trage concluzii privind procesul deatragereapopulatieiautohtonensfcracivilizatieiromaneincadinprimeledeceniiale stapniriiromanelaDunareadeJos 34 ln actuala faza a cercetarilor, nu putem trage concluzii ample asupra acestei etape de locuire, sepoate deduce din aspectul genera,lal stratului arheologic ce-iapartine ca aavutloc un incendiuputernic 35 careapuscapatacestPilocuiri. Datndcelemai trziimaterialearheologicedinaceststrat la secolului1- nce-putul secoluluial 11-lea,estesigur cadistrugereaat;;ezariinu apututfidect urmareaactiunii armatelor dace sauacetelor de bastarni roxobni aliatc lor.Nuputemconchie cndanume are locaccasta distrugere- ntimpul luptelor lui CorneliusFuscussaucuprilejuldiversiunii lui Decebal n Dobrogea 36 - lipsindu-ne argumentele eoncludente, dar avndnvcdereipoteza sustinutacudestuletemeiuri 37,cape altaruldelngiimonumentultriumfaldelaAdamclisi s-araflacbiarnumeleprefectuluipretoriuluiluiDomitianaltrupPlorsah,sntcmnclinati sacredemnposibilitateadistrugeriiautohtonedeaicinanii8fi-Esteazin a.faradeoricendoialacadupaacestevenimentdela secolului1e.n.,nceputulseco-luluialII -lea,urmeazaoetapa definita princonstructia unui si stem de fortificatiidetiproman cla,sic,pe carc sntem de parere ca nu o putem atrilmi dectlocuirii civile, datfiind ca ne lipsesc privindstationareaefectivaauneitruperomanelaAdamclisi 38Sntemdepartede momentulncarevom careerautrasaturileparticularealeacesteifortificatii,dardincele aratatemaisus,fortificatiasenscrieserieide cuplanregulat. Ridicareauneiincinteconformdreptuluiroman 39 esteunactpermis 40 demparatsau guvernator,n urmauneicerericxprcseapopulatici 41 Planulrcgulatalincinteitropeene,presupuspebazacorclariloratelorarheologice fotogrammetrice,estepentrusistemulitalo-roman al 42ln Britannia43,cu o singura exceptie,toate civitatessedeosebescprinphwullorregulatdevici,acarordezvoltare eraspontana. ln Peninsuht Balcanica,tipul planimetrie propriuTropaeumTraianiestentlnit doarnregiunilenesupuseinfluentei nregiuniedinimediataapropierealimesului, unde de urbanizare sistematica, nceputa timid e Flavi, seintens n tim.pul lui Traian. Din punct de vedere al organizarii juridice, Tmian regiunilorintrate tim-puriu nsfera deinfluenta elenistica formade organizareanterioara, prin faptulca n:tcestcrcgiuniacorantemciate,saunumaiuzestmtccuprivilegii- 1.Yicopolis adlstrnm,Marcianopolis,Augusta- dreptulcorganizareelenic. saV.Prvan,op.cil.,p.3. "Cuprivire laslii.plnirearomana laDunarcadeJos in secolul1 e.n.ne-am exprimat pi'irereain studiulPopula(ia clienlelar dinMunlenia,studlu prezentat inSectiagreco-romana aInstitutului de arheologie-inmnrlie 1977. 36Acesteurmedeincrndiunufostconstntate siinser-torulA.

DID,Il,p.80- 91;n.Vulpc,SLCl,(i,1961,p. 211- 223. 37EmiliaDoru11u-Boilii,Dacia,N. S.,6,1961,p.345-363. 38 Ni se pare relativ lipsitiideipoteza ca la Adam-clis!,initial,avemuncastru,datfiindc.nuesteintru nlmic confirma til.unei trupe aici (vez! nota U), larincnzulcuoadmitemne-arllpslurmelearheologice pentruclvlli'icertifient:'!la115/116e.n.l'inla 60 Hadriant'stegreudeinchipuitsaexisteofortificareln adlncimearipaeDuniirii,iarcelmaillrziudelaVespa-sian,trupele,atit leglonare,citauxlllare,sintdislocate peliniaDuniirii(B.Gerov,ActaAntHung,15,1967, 1- 4,p.10:1;1\1.Fluss,RE,s. v.1\loesia,2.378). I,VIII(Ulpi:lll)I,X,6(Modes-linus). to.J.Wncher,Tl1eTownsofRomanDrilain,Londra, 197-1,p.20;Th.Mommsen,Le droitpublic romain,Paris, Hl89,vol.VI,2,p.1:17. 41 Folosindtermenulde lnlumensemaidiscutacaresintechivalentcleanticepecarele poaleacoperinotiuneamodern.Th.MommsenIegaora- inlumearomanadeactuljuridicalrldicliriizidurilor (op.cil.,p.437);v.Brilannia,I,p.115. 12 Lehmann,Harlleben,HE, s. v.Stiidlebau,2 086. uJ.\Vacher,op.cil.,p.21. www.cimec.roLanorddeHaemus,deopartedealtaaDunarii 44,semanifestansaprincipiile politicii de urbanizare,n general aplicate de Traian n imperiu.Aici,ca in provinciileGermania sauAfrica,deNord 45,Traian creeaza careaudublulscop de aconstituifocarederoma-nizareeaconsfintiautoritatearomananregiuniledegranita. S-afacutobservatiacaTraianneglijeazaurbanizareadetipromanaMoesieiInferior 48, deoarecccreeaza o singuracolonie- UlpiaTraianaOescus- niciunmunicipiu. Prvancare apublicatrezultatelendelungilorsapaturidelaTropaeum,analiznd epigraficefixeaza acordareadestatutmunicipaltropeenilorntimpulluiSeptimiusSeverussauCara-calla 47,data pna la care ar fi ramas cu statut de vicus.ntr-un amplu articol, Emilian Popescu 48, studiind inscriptiile inedite gasite inca deGrigore Tocilescu,demonstreaza caTropaeumTraiani estemunicipiudintimpulluiMarcAureliu,epocancareseconsideracaprimescorganizare municipala moesicecareaubeneficiatdeacPstdrept 49 primaovadadatabila pentrutitluldemunicipiumrezultadintcxtuldepcpiatra demormntaluiFufidiusLucianus 50,nucredemcapoatefiexclu santrulotulposibilitatca ca statutul demunicipium :-;rtfifostacoratanteriortropeenilor.Gr.Tocilescu,E.Kornemann, K.PatschI.RichmondconsiderauTropaeumTraianimunicipiumela Traian,farasa aiba nfavoarcaacesteiipotezeniciunargumentinafaranumeluiEstefirescca,dupastatornicireapacii,odatacunaltareamonumentuluicomemorativ al victoriei,Traian ancumjat refacPread;truse,faptpentrucarepopulatiaii nchina oinscriptic 51 : Imp. CaesariDiYiNcl'vacf.]NER[vaeTra-ianoop]T.AUG.GERM.DAC.PAR'l'HIC.[pont.max. trib.po]T.XX. UIP.XII.COS.VI.PP. Tra]IANENSES.TROPAEENSES Q.ROSCIOMURENACOELIOPOMr1w-io]FALCONE.LEG.AUG.PR[pr. Faptulcanuexistaod;continuitatenlrematerialularlwologicclaTropaeum,esco-peritnnivelulNIalacestcietape(Nil),esteodovadanplu:-;acontinuitat.iidevietuire apopnlaticiautohtonenvat ra 52AliUnrideaccastatrebuiessefi romani,printrccarcvetemniitrelmicsafianlt unroinsemnat 53 TraianensesTropaeenses 54 trcbuiesaacoperetoatapopulatiaindiferentde stn-tutuleijuridicccialtfcl,putemcitaexempleinMoesiaInferior 55 cndinscriptiileonori-ficesnt redactatenumainnumeleunorgruperezidente,acestfaptesteconsemnatcu grija. uStudiile amplelcmcinil'e asupraurbanizriial'cslor regiunisintingreunatedinpricinafapluluici\ccrcrtiirile inslraturileromanetimpuriisinlinein tr-ofaziide inccput.Traianacreatinaccslcregiuni:ClpiaTrairma Ra/iaria,L'lpiaTraianaOescus,UlpiaTraiana( Sarmi-segelu.w)prohabilmunieipiulUlpianum. 45 .J.Gascon,!.a politiquemlll!icipale del'empire romain en.-\(riqueproconwlairedeTr.1janliSeptimeSvre, Homa,1 (172,p.:!09. "16 H.Yulpc.AdAnll'hilippopolilana. 1%:1.p.151. 47 l'fln anop.cil.,p.11;da larraafustfeutiipcbaza CIL,Ill,12Wii. taStCI,fi,1!161,p.Ill,-,sq,Il,p.166- llii';Y.l'nan,.Hunicipium ..\ureliumHuros!orum.p.Il-- 15: inserip(iaeste adresal unuiMarcus AurdiusAnlouiuscarcpualcfi Jnsll.Cara-calla, vczi EmiliaDoru(iu-Boilsulni63 DuroslommercfiiculdeAurelianDID,TI,p.27-1; laTomiss-agiisitomonedAurclianlnziduldeincinbi, cf.Em.Doru(iu-Boil,StCI,ti,p.257. 0'Inscrippipusceuprilrjulunorrdaceriscaflla I>uroslomm(1.1.Hussu,AJSC,Il,193:1- 19:15,p. 210- 211)laTransmarisca (IL,III, 6151=ILS 641); laTomis,(CIL,Ill,J.l450);Gh.Papuc,Ponti ca,'i, p.335consideracaprima faziiaincintci de Sedinlimpul luiDiocletian;CIL,III,12lli-1delaTropacum,pusti lnsaniitateatetrahilor,poateoglinclitocmai tropaeenilorpcntrusprijinulprimillnconslruircain-cintei. "5 Zosimos,IY,10,1- 5. 06 DID,II,p.406- 107.i\1.Suceveanu,Dacia, N.S.,13,19!i9,p.3lil,cureurmatedeoclapa de abalcanicc,cf.Y.VelkoY, IzvcstijaSofia,2-1,1961,p.J.li-151. ';7 Dere\inutipotczaluiA.Aricl'scu,Dacia,N.S.,11, 1 !J70,p.:106,l'tiTroparumarfiprimillnunmoment.- Sectiuncprin cs::sJFmp/ufon SV ziduldeincintll.. departare de zidul de incinta;s-arecoltatocantitateapreciabiladeceramicaromanatrzie, specificasecoluluialVI-leae.n. Substratulamintitseaflatreistraturideepunerideosebitentreeleprinculoare compozitie.Primulstratestedinpmnt galbui;aldoileadinpamntnegru,fiindpigmentat N:f1 I7Z2J 6 [[][]] 2

'liill] -12

8ll1EI] 13 !;SSJ 9lTIJTII]14 [2Z2j5 ffiiiiiiillD2 Fig.6.- l'rofilulsc):;;idezvelireault i-muluinivelde locuirencetate.Ele au fostconcepute n functiedeplanulcoordonatdelucru InstitutuluidealDPCN 1nmasumposibiluluis-aumpletit cercetarilestratigraficecuceleprivindultimaperioadadeexenta(secoleleIV-VIIe.n.). S-auurmaritdouaproblemeprincipale :stabilireafazelordeexistenF'taleincinteiora-:;;ului,accesuln cetate dinspreEcercetarea planului sectoruluideS-Ealoral;\uluinseco-leleIV- VI,cu;;ucccsivele-imomentededezvoltare.n:uestscops-auefectuatsapaturi nsistemulseciunilorparalele(2rnlaime),ncadratencareuride;)0x;')()m,eugrijadea. obineprofilelongitudinaletransversale. Amexecutat sectiuni perpendiculare peziduldeincinHi;numaidoua,SI!liSVII, s-auadncit pna htpamntulviu,attninteriorul,ctnexteriorulineintei.SVIla,SVIIIa SVIIIbaufostmicisondajepentrucercetareaturnuluiT22,iarSXafostefectuat pentrucercetareadrumuluideaccesncetate(fig.76,77).SuprafataSIXafo:-;tdeschis pentrucercetareaturnuluiinteriorTA,identificatnSVII. CercetarilensectorulD,T22s-au limitatninteriorulcetaW la :mprafa tadPlHx30 rn, dincauzanecesitaWdealasaunspaiudeevacuareapamntului,ntresectomlnostru celcercetatde.M.Smpetru.Studiulsectoruluiurbandinearefacpartee(lifiC'iileromano bizantineDl- 3arfipututficompletnu mainohtinerea::;tratigrafieieomplete,nederanjatepe JaturadeEaincinteiauconstituitbazacapitoluluiStrat1:grajia,iarrezultatelecercetarilor dinSVII- SXsnttratatencapitolulI ncinta,deaceeanerezumamaprezentanacest capitoledificiileromanetrziidescoperitenSI - SVI. La 6 rnapusde intrarea ncetate seafla ostrada DVl,orientata n directiaN -S,urcnd npantaspreS(fig.78).Strada,latade3,20rnestepavatacupiatramarunta decalcarfragmenteceramice peunstratdelutgalbensaumortardeproasta calitate,grosde0,15m. Fig.75.- PoartadeEin1970. 0adouastradaDV2,cuorientareaputindeviataspreVdela,axulN -S,seaflala 18rnVdepoarta. Vestigiiledescoperitencursulsapaturilornoastrecompletatecuceledezveliteanterior segrupeazantreiedificii ;primeledoua,DlD2,sntsimplencaperiadosateineintei,ccl de-altreilea,D3,demaimariproportii,senscrientreceledouastrazidescoperite(DVl DV2)(fig.77). Dlconstadintr-oncaperede6x5rnadosatalaturiideVaturnuluiT22.Suprastruc-tura acesteincaperi, pe care am gasit-odoar sub formadefundatii,afostrisipitandecursul sapaturiloranterioare,datfiindcaeasecompuneadinpiatralegatacupamnt,tehnica atribuita,barbarilor"initialexclusa dinpreocuparilearheologilorcarecautaumonumentele clasice.Fundatiile zidurilor,adncite n pamntul viusausprijinite pe resturile turnuluiTA,au olatimede0,65rn(fig.79).Sepoatepresupunefolosireancaperii Dl ca depozitdechiupuri ndouamomentediferite,deoareceunuldinchiupurilefragmentaregasiteinsituintersecta groapasapatnpiatra turnuluiTA, pentru unaltchiupanterior. EdificiulD2,separatdeprimulprinaccesullatde2 rnlasatspreintrareantmnul T22,nuafostdectnctevapunctederanjatdeRapaturilcanterioareanumcnzona aSectiunile sintnumerotatedela1- X,ininteriorul cettii,iarinexteriorsintnumerotateduppandantul lnteriorcuindlcatiaa. www.cimec.rointrariiinturnulT22mpuncteledelegaturacuziduldeincintacareformaceade-a patra laturaaconstructiei.Edificiulesteformatdintr-oncapere5,80x6,40rnceexistacel pu tin n ultimele niveluri de locuire ale Pelatura deS are ointrare de1,50 m.lnultima fazadelocuire(NVIA)accesuldinexteriornD2sefaceaprobabilprinintermediulunui ,pridvor"cucoloane, laturiideS(fig.80). nultimafazadeexistenta,laSdeedificiulD2,la16rndeintrareaincetateafost pstratunspatiuliber ;acestspatiulargde4rnpermitelegaturadintrestradaDV1 ziduldeincinta,careastfelesteconfirmatpentruultimaperioadadeexistentasesizatll.la TropaeumTraiani. Edificiulmare D3estecuprinsintreceledouastrzi DV1DV2.Planuledificiuluieste untrapezdreptunghic;bazelesintparalelecuviaprincipalis,laturadeEformeazafrontul straziiDV1,iarceadeValstrziiDV2. Fig.78.- SlrndaDV1prlvitiidinspreS. lncaperileedificiuluisintdistribuitepedouadinlaturileuneicUJ1;iinchise spre stradaDVl.Accesuldinspreaceastastradasefaceaprobabil,prindouaintrari,doaruna nis-apastrat.Dinpunctde vedere alfunctionalittii planimetriceaedificiuluiarepar-titiilorlogiceaacceselornacestadinspreartereledecirculatie,consideramnecesaraprezenta unuiaccesU3inportiuneadezidceafostdemantelata,deoarecedistantadelaviaprinci-palislaU 4estemultpreamare. Dincurte sprezonadelocuitsepatrundea prinintermediulunuiportic.S-audesco-peritinsitubazeleatreicoloaneC17 C2,C3;fusurilecorespunztoareprimelordouA.(C17 C1) eraucll.zuteinimediataapropiereabazelorlorpenivelulNV,iarfusulcorespunzll.torbazei C1 esterefolositpelocintr-ofazaulterioaraacladirii(NVIAprobabil NVIB).lntre C2-- Cf.,lajumatateadistantei,s-agsitunaltreileafusdecoloanacazutpeNVIA,dar dl"sigurcazutde laobazadecoloanacetrebuiesa fiexistatintreC2 - c,(v.Piesedearhi-tectura,2.1.19) peoplintadreptunghiulara,masiva,ridicata peofundatiedepiatra marunta ;plintaesteinglobatapartialziduluideNalcurtii. dezvelireainsuprafataaedificiuluiD3s-aopritlanivelulpenultim(NV),estede presupuscalanivelulsuperioralplinteipecares-aC1 acorespunsunpavaj,ea,re trebuieastfelatribuitprimeifazedefunctionareaporticului(NIV).DatfiincaplintaC1 era partial nglobata ziduluideN al curtiiinterioare,rezulta caafostconstruitulterior, probabildeviatfatadezidulceexistaanterior. BazadecoloanaC1 esterefolositadeciinNV,nivelmarcatdepavajulgsitnparte ininteriomlcurtiLAcestnivelestecucca0,30rndeasupralimiteisuperioareaplintei. 7- o.1811 www.cimec.ro98 Fig.79.- FundatiaziduluideSaledificiuluiDla ~ e z a t pc turnul anteriorTA. Fig.80.- EdlficiulD2prlvitdinspreS. www.cimec.ro-/V-- -l

..;} 1() 1.9 L__ 0J /) -:/ :;:::=== 1.c:::::::::::::: 1r:,=20" '2=f65 !j=15 iff=4111 d.?=33 llr,j 1 ):, r; =2'7 05 =f925 =:541 a2=J85 lOIl) ..., 1"3=32 2.1. 3 Fig.109.- Bazedecoloane cuprofilatura complexa (1.9)simplii. www.cimec.ro=:1. ' 1 Ir 11 -- '2-.l / t 148 ...., r.,=175 f2=119 lj :.ff!J dt=35 d2 .. 238 tl') .>(A)et labasilique transept; la porte orientale avec l'pigraphe mentionnant la fondation par Constantin leGrand. etLicinius(316),ainsiqueletrophequilasurmontait-imit d'aprsletrophedressau sommet du monument triomphal; la petite porte mridionale; la basiliquf' ,avec son baptistreetsesdificesannexes.cecis'ajoutelamiseaujourpartielledel'enceinteocci-dentale, protge par destoursen formed'tTet doteen plusd'unetourrectangulaire'.Le but decesfouillestaitengnraldedgagerl'enceinteet lesgmndsdificese caractre public compris dans ses limites(fig.4 ).A l'extrieur, les fouillesont dgag lesrui11es de la basiliquedu cimetire situsurleversant dela collinequisedresseaunorddelacit. Aprs la mort deGr.'rocilescu,lesfouillesont t continuesparG.Murnu,maisseule-ment pendant une campagne(1910).Celui-ciaprocd l'e:\plorationmthodique de ht moiti orientaledelarueprincipale,avecl'goutctl'aqueducquilatraversaientaumilieuetses portiques adjacents ( ~ i g . 91 ).Les rsultats de ces fouillesont t publisparMurnu. SousVasilePrvan,devenuleconservateurenchefdul\luseNationaldesAntiquits-la findel'an1910,lesfouillesdeTropaeumTmianionttinterrompues.Enrevanche,le savantarchologue,partant desrsultatsobtenuspar Tocilescu(dont,partlesinscriptions, on n'avait publi que quelques aperus sommaires des principaux monumentsarchitectnniques), rdigeaunesynthsehistoriquectarchologique,quiconstituejusqu'nosjourslenoyau fondamentaldesinformationsconcernantlacitdeTropaeum. Unevingtained'annesdevaitpasseravantqu'onreprennel'exploration.desYestiges, romainsd'Adamclisi.Recommenceen1933,celle-cis'estprolongejusqu'en1943,l:iOUSla directiondel'ancienprofesseurdel'UniversitdeJassy,PaulNicorescu.Malheureusement, cesrecherchesonttconduitesavecdesmoyensfinancierset techniques. bienplusmodestes queceuxdontTocilescuapudisposerdesontempsetleursrsultatssont demeurspresque entirementindits.Aucoursdecescampagnesonacontinudedgagerlemurd'enceinte avec lestours de dfense de la ville romano-byzantine, travaux complts par quelques l:iondages isolsdanslaville-mme. lamortdeP.Nicorescu(1946),larelvefutpriseparleprofesseurGh.f?tefan,de l'UniversitdeBucarest,quieffectuauneuniqueetbrvecampagnedefouillesdurantl't de 1947.Ces travaux ont explor l'angle nord-est de la cit,.l'extrieur comme .l'intrieurdu murd'enceinte. Ce fut partir de 1968, que l'Institut d'Archologie reprit:\ soncompte la fouillPareholo-giqued'Adamclisi,aussibiensurlesitedelacollinedumonumenttriJmphalquedans la citdeTropaeumTraiani.LestravauxsonteffectusencollaborationaveclaDirectiondu PatrimoineCulturelNational,quias8urelaprotection,laconl:iolidationetlarestaurationdes monumentsdgagspar lesfouilles.L'quipede8pcialistesfournieparl'Institutd'Archolo-giedt>Bucarestetparlel\lm;eArchologiquedeConi'tmqapoursuitlesncherdiPi'\sou:-; 234 www.cimec.roladirectiondeIonHarnea.Sonbutestd'obtenirdesdonnessuscPptiblesdepermettrela reconstitutionaussiexactequepossibledel'histoiredelavilleetdesautresmonuments d'Adamelisi. C'estPnvuederaliKercebutqu'onacommenclafouillemthodique,parcouches d'habitat,delatotalitdel'airedelacit,enrenonantl'explorationisoledeteloutel monument.D'autrepart,onareprislestravauxsurcertainsmonumentsdgagsseulement enpartieauparavant,Mindevrifierlesconclusionsavancesleursujet.Decettemanire ont t entirement dgagesjusqu' prsent les grandes portes(de l'est et de l'ouest) delacit romano-byzantine,aveclestoursquilesflanquaient.Danslemmecassetrouvelarue principale,entirementmiseaujouravecquelques-unsdesdtficesadjacentsetl'extrieur de l'ailemridionaledelacit,compriseentrelaportesudetlagrandeporteoccidentale.Par ailleurs,lestravauxontsuiviletracdesaqueducs.Surlesitedelacollinedumonument, les fouillesont achev la mise au jour du monument mmeetdu tumulus funraire ;prsent c'estletourdel'autelmilitaire. II...,LASTRATIGRAPHIE Unestratigraphiecomplte,absolumentintactsvestigesda.teR des pr-III sicles SPtrouvent groups uniquement dans la zonenord -estdel'enceinteromano-237 www.cimec.robyzantineeTropaeumTraiani.Cetteremarqueentranelaconclusionquela:superfil:ie rectangulaire de 2;)0mxm, mise en lumire parlesphotosariennes(vol1973;fig.32) justement dans cette zone, reprsente le plandelapremireenceinte.La tour '1';),d 'um forme diflfrentedesautresavecsonplanrectangulaire,dontl'axepluslongestparallleaumur d'enceinte, se trouve situe dans la zone o dbouche le cardode lacit ainsi que la mdiane de la superficie localisesur le photogramme, d'o la suppositionquela reprise del'iriveshgationdelatourestsusceptibledefournirdesdonnesinditesetd'importanee coneernantlesphasesd'existenceetlatopographiedelavilleromaineet Toutaussincessaire s'avrel'explorationdel'anglesud-est(entrelestoursT21-T22);si l'absencedanscettezoned'unetourdelaphaseromano-byzantinenesauraitpasserpour singulire,elleserait vraiment extraordinaire danslecas o l'enceintede haute-poqueromaine s'tendaitjusque.. Leplanhypothtiquedecetteenceintedehaute-poqueatceluiproprPlaville romainetype,cresurlemodledesforteressesmilitairesetbienreprsenteparll'scits d' Ulpiana,Mursa,Poetovio,Vimina()ium,Aqw:ncum,Sarmizegetusa.Encequinousconcerne, il ne nous semble gure probable que la premire enceinte deTropaeum aitappartenu une unit militaire,pourlasimpleraisonqu'iln'existepointdepreuvequiattestelaprsenced'une garnison Adamclisi avant lemilieu du III" sicle.Par consquent,Adamclis, de mmequ' Serdicaet Novae,le noyau de haute-poque romaine devaitsedvelopperversla findu III" sicle,priodependantlaquelleaugmentel'inscuritdesvillagesnonprotgs;c'estce moment-lquesonenceintes'estlargieversl'ouestetverslesud,afindefournirunabri nmJpopulationplusnombreuse. Quantl'enr.einteromano-byzantine,elleest j connue grceauxfouillespubliespar V.Prvan.Lesdernierstravauxontpermisnanmoinsquelquesremarquessupplnwntaires rdatives;la porte est.On aconstat,par exemple,quelestoursdemi-circulaires,au pour-tour tir,qui la flanquaientontt bties alorsque l'habitat du plateaudela citsetrouvait danssaquatrimeetque,auniveaudusolel'poque,onavaitdispos deuxrangesde deparPment(let->oubassementdelatour'1'22comportemmearchitravesprisesundificedt-sIl" -III csicles).Du faitquelessoubassementsdelatour T22nes'imbriquentpaRaveeceuxdel'enceinte,ilx'ensuitqueleurconstructionadavoir eulieudanRdespriodesdiffrentes.noteraussilaprsencel'intrieurdelatourT22 d'unP deplate-forme large de 1,56 mavec un soubassement de 1,2;)msusceptibled'avoir prcdquelfJuepeu la construction de la tour. Lesobservationsfaitest->urlestoursaumomentdesfouilleRprcdentesmontrent,deR sem;iblesencequiconcerneleurforme,dimensionsetfrquencesurl'enceinte romano-byzantine.Noton11queleurnombreplusgranddansla,portioncompriseentrel'angle nord-om11tetlaporteoccidentales'expliqueparlapenteduplateaumoinsescarpedecc ct, ce qui rendait le :o;ecteur plus vulnrable. L'exploration de l'enceinte mridionaleaconduit la miseaujour detroissoubassementsdestinsdestoursetdatsdelafindu IIIe siclP. Comptetenue l'ensembledestoursdressessur lect ouestetdufaitque cette zonesud-occidentale ne prsente pa:-;destraces antrieuresla finduIII"sicle,ilest prsumerque lorsq11'ona,commenclafortificationdecetteportiondel'enceinteonaprvuunesriede tours,environunevingtainedemtresl'unedel'autre;suivantceplan,onauraitdifi lessoubassements deRtroistours(A,B,0qui figurentdans leplanpubliparG.Papuc,Pon-tica,7,197 4,p.:327,fig.1)etprobablemt:>ntaussipour uneautretour situeentre T15et T16, (lesfouillesultrieureslardaction decechapitre ont confirmnotrehypothse). L'abandondestoursdansletronond'enceinteentrelesportesouestetsudpourrait avoir eulieu, comme le suggre G. Papuc, un moment critique,maiscetabandon peut s'expli-quer aussi par le fait que ces tours n'taient pas absolumentncessairesdans l'angledesud-est, dontlapoRitiongographiqueluiassuraitunemeilleureprotectionnaturelle. AdoRsauctsuddehLcitsedresseun btimenttrapzodal,de75x95m,faitde petitsblocsfixsaumortier.Cebtimentestultrieurl'enceintedeLicinius-Constantin. Lesphotosariennesprisesen1973laissentvoirquentairetaitote 238 www.cimec.rodetoursen (fig.40).Ilyauneforteprobabilitquecettefortificationaitabritune unitdecomitatenses.Cette fortificationseraccordeau pointdevueehronologiquea la phase derfectionconstateenSbetdateaveclamonnaiedeThodm;eII.Unedeuximerfee-tiondel'enceinteromano-byzantineservlecontemporainedel'avant-dernierhorizon,NV. En reprenant lesdonnesfourniespar lesderniresfouillt>s,on p('U1hauehpr 1'historique dela viequis'estpanouiejadisl'lUI'leplateaud'Adamclil'li. l'poquedel'horizon:KI,l'existencPsurlPplateausedrouh\i1suiyantle ..;;traditions duLaTnegtq-dacecombinesd'influencesgrecquesetromaines.Ceipourraitreprsenter unindicedelamaniredontla populationautochtoneatattiredam1'orbi tt>delacivili-sationromainedslespremierstempsdelaeonquteduBas-Danulw.LafindPcettephase d'habitatselais:-;edaterparlesmatriauxarehologique:-;(d.60,fig.1-H lachsentrepriseparAurli. Les fouillesdesderniresannes ont rapport maints documents archologiques uouveaux etpermiscertainesobservationsparticulirementprcieusesconcernantlarestaurationsdP 2.52 www.cimec.robeaucoupplusdifficileset:-;ensiblemPlltrduitPscommenombn,la,populationlocalerou maineancienne pounmivaitsa vieauxabord:-;desruinesd'unsitejadis florissant.L,dansle secteur:mddel'cnceintP,ainsiqu' d'autresendroitsisol:-;desPnvirons,lesfouillesontrelev destracesd'habitatdatesdestroisouquatresiclessuivants.Iln'yadoncriendesurpre-nantq u ' ~ t troi:-;kilomtresde l'ancienne1'ropaewm,dans leterritoire du villageactuel d'Urluia, aitt trouv un dptde monnaiesbyzantinesdes VIII"-X" sicles,quitmoigne de lacon-tinuitdeslienscommerciauxentrelesdescendantsdelapopulationromanedel'ancienne citdressesurlesommetduplateaudominantlavalled'UrluiaavecByzance,laNouvelle Rome. Unedernireremarqueserapporteaudmantlementdumurd'enceinteetdestours, dpouillHdelamajeurepartiedesblocsconstituantleurparement,rutilisssoitauprofit dequelquesautresdifices,soitcommepierrechaux.L'oprations'estpasselelongdes ges,peut-tresuivantunrythmeplussoutenuaucoursdesX"-XII"sicles,alorsquele territoiredelaDobroudjaaconnu,sousladominationbyzantine(lethme deParistrion), unenouvellepriodedegrandesentreprise:;;constructives.Cemmesortadtregalement rservtouteunesriedemorceauxarchitectoniques(ftsdecolonnes,chapiteaux,etc.) provenant des difices de la ville et jonchant plus ou moinslasurfacedu sol,danssesenvirons. 253 www.cimec.roLGENDEDESFIGURES Fig.1.- TropaeumTraianietsesenvirons(d'aprsP.Polonlc,1892). Fig.2.- bauchedel'aqueducetdelafosse-ossuaire,au sudde labasillqueciterne(d'aprsl'architecte H.Brotz,1908). Fig.3.- Planetsectiondusecteur situl'estdelabasilique citerne (d'aprsl'architecteH.Brotz. 1909). Fig.1.-- Sectiontraverslatourprovisions(d'aprsl'architecteH.Brotz,1908). Fig.5.- Sectionlongitudinaletraverslesmarchesetlecanaldelaportesud(d'aprsl'architecte H.Brotz,1909). Fig.6.- 1,boucled'oreilleenor;2,5,6,objetsdebronze;3,1,objetsencorne- trouvsdansles fouillesde1909(d'aprsD.Pecurarlu). Fig.7.- Tourn21;1,vueductoccidental ;2,vueductoriental. Fig.8.- LeprofilSdelatrancheSIetSla(ctestdel'enceinte,secllonD). Fig.!1.- ImagepartielledelaparoimridionaledelatrancheS 1. Fig.Ill.-- YuedelatrancheS la. Fig.11.- ProfilseptentrionaldelatrancheS II l,sectionA;plandelammetrancheaveclaposition dudpptdedeniers. Fig.12.- ProfilseptentrionaldelatrancheSIV,secllonA. Fig.1:1.- Profilseptentrionaldelalranchi'eSV,chambre Fig.1-t.- Paroisintrieuredel'enceinte,S 1,sectionD;lengligdel'appareildusoubassementYlslble au-dessousdelaplinthe. Fig.15.-- ProfilorientaldusondageSX,sectionD,danslavoied'accsdelaville,devantlaporteest. Fig.16.- Profilseptentrionaldusondagepratiqul'Intrieurdel'dificeD3. Fig.17.- Profilorientaldusondagepratiqul'Intrieur,dansl'aileseptentrionaledel'enceinte. Fig.18.- ProfiloccidentaldelatrancheSX 1,sectionB- C. Fig.19.- Profilseptentrionaldusondageperpendiculairesurl'enceintehypothtiquedehaute-poque, SXIII- SXIV,sectionB-C. Fig.20.- Profilnord-ouestdelatrancheS 1,sec lionC,dansl'ailesud-ouestdel'enceinte. Fig.21.- Profildel'enceintecallalienne(d'aprsMateriale,8,p.440,fig.2). Fig.22.- ProfildusondagepratiqudanslasectionBdelacitdeDinogelia(d'aprsSC lV,5,1954, 1-2). Fig.2:1.- Restitutionetrelevtopodel'enceinte(chelle1/1000). Fig.24.- LarouteversDurostorurn.vuedusommetoccidentaldelacitdeTropaeum. Fig.25.- Plandel'enceinteconstantinlennecttourantrieureTA. Fig.26.- TourTA- lectmridionalpendantlesfouilles. Fig.27.- Dtailavec l'lvationconserve et lestraces laissesdans lemortier par lesblocsdepierreenle-vslatourTA. Fig.28.- ProfilductmridionaldelatourTAsuperposeparlessoubassementsd'undificedu\'18 sicleden.. Fig.29.- Sectiondanslemurd'enceinte,secteurdelaporteest. Fig.:iO.- Sectiondanslemurd'enceinte(publieparV.Prvan,BC:\11,4,1911,p.166.fig.:J). Fig.:11.- Sectiondanslectmridionaldumurd'enceinte(S. I.sectionC). Fig.:12.- Photographiearienne,blanc-noir,vol1973,effectueparI.G.F.c.o:r.Citd'Adamclisi. Fig.:J:J.- ducontourdel'hypothtiqueenceintedehautepoqueromaine. Fig.34.- SoubassementsdelatourT22aveclesblocsd'architraverutiliss. Fig.35.- SoubassementsdelatourT22leurpointdejonctionaveclemurd'enceinte. Fig.36.- Sectionnord-sudtraverslesTletT22. Fig.37.- Sectionest-ouesttraverslatourT22etTA. Fig.38.- L'angleseptentrionaldelaporteouestl'extrieurdelatourTH,aveclesblocsdepnrament dispossencontre-basparrapportauniveaudusoldel'poque. l'ig.39.- Prometplandesaqueducsmisaujourdanslatrancheduconduitd'eaumodern!'delacil(. Fig.40.- Lacitd' Adamcllsl,photographiearienne,encouleurs,vol1973,erree tueparl.G.F.C.O.T. Fig.-tl.-- J.ascellonoccidentaledel'enceinte. 255 www.cimec.ro256 Fig.42.- LacourtineentrelatourT20etlaportesurl. Fig.43.- Soubassementsdetourd'unepriodeantrieure. Fig.44.- Rcipientrcuprdansl'habitatione:rtramurosdelaportesud. Fig.4.5.- Fourpotier. Fig.46.- Latour20(T20) Fig.4 7.- LacourtinedestoursTl !l-- T20. Fig.48.- Lessoubassementsd'poqueantrieuredelacourtineTl !l- T20. Fig.49.- Lapetiteporte. Fig.50.- LatourHl(T19). Fig.51.- LacourtinedestoursT18- Tt !l. Fig.52.- Latour18(T18). Fig.53.- LacourtinedestoursTt7- Tt8. Fig.54.- LacourtinedestoursT17- T18. Fig.55.- SoubassementdetourabandonneentreT17- T18. Fig.56.- Latour(T17). Fig.57.- LacourtinedestoursTt6- T17. Fig.58.- SoubassementsdetourabandonneentreTl Il- T17. Fig.59.- L'inscriptiongravesurunepierreduparementdelacourtinedestoursTlG- 1'17. Fig.GO.- Latour16(T16). Fig.61.- LacourtinedestoursT15- T16. Fig.62.- SoubassementsdetourabandonneentreT15- T16. Fig.63.- Laporteouest. Fig.64.- Laportesud. Fig.65.- Tranchetraverslemurd'enceinte. Fig.66.- ProfildelatrancheCt7ouest,danslacourtinedestoursT17- T18. Fig.67.- Plan gnralde lasection A(recherchesdesannes 1968- t!J74). Fig.68.- t,lasectionA,vued'ensembledesfouillesarchologiquesdanslesecteurest,S. Y- IX,de droitegauche(1973) ;2,leseuildelapiceA2ductdelarueV.l ;3,lemmeseuilvu del'ouest,aprslamiseaujourdelamarcheetdelarue ;4,vueverslesud-est prisependant lestravauxde la miseaujour de la chambre renfermant lesjarres(A4). Fig.6!1.- 1,l'accspaventreAletA2.vueversl'ouest;ausecondplan,A3ctA4;2,lesmarcheset leseuil.delapireA3y,vuenrslenord. Fig.70.- 1,leconduit d'goutdelapiceA38,vueversl'ouest;2,lesli1msfunPraires.silm?sentreA:18 etAl.aumomentdeleurdcouverte;vuevers lenord;:J,leslionsfunhalresdansleurposition originaire ;1,picecirculaireaupavageenbriques,annexel'di!i