cetatea sucevei
DESCRIPTION
Book about Suceava fortressTRANSCRIPT
it*****titittilkit0011Wittlita*Wititittlit"OMB.
f4A-Htisa ¡me coov
Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Cf. pag. 99 din text.
CETATE1A SUCEVITDESCRISA PE TEMEICIL PROPRI1LOR CERCETARI
FACUTE INTRE 1895 SI 1904
DE
K. A. ROMSTORFERARHITECT
CAVALER AL ORD. AUSTR. 6COROAN A. De FIER» et,. III SI 6FRANEISC IOW»COMANDOR AL ORD. ROM. 6STEAUA ROMANIEID SI 6COROANA ROMINIEI»
6BENE MERENTO) CL. I.
PUBLICATA iN ROMANESTE CO 0 NOMA ISTORICA
DE
ALEX. LAkDATUSECRETAR AL COMISIUND MONUMENTELOR ISTORICE
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE
ED1TIA ACADEMIEI ROMANECu 113 ilustraVi In text si 12 planse anexate
BUCURESTIINST. DE ARTE GRAFICE «CAROL GOBLD, S-S011 I. ST. RIASIDESCU
16, STRIArat PARIS (foshi Doaninet), 16
1913. SS.958.
www.digibuc.ro
Attl***44MMAIMS*****WW0AllitA/14
/ii.""Jiluill'W
dfilni
I °Ill
lgigg7 ri9 emkOgi
Sf. Joan cel Nou de la Suceava. Cf. pag. 99 din text.
CETATET\ SUCEVITDESCRISA PE TEMEIUL PROPRIILOR CERCETARI
FACUTE iNTRE 1895 SI 1904
DE
K. A. ROMSTORFERARHITECT
CAVALER AL ORD. AUSTR. <COROAN ik DE FIER» CI.. III I uFRANCIsc losiFnCOMANDOR AL ORD. ROM. USTEAUA ROMANIEID §I aCOROANA ROMINIEI»
((RENE MERENTI» CL. 1.
PUBLICATA iN ROMANESTE Ca 0 NOTITA ISTORICA
DE
ALEX. LAPÉDATUSECRETAR AL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMINE
EDITIA ACADEMIEI ROMANECu 113 i1ustra0i in text i 12 plane anexate
BUCURESTIINST. DE ARTE GRAFICE «CAROL GÖBLP, S-SOR I. ST. RASIDESCU
16, STRAD/A PARIS (foslà D011nlnel), 16
1913.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII
www.digibuc.ro
PrecutkintarelndreptetriPlotqa istoria, de Alex. Leipèdatu
INTEMEIERE A ORAFLUIA§EZAREA DOMNIEI LA SUCEAVA
CONSTRUIREA CETATIIGELE MAI VECHI §TIRI CU PRIVIRE LA CETATE§TEFAN CEL MARE §I CETATEA SUCEVIICETATEA IN TIMPUL LUPTELOR LUI §TEFAN CU TURCII .
ASEDIUL DIN 1497DELA MOARTEA LUI §TEFAN CEL MARE PANA LA 1538DELA 1538 PANA LA ASEDIUL DIN 1563
AsEbILTL DIN 1563DELA 1563 PANA LA SFAR§1TUL S'EC. XVI
STAREA CETATII IN CURSUL SEC. XVICETATEA SUB MIHAIU VITEAZULCETATEA IN INTAIA JUMATATE A SEC. XVII
ASEDIUL DIN 1653CETATEA. IN A DOUA JUMATATE A SEC. XVII
STAREA CETATII IN CURSUI. SE6. XVII
ULTIME CUVINTE
Descriere, de K. A. RomstorferIntroducere
POZITIA SUCEVII §I A CETATIIINTARITURI MAI VECHILEGATURA CETATII SUCEAVA CU ALTE CONSTBUCTIUNI DE APARARE
INTABITURA DELA TETINcCETATEA DELA APUSD, DE L'ANGA SUCEAVA
ZAMCA
CLADIRI IN APROPIEREA CETATIIRE§EDINTA §I §IPOTUL
BISERICA MIRAUTILOR
CAMPUL §ANTURILOR
Castelul
N LI -- hi
`.4
490tuiztr%Pag.
XIIIXV
XVII
XIX
XX
XXI
XXIIIXXV
XXVI
XXVII
XXX
XXXII
XXXIV
XXXIX
XL
XLII
XLIV
XLV
LIL1V
LVI
1
3
5
8
10
10
11
11
15
15
17
2229
www.digibuc.ro
Pag.
ALIMENTAREA CU APA 31SANTUL CETATII 32PLANUL CETATII 34LUCRARI DE CONSERVARE 34PODUL I PORTILE CET.ATII 35IMPREJMUIREA CETATII i CURTE A DIN AFARA A EI 41NUMARUL TURNURILOR 48DESCRIERE A TURNURILOR CA STELULUI 48INCAPERILE CA STELULUI 51CISTERNA 60CONDUCT ELE DE APA DIN CET ATE 61
Materialul de clädire si obiectele gäsite 63MOLOZUL 63RESTURI DE CA DAVRE 63ZIDURILE CETATII 65FELUL CXRAMIZILOR §I MORTARUL 66ACOPERIRE A I FORMA CL DIRILOR 67RECONSTRUIRI 67PIETRE A Et HITECTONICE 68SEMNE DE CIOPLITORI DE PIATR X 72INSCRIPTII 74PLACI PENTRU DECORA TIE §I PENTRU SOBE 77CIOBURI DE VA SE DE PA M ANT §I DE STICLA 81
LULELE . A . 83
UNELTE, PODOA BE A 83ARME 88MONETE §I FRAGMENTE DE MONET E 90
Vechi stampe ale Sucevii 99ALT E CATEVA CETATI MOLDOVENE 103MANA STIRE A PUTNA 105
Serbarea dela .1904 107
Adaus 109
COMITETUL LOCAL 109
VOLUMUL MOLOZULUI §I PA MANTULUI SCOS *I AL ZIDURILOR CON-
STRUITE 110
SUBVENTIUNI 110CHELTU ELI 110CONSERVA RE A RUINELOR 112
www.digibuc.ro
ILUSTR/iTTIPag.
1. VA-GAT:WA CACAINII, CU CETATEA (LA DREAPTA) 8I BISERICA MIRAU-TILOR (LA STINGA). IN FUND BURDUJENII 5
2. CETATEA (PARMA DE CATRE E N E) VAZUTA DIN STR. ABATORULUI,CARE SE COBOARI INSPRE VAGAUNA CACAINII 6
3. CETATEA (PARTEA DE CATRE S S E) VAZUTA DE PE COLINA CE SE IN-TINDE SPRE CIMITIRUL CATOLIC. IN STÂNGA BISERICA MIRAUTILOR(INAINTE DE RESTAURARE) 6
4. PLANUL DE SITUATIE AL SUCEVII 8I AL ITCANILOR VECHI 8
5. LATUREA DE MIAZANOAPTE A CETATII 9
6. TURNUL FOSTEI MANASTIRI ZAMCA 12
7. FOSTA MANASTIRE ZAMCA (PARTEA DE N V V) 12
8. PARTEA DELA 8 V A CET/WM IN FUND BISERICA CEA VECHE A MI-RAUTILOR 18
9. BISERICA MIRAUTILOR, INAINTE DE RESTAURARE 18
10. BISERICA MIRAUTILOR DIN SUCEAVA, DUPA RECONSTRUIRE 2211. OBIECTE (DE PIATRA 8I DE PAMINT) GASITE PE CAMPUL 8ANTURILOR 23
12. AC DE PRINS (?) DE PE CAMPUL §ANTURILOR 2413. GI 14. sActiRE GI SECERE DE PE CAMPUL 8ANT1JRILOR 2415. CHEI SI LACAT DE PE CÂMPUL §ANTURILOR , 2416. PIEDICA DE CAI DE PE CÂMPUL §ANTURILOR 2417. OBIECT DE PE CAMPUL SANTURILOR 2418. INEL CU ORNAMENTE DE PE CÂMPUL 8ANTURILOR 2419. URNA DIN FOSTA BISERICA. DE PE CAMPUL 8ANTURILOR 2420. PARTEA DE N V A CETATII, IN TIMPUL SAPATURILOR 2921. APSIDA (ALTARUL) PARACLISULUI DIN CASTEL, CARE IESE IN AFARA
DE LATUREA DE RASÁRIT 30
22. coLTUL DE NORDEST AL CETATII, CU RONDELUL (BASTIONUL) DINGANT 37
23. PARTEA DE MIAZANOAPTE A PARACLISULTI, CU POARTA 13 38
24. INCADRARE DELA POARTA 19, CU SEMN DE CIOPLITOR DE PIATRA . 39
25. PORTI GI PASAGII INTRE CURTEA DIN LAUNTRU 8I DIN AFARA. ACETATII 40
26. CURTEA DIN LAUNTRU A CASTELULUI : VEDERE SPRE INTERIORUL
PARACLISULUI 40
27. coLTim STJDVESTIC AL CETATII. IN FUND BISERICA RESTAURATA AMIRAUTILOR 43
www.digibuc.ro
X
28. PXRETELE FRONTAL DE MIAZAZI AL CASEMATE1 2929. VEDERE DE PE MARGINEA qANTULIII INSPRE PANTA LUI §I INSPRE
PARACLIS
rag.
43
4530. CAPATUL NORDVESTIC AL CURT1I DIN AFARX, CU RUINELE TURNULUI 37 . 4531. COLOANX DE LEMN IN ZIDUL 31, LA I 46
32. PLANUL CLÁDIRII 33 4733. CLADIREA DELA 34 4731. PLANUL CLXDIRII DELA 35 47
35. VEDEREA CLA.DIRII DELA 35 47
36. SCOATEREA MOLOZULUI DIN TURNUL 38 50
37. TEMELIILE PARACLISULUI, VAZUTE DIN AFARÁ 51
38. PIETRE CIOPLITE DIN PERETELE DE AFARÁ AL ALTARULUI . 52
39. VEDERE IN INTERIORUL ALTARULUI PARACLISULUI, INAINTE DE IN-CEPEREA SXPXTURILOR . 53
40. LUCRXIII DE SXPXTURI IN FATA PARACLISULUI, IN CURTEA DIN LX-UNTRU A CETXTII 53
41. ALTARUL PARACLISULUI, DUPX CURXTIRE 5442. VEDERE IN HALA DE SUS, 44 56
43. VEDERE IN HALA DE JOS, 50 . 5944. VEDERE IN CURTEA DIN LXUNTRU A CASTELULUI, IN CURSUL LUCRX-
RILOR DE CURXTIRE 59
45. SCOCURI DE PIATRX PENTRU APA 61
46. PLXCI PXTRATE ORNAMENTATE 66
47, cARAMIDA cu SMALT VERDE 66
48, PIETRE SCULPTATE DEPOZITATE IN HALA DE sus, 44 68
49. PIETRE DE INCADRXRI, CU BAGHETE GOTICE 69
50. PIETRE DE INCADRXRI, SCULPTATE IN STIL GOTIC 6951. ARCADX GOTICA. DE FEREASTRX 70
52. RESTURI DE TRASEU GOTIC 70
53. STALP IN STILUL RENA§TERII 70
54. CORNI§E GOTICE 70
55. PROFILURI IN STILUL RENA§TERII 70
56. STALPI CU MICI COLOANE 70
57. MICI COLOANE IN STIL GOTIC, CU CAPITELURI 71
58. SCUTURI PE NERVURI GOTICE DE BOLTI 7159. PIATRA CU STEMA MOLDOVEI 72
60, BALUSTRU 7261. PIATRA DELA 0 DESCHIZXTURX IN ZID a a 7362. PLXCI DE PIATRÁ GAURITE 7363. FRAGMENT ORNAMENTAT DE MARMORX 73
64. SEMNE DE CIOPL1TORI DE PIATRA 74
65. SEMNE IN FORME DE MONOGRAM 7466. INSCRIPTIA DE PE PIATRA UNUI CADRU GOTIC DE FEREASTRA . 74
67. RESTURI DE INSCRIPTII ARMENE 75
68. PIETRE DE ALABASTRU CU INSCRIPTII ARABE 75
69. cARAMIDA CU INDICAREA ANULUI 76
70. INSCRIPTII PE CARXMIZI 76
www.digibuc.ro
XE
Pag.
71. LULEA CU DATA ANULUI 76
72. DESEMNURI SGÂRIATE PE CARAMIZI 77
73. PLACI PENTRU SOBE . 78
74. PLACI §I BRIURI PENTRU SOBE 78
75. PLACI CU FIGURI 79
76. PLXCI CU ORNAMENTE PENTRU SOBE 79
77. ORNAMENTE DE PLACI 80
78. DISCURI DECORATIVE 80
79. MODUL DE DECORARE CU DISCURI 81
80. OBIECTE DE PXMÂNT GALBEN 81
81. VASE DE PXMÂNT 82
82. LULELE DE PAMÂNT GALBEN 83
83. SFESNICE DE PAM/1NT SAU DE PIATRA 83
84. LACAT CU CHEIE 84
85. PRASELE DE cum 81
86. CAPASTRU C?) SI SCARA DE SEA 85
87. FIARE DE PLUG 85
88. OBIECTE DE ALAMA SI DE BRONZ 85
89. BUCATA DE PLUMB 85
90. NASTURI DE METAL 86
91. INELE 86
92. OBIECTE DE OS 86
93. CRUCE TURNATA 87
94. SAGETI, LANCI §I HALEBARDE DE FIER ......... . 88. .
95. SABIE, FRAGMENT SI INEL DE TEACA, PIEDICA DE CAI 89
96. MONETE MOLDOVENESTI, UNGURESTI SI POLONE ...... 90
97. MONETE STRAINE BATUTE IN CETATE 91
98. FRAGMENTE ARGINTATE DE MONETA 96
99. RESTURI DELA BATEREA UNEI MONETE POLONE 96
100. FRAGMENTE DIN UN SOLIDUS DE RIGA 96
101. FA§IE DE TABLA CU STAMPILE DELA DIFERITI DOMNITORI SUEDEZICE AU BATUT MONETE 96
102. DOUA FETE lN AVERS PE 0 SINGURA MONETA 96
103; TALERUL DE ARGINT AL LUI DESPOT VOW. DIN 1563 98
104. CXDEREA LUI DESPOT VODA , 100
105. SF. IOAN CEL NOU, DUPA 0 GRAVURA DIN ANUL 1833 . . . . 101
106. CETATEA SUCEVII SI BISERICA MIRAUTILOR, DUPA 0 ACUARELA DE
F. X. KNAPP DIN 1864 102
107. STEFAN CEL MARE INAINTEA CETATII NEAMTULUI 103
108. CETATEA NEAMTULUI IN STAREA El ACTUALA 103
109. CETATEA ALBA: VEDERE DELA NORDVEST, DIN ANUL 1790 104
110. CETATEA ALBA : VEDERE DELA SUDEST, DIN ANUL 1898 104
ill. CETATEA HOTINULUI IN STAREA EI ACTUALA ...... , . 104
112. MINASTIREA PUTNA, IN ANUL 1757, DUPA 0 PICTURA CONTIMPORANA 105
113. MEDALIA COMEMORATIVA A 400 DE ANI DELA MOARTEA LUI STEFAN
CEL MARE 108
www.digibuc.ro
PLANSE 1iNEX1iTE
I. PLANUL DE SITUATIE AL CETATII §I AL §ANTURILOR DE PE CAMPUL DINFATA EL
H. PLANUL CETATII §I SECTIUNILE A B §I C D.III. SECTIUNILE E F, G H, I K §I L M.IV. SECTIUNILE OP, Q R, S T §I U V.V. PLACI CU ORNAMENTE §I FIGURI.
VI. Pl./ICI PENTRU SOBE, CU FIGURI DE CAVALERI, ETC., CU STEMA TERH§I CU ALTE SCUTURI HERALDICE.
VIL PLACI PENTRU SOBE §I PERETI, BRAURI (CIUBUCURI) DE CARAMIDA, ETC.-CIOBURI DE DIFERITE VASE, ETC.
VIII. RESTURI DE LULELE, ETC. NASTURI DE ALAMA, PRASELE DE OS PENTRUCUTITE, CIOBURI DE PAHARE DE LUX.
IX. DIFERITV FORME DE SAGETI, PIEDICA DE CAI, ROTITE DE PINTENI, GLOANTEDE FIER §I PLUMB, FORMA (TIPAR) DE TURNAT GLOANTE.-FOSFORITEDE DIFERITE MARIMI, GLOANTE DE FIER, FRAGMENTE DE GLOANTE,FORMA (TIPAR) DE TURNAT GLOANTE, LINGURA DE TURNAT PLUMB, §LE-FUITOR DE GLOANTE, SCARA. DE §EA, PINTENI, POTCOAVA. DE CISMA,TESALA., MANER DE BASTON DIN BRONZ.
X. LACATE §I CHEI, ZABALE, ETC. CERCEI, AMULET BRODAT, GREUTATEDE ALAMA, LACATE §I CHEL
XI. PENDELOCURT, INELE, CORP DE AL AMA IN FORMA DE CRISTAL, NASTIJRI,POSTAMENTE DE PAHARE, VASE §I ALTE ASEMENEA. BUCATA DEVESTMÂNT (BLANA.) DELA 0 FIGURINA, FRAGMENT DE STATUETA., CRUCI,NASTURI, MINER DE OS, ETC.
XII. SERBAREA COMEMORATIVA A PATRU SUTE DE ANI DELA MOARTEA LUI§TEFAN CEL MARE, LA 2/15 JULIE 1904.
www.digibuc.ro
PRECUVAN TARE
Insarcinat find, prin deciziunea Sectiunii istorice a .Academiei Ro-Wine clela 16 Pevraarie 1912, ea revizul tradtoerea ronzaneasca a scrie-rii d-lui Romstorfer, a reclacta notita istorica despre cetatea Stoevii,care set' fie tiparita impreuna cu ea, si a face corecturile tipografice aleintregii lucrarip (Ana le, Desbateri, XXXIV, 60), ma cred obligat sa aratad ce fel mi-am indeplinit aceastet sarcina .
Ce priveste revizttirea traclucerii, datorita d-lui Victor Lazar, dinServiciul Bibliotecii Acculemiei, am avtd de facut doua lucrari una defond, alta de forma. Pentru cea dintai clupa recomandarile d-lui N.Iorga (Anale, Desbateri, XXXIII, 70-2) si dupei propunerile ce insumiam gout Sectiunii istorices'au eliminat : cdteva pagine asupra asediuluidela 1653, ca urmand sa fie tratate din nou in pleinuita notita istorica,o expunere istorico-arheologica mai intinsaasupra unor statiuni preistoriceale Bucovinei qi asupra unor monumente romane ale Daciei, ca neaveindlegettura directa cu subiectul scrierii, cum qi datele istorice asupra ccitorvaalte cetati moldovene;ti (Cetatea Alba, Chilia, Hotinul qi Neamtul), ca fiindmai complete si mai bine expuse in alte publicatiuni, ale Acadentiel chiar.Eliminarea aceasta n'a cuprins insa unele consideratiuni istorice sivederi personale, pe cari autorta s'a crezut dator insuq o spune setle publice, cum sunt bunaoarei acele date in capitolul in care se cer-ceteaza monetele gasite qi Wale in cetatea Sucevii. S'au rectificat apoicatevet afirmari istorice greite. Ceiteva numai, pentruca o sama din elesunt 60 de intim legate de anumite argumentetri din expunerea auto-rului, incat indreptarea lor nu s'ar fi putut face fara alterarea acesteia.Totug, pentru lamurirea cetitorilor, s'au semnalat 0 rectificat, pe cat s'aputut, .i acestea, in notita istorica adausa pu,blicatiei.
Cu aceste eliminari si rectificari, scrierea d-lui K. A. Romstorfer s'apublicat intocmai cum a fost alcatuita, cu desenurile, vederile fi plaiwle,lucrate, luate si intocmite de autor, desenuri, vederi qi planle a carorcliee auto- qi fototipice s'au executat si tiparit plansele numai inInstitutul lui Max Jaffé din Viena, sub directa sa supraveghere.
www.digibuc.ro
XIV
Pentru revizuirea prii formale a traducerii, lucrarea a fost cevecmai dificild, pe deoparte din cauza descrierilor Ideate, pe firea limbiigermane, in perioade tungi si prea inaircate, cari au dat in romanestelocuri obscure, greu inteligibile chiar, pe dealtd parte din cauza nefixdriisi neprecizeirii incei n limba noastrei a anumitor termini de arhi-tecturd. Am fost nevoit deci ca lap de unele descrieri sei-mi permit oare-cari modificdri de text, cu scop de a lamurl mai bine, fie prin sim-plificare, fie prin amplificare, gandul autorului, raportandu-md pentruaceasta mai totdeauna la desenurile, vederile si plansele ce insotesc scrie-rea, iar anumiti termini de arhitecturd sd-i redau, fie meintinandu-iin forma lor strciind, fie perifrazandic-i.
AO find, din punct de vedere formal, scrierea nu va satisface, poate,in totul, pe unii din cetitori, cum ea n'a satisgicut pe cel ce a cetit-orevizuit-o mai inteliu. Ca toate acestea, dat fiind cei valoarea ei nu zacein formd, ci In fondul de seriozitate si constientiozitate in competentacu care a fost intocmitd, imperfectia formei nu va puted scatted intrunimic valoarea ei intrinsecci.
Ce priveste notita istorica adausd acestei publicatii care S'a decisca scop de a inlocul o expunere initemeiatci cea mai mare parte pescrierilemeritoase pentru timpul lor, dar invechite peritru timpul nostril
ale rdposatilor profesori Schmidt si Fleischer din Suceava, prin o altamud, intemeiatd pe rezultatele istoriografiei noastre nationale (A nale,Desbateri, XXXIII, 71) ea a fost intocmitd, avandu-se in vedere cloud lu-
intaiu, a se da un istoric specific al ceteitii, nu si al orasului,cum s'a fdcut peind acum, al &ilea, a se da, in lduntru acestui istoric,desvoltare mai mare acelor evenimente si momente istorice ce au pusin valoare intocmirea strategial i puterea de rezistentd a cetalii caotare. Fireste cà, desì intocmitcl dupd aceste nonne, aceastd notitcl isto-ricei nu poate da la iveald cevei nou deosebit, intrucat intregul materialistoric pe baza cdruia s'a intocmit e bine cunoscut. Ea dei inset, in schimb,o lucrare de total, pe cat s'a putut face mai completd si mai interesantd.
Bucurefti, Iuliet1918.
Alex. Läp6datu.
www.digibuc.ro
INDREPTART
Pag. 4, rândul 4 de sus: existente, in loc de: existentea.Pag. 6, legenda fig. 2: se coboarri, in loc de: se 1as6Pag. 10, randu1 6 de sus: s5, se §teargâ, cuvantul: Weissenburg.Pag. 11, rândul 2 de sus: Iurg Koriatovici In loc de: Gheorghe Coriatovici.Pag. 14, rândul 9 de sus: lnspre curte, In loc de: In curte.Pag. 14, rândul 7 de jos: sobe, In loc de: cuptoare.Pag. 15, nota 1: se v'zid In, In loc de: se eisesc intre.Pag. 17, rândul 9 de sus: s5, se steargl cuvintele: In acela§ scop.Pag. 17, rândul 10 de jos: expuse, In loc de: expusl.Pag. 19, randu1 8 de jos: pästrâ, In loc de: pAstreazä.Fag. 20, rândul 3 de jos: sg. se §teargä cuvintele din parantezl.Pag. 23, rândul 13 de sus: fragmente, In loc de: bucrttele.Pag. 24, legenda fig. 18: cu ornamente, In loc de: linpodobit.Pag. 25, nota 1: p1an§ä, In loc de: p1an§e.Pag. 28, rândul 2 de sus: Kondracki, In loc de: Condraczki.Pag. 32, rândul 15 de sus: a se oprl, in loc de: a oprl.Pag. 33, rându1 15 de sus: temeinicA, In loc de: trainia.Pag. 35, rândul 1 de sus: ridicate, In loc de: situate.Pag. 36, rândul 5 de sus: raporturilor, In loc de: Imprejurgri1or.Pag. 37, rândul 5 de sus: fricutg, In loc de: c1Adità.Pag. 38, rândul 9 de sus: arcadrt, In loc de: arcatur5.Pag. 42, rândul 20-1 de sus: läIhnea, In loc de: diametru.Pag. 46, rândul 18 de sus: distrus, In loc de: redus.Pag. 49, rândul 14 de jos: pentru sobe, In loc de: de cuptor.Pag. 50, rândul 2 de sus: separatrt, In loc de: deosebitl.Pag. 53, rangu1 1 de sus: AdmiOnd, In loc de: Admintând.Pag. 57, rândul 8 de sus: Despot-Vodrt, In loc de: tefan Vodg Tom§a.Pag. 58, rându1 8 de jos: podoabe, In loc de: impodobituri.Pag. 70, rändul 1 de jos: fragment, In loc de: rest.Pag. 72, rândul 6-7 de jos: s'a.' se adauge cuvantu1: breslei, dupa fratiei.Pag. 73, rândul 4 de jos: rupte, In loc de: sparte.Pag. 78, rându1 4 de sus: rgsfrânte, In loc de: ie§ite.Pag. 78, rândul 6 de sus: rupte, In loc de: sparte.Pag. 81, legenda fig. 79: discuri, In loc de: pl6cile rotunde.Pag. 90, randu1 12-13 de jos: tabIrt, In loc de: tinichea.Pag. 91, randul 21 de sus, 1632, In loc de: 1622.
www.digibuc.ro
XVI
Pag. 91, rândul 14 de jos, 1611, in loc de: 1610.Pag. 91, rândul 4 de jos: tablá, In loc de: tinicheA.Pag. 93, rândul 12 de sus: hiperperii, In loc de: hiperberii.Pag. 94, rändui 98 de sus: perle, In loc de: märgele.Pag. 95, rândul 17 de jos, 1632, In loc de: 1622.Pag. 95, rândul 10 de jos, 1648, In loc de: 1638.Pag. 96, legenda fig. 98 §i 100: fragmente, In loc de: rámgqite.Pag. 96, legenda fig. 99: resturi, In loc de: 1'611144e.Pag. 96, legenda fig. 102: rest, in loc de: rAmä§i0.Pag. 96, rândul 6 de jos: un rest, in loc de: o rling,§41.Pag. 98, rândul 7 de sus: resturi, In loc de: räinA§lte.Pag. 99, rândul 4 de jos: Sf. Ioan cel Nou, in loc de Sf. Wan Novi.Pag. 101, legenda fig. 105: Sf Wan eel Nou, In We de: Sf. loan Novi.Pag. 102, rândul 11 de jos: Sf. Wan cel Nou, In loc de: Sf. Joan Novi.Plan§a XIIanexe, legenda: 2/15 Iulie, in loc de: 15 Iulie.
www.digibuc.ro
N 0 TIT A IS TORIC A
Cetalea Sucevii. n
www.digibuc.ro
storia cetrttii Sucevii e strâns legatiti de acea a orasului, vechea capitahl1 a Moldovei; totus, find vorba de evenimentele istorice ce au pus Invaloare, dealungul veacurilor, intocmirea i puterea ei ca fortrtreath, aceastaistorie se poate face si independent. Evident insri, crt In tratarea ei nuse va puteà separà totdeauna, In mod hotarit, cetatea de oras. De aceea,in paginele ce urmeaza, anumite evenimente se vor expune uneori i Inlegriturrt cu orasul. Aceasta insá numai intru cat ele servesc sau vor pu-tea servl pentru luminarea trecutului deosebit al cetrttii.
Intemeierea oraplui.
Astfel, chiar dela inceput, nu se va putea vorbl de intemeierea ce-panä a nu se cunoaste chestiunea fundArii orasului, care, ca vechime,
trece peste epoca de descâlecare a Moldovei, datorindu-se unor anterioarecolonli germane, venite din Galitia si din Ardeal (1). Când anume, in lipsàde documente, nu se poate precizit. Negresit Insà, nu inainte de inceputulsec. XIV. Crtci numai linistea i siguranta ce urmit groaznicei furtunitare dela 1241 Md.' cu putintA organizarea durabila a vietii orasenesti Inaceste pärti ale Daciei In legritura si, poate, in une locuri, pe temeiulchiar al fostelor asezrtri daco-romane (2).
(1) N. lorga, Geschichte des rumiinischen Volkes, 1 (Gotha 1905), 173.Elementele ce au maicontribuit, ca colonii, la desvoltarea orasului, inainte si dupit desc51ecat, au fost Armenii, veniti totdin Galitiaunde s'au asezat in sec. XIV, dui-A nimicirea Armeniei mid (N. Iorga, ibidem, 174-75 si184 6) si Ungurii, veniti din Ardeal. Existenta acesLor din urm5, ca populatie veche, in Suceavaa filcut pe cronicari sá le atribue chiar fundarea orasului, al c5rui nume ei II explicau dela aSocice se chieamA ungureste cojocar, iar Suceava cojociirie : Miron Costin (Cronica polonä, ed. I.Bogdan,Cronice inedite, I3ucuresti 1893, 200-1, i Poema po1on5, Arhiva istoric5, I 1, 167) i, dupa el, Nic.Costin (ed. Kogálniceanu, Cronicele României, I, 84) si Dim.Cantemir (Hronicul Romano-Moldo-Vlahi-lor, ed. Academiei Romane de Gr. Tocilescu, Buouresti 1901, 375 si 471).
(2) In aceastA privintä, merita a fi relevat faptul ca chestiunea originii cetritilor noastre apreocupat in deosebi, dintre cronicari, pe Miron Costin, in Cartea pentru desaecatul intAiu (Ko-galniceanu, Cronicele Romániei, I, 23 5) si in Cronica polon5 (I. Bogdan, Cronice inedite, 182-4).
Dupá dAnsul unele cele mai multe ar fi zidite de Daci si, pe urma lor, de Romani (Ce-tatea Alba, Tighina, Hotinul, Suceava si Neamtul), altele de Greci, adec5 de Bizantini (Tatarbunar),altele, in fine, de Dotnnii nostri (Soroca). Despre Chilia, el sti5., din ageograflilecele de acum de cu-rânda, unde se af15 aistoriile Tarigraduluin, cit e ziditit de Genovezi, iar despre celelalte, aciírora lestau näruitura ett de abià semnele se cunosca (Gherghina, Craciuna si Roman= Smeredova , nupule& da nici o lainurire.
www.digibuc.ro
XX
In aceasth privintA unii scriitori ai nostri mai vechi au pus Suceava,ea si alte localithti ale terii, lu leghturrt directh cu o anumith asezaredaco-romand. Lucrul nu e cu neputinth, dat find faptul ch, prin naturasi situatiunea sa, locul pe care se grtseste orasul e cht se poate de pro-priu pentru Intemeierea si desvoltarea unei asezilri omenesti mai mari;dar phnit acum si, mai mult ca sigur, si de acum inainte, el nu e si nu vaputeh fi pe nimic pozitiv intemeiat.... Trecturd dar peste aceasta presupusaorigine daco-romanh a Sucevii, vom incepe istoria ei din momentul In careexistenta orasului e pe deplin dovedith istoriceste, chnd coloniile amin-tite mai sus i-au chstigat importanta si i-au dat organizarea municipalhmagdeburgich a Evului mediu (1) adech putin timp Inainte de fundareaPrincipatului.
Negresit, vechea Suceavh, pe obiceiul timpului, a putut avek chiardela inceput, ca loc de retragere i apArare pentru vremuri de restriste,si o întìtriturã, poate chiar pe colina cethtii moldovenesti de mai apoi,cum astfel de inthrituri, primitive, din prunânt si palisade, s'a dovedit afi avut bunhoara Baia (2) si Siretul (3), asezhri orhsenesti deasemenea an-terioare Intemeierii Moldovei, cari, ca i Suceava, au fost adeviirat nu-mai pentru scurt timp capitale ale terii.
Aceasta presupusrt întìtriturä, ca intocmire i valoare strategica, trebuesit fi insemnat Irish prea putin. Chci nici o mArturie n'o afirmh si nici sí-
pìturile n'au scos la ivealh zidarli mai vechi decht ale cetttitii actuale, care,sub raport istoric si constructiv, curn se va vedeh mai jos, nu poate fi an-terioarh epocii chnd Suceava a devenit capitahl a Moldovei
Fi§ezarea domniei la Suceava.
«Tara Moldovei» (Terra Moldaviae), adech a thrgului Moldovei (Mol-davia, Molda), cum se mai chemit Baia odinioarrt, avut din Inceput
Parerile acestea, curente intre carturarii timpuluistapanirea genoveza in Chilia se pomenestesi intr'o scrisoarea politica a lui Petriceicu Voda din 1673, in care se zice Garnaflat din strabunii no strica si in Moldova sunt catevà cetati intemelate si zidite de Republica genovezaD : N. lorga, Studii si Do-comente, IX, 150au fost inregistrate de adnotatorii lui Ureche Cronicele Romaniei, I, 379), de
Costin (Ibidem, I, 69 70 si 52) si de Cantemir, care, pentru originea romana a celAilor, maiadauga modul structurii zidurilor la cele mai multe ceti4i, care nu seamana decat a arhitecturaromana (Descrierea Moldaviei, ed. Academiei Romane, Bucuresti 1875, 22).
eInsa la toate cetiAile acesteascrie Miron Costin, 11. cc.panzele (zidurile) de al doilea rand,de Domnii (nostri) sunt adause, ca cele mai vechi, cele mai mici sunt si ca niste castele, adecaturnuri, au fost tocinite». Cf., pentru aceasla, mai jos, nota 5, pag. XXII.
(1) N. Iorga, Geschichte des rumanischen Volkes, I, cap. Die Stadtewesen, In special, 173.(2) Articolul meu: Antichit4ile dela Baia, In Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, a. II
(1909), 63.(3 K. A. Romstorfer, scrierea aceasta, pag. 9, nota 1 si articolul menOonat acolo precum
cel dela pag. 11, nota 1.
www.digibuc.ro
XXI
scaunul domniei la Baia (1). Cu descrtlecatul lui Bogdan Vodrt si cu intin-derea stapanirii acestuia mai spre rasärit, domnia se muta la Siret, undeLatcu Vodrt Inca (1365 1373) isi avh resedinta, dupa cum arata docu-mentele pentru Infiintarea la 1371 episcopatului catolic de aci (2).Numai In urma lui deci, Suceava a putut ajunge nou scaun de domniesub Iurg Koriatovici (1373-1375) sau sub Petra Musat (1375 1391), delacare ne-au ritmas cele dinni documente date in vechea capitalä a Mol-dovei (3).
Unul sau altul din acesti doi Domni a trebuit deci srí mute resedintadomneascrt dela Siret din care Latcu voda facuse un fel de metropolaa organizatiunii de propaganda catolica In Moldova la Suceava. i anume:dacrt aceasta mutare a fost o urmare fireasca a reactiunii ortodoxe, carecontribuise de sigur si a aduce pe Iurg Koriatovici pe tronul terii,atunci, negresit, Inch acestui Voevod se datoreste asezarea doimtiei la Su-ceava, unde, dupa vechile cronici litvane si rutene, cunoscute lui Stryi-kowski, el ar fi fost incoronat chiar ca domn al Moldovei (4) ; daca ins*din potrivii, alte consideratiuni, politice si economice, au determinat aceastamutare, atunci mai degraba e de admis ca numai Petru Musat a fost acelace si-a stabilit mai Intaiu resedinta la Suceava, ca unul dela care, cum amzis, avem primele documente date In aceasta localitate, ceeace de altfel esi parerea admisa in istoriografia noasträ.
Oricum a fost, un lucru e sigur, crt odata cu asezarea domniei la Su-ceava a trebuit sa se iveasca si necesitatea construirii unei Intrtrituri maide seama, a unei cetriti, pe lttngrt noua capitala a terii.
Construirea
Din cele premerse se poate spune a priori ct construirea cetatii delaSuceava vine sau dela Iurg Koriatovici sau dela Petru Musat, ori chiar delaamandoi impreuna. Pentru cel dinthiu ar mai plea, faptul crt face& partedintr'o familie care s'a ilustrat tocmai prin lucrari de organizare si prindiferite fundatii (5), iar pentru cel din urma faptul eh a domnit mai multsi mai linistit a avut deci timp s intreprinda lucrari de biserici si
(1) ArLicolul citat din Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, II (1909), 53indicat acolo N. Iorga §i R. Rosetti .
(2) Documentele Hurmuzaki, V-2, 160-71.(3) Cel dintaiu e cunoscutul act de imprumut dela 1388: Arhiva istoric5, I-1,
zapodnoj Rossii, I (Petersburg 1846), 22.(4) Dup5 traducerea din Arhiva istoric5, II, 7-8.5 Basilovics, Brevis notitia fundationis Theodori Koriathovics, Cwvia 1801.
4, cu literatura
177, (dupa Akty
www.digibuc.ro
XXII
cetati, caci, cum se stie, tot lui se atribue zidirea manastirii i cetatiiNeamtul (1).
Inteadevar, din imprejurarea ca prin asezarea domniei la Suceava atrebuit sä se inzestreze noua capitalrt a terii cu o biserica catedralä si dinimprejurarea ca la 1402 prin aducerea si asezarea moastelor Sf. Ioancel Nou la Suceava (2) se constata existenta unei asemenea biserici cate-drale, reiese ca aceasta (identica cu cea zisa mai apoi i azi a Mirrtuti-lor) trebue sa se fi construit intre 1373, ca data mai indepartata, 0 1400,de unul din Domnii acestui interval.
Dar afara de Iurg Koriatovici si, mai ales, de Petru Musat, nici unuldin Domnitorii ce au stapanit in aceasta epoca, n'a avut vrerne i putinta
se ocupe cu construiri de piatra, mai mari, ca cele ce intalnim la Suceava.Iuga (1400) a avut o domnie prea scurtil si turburata ca sä fi putut cladi,precum Ii atribue traflia (3), o biserica ca acea a Mirautilor, Stefan I(1394 1400), pe Mug% luptele ce trebui sa le poarte cu Ungurii sitarii, avb de lucru cu Hârläul sau, unde-si avit resedinta, punand, separe, inceput curtilor domnesti din acea localitate (4), iar Roman I (13911394) fu si el ocupat cu fundarea Romanului si cu construirea cetritii (depamant si lemn) de acolo (5).
Raman deci, cum am aratat si mai sus, numai Petru Musat i IurgKoriatovici, care insa a domnit mai putin i na fost nici el destul de
(1) N. Iorga, Gesehichte des rumänischen Volkes, I, 161 sq.Nu e locul a aminti i discula acip5reri1e emise cu privire la originea cetáii Neamtul. Un lucru totuq e necesar a Ii relevaL: mirareac5 se mai crede in originea ei teutonie5, qtiut find ea Cavalerii teutoni (ordin religios, dar nu
specific national) nu au ajuns di ncoace de Carpati in regiuni atat de nordice. atat mai putindeci au putut ei ridich ceíÇi mai sus, in Bucovina bun5oaril, ca acea dela Tetina, cum mitecrede d-1 Romstorfer chiar in aceastà scriere (pag. 10). Numele de Neamtu, al ceRitii i al
vine dela acel al targului vecin, intemeiat, ea i Baia, la inceputul sec. XIV, de str5-vechi colonii silsesti (germane) ardelene, cari imprimau odinioaril caracter curat nemtesc acestui Virg(N. Iorga, Geschichte des rumanischen Volkes, 1. c.). Poate dela aceste colonli sitse0i 16 i cetateanumele de usAseasca», pe care-1 inregistreazii (de unde ?) d-lRoinsiorfer (ac. scriere, pag. 10).
(2) Pentru tot ce prive0e chestiunea, S. Fl. Marian, Sfantul loan cel Nou dela Suceava, Bucu-reqti 1895.
(3 Idem, ibidem, 30-1.(4) N. Iorga, Istoria lui Stefan eel Mare, Bucure0i 1904, 22 5, i Inscriptii din 13isericile Ro-
mâniei, I (Bucureqti 1905), 5 6.
(5) Numit5 Cetatect Noud, in opozitie eu cetÇile moldovene cevà mai vechi Neamtul i Suceava;caci celelalte ceU4i existente atunci nu contau, ea unele ce nu proveniau dela Domnii terii. Ce-tatea A1b5. qi Chilia (Inca' nu in stiVânire moldoveneaseil) find bizantino-genoveze, iar Ilotinul, ca
'retina, de origin e polon, intemeiate, probabil, sub Cazimir cel Mare, cand acesta avii in s15panire teri-toil& dela nord-estul Moldovei, intre 1340 1370 (R. Kaindl, Geschichte der Bukowina, II, 10 11).Restul cetiltilor moldovene sunt posterioare din timpul lui stefan cel Mare: Orheiul (N. Iorga,Istoria armatei, I, 135), Criiciuna dela Munteni, v. A. Lapédatu, Vlad-Vodit Calugärul, Bucure0i1903, 23) i Soroca. Pe aceasta din urm5, Miron Costin o aLribue unui aPetru Vodil.», care, intru catcetatea exist& in thnpul lui ,tefan el Mare, ar trebui sá fie Petru Mupt. Probabil ins5 critirea se refer5 la Petru Rareq, care a lucrat la Soroca, refileand-o poate din piatr5 (Doc. IIurmuzaki,
XV-1, 432). In acest caz trebue sit presupunem cà cetatea a fost construitii la inceput din primantlemn, ca qi cetatea dela Roman, care, numai dupa ce a fost ars5 de Mateiu Corvin (Noemvrie 1467),a fost reclilditä din piatrà de .$tefan cel Mare (N. Iorga,Gesehichte des rumanischen Volkes, I, 160-1,
Istoria armatei, I, 126 qi 173).
www.digibuc.ro
XXIII
linistit in domnie (1), ca sa fi putut savarsi, in caz cand am admite ca ainceput, biserica (Mirautilor) (2) si cetatea dela Suceava, caci, din punct devedere tehnic-constructiv, aceste doua cladiri, cum dovedeste d-1 Roms-torfer (3), sunt In stransa legatura una ca alta, zidite fiind cam In acelastimp. Astfel, dupa toate prebabilitatile, Petra Musat e acel care, daca nule-a facut In Intregime, a terminat, in orice caz, zidirea acestor douil preaInsemnate, pentru acea vreme, constructii (4). Lui deci se datoreste, de fapt,Intemeierea cetatii de pe 1tngt noua capitala a terii, a Sucevii.
Cele mai vechi §tiri cu privire la cetate.
Din tot acest timp, adeca dela cladirea cetatii pana la Alexandra celBun, nu avem nici o stire privitoare direct la cetate. Evenimentele rasboi-nice ale acestei epoci n'au atins i Suceava, mentionata acum In docu-mente consecvent ca capitala a terii. 0 singura data numai, la 1395,oastea lui Sigismund al Ungariei, adusa itupotriva lui stefan I Musat, pa-trunse pana sub zidurile capitalei. Ne-o spune regele Insus, care, In odiploma a sa din 1397, zice: In urma (dupa ce sustinuse lupte grele inmunti cu Moldovenii), ajutandu-ne D-zeu, am ajuns In tara Moldoveine-am pus castrele chiar langa eresedintan voevodului itefan (propriae re-sidentiae ipsius Stephani Wayvodae) (5). Unii istorici cred ca e vorba deSuceava (6), dar, dupa marturia vechilor anale (7) si dupa inscriptia pietreimormantale a lui i$tefan Voda dela Radiuti (8), mai degraba e vorba deHar lau (9), unde acest Voevod pare a-si fi avut resedinta. De altmintrelea,cldar daca resedinta langa care Sigismund si-a pus castrele sale ar fi fostSuceava, insemnatatea Intamplarii scade, Intru cat, Domnul roman cerand
obtinand pacea dela Regele ungur, nu s'a mai dat nici o lupta ad, caresa fi putut pune in evidenta puterea de rezistenta a cetatii.
In urrna, In tot timpul domniei lui Alexandra cel Bun, un singur eve-niment istoric scoate la iveala cetatea Sucevii : aducerea moastelor Sf.
loan cel Nou la 1402. Relatiunile scrise ce ne-au Lamas cu privire la acest
(1) N. Iorga, Istoria lui tefan eel Mare, 18 9.(2) Dela el, stim pozitiv, a ramas o bisericA in Moldova: Arhiva istoricä, II, 7--8.3) Aceasta scriere, p. 17 sq.4\ Despre modul expeditiv cum se construiau cetItile in Evul mediu, relaOunile lui Lannov
(1421) cu privire la niste lucräri dela (2etatea Alba: Arhiva istoricil, I 1, 130.Cf. si I. Bogdan, Inscrii)-tide dela Cetatea Alba din Analele Academiei Române, XXX), 31, n. 5.
5) Documentele Hurmuzaki, I-2, 383.6) D. Onciul, Din istoria Romäniei, Bucuresti (Socec) 1909, 38.
(7) I. Bogdan, Vechile cronice, 143 si 193.(8) E. Kozak, Inschriften aus der Bukowina, Wien 1903, 105-6.(9) N. Iorga, Studii i Documente, VI, 624, si in alte locuri.
www.digibuc.ro
XXIV
eveniment (1) mentioneazh mai toate de <vestita cetate ce este la orasulSuceava,,, iar ilustratiunile ce s'au fácut spre a reprezenta atat evenimen-tul in sine cat i pe Sfant, ne Infatiseazh, Impreunh cu biserica (Mirhuti-lor) i cetatea dimpotrivh (a Sucevii) (3). Evident, si unele si altele re-latiuni si ilustratiuni nefiind contimporane, nu pot fi privite ca mArturiidirecte. Totus ele constituesc documente destul de pretioase, spre a fi re-levate intr'un istoric special al cetgii dela Suceava. Aceasta cu atat maimult, cu cat izvoarele contimporane, indigene si strhine, sunt extrem deshrhchcioase in ce priveste tiriIe referitoare la cetate.
Astfel, din documentele interne nu se poate scoate mai nimic subacest raport. Panh la Stefan cel Mare nu cunoastein dealt un singur do-cument, in care sh fie vorba de cetate, un document dela Petru II
(1448-1449), din prirnul an al domniei sale, prin care se confirmh o da-nie fficuth mAnhstirii Moldovitei, consistand dinteo cash In Suceava, in ulitace merge drept la cetate (in der Gasse, die gerade zur Burg geht) (4). Totash de shrhch'cioase sunt i izvoarele sträine. Chci numai luptele inversunatedintre urmasii lui Alexandru cel Bun lupte purtate cu ajutorul Poloni-lor pun In luminh istorich cetatea dela Suceava. Si aniline: la 1449 (De-cemvrie) si 1450 (Ianuarie) (5), In timpul luptelor dintre Bogdan II si Ale-xandru II, o oaste polonh, sub comanda lui Ioan Olieski de Sienno, phtrunzanddin ordinul Regelui Cazhnir In Moldova, cuprinde cetätile terii: Hotinul,Suceuva §i Neamtul (6). Cuprinderea s'a fAcut Insh ffträ luptä, chci mhr-turiseste Dlugosz i, duph el (?), al nostru Ureche (7), Bogdan Vodil, sur-prins, se retrase In munti, de unde, relateazh ei mai departe, se IntoarseIndath ce oastea polont iesì din tart, ca sh alunge pe Alexandrureocupe scaunul domniei terii.
Aceste sunt cele dintai i cele mai vechi stiri privitoare la cetateaSucevii. Pentru ca altele nouh, mai importante, sh avem, trebue s trecemdirect la domnia lui Stefan cel Mare.
(1) Cuprinse la Marian, op. cit.(2) Singurul cillAtor cunoscut ea e trece in acest timp (1427) prin SuceavaSchiltberger nu
aminteste nici un cuvAnt de cetate, ci numai de oras, despre care spune doar atat c e capitala Mol-dovei (Hauptstadt in der kleinen Walachei): Reisebuch, ed. Langmaltel, Tübingen 1885, 111.
(3) Reproduse si explicate de d-I Romstorfer in aceasta scriere, cap. Vechi stampe ale Sucevii, pp. 99 si 102.La ele se mai poate adaogh: fresca reprezentAnd oAducerea moastelor Sf. Ioancel Nou in Suceava» din 1546 dela rn-rea Voronet, reprodusä in vol. I3ukowina (pag.71) din opera Dieoesterreichisch-ungarische Monarchic in Wort und Dild.
(4) Wickenhauser, Moldawa I: Die Urkunden des Klosters Moldowitza, 1862, 63.(5) Pentru fixarea datei, V. PArvan, AlexAndrel Vo&A si Bogdan Vodit, Bucuresti 1904, 41 n. 8.(6) Dlugosz, Historia polonica, Lipsca 1712, II, 59=Opera ornnia, ed. Przezdziecki ,V, 73.(7) La KogAlniceanu, Cronicele RomAniei, I, 147.
www.digibuc.ro
XXV
Stefan eel Mare i cetatea Sucevii.
E stint ch. de indatti ce apucA sceptrul domniei, Stefan cel Mare purtAo deosebitA grije pentru organizarea si intArirea cetatilor sale.
Astfel, el institui sistemul administrArii si apttrarii lor pin doialabi in loc de unul ca mai inainte (1), iar ce priveste cetatea Sucevii,care pAnA ad, se pare, nu avusese un cifinandani special, fiind, de si-gur, mai mult in seama domniei, stefan o puse sub autoritatea unuiatare comandant, a portarului de Suceava (2), pe care-1 intAlnim pânì atresfArsitul sec. XVI, and, instituindu-se, duptt norme polone (de IeremiaMoviltt, zice Miron Costin, (3), de fapt mai dinainte (4), demnitatea de hatman,< ispravnic al tuturor ostilor» (5), se &Oil noului demnitar (pentru a putaface parte din Divan, scrie acelas cronicar) (6), si aceastA functiune, dreptce el NA titlul de < hatman si ptirctilab al Sucevii > (7).
Plircttlab, 1111 portar, pentrucA, neprimind cleat atributiunile militare alefunctiunii, titlul rilmase stt-1 poarte mai departe acei ce aveau sa Indepli-neascA celelalte atributiuni, administrative, ale cettitii. In adevAr, chiar delainceput, pe lAngtt hatmani si pAreMabi ai Sucevii, intAlnim si portari ai
Sucevii (8). Atributiunile lor insA, duptt cum reiese din niste scrisori rAmasedela unii din ei (9), erau, cum am zis, numai de ordin administrativ. Prinaceasta importanta de odinioarA a functiunii fu bine inteles mult sazuttt
noii portaH find acum numai niste simpli ingrijitori ai cetí4ii, ceeace explicafaptul disparitiei lor, indata ce cetatea nu mai functiontt (10), pe can, vremehatmanii, cariprimisera atributiunile militare ale vechei functiuni, continuaraa purtA titlul fireste nominal de pArcillabi ai Sucevii papa pe la ju-mAtate sec. XVIII.
(I) 1. Bogdan, InscripOile dela Cetatea A'b5. (din Analele Academiei RomAne, XXX), 32.(2) Functiunea se intAlneste inainte de Stefan. Cel dintAiu portar de Suceavap la 1442 (6950)
Aug. 10 e mentionat de d-1 L. Tanoviceanu in studiul sau: Contributiuni la biograflile unor din croni-cari (din Analele Academiei Române, XXVII), 6 8,studiu in care se trateazil si chestiunea coman-danOlor cetì4ii Sucevii in sec. XV si XVI. Nu stiu (tacit corespunde ins5 funcOunii de maitArziu, care se 15mureste sub Stefan. Caci, chiar la inceputul domniei sale, apar, ca si pentrucelelalte catiV, si la Suceava, doi VircAlabi, Bias si Ponici. Aceasta mnsà numai o singura data, la1457 69 65) Sept. 8 (Gh. Ghib5nescu, Uricar, XVIII, 489). Dup5 aceasta ramâne numai Ponici ptIna la 1465Ianuarie 15: I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, I, 88), dar tot cu titlul de pArc5lab. Cel din-tAiu ce iea titlul de portar e Sendrea, cumnatul lui Stefan, dup5 care urmeazil o serie intreag5 listad-lui Gh. Ghibilnescu, I. c. , al c5ror titlu, ditre sfarsitul sec. XVI, incepe a alternà cu acel de piircalab.
(3) Poema polon5, ed. Arhiva istoric5, I-1, 170.(4) Pentru atributiunile sale, Ureche (Cron .11am., I, 138), si D. Cantemir (Descrierea Moldaviei, 81).(5) I. Tanoviceanu, 1. c.
(6) Poema polon5, 1. c.
(7) Cu variAiuni cand pärc5.1ab, când portar.(8) Lista d-lui Gh. Ghibanescu.(9) N. lorga, Documenlele Bistrikei, 1, 11-2, si Documentele Hurmuzaki, XV 2, 783 si 1014.
(10) Lista d-lui Gh. Ghibilneseu.
www.digibuc.ro
XXVI
Pe laugh aceasta, Stefan cel Mare lua masuri pentru fortificareaintretinerea in build, stare a cetatilor sale. Faptul a rhmas In amintireageneratiilor urmatoare si a fost Inregistrat de Miron Costin, care, In cro-nica sa polona, zice: «Toate cetatile erau la inceput mai mici si aveaunumai partea din mijloc, ca niste turnuri ; zidurile de jur imprejur le-aufacut Domnii (nostri) cele mai multe vestitul Domn batritinul StefanVoda» (1).
Opera aceasta fti. undeplinith nu numai prin lucrul strajelor permanentece el tineh prin cettiti, ci si prin al oamenilor din satele domnesti si boie-resti ale tinuturilor, peste cari se intindeh autoritatea administrativitjudiciara a parchlabilor, respectiv a portarilor de Suceava (2). Si nu efara interes a artità cum ca. primul document al lui Stefan cel Mare ceiii s'a pristrat, In care se aminteste de lucrul oamenilor la cetati, se re-fer% tocmai la Suceava un document dela 31 August 1458, prin careDomnul acorda mai multe feluri de scutiri locuitorilor din satul Borhinesti,Intre cari si acea de ducru la cetatea Sucevii» (3).
Cetatea in timpul luptelor lui teian cu TurcH.
Stefan cel Mare puse ash dar, chiar dela inceputul domniei sale, ce-tatea Sucevii in functiune militara si strategicd, spre a puteh rezisth cusucces eventualelor atacuri dusmane. Dar phnii la 1476, in tot timpul lup-telor sale anterioare, cu Ungurii, Thtarii, Turcii i infeodatii acestora Mun-tenii, Domnul nu dadii pas nici unuia din acesti dusmani sì, se apropie decetate. Matias Corvinul fu sfarfunat la Baia (1467), iar Thtarii, aruncatiasupra Moldovei, in timp ce Mohamed II cu ostile sale treceh Dunarea (lainceputul lui Iulie 1476), inaintara numai pana, la Stefanesti (4), neincu-metiindu-se a atach cetatea dela Suceava, unde vestea sosirii lor pe a douazi se riísphndi cu groaza intr'un miez de noapte, facand pe Maria Doamna
iea bogatiile si sa fuga, pentru mai multil sigurantil, la Hotin (5).Dupa infrhngerea dela Valea Alba insa, Sultanul, impartindu-si oastea
in mai multe grupe, o pornl a luh, In staphnire cetatile terii (6). 0 parte,sub conducerea lui insus, merse la Neamtal (7) si, de aci, la Suceava (8),
(1) I. Bogdan, Cronice inedite, 183.(2) I. Bogdan, Inscriptiile dela Cetatea A1b5 32.(3) I. I3ogdan, Docurnentele lui Stefan eel Mare, I, 14 (16).(4) A. RAdulescu, Luptele 1 ui tefan cel Mare cu Turcii in anii 1475 si 1476, Bucuresti 1908,
62-64.(5) Balthazar de Piscia, in Columna lui Traian, VII (1876), 378.6 A. R5dulescu, op. cit., 79.7 Monumenta Hungariae historica, acta extera, V, 320-1.8 Balthazar dP Psicia 1. c. spune e Sultanul ar fi dus cu sine la Suceava 200.000
oameni. Cf. si Donado da Lezze-Angiolello, Historia turchesca, ed. Academiei RomAne, de I. Ursu,Bucuresti 1910, 91 si XLVII.
www.digibuc.ro
XXVII
sa pima In scaun Uil nou Domn. Dar, precum la Neamtul, ash si la Su-ceava, nu izbuti nimic. Thrgul fu ars, cetatea nu puth fi insa luata (1), caci
ne relateazii, Uil martor ocular al celor. IntAmplate atunci ea fiindbine intaritä si aparata, Mohamed, vazAnd ca im poate fi cuceritil, ca stnu-si piarda vremea In zadar , dete ordin de retragere (2). Astfel Sulta-nUl sa iasa din Moldova, au% a fi putut luh vreuna din cetatileOra (3).
Un nou atac turcesc asupra cetatii dela Suceava se inthmpla dupitipierderea Cetatii Albe i Chiliei, pe chnd itefan se gasih la Colomeia, pentrujuramantul de credinta cerut de Regele Casimir al Poloniei. Atunci, InSeptemvrie 1485, Ali Hadâmbul, beglerbegul Greciei, cu Turcii din cetatiledela Mare, se ridica phna la Suceava, unde, in ziva de 20 Septemvrie, &Witfoe thrgului i ataca cetatea. Neputhnd-o îns luà, devastatorii, cu preten-dentul lor Hromot, plecara indarat; dar stefan, intors Iii ara, le lua urma,li ajunse si-i bath, cum sthn, la Catlabuga, lânga Chilia, la 16 Noemvrie (4).
Fisediul din 1497.
E unicul caz, In tot timpul domniei lui itefan cel Mare, child dusma-nul ajunge direct la cetate, Domnul find in tara. Aceasta pentruca el fa-sese inselat asupra scopului expeditiei lui loan Albert. Inteadevr, itefannumai thrziu, dupa ce oastea acestuia intra in tara, se convinse de ade-vilratele lui intentii (5). Ne mai avand deci posibilitatea a se pregati, sprea-1 inthmpinh In cale, marele Donm 1s cetatea (6) pe care oaprovizion i garnizona bine (7), dand-o, de sigur, in seama comandantuluiei, a lui Luca Arburesi se cobori la Roman, unde ostile sale, pe cuvântuldat de mai nainte, incepuril a se adunh din toate pârtile (8).
In acest timp Ioan Albert, nesocotind sfatul comandantului ce-1 po-vatuih sa iea mai inthiu Hotinul, primi propunerea celor ce-1 Indemnara sacuprinda capitala terii (9). Astfel, craiul lesesc scriu vechile noastre
1 I.Bogdan, Cronice inedite, 56, si Vechile cronice, 196 si 226.Ureche, in Cronicele Romaniei, I,156. Dlugosz, Opera omnia, ed. Przezdziecki, XIV, M.Cromer, Polonia sive de origine et rebusgestis Polonorum, Colonia 1589, 422.
2 Donado da Lezze-Angiolello, op. cit., 1. c.31 Doc. flurmuzaki, VIII, 15 XX .Ap. N. lorga, Istoria armatei, I, 163.4 Ce priveste aceasta incursiune de prad5 : N. lorga, Istaria lui Stefan cel Marc, 210 12.
5 Asemenea ce priveste aceasta expeditie: El Fischer, B5tllia din Codrii Cozminului trad.Cdp. Strisca , Ducuresti 1904, si N. Iorga, Istoria lui Stefan cel Mare, 236-9, Geschichte des rumtt-nischen Volkes, I, 360 si Istoria armatei, I, 184.
(6 Cromer, 1. c.
7) La 27 August. I. B)gdan, Cronice inedite, 45 si 59. Ureche Cronicele RomAniei, I, 170preciseaz5: Duminecii.
(8 Ureche, in Cronicele Româniel, I, 170.9 Wapowski, in Scriptores rerum Polonicarum, II Cracovia 1874 , 26.
www.digibuc.ro
XXVIII
anale venì cu toate puterile sale la cetatea Sucevii, Duminecä In 24 alunii lui Septemvrie (1). Aceste puteri, cari, dupil cronicarul polon ce nerelateazil mai pe larg asediul (2), se compuneau din optzeci de mii luptrt-tori, cu patruzeci de mii oamenii de serviciu i treizeci de mii carä depovarrt (3), furä, cu toatele asezate in jurul cetätii, In patru lagare deose-bite. Acl Polonii se intäriril, pe obiceiul lor, cu legitituri de cara si, dupitce aduserrt si tunuri de asediu pentru sfitirâmarea puternicelor ziduri alecetatii (4), incepuriti asediul sistematic «Marti spre searrt», la 26 Septem-vrie (5).
Asediul -Unit trei sriptämâni, pfmrt la 16 Octomvrie, când, cum vomvedeA, el fu ridicat. In acest timp Lesii bilturrt necurmat, «ziva si noaptea» (6),cetatea cu tunurile lor, intre cari erau dourt mai mari, adevärate «vrsatoarede foc» (spuendae), cum le numeste Wapowski, ce nu puteau fi urnite din loccleat de 40 cai unul, de 50 cai altul (7). Biltaia fu insä 'färrt efect deosebit.Cäci garnizoana cetatii, foarte bine intaritrt i aprovizionatä, luptà cu indar-jire si «ce Lesii cu pustile ziva zice cronicarul lesesc si, duprt el,al nostru notiptea se tocmiit i intfiria, de erit munca lor in zildarn (8).Chiar si o spârturrt mai mare pe care dusmanii o fiticurtti in zidul cetatii,ai nostri izbutirä a o reface si Intärl (9).
Pe ciiml astfel Moldovenii din lituntru zadärniciau efectele asediului,cei din afara, oastea acum adunatä a lui Stefan, Incepti a atach din ce ince mai cu indritiznealit si mai cu pagubrt pe Poloni, täindu-le comunicatiacu patria lor si luitindu-le posibilitatea de a se aprovizionit in tarrt (10).Mai mult încí, asediatorii furrt atacati chiar In tabilra lor, unde, pentru a seapárà, furrt nevoiti srt se retraga cu totul indilrätul legrtturii de carrt.Astfel insisi devenirrt asediati, lovii i härtaiti din lrtuntru si din afark«de nu erau volnici srt iasrt nici intr'o parte, mai mult stricand siesi dectttcelor inchisi» (11). Din zi in zi situatia devenià tot mai grea, mai ales candlipsa de brana se ivl In rândurile luptititorilor poloni (12), cari, väziind zadärniciaasediului i amenintati fiind de foamete, incepurrt a murmur* apoi a protestàimpotriva Regelui lor, cerând sä fie dusi Indrulit acasä (13).
1 I. 13ogdan, Cronice inedite, 59-60. Ureche, op. cit., 170.2 Wdpowski, op. cit., 27.3 Pentru nurnArul oastei polone, Ed. Fischer, op. cit., 21-2.4 Wapowski, 27.5 I. Bogdan, Cronice inedite, GO.6 Idem, ibidem, 60 si Ureche, 171.7) Wapowski, 27.8 Ureche, 171.9 NVapowski, 27.
10 Wapowski, 27 8 si Ureche, 171.11) Ureche, 171.
(12 Idem, ibidem si Wapowski, 28.13 Ureche, 171.
www.digibuc.ro
XXIX
In atari dispozitii se gasia, tabara leseascrt ciind triiiiiii regelui Vla-dislav ai Ungariei si ai lui Stefan Vodtt al Moldovei venira sti invite peCraiul polon a ridicit asediul i a paras1 Moldova (1). Date fiind impreju-rerile, Ion Albert, bolnavit sub zidurile cetatii (2), priml invitarea, incheindarmistitiu (3) si ridicand asediul ce devenise atat de greu si de primej-dios, nu atat pentru Moldoveni, cat pentru Poloni. La 16 Octomvrietaia tunurilor incettt (4), iar la 19 Octomvrie, In-re() Joi (5), tabara fiindridicata, se inceph retragerea trupelor, care -tinh 'Anti, la 22 Octomvrie (6).Ce urma,duptt aceasta, se stie dezastrul din Codrul Cosminului.
Astfel decurse si se termina acest intftiu mare asediu al Sucevii. In-succesul stiu jign1 adanc amorul propriu al mândrului Rege. De aceea cro-nicarii poloni cìutarì sa explice hotarirea lui Ion Albert de a-si ridick tru-pele de sub Suceava si de a le scoate din Moldova, ca urmare a ruga-mintii ce i-ar fi Mcut, prin intermediul Regelui Vladislav al Ungariei, StefanVoda,, care, din relatiunile oamenilor sai, s'ar fi incredintat, zic ei, cA, dupa,attuta inversunata, bataie a tunurilor, cetatea va fi distrust', (7). Departe lust),de a se confirmh, aceasta, asertiune se desminte cum bine observa d-1 Ed.Fischer prin insus textul instructiunilor pe cari Ioan Albert le dada trimi-silor sal In Ungaria, spre a explich Regelui Vladislav rostul expeditiei saleIn Moldova,instructii In cari nu se aminteste de vreo rugaminte In acestsens a lui Stefan cel Mare (8).
Acestea sunt toate tirile ce ne-au rtimas cu privire la asediul polondela 1497. Prin ele se Invedereaztt puterea de rezistentri, a cetatii, care,cu mica sa garnizoanii, putur infrunth trei saptamilni si ar fi putut, desigur, infrunta si mai mult marea putere armata, pe care Ioan Albert oaduse Aceasta multumittt, in primul loc, asezarii favorabileputernicei ei Intocmiri. Inteadeviir, o sirnpth vedere a colinei pe care segaseste, a santurilor adanci si late si a zidurilor puternice si inalte e deajuns a da, chiar si vizitatorului necunoschtor in ale artei de asediu, inte-lesul puterii neinfrante a cetAtii dela Suceava, putere ce se va afirmitsi cu prilejul asediilor viitoare, dela 1563 si 1653.
(1 Idem, ibidem si Wapowski, 1. c.2 Miechowski, Chronica Polonorum, Cracovia 1521, 351 si, in trad., Arhiva istoricit, I 1, 39.3 Fischer, op. cit., 60.(4) Data reiese dela implinirea celor e(rei siiptiltnanip incepand dela 26 Septernvrie , pe cari
le da Letopisetul dela Bistrita I. Bogdan, Cronice inedite, 60 pentru baterea cetrttii.15) I. Bogdan, op. cit., 60 si Ureche, 171.(6) Fischer, op. cit., 31 si nota.(7) Wapowski, 28.8 Kwartalnik hitoryczny, pe 1893, no. 7 si, de aci, la Fischer, op. cit , 53 sq.
www.digibuc.ro
XXX
Dela moarlea lui teian cel Mare pând la 1538.
Dupa 1497, Omit la moartea lui stefan cel Mare, cetatea noastrA fuscutita de noug, Intistmplari rilsboinice. Cu venirea pe tron a lui Bogdan celOrb si cu luptele sale cu Polonii (1), ea fu Insrt din nou expusil amenin-trtrilor i atacurilor acestora. AsA, la 1509, In Julie, Nic. Kameniecki, pa-latinul Cracoviei, ca rrtspuns la expeclitia pe care Bogdan Vodit o MeuseciitevA, srtptilrnistni mai inaninte In Po Ionia, prttrunde cu oastea leseasa, pecare Regele însu o adusese pitnrt la Lemberg, In Moldova, pradil orasele dinnordul terii, iar, la Intoarcere, cercrt srt cuprindrt si Suceava (2), dar fitrrtrezultat, cci «capitala Domnilor Moldovei, relateazrt, duprt acte oficiale,Stanislau Gorski, nu se putea luà MIA artilerie grea» (3).
Evenimentele räsboinice ce urmarti duprt aceasta, sub Bogdan cel Orb(1504-1517), ,teflinitrt Vodrt (1517-1527) i Petru Rares, In Intiliadomnie (1527-1538), lupte cu Tàtarii, Muntenii, Ardelenii i Polonii, lrt-sarrt cetatea Sucevii in deplina pace ptmrt la 1538, and Soliman Magni-ficul, solicitat de Poloni, îi ridica Indreptrt ostile sale asupra Moldo-vei, spre a scoate din domnie pe vajnicul turburrttor al Lesilor si al Ar-delenilor, pe Petru Vodrt Rares (4).
Decursul acestei expeditii e bine cunoscut : La 17 August Solimantrece Dunrtrea, la 7 Septernvrie e la Iasi, iar la 15 ale aceleias luni InainteaSucevii, unde Petru Vodrt, prtrasit de boieri i in neputinta de a-si maiiinea i aprtra tara,Isi lasase Inainte de a apnea, calea pribegiei ave-rile sale (5).
Unele izvoare vorbesc de un asediu al cetritii. Anume, vesti ajunse1n Ungaria (la Vat), cfttevA, zile numai duprt ce Sultanul se Infiintase InainteaSucevii (la 20 Septemvrie), arata a, el ar fi asediat cu Intreaga sa armatride 200.000 oameni cetatea, despre care se spunea crt, «pe obiceiul acelorregiuni», n'ar fi destul de bine Intarita (6). Apoi, ca urmare a acestor vesti,altele, dela Inceputul lui Octomvrie, ne spun crt cetatea ar fi si fost cuceritrt(expugnata) (7). Totul a trebuit deci srt se petreactt in interval de atevit
(1) Pentru aceste lupte, monografia d-lui Iul. Marinescu, Bogdan III cel Orb, Bucureati 1910.2) Jodocus, De Sigismundi regis temporibus, in Biblioteka pisarzow polskich, vol. 39 Cracovia
1901 , 37, ai Wapowski, op. cit., 88.Cf. Cronicele Romäniei, 1, 183: adnotatia la Cronica luiUreche,atribuitä de editor lui Nic. Costin: aneputilod nirnica strich cetätii, au prädat, In 20 Iulie, imprejurulSucevii D.
(3 Arhiva istorica, 1-2, 186.(4) N. Iorga, Geschichte des rumitnischen Volkes, I, 381 2, Geschichte des osmanischen Reiches,
IL, 424 16 ai Istoria armatei, I, 268 70.Asemenea I. Ursu, Die auswärtige Politik des Peter Rares,Fürst von Moldau, Wien 1908, 160 sq.
(5) Macarie, ed. I. Bogdan, Vechile cronice, 211, ai, dupl el, Azarie, ed. I. Bogdan, Letopise¡ullui Azarie (Analele Academiei Române, XXXI , 198.
16 Documentele Hurmuzaki, II-4, 158. Cf. ai II-1, 192 ai XI, 37.(7) La 1 Octomvrie Doc. Hurmuzaki, II-1, 193, 194, 206.
www.digibuc.ro
XXXI
zile. Dat fiind insà, puterea de rezistentä pe care cetatea o afirmr, In 1497,e imposibil de admis, oricat de putin ar fi fost pregiltitä pentru unasediu i avem dovezi ca, Rares a läsat oarecari garnizoane In cetati (1)ca ea st fi rezistat numai atat de putin, chiar fatrt cu o armatil, nu-meroasä ca acea a lui Solirnan, care avett cu sine si 230 tunuri decamp (2).
De sigur deci, lucrurile s'au petrecut altfel. A fost numai un inceputde asediu, care a tinut atilt thnp cat boierii ce parttsiseril pe Rares, intru-niti In apropiere, la Badeuti, deliberari i hotariril sä se inchine mareluiPadisah (3). Si inteadevär, faptul e confirmat prin mai multe rnärturii.Una din aceste märturii ne spune c des1 Turcii aduseserä tunuri maride asediu, « amiculis agit at arcem illam capiat» (4), iar, putin In
altele, c cetatea s'a predat, odatä cu inchinarea boierilor (5). Mai com-plet si mai lrunurit aratä cele petrecute Verancius. «Ajungand scrieelInaintea cetätii Suceava, [Soliman] îi aseazít toatä oastea In ordine debrttaie i, arnanand baterea cetatii, trimite de cerceteazit dacá e vreuninimic care s cuteze a i se opune ? Incredintat di nu e nici unul , . . .
el se intäreste In castre imprejurul Sucevii, asteptand pe boieri st vintt» (6),ceeace se intamplä, far% multä, zabavä. Cei asteptati venirä, se inchinara,
predara, cetatea (7). «Atunci i prea frumoasa cetate a Suceviiscriecronicarul lui Petru Rares se supuse Turcilor i o batjocorirä ca peroaba cea din urmti si ca pe o curvil de pe drurnuri» (8).
Astfel Soliman inträ In cetate i, in palatul In care ,tefan cel Mareîi petrech glorioasele-i bätranete, primi Incredintarea de supunere a boieri-lor, dirora le puse stäpanitor pe Stefan Voda, zis, mai pe urmit, Läcustä,nepotul Insträinat al marelui inaintas omonirn. Apoi, luttnd cu dansul ave-rile lui Rares (9) si läsand noului Dornn o gardit personal:1 de 500 Ieni-ceri (10), Sultanul pilräsi, la 20 Septemvrie, Suceava, mergand la Tighinea,unde porunci st se faca noua cetate, numitä de atunci a Benderului (11).De ad el coborI la Dunäre, trecand, la 4 Octomvrie, indärät In Oman-turile Impartitiei sale (12).
(1) Doc. Hurmuzaki, II-1, 197 si II-4, 163.(2) Ibidem, II-1, 197 ei II-4, 164.(3) Ureche, in Cronicele Romaniei, I, 197.(4) Doc. Hurmuzaki, II-1, 192.(5) Ibidem, II-1, 194, 197 ei 1I-4, 163,(6) Dup5 ed. Papiu, Tezaur de monumente istorice, Ill, 159.(7) Ureche, 1. c. Doc. Hurmuzaki, II-1, 194.(8) Macarie i, dupii el, Azarie, ca mai sus, pag. XXX, n. 5.(9) Aceiaei, 11. cc.
(10 Doc. Hurmuzaki, II-1, 202-3.Izvorul spune 6.000 de oameni; d. N. Iorga (Istoria armatei,I, 269) reduce 1ns5 num5ru1 la 500.
(11) Doc. Hurmuzaki, II-4, 199, 215, 274.(121 Mai sus, pag. XXX, n. 4
www.digibuc.ro
XXXII
Intrarea si asezarea Turcilor In cetatea dela Suceava schirnbrt maltrostul ei, ciici, de acum Inainte, ea nu va mai servl atilt terii si domniei,eat arnbitiilor si veleitätilor Domnilor si rilvnitorilor de domnie. Cazul ceilustreaza mai bine acest nou rost al cetätii, e acel al lui Despot Vodä.
De la 1538 liana la asediul din 1563.
Dela 1538 pilnä la Despot Vodrt, cetatea fu teatrul unor evenimentetragice, cari aduserri, una dupa alta, importante schimbilri in istoria terii.Stefan Voclit Liicustä (Sept. 1538 Dec. 1540) fu asasinat de boierii sal,chiar In «cetatea Sucevii, sus, intr'un foisor, unde odihnia In asternutulMin (1), iar portarul cetatii, care, negresit, isi avuse rolul star In acestasasinat, fu ridicat, de aceiasi boieri, in domnie. E Alexandra Vodii Cornea(Dec. 1540 Fevr. 1541), care se zicea, fiu al lui Bogdan cel Orb (2). Candapoi i acesta fu scos din scaun de Petra Vodii Rares, noul Dormi, venindla Suceava (19 Fevruarie 1541) (3), inlocul pe fostul portar al cetatii (Mi-
lml Hatmanul) prin credinciosul srtu boier Petra Vartic (4). Dupil, Rares,
fiii srti Bias Voda, (Oct. 1546Maiu 1551) si Stefan Vodrt (Maiu 1551Sept.1552), ca i urmasul acestora, Alexandra Vodrt Läpusneanu (Sept. 1552Nov. 1561) asemenea stapanirrt cetatea in pace. Numai ajungerea la domniaterii a aventurierului grec Jacob Heraclid Despot schimbä lucrurile.
Intr'adeviir, invingänd pe Liipusneanu la Verbia (18 Noemvrie 1561) (5),el merse direct la cetatea Sucevii (6), si numai dupä ce puse stäpanirepe aceastä fortrtreata i duprt ce-si adunrt oaste nourt din Moldovenii ce ise supuserä (7), pleat pe urmele rivalului srtu, pe care-1 invinse si-1 alungdin tara (8). Chiar dupa aceastä izbilndrt definitivii, Despot nu zabovl la Iasidecat catevit zile, pentru Incoronare (9), si venl tot la Suceava, «petrecut fiindsus In cetate de Mitropolitul terii cu Episcopii si cu tot noroduln (10).
spre a perpetuà amintirea marilor fapte de arme ce saviirsise, «au pusscrie cronicarul de au zugriivit pe pereti, la ulita, ce se chiamrt tätti-
reascrt, rsboiul lui cu Alexandra Vodii, chipurile Capitanilor, osebit de ale
(1) Macarie si Azarie, 11. cc. Ureche (Cronicele Romaniei I, 200) si scrisoarea boierilor cAtreRegele Poloniei, pentru uciderea lui L5cust5 (Doc. Hurmuzaki, sup. II-1, 141-2).
(2) Izvoarele citate In nota precedentii.(3) Ureche, op cit., 202.(4) Idem, ibidem, 202-3.(5) Lupta reconstituit6 si descrisil la N. Iorga, Istoria armatei, I, 296 sq.(6) Azarie, op. cit., 205.Ureche si Nic. Costin, Cronicele Romaniei, I, 212 si 436.(7) Azarie, 1. c.(8) AeeIa i Nic. Costin, Cronicele Romiiniei, I, 1. c.(9 La 30 Noemvrie er5. aci : Doc. Hurmuzaki, 1I-1, 392.
(10 Ureche i Nic. Costin, Cronicele României, I, 212 si 437.
www.digibuc.ro
XXXIII
Domnilor, ea mare mestesug scrise, chipurile Hatmanilor i anume, carezugraviturrt si scrisoare, cu vrernea, pe urmrt, au crizut si s'au sters»(1).
Duprt ce se avzrt Iii domnie si se asigurrt despre Turci, Despot Vodilacordrt o deosebita, grije cetatii dela Suceava, pe care o drídir in seama luiPetru Devay (2), fratele lui Anton Sfícuiul (Székely), cittigAtorul victorieidela Verbia (3), ca prefect al lefegiilor srti, pe care-i retinir, In cea mai mareparte, pe Itmgrt sine, chiar si duprt ce Sultanul Ii cenìi srt-i concedieze (4).b$i nu gresl, crtci acesti lefegii, Impreunrt cu cetatea, huli tot sprijinul sitoatrt puterea de rezisten0, a domniei sale.
Inteadevrir, urIt de taril, i prtrasit de boeri, cari, cu. Tomsa Hatma-nul In frunte, se scularrt Impotrivrt-i, prtrrtsit apoi de prietini si sprijittitori,crtrora nu stiii a le fi recunoscraor si multumitor, si amenintat de Cazaciilui Wiszniewiecki, care rilvnià domnia, dupii ce in zridar crtuta sa se MO-leagA cu acestia si s'a, se impace cu ceilalti, el hotrtrl srt reziste tuturor,puniindu-si toatà nridejdea In cetatea Sucevii, unde sperit sA se mentin6luni de zile, pttntt ce-i vor sosl ajutoarele cerute i crtpitanii dela Verbia,duprt cari trimisese tu Ardeal.
Fireste nu vom relatà aci din toate acestea (5), deca ceiace enecesar pentru unitatea expunerii i ceiace e esential pentru istoria
anurne, cit, mai istet decat Despot, Tomsa izbuti a-i rupeo parte din osti, sub cuviintul Inseliitor cti le duce Impotriva TAta-rilor, cari, ziceau boerii trâdìttori, veniau asupra Moldovei, In timp ce Ca-zacii lui Wiszniewiecki intraserrt In tart. Inselat astfel, Despot (Mir Hat-manului srtu <-Unguri 350 si Sitrbi 50, tot crtlrtrime, cu cittevit mii deMoldoveni si oare câti Nemti pedestrasi i povAtuitori de tunuri» (6), carifura dusi peste Prut i acolo, la SApoteni, lefegiii strAini furl, ucisi
(1 Nic. Costin, op. cit., 436.Sommer, in Vita Jacobi Despotae ed. E. Legrand, Deux vies deJaques Basilicos, Paris 1889, 21 , spune c5. asemenea zugraveli s'ar lì facut la Curtea domneascri din
Aula oppidi Ias.(2) Sommer, ed. Legrand, 26.(3 N. Iorga, Istoria armatei, I, 296 sq.(4) Dup5. Sommer, 26 27, el ar fi dat drumul Nemtilor, retinând numai pe Unguri: 300 c6-
1fireti si 300 pedestrasi.Cifra e aproximativa. In jurul ei, Ile cu cevA mai mult, fie cu cevb, maiputin, se invärtesc, cum vom vedeit, i celelalte izvoare.
(5) Ureehe i Nic. Costin, in Cronicele Romüniei, 11. cc.6 Nic. Costin, in Cronicele Romaniei, I, 411, dupO. Istvanfi, Regni Ungarici historia, Colo-
nia 1685, 281, care are de izvor pe Sommer.Acesta, ed. Legrand, 41, spune cri Despot dOditlui Tomp pe cei 300 cüldreti ai sái, cOtev ii. mii de Moldoveni $i cAtivit, Nemti pentru tunuri.Celelalte izvoare dau : Forgüch, in Monumenta Hungariae historica, scriptores, XVI, 260 250 Ungurisi 30 Sarbi plus oastea moldoveneasc5, iar In ed. Pressburg-Casovia 1788, 325 : 280 Unguri si 60 Shrbi;Graziani, ed. lorga, Nouveaux matériaux pour servir a l'histoire de Jaques Basilikos l'Héraclide, Bu-carest 1900, 9: 200 calAreti, 200 pedestri si 5 tunuri; cronica ed. de Matei Miles, SiebenbürgischerWürgengel, Hermannstadt 1670, 94, spune srl Despot ar 11 avut in cetate 900 oameni, din caria dat lui Tomsa jumillate; in sfarsit, o stire din Conctantinopol Doc. Hurmuzaki, sup. I 1, 18 .
pretinde ca s'ar 11 dat vre-o 7-8000 de soldati i cá In cetate n'ar fi ramas decAt 2-3000. Cumse vede, din toate aceste mOrturii nu se poate preciz1 numOrul lefegiilor lui Despot dati lui Tomsa
riimasi tu cetate. Acest numOr, cum am zis, se Inv5rteste in jurul cifrelor date de Sommer.Cetatea Sucevii. III
www.digibuc.ro
XXXIV
(6 August) (1) pitnrt la unul, afarrt de un Hristofor Tunarul (2), pe care-1pästrara, spre a le mrtnul < pustile >, cum se zieeà atunci tunurilor, i afar%
de doi scrtpati prin noroc, cari duserrt vestea vicleniei i nenorocirii luiDespot la Suceava (3).
Acesta, amenintat acum din dour', piirti, de Wiszniewiecki si de boeriirtízvrittiti, se inchise, la 8 August (4), «In cetatea cea cu turnuri inthritA,a Sucevii scrie Azarieimpreunri cu Luteranii rrtmasi pe lângri ansul
cu crttivit din crestinii pe cari cu viclesug Ii inchisese acolon (5), anume,cu «656 soldati ee aveà pe listngil sine-400 Unguri, sub comanda lui PetruDevay, pedestrii, si a lui Martin Farkas, craretii, si 300 Greci, Poloni,Rusi, Turci, Nemti, Italieni i chtivA, Moldoveni» (6). Aprovizionându-sebine cu merinde i muniii, Despot-Vodri sperà sit poath rezistà cu succesdusmanilor prmrt la sosirea ajutoarelor ce solicitase, cateva, luni chiar (7),ceeace de altfel se auzl IndatA in toate prtrtilesi in Ungaria, ii In Polo-nia, si In Turcia (8).
In acest timp, Tomsa, proclamat Domn de ai sai, la 10 August (9),venl sA-si asedieze rivalul. Abrartndu-se din drum, el &la mai intitiu pela Neamt, spre a scoate din cetate pe lefegiii ce Despot Vodrt Vita, acolo.Lucru fu lesne, cad numai cr4,ivit din acestia, cu Ioachim Prudentius infrunte, scrtparrt i rrtzbrtturrt pitnrt la Suceava (10), unde lndatrt venìnoul stefan Vodit cu oastea sa, ea, puind straje In jurul cethtii, s in-ceaprt al doilea mai important asediu al Sucevii, care reclam'it o descrieremai detaliatrt, intrucht scoate din nou In evidentrt puterea de rezistentit acetrttii, ce nu putù fi luatt cleat prin trhdare....
Fisediull din 1563.
Asediul acesta are don& prtrti : asediul cu fortele moldovenesti ale luiTomsa, Inainte de lupta cu Wiszniewiecki (primele zile ale lui Septemvrie) (11),
(1 Graziani, ed. Legrand, 188.(2) Sommer, Istvanfi si Nic. Costin,11. ce. Graziani, ed. Iorga, 9, 11 numeste Cancelli da Nor-
sia. Tot ash in ed. Legrand, 188. Pentru míoe1u1 lefegiilor, Azarie, 206, Ureche, 215 6, Nic.Costin, 441 si celelalte izvoare citate In nota penultimg.
(3) Graziani, ed. lorga, 10.4 Idem, ibidem, 18.5 Azarie, 207.o Forgâch, ed. Monumenta Hungariae historica,XIV, 261 si Istvanti, 281.E cifra ce se poate
admite si care se apropie de acea datil (500) de Graziani, ed. Legrand,196.Nic. Costin (1. c.) dà nu-exagerat de 1256.
(7 Graziani, ed. Iorga, 10.8 Arhiva istoricà, I1, 147 ----- Doc. Hurmuzaki, sup. I-1, 18 si II-1, 478.9 N. Iorga, Docurnentele Bistritei, I Bucuresti 1899, LXIV.
(10 Sommer, Isivanfi i Nic. Costin, 11. cc.Asemenea celelalte izvoare streine.(11) La 13 Septemvrie vestea luptei ajunsese la Constantinopol (Doc. Hurmuzaki, sup. I-1,
18), ceeace pe atunci se Moe& In 8-10 zile.
www.digibuc.ro
Xxxv
neizbutit, i asediul ce urrna dupa aceasta lupta, cu ajutor primit dela JoanSigismund al Ardealului, care tinir doua luni si care se termina cu pre-darea cetatii prin tradare. Ambele aceste asedii pot fi bine reconstituitedupa relatiunile pline de interes i destul de bogate In amanunte cene-au Minas cu privire la ele (1).
Dupit aceste relatiuni, Tomsa, venind la Suceava, inconjura cetatea,puind sa se faca lucrari necesare pentru luarea ei. Cum insit Moldoveniinu prea erau mesteri In executarea acestui soiu de lucrari (2), pe caridealtfel Despot le impiedeca, pe cat putea, cu bataia tunurilor si cu
zilnice ce poruncia alor sai sa faca In afara de cetate (3), asediulInceput mergek destul de greu. Totusi, asediatorii izbutiseril sit aduca
aseze tunurile Tor (cele 4 5 dela SiVoteni) pe campul din fata cetatii,inaintea portii celei mari, pe care Incepuril a o bate cu scop de a orama si a da navala Inlituntru (4). «Ce fiind nestiutori Moldovenii Tomsii
scrie, dupa Istvanfi, cronicarul nostru putina stricaciune facurit» (5).Credem Insa crt adevarata cauza a putinei stricaciuni nu era ant nestiintaMoldovenilor, cat viclenia celui ce manuia tunurile, a lui Hristofor tuna-rul dela Sapoteni (6), care va fi tras i ad, ca si In lupta cu Wiszniewieckidela Podul Vericicanilor, gresit, viclenie pe care Moldovenii o observaranurnai In aceasta din urma lupta i pe care el o platI cu capul (7).
Asediul nefiind eficace, lefegiii lui Despot continuau a se aprovi-ziona din afara. < Ca dau nàvalì si-i impingeau (pe asediatori) atata, catdela o vreme umblau din cetate pe ascuns afar% la hrana» (8). i acesteieiri devenira atat de cutezatoare, incht intr'una din zile asediatii daduracu totii navala afara si angajara o apriga lupta cu Moldovenii pentru cele4-5 tunuri ale lor singurele pe cari le aveau (9). «Si asà, ceia sa leieie, cestia sit nu le deie, stan rilzboiu mare», 'Ana ce, cu cumbaralele sicu focul Nemtilor din cetate, asediatorii fura dovediti si asediatii traseratunurile In launtru (10).
1) HelaVunile aceste, amintite si mai sus, se pot inirarti In trei grupe : 1) Relgiunea daLáde vechiul Letopiset al lui Azarie (ed. cit., 206-8 i, dupil acesta, de Cronica lui Ureche ed. cit.,215 18), unde s'a completat cu stiri scoase din cronicarii poloni Paszkowski si Bielski.-2) Rela-tiunea dalä de Sommer in Vita Despotae (ed. cit., 45 55 si, dupii acesta, de Nic. Istvanfi, In RegniUngarici historia ed. cit , 282 83 , iar dupá acest din urmil de Nic. Costin (ed. cit., 442-461.-3) Re-
contemporane independente : a Forgich ed. Monumenta Hungariae historica, XVI, 265-66)cronica Siebenbürgischer Würgengel (ed. cit., 91 96 , b) Graziani ed. Legrand, 196 sq. si ed.
Iorga, 9 sq.)aceste donii din urnari dupä stiri culese in Polonia, dela Albert Lacki chiar.(2 Forgach, ed. cit., 263.(3) Idem, ibidem. Graziani (ed. Legrand, 196). Documentele Hurmuzaki, sup. I-1, 18 = Ar-
hiva istorick I-1, 147.(4) Nic. Costin, ed. cit., 442.(5 Idem, ibidem.(6) Mai sus, pag. XXXIV, n. 2.(7 Sommer, 52.8) Nic. Costin, ed. cit., 412.
(9) (10 Idem, ibidem.Forgtich, 262.- Graziani (ed. Legrand, 197 si ed. Iorga, 12
www.digibuc.ro
Ne mai avand acum nici aceste tunuri si «vazand moalele lucru dedobandit cetatea cu ai sai», Tomsa trimise dupa ajutor la Principe le IoanSigisnrund al Ardealului (1). Pana a se pregAtl i sosl acest ajutor Insii,el ridica asediul pentru a da lupta cu Wiszniewiecki, care, viizandMoldovenii i-au fost cu viclesug si ca nu se poate Intelege nici cu Despot,venl cu Cazacii si asupra cetätii. La podul Vericicanilor, langa Siret, elfu Insä, cum se stie, batut si prins de Moldoveni (2).
In acest interval, dela plecarea pana la Intoarcerea lui Tomsa laSuceava, cetatea rhmase vre-o zece zile despresuratä (3). Despot ar fiputut deci cautà scaparea la Hotin sau în altä parte. Increzator in putereacetatii si in devotarnentul lefegiilor sai, dupa sfatul medicului Dionisie Aval(4), el preferl Insa a ramane si a rezista mai departe asediului. In acestscop, In cele zece zile cat fu liber, Isi primenl trupele si-si aduse noi can-titat,i de provizii (grau, orz, vite, vin etc.) si de munitii (5). Astfel pregatit,In speranta ajutoarelor ce asteptit vina, Despot Intampiná noul si Inde-lungul asediu, care Inceph pe data ce Tomsa priml ajutorul cerut i trimisde Joan Sigismund din Ardeal.
Cu privire la acest ajutor, documentele ardelene de curand publicatede d-1 N. Iorga, ne dau pretioase lamuriri. La 21 August, Ioan Vranceanu,solul Domnului Moldovei, trimis pentru a obtine sprijinul Principelui tran-silvan, plech, Impreuna, cu Toma Daczá, prefectul cetatii dela Munkácsunul din viitorii comandanti ai Ardelenilor sub Suceava, din Alba Iu lia,prin Bistrita, In Moldova (6). Putin In mina, la 30 ale aceleiasi luni, IoanSigismund trimite la Bistriteni pe capitanul sari Fr. Nyakazo, cu ordin
pregateascA si sa-i dea 3-400 de puscasi buni, spre a-i trimite InMoldova (7). Cinci zile In urma, la 4 Septemvrie, Principe le Ardealuluivesteste pe Bistriteni ca a trimis contra lui Despot, In ajutor noului Domnal Moldovei, oastea calareata i pedestra a lui Ladislau Rádák, Fr. Nya-kazo si Mili. Rácz, cerand sa le puna i ei la dispozitie 160 puscasi
cativa «aurifossores montanistas» dela Rodna, «pro faciendis cuni-culis et fossis subterraneis», precum i o sun, douasprezece chintale (cen-tenarios) de pulvere pentru tunuri de cetate (8).
Ajutorul astfel pregätit a trebuit sì intre In Moldova In timpul lupteilui Tornsa cu Wiszniewiecki, adeca In primele zile ale lui Septemvrie, cadla 13 ale aceleiasi luni, Ioan Sigismund scria Sultanului ca a trimis In Mol-
(1) Nic. Costin, 443.Sommer, 49.ForgAch, 265.Graziani ed. Legand, 117, ed. Iorga, 13).(2 N. Iorga, Istoria armatei, I, 306-7.(3) Graziani, ed. Iorga, 12.4) Sommer, 50-1.Nic. Costin, 444.
(5 Graziani (ed. Legrand, 196, ed. lorga, 12).(6 Doc. Hurmuzald, XV-1, 583.(7) 1bidem, 583.(8 Ibidem, 584.
www.digibuc.ro
dova, impotriva lui Despot, 400 soldati (calari) si 300 puscai (pixidarii) (1),aratand ca dad', va mai fi nevoe, va trimite si altii (2).
Cum se vede, Ardelenii venira anume pregatiti pentru asediu CU
oameni speciali pentru lucrari de santuri si de subminare si cu pulberedin belsug pentru tunuri. Avand Intre capitanii lor pe unul mai expert Inasernenea lucrari (3), de indata ce se intrunira cu oastea moldoveneascaa lui Tomsa si ajunsera la Suceava, ei se pusera serios pe lucru. In catevazile sapará santuri i ridicara transee de jurimprejurul cettii, ajungandpana, la poarta cea mare, a 01.6 punte (pont-levis) o nimicira, ca nimenestt nu mai poata intra sau ies1 far% primejdie din cetate (4). Asediat,ii furaastfel cu totul Inchisi, ne mai putand comunica cu lumea din. afara, mar-turiseste un izvor, cleat prin o poarta ascunsa ce irnprovizara (5). Faptulne este transmis si de cronicarul nostru contemporan, care zice : «Saparasanturi i raIui.j i fiticurá drum ascuns (subteran), de ajunsera Ora laporti, apoi asezara arme i pusti i incepura a bate cetatea cu tot felulde mestesuguri» (6).
Ingrijat de situatia dificilrt In care-I aducea noul asediu si vazandde astadata nu mai poate Impiedeca, cu ieiriie i focul alor sti, formareacercului de fier, care pe zi ce trecea se tot strangea i Intaria in jurul cetatii,Despot ordona pedestrimei sale s faca, ca si de randul trecut, o nitivalagenerala In afara. Aceasta asculta si angaje o mare luptiti cu asediatorii«Cu multa varsare de sange In ambe prtile», scrie Nic. Costin (7), luptain care-si gitisl sfarsitul insusi Barnovski Hatmanul lui Tomsa (8). Sforta-rea fu îns zitidarnica : asediatii se trasera indarat In cetate, lasand peasediatori la adapostul santurilor si transeelor lor, cari se intindeau panasub zidurile cetatii. Lupta continua In urmil intre asediati si asediatori nurnaicu armele de foc pusti i tunuri. Ea tinh catevh saptamani de zile ne-intrerupt, In speranta, pentru cei din launtru, ca vor fi despresurati deostile polone ce asteptau sit le viniti In ajutor, iar pentru cei din afar%citi cetatea va capitula prin foame, care, ori cat de bine ar fi fost ea a-provizionata, trebuia st vinâ mai curand sau mai tarziu. Asediatorii
(1) Doc. Hurmuzaki, II-1, 477.Cifrele acestea sunt cele autentice, date find de insusi Prin-cipele Ardealului. Cele date de relatiunile dupa cari se face descrierea prezentii sunt mai ridicatesau chiar exagerate. Singurá povestirea din Wiirgengel se apropie de adeviir: 300 c5Iiireti subRadák, 300 pedestri sub Daczti (p. 94 . Celelalle dau : ('raziani (ed. Legrand, 198, ed. Iorga, 13)600 cilliireV, 600 pedestri, Istvanfl ed. cit., 283) si Nic. Costin (ed. cit., 444 1.000 ca1are0, 1.000 pe-destri, iar Forgach ed. Monumenta, 265) 2.000 attreti, 2.000 pedestri.
(2) In adev6r, la 22 Octomvrie, el scria I3istritenilor Doc. Hurmuzaki, XV-1, 687 s4 mai tri.marl in Moldova 100 de puscasi.
(3) Graziani, ed. Iorga, 13.(4) Graziani, ed. Legrand, 198.(5) Graziani, ed. Iorga, 13.(6) Azarie, ed. Bogdan, 207.(7) Nic. Costin, Cronicele nomaniei, I, 445.8 ) Idem, ibidem, 445.Sommer, 52. N. Iorga, Documentele Bistritei, II, VI.
www.digibuc.ro
erau cu atat mai mult lncredintati de aceasta, cu cat înii, des1 In legä-turd cu lumea din afara, simtird trebuinta a noi provizii i munitii, Indatäce asediul se prelungl mai mult cleat crezurft. Astfel, la 15 Octomvrie, eicereau noi cantitäti de praf de pusch si de tun dela Bistriteni (1), pe cariIi mai rugau, prin mijlocirea lui Joan Sigismund, sit le trimitii, grabnic unhirurgpe care-1 vor aveh ei mai bun cu medicamente i instrumentenecesarii, ca sä lege si Ingrijeascil pe ostasii rrtniti ai lui Ladislau Rádák
Thoma Daczó, cei doi comandanti ai ostasilor ardelene (2).In aceastil, situatie nealeasrt, cum stau ash In apropiere unii de
Ungurii din afara Incepurà a vorbl cu cei din lituntru, promit,ându-le, innumele cdpitanilor lor mai sus numiti, rtsp1at i libertate, dacrt vorpredà cetatea i pe Domnul lor. Parlamentitrile aceste, fireste, nu riimaserriascunse lui Despot, care, vilzhnd cit (cei din cetate Incepuse a se plecarespre alte lucruri nourt sä, facrt» (3), oprl, sub pedeapsit de moarte, pe ai stia mai comunich, cu cei din afara, ba, ca sit statoreascit pilda, puse s taecapul celui ce Midi, mai Intaiu aspra sa poruncii. Faptul acesta provoacti omare zarvd, special intre pedestrasii comanda-ti de Petru Devay. Despot nuse Irtsrt Insit intimidat. Prepuind pe acest cripitan al salt ca instigator, el IIchemä la sine i, duprice Ii reprosd cu asprime perfidia sa, insusi II
stritpunse cu sabia (4). La strigatul de moarte al celui ce astfel platihnecredinta sa, pedestrimea se stranse in grabd inaintea camerei lui Des-pot, cerand cu amenintare pe crtpitanul ei, iar child trupul acestuia fuaruncat pe fereastrrt afarä, o adevrtrath rdscoald izbucnI In cetate. Stri-grttele de amenintare si rdzbunare ajunserd pand la cei din afard, cariluarä astfel cunostintä de rrtzvratire. In mania lor, pedestrasii lui Devaypuserit la cale chiar pierderea lui Despot, dar de teamä de a nu fi pri-viti de trddritori, dui-Ace se mai linistirä, socotiril cii e deajuns sä in-chine cetatea lui Tomsa. In zadar Martin Farkas, cäpitanul caldrimei,cautä, sit potoleascrt spiritele, In zadar Despot cearca Intoarch, cu a-demeniri i promisiuni, dela planul lor! Ei ramaserit statornici In hotdrIrealor i, a douazi dupa uciderea lui Devay, trimiserrt o delegatie In tabäraasediatorilor sit stabileascrt conditiile preddrii cet4ii si a lui Despot liber-tatea de a se reImpatrià cu toate cele ce vor puteit lua cu
In miez de noapte, Intelegerea aceasta fu adusä" la cunostinta luiDespot, care Mat acum o ultima Incercare pe langrt lefegiii sti, rugându-i,implorandu-i chiar in genunchi, sa-i rinnand credinciosi, caci, le spuneh el,
(1) Doc. Hurmuzaki, XV-1, 586.2) Ibidem, 587.
(3 Nic. Costin, op. cit., 445.(4) Dupá Graziani ed. lorga, 16, ed. Legrand, 199 , Devay ar fi fost uds I n camera lui Despot,
nu de acesta, ei de un länder negru (maur) al s5u.
www.digibuc.ro
XX XIX
ostile polone ale lui Lacki si ale lui Zborowski, socru-sau, vin sil despre-sure cetatea si sa-i mântueasca. So Idatii ramasera Insa nelnduplecati, iarla teama fostului lor Domn ca va fi tras in teaph, ei II Incredintaril ctnu i se va Intampla nimic, de oarece a fost cerut sa fie trirnis la Con-stantinopol. Cu aceasta slaba nrtdejde de scripare, Despot petrech celeateva ceasuri ale ultimei sale nopti de chinuri si lacrami. Cand se fachziva, soldatii se aratara din nou, poruncindu-i sit se scoale, sa se Imbracesi sa se gateasca de plecare. Vazand ca totul s'a terminat si di nicichiar fuga ce o mil, cu primejdia sa numai, nu-i fu Ingaduita, nefericitulDomn cherna la sine pe sold* ce-i ramasera credinciosi ptma la urma,le multuml pentru devotamentul lor, Imbratisandu-i si Impartindu-le ulti-mele sale bunuri pietrele dela inele si o coroana de aur. Apoi, Im-bracat In hainele cele mai scumpe, calare, cu buzduganul In mana siinconjurat de cei mai devotati ai sai, Intre cari si Joachim Prudentius, fuscos afaril din cetate ale carei porti fura acum destupate si deschisesi dus inaintea lui Tomsa, la Areni, «unde era adunata tara». Descalecat sicondus In fata Domnului, Despot fu infruntat cu asprime pentru toatenelegiuirile sale. El nu raspunse nimic, ci, cazand In genunchi, Isi cers1
viata, ca sa se poata pocal In vre-o manastire. «Cum, se zice a fi Intam-pinat cu indignare Stefan-Voda, vrei sa fi calugar, fara sil fi crestin!» si-1lovi cu buzduganul In cap, lasandu-1 mort pe loc (1).
Cu acest tragic sfarsit al lui Despot, se termina, In ziva de 6 Noemvrie (2),indelungul asediu al cetatii Suceava de la 1563.
De la 1563 pâtid la sfdr§itul sec. XVI.
Cu moartea lui Despot, lucrurile se mai linistira. Tomsa, neputându-sicastiga increderea Turcilor, fu inlocuit prin Alexandru Liipusneanu, chematde Sultan din exilul sau de la Iconium si trimis sil stapaneasca pentru adoua oara Moldova (Octomvrie 1564). In aceasta nourti a sa domnie, se pe-trech un fapt osebit de Insemnat In analele cetatilor moldovenesti In ge-nere arderea si distrugerea lor, care, dupa Ureche, ar fi fost pusa lacale de Lapusneanu. Caci, zice acest cronicar, «Alexandru-Voda, vriind saintre In voia Turcilor, precum se fagaduise inaintea ImpAratului, ca varisipl cetatile din tara Moldovei, nurnai sa-i dea domnia, pentru ca In-
(1) Intreaga naraVune a asediului s'a fiicut duprt izvoarele citate la inceput, la cari s'au mai adaosrelatiunile din Doc. Hurmuzaki, II-2, 481 si XI, 64.Locurile comune tuturor acestor izvoare nu s'aumentionat deosebit, ci numai acele ce se intAmpiná la parte din ele
(2) Data o d5 Leunclavius ap. Arhiva istoricä, I-1, 180 si scrisorile din Constantinopol Doc. Hur-muzaki, II-2, 480 si XI, 62), uncle vestea morVi lui Despot ajunse la 16 Noemvrie, dat5 din caretrebue sii se scadil cele 10 zile ale curierulai. Graziani (ed. Iorga, 18 dl, tot 6 Noemvrie.
www.digibuc.ro
XL
telegand Imparatia atâtea amestecrituri ce se friceau In tar* au socotitca sa slabeasca tara din temelie, sa, nu se afle aparaturi, 0 au poruncit,cine va risipl cetatile den Moldova, acelui va da domnia, dece Alexandru-Voda, facând pe cuvântul Impäratului, au umplut cetatile de lemne, si le-auaprins de au ars, i s'au risipit.... Numai Hotinul au lasat, sa fie de apa-rare despre tara leeasca» (1).
Faptul e privit ca sigur. D-1 N. Iorga arata chiar i motivele cari du-sera pe Lapuneanu la aceasta hotarlre i pentru cari, tot el, nimicl pu-terea armata a Moldovei (2). Totu, cronicarul nostru contemporan numentioneazrt nimic de a0, ceva (3), iar Nic. Brewski tie nurnai ca «Sul-tanul Soliman a poruncit lui Alexandru sh darttme cetatea Neamtului dintara Moldovei» (4). Afara de aceasta, o marturie polona din 25 Noemvrie1564 arata ca tocmai cetatea despre care Ureche spune ea a fost crutata,Hotinul, «a fost arsa, cu foca (5). E de admis deci, din toate aceste mar-turii, cì nu poate fi vorba de o ardere si risipire totala a cetatilor mol-doveneti, ci numai de o prirasire i stricare partiala a lor, spre a numai servl pe viitor ca fortarete, ca apdreituri, turburrttorilor pretendentila domnie de peste hotare. Aceasta pentru cuvântul cu dourt trei deceniiIn urmrt le regrisim mai pe toate In functiune....
intre cetatile astfel parasite de Lapuneanu a fost §i Suceava eneindoios. De altfel, singur faptul mutarii resedintei domne0i la Iai ne arataat, odata cu vechia capitaltt a terii, el parils10 cetatea, care, negre0t, suferisedestule stricaciuni pe vremea indelungatului asediu din 1563, pentru camai fi fost nevoie a-i aduce altele noi.
In aceasta stare de partisire statit cetatea Sucevii purl catre sfar0tulsec. al XVI, când Domnii rrizvratiti Impotriva Turcilor, Aron-Voda (15921595) i ,tefan Razvan (1595), 10 reluara reedinta la Suceava, când, maiales, Ieremie Movila (1595-1606) se aezil statornic acl. Atunci cetateafu din nou garnizonata cit lefegiii unguri ai lui Aron-Voda (6) i, mai peurmrt, cu slujitorii poloni ai lui Ieremie Movila (7), care cum vom vedeà,o i restaura Dar cu aceasta am ajuns la un nou capitol, la
Starea cetapi In cursul sec. XVI.
Am vazut ci Stefan cel Mare a fost acel ce a dat o noutt organizatiecetatii dela Suceava. Tot el a marito i a Intririt-o, ridicandu-i un al
1 Cronicele României, I, 221.Cf. si 448.2 Istoria, armatei, 1,313-5.(3) Azarie.(4 1. Bogdan, Cronice inedite, 133.(5) N. Iorga, Nouveaux matériaux pour servir a l'histoire de Jaqu es Basilikos l'Héraclide, 85-86.6 Sub un Mihail Tolnaj, ahatman si dipitan de Suceava»: Doc. Hurmuzaki, XII, 72.7 Cronicele Româniel, I, 250.Querini, la 1599, g5seste 2.000 de so1dat4 unguri si poloni In
Suceava: Doc. Hurmuzaki, 111.1, 549.
www.digibuc.ro
XLI
doilea rhnd de ziduri, pe ângìt cele dintuui, ale castelului propriu zis (1).0 scurth mentiune cu privire la cetatea astfel mtirith si inthrith, ne drtDonado da Lezze Angiolello, care o vilzh In 1476 si care ne spune ch,In opozitie cu orasul, inconjurat cu santuri si Oland, cu casele si bise-ricile sale de lemn, coperite cu indril, «castelul, [situat] pe un povarnisafará din oras, e de piatrh si chrilmid» (2).
Odath cu cetatea, Stefan-Vodri prefhch si resedinta domneasch. Dinnefericire urmele acestei resedinte au disphrut cu totul azi. Chci, asezatafiind pe laturea de nord a colinei pe care se glisiit cetatea, unde terenule abrupt si mai put,in rezistent, ea s'a surpat impreunrt cu acesta (3).Nu putem stl deci ce fel era intocmith ca constructie. Stim lush, In schimb,ch erà, Impodobith, ca i clhdirile bisericesti ale marelui Domn, cu plhci deteracoth, cu discuri ornamentate i cu ciubuchrie de piatra si carrunidhcioplith (4). Pe laugh resedinth, cetatea posedh In acel timp mai toatecelelalte clhdiri ce ni s'au prtstrat, bine 'nteles prefrtcute si adaose, panitla definitiva ei phrhsire, cIdiri cu anumite destinatiuni, intre cari siacea de a suilhslui pe aphriitori, pe prizonieri si pe intemnitati, cum bu-nrwarh, au fost soldatii dela Caffa (5) si arhiepiscopul Camenitei, Medzi-lewski, despre care ni se spune di, a fost inchis In «beciurile cethtii de muntedela Suceava» (6). Cu un cuvant, in vremea lui Stefan cel Mare Inch, cetateanoastrh aveh mai toate intocmirile ce se ghsesc arrttate in descrierea ceurmeazh acestei notite istorice.
Dupa asediul din 1497, singurul de pe urma chruia cetatea suferi maiserios, negresit zidurile ei furil restaurate. La adhpostul lor marele Domnîi petrech In liniste glorioasele-i biltritnete (7). Astfel, la moarte, el Irish, ur-masilor shi, Bogdan cel Orb si Stefrmith Vodh, cetatea In cea mai bunii stare.Numai sub Petru Bares, care restaurrt mai toate vechile cetilti ale Moldovei (8),Suceava priml si ea reparatiile pe cari trecerea vremii le imlmneh (9). Dinnefericire nU posedrun nici o märturie care sit ne arate cum se infritishcetatea in timpul acesta. Una singuril, acea despre asasinarea lui StefanLAcustrt, ne descopere c resedinta ei domneasch aveh, si oarecari con-structii de agrement i podoabil, ash zise foisoare. Cad, scrie cronicarul,«Intr'un foisor, sus In cetate, unde [Stefan-Vodrd odihnih, au navrilit cu
(1 Miron Costin, in Cronicele Romemiei, I, 23.(2 Historia Turchesca, ed. I. Ursu, 91.(3) Aceast5 scriere, pag. 7 si 40 1.
(4) Aceastà scriere, pag. 66.(5) Columna lui Traian, VII, 378.Cf. si I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, II, 365-6.(6) Aceast5, scriere, pag. 49, nota.(7) Din Castrum Zuchaviense» scria el, la 15 Octomvrie 1503, Dogelui Venepi, Leonardo Lore-
dano I. I3ogdan, Documentele lui $tefan eel Mare, II, 471.(8 Pentru Soroca, Doc. Hurmuzaki, XV-1, 432, iar pentru Neamtu, ibidem, 317.9 N. Iorga, Istoria armatei, I, 306, nota 5.
www.digibuc.ro
XLII
totii [boeriil... i multe rane facandu-i, 1-au omorit» (1). Iar Miron Costinadauga, ca nota la cronica lui Ureche: «cht i astäzi se cunoaste sangelepe zidul paretilor casei aceia, In cetatea Sucevii» (2).
Dupa Petru Rares nu mai avem nici o stire cu privire la alte pre-faceri ale cetatii pana la Despot-Voda, despre care stim ca Meuse din eaun puternic loc de rezistenta al domniei sale. Lucrarile dela Suceava alecelebrului aventurier ne sunt atestate pe deoparte de Miron Costin, carene spune ca a cetit insusi inscriptia («cu slove pe laugh, bourn) cu numelelui Despot Voevod dela poarta cetatii (3), pedealth' parte de prezenta lnMoldova pe timpul acela a unui mare numar de mesteri [architecti] Italieni
Germani fabri, caementarii et fossores metallici cari pierira in ras-coala terii impotriva Domnului lor si a sträinilor sai (4). In cetatea astfelrestaurata si fortificata «castello forte» (5) si «fort chasteau» (6), zicanumite marturii aveh Despot resedinta cu toata, curtea sa (7) sitot acl 1'0 instala el celebra-i monetarie, pentru care adusese, se stie, dinArdeal, un vestit mester, pe Wolffgangus Aurifex (8), Lupul Banarul aleronicelor noastre (9). In aceasta monetarie Tomsa Voda Insusi bath omoneta (10).
Cu revenirea lui Lapusneanu In domnie, am väzut eh, cetatea Sucevii,stricath pe urma asediului dela 1563, fu pärasith, i eh ea rámase In a-aceastä stare pânti, la slArsitul sec. XVI, child fu restaurata de Ieremie
Faptul ne e atestat tot de Miron Costin, care zice: «Ceara laturnul cetatii despre miazazi, unde scrie sus ca este tocmit de IeremieVoevod» (11). Anul-1596in care s'a facut aceasta restaurare ni-1 dä ocaramida ramasa de la lucrare i descoperita de d-1 Romstorfer in cetate (12).Ash dar lui Ieremie Movila se datoreste faptul ca cetatea Sucevii fu readusaacum In buna stare si pusa din nou In functiune.
Cetatea sub llihat Viteazut.
Chiar la Inceputul sec. XVII, la 1600, cetatea Sucevii ajunse, pentruscurt timp, In staphnirea lui Mihai Viteazul. Se cunose Imprejurarile. Plecat
(1) Cronicele României, I, 200.(2 Ibidem, 200, nota 1.3 Ibidem, 23.(41 Sommer, op. cit., 47.(5) Doc. Hurmuzaki, XI, 61.(6) Ibidem, sup. I-1, 18.(7) Sommer, op. cit., 38.(8 Idem, ibidem, 43 si 49.9 Cronicele RomAniei, I, 441.
10 oNeamul romitnesc literarn, 1912, 240.(11) Cronicele llormlniei, I, 23.(12 AceastA scriere, pag. 76.
www.digibuc.ro
XLIII
din Ardeal In Moldova, la 16 Maiu el era in lagär, langd, Suceava (1), deunde Ieremie neascultand sfatul Polonilor sài, de a se fortifickasteptà ad pana ce-i vor veld Inteajutor (2), fugise, lasand 220 haiducilesesti lntru paza cetatii (3). Ftrìt zabava, Mihai Voda plea pe urmele luiIeremie la Hotin, unde acesta se lnchisese. Inainte de 20 Maiu, el era subzidurile fortäretei depe malul Nistrului (4). Cum Insa cetatea aceasta nuputea fi cuprinsa cleat printr'un asediu mai indelungat, Mihai 'Asa acoloIn acest scop 2.000 pedestrasi si 200 calareti, iar el se intoarse, a douazichiar, la Suceava (5). Ad cetatea i se preda !lira lupta (6), «farit nici macaro lovitura de tun», cum milt, la 27 Maiu, din Suceava, t. Csaki cdtre Na-pragy (7) si cum de altfel i se supuse IntreagaMoldova absque ulla dade etsanguinis profusione (8). Graft a ajunge In capitala Moldovei, spre a primiInchinarea boerilor, Mihai Voda lasa Suceava In seama capitanului sìu ManKaptury, care-i depuse, la 29 Maiu, juramant de credint,a, ca «parcalab alcetatii > (9), iar el plecd la Iasi, unde-1 gasim la 1 Iunie (10). Dar nici adnu ramase decat prea putin, caci afaceH grabnice Il chemau din nou inArdeal, unde trecuse pela 20 ale lunii (11).
La 20 Maiu 1600 ash, dar, cetatea Sucevii ajunse in stapanirea luiMihai Viteazul, care Inlocul slujitorii poloni ai lui Ieremie Movith prin mer-cenarii sai unguri. E foarte interesant jurdmantul comandantului cdruianoul Domn al Moldovei Ii Incredinta paza cetAtii. De aceia Il reproducemsi aci, ca pe unul din documentele cele mai pretioase cu privire la trecutulcetatii noastre. Iatd-1:
«Eu Joan Kaptury, parcalabul cetätii Suceava, mt jur pe Dumnezeupe sfantul fiul sau Isus Hristos, c voiu fi drept si cu credinta dom-
nului meu, stapanitorul i Domnul Ardealului, Terii Rornanesti si Moldovei,Märiei Sale lui Mihai Vodd', i fiului Mariei Sale, lui Petru Voda, tot asa-ivoiu fi drept i cu credinta, i voiu tine pentru MìriiIe lor cetatea ce mi-afost lncredintatil mie, dupa priceperea mea, pana-mi va sta capul. i, lavremea cand vor poruncl Märiile lor si vor dorl, prin vre-un om sau prinsrisoare, In oHce ceas vor dorl si porund Mìrii1e lor, in acela voiu dacetatea In mana cui vor porund Mrii1e lor. Asa sa-mi ajute Dumnezeu.In cetatea Sucevii, 29 Maiu 1600» (12).
(1) Doc. Hurmuzaki, IV-1. 51 si XII, 909.(2)- 3) Ibidem, XII, 930 Dupá Heidenstein, Perm Polonicarum ab excessu Sigismundi Au-
gusti libri XII, Franefort 1672, 351, comandantul acestor haiduci a fost nn polon anume Trzaska.(4) Doc. Hurmuzaki, IV-1, 51.(5) Ibidem, sup. II-1, 600-605.(6) Cronicele Rom:lniei, I, 255 si 491. Doc. Hurmuzaki, IV-1, 73.(7) Doc. Hurmuzaki, XII, 923.(8) Ibidem, IV-1, 58.(9 Ibidem, XII, 951, n. 1.
(10 Ibidem, IV-1, 66.(11) La 26 Iunie erà la Presmer: Doc. Hurmuzaki, XII, 950.(12 Ibidem, XII, 951, n.l.
www.digibuc.ro
XLIV
Kaptury tinù cu creclinth cetatea cht timp Moldova, mhcar nominal,rhmase In st6panirea lui Mihai panh la terminarea expeditiei din toamnha lui loan Zamoyski. Inteadevar, acesta, In raportul campaniei sale (1),relateazh ch la intrarea sa In Moldova (la 4 Septemvrie treceh Nistrul pelaColodrupca), garnizoanele 15,sate de Mihai In aceasth Ora Wan tras pestemunti In Ardeal, Impreunh cu apitanii lor, pe care-i si numeste (2). Intreei nu se gilseste Msg. Kaptury. Urmeazii, deci ca acesta a ramas locului,astepthnd pe Poloni, cari, dupit relatiunile cronicarilor lor, la 15 Septemvrie,aphrurh inaintea cethtii, asediind-o (3). Ei nu o putura lush luh, cad, scriela rândul shu, si cronicarul nostru, a afliind Zornoyski cu Ieremie Voda cetateaSucevii grijith bine de oamenii lui Mihai Voda, au ales sfat sil nu fachzhbavh, ce sh meargh Intins duph Mihai Vodh' > (4). Ash dar, potrivit ju-rhmântului silu, Kaptury n'a predat acum cetatea. Child si In ce Impre-jurhri a facut el aceasta nu putem 01. Negresit Irish, numai duph In-frhngerea lui Mihai In Tara Romhneasch si dupa reasezarea lui IerernieMovilh In domnia Moldovei, cilnd Zomoyski ii puse conditie sh garnizonezecentile terii cu ostire polorat (5).
Cetatea In Intdia jumatate a sec. XVII.
Din nou deci slujitorii poloni luarh In sthpanire cetatea Sucevii, tinhnd-oIn tot tilnpul lui Ieremie Movilh, a fratelui shu Simeon si a copinor lorce si-au sprijinit domnia pe Poloni. Nici un evenirnent mai de seamh nuse Inthmpinh In acest tirnp In leghturtl cu cetatea, decht doar o nilvaliretatarh In 1624, care aduse adhpostirea In cetate a Domnului de atunci, alui Radu Mihnea, fará Irish ca nhvälitorii sh fi ajuns pantt acl (6). Urmii,
apoi iarási o perioadà de liniste, panrt la groaznica nhvillire tatarh dela1650, care aduse retragerea lui Vasile Lupul In codrul Chpotestilor. Atunci,scrie Miron Costin, «dramba cea de ostí, care erh oranduith spre Suceava,au cuprins cat tine Soroca si tinutul Iasilor pttnh in thrg In Iasi, Hotinul,Dorohoiul, Ilhrlhul si Cerntrutii panh In cetatea Sucevii, temeiul, iar aripelepilná in munte ajungeau. In cetatea Sucevii apucase Gavrilas Logofhtulsi chtiva boieri dela teartt de se Inchisese acolo...» (7). Thtarii li urmitrirapanä sub zidurile ei, dar boerii li Imbunarä si Indephrtarh cu bani. Astfel,a clout', oarh, cetatea scilph. Pentru putin timp lush, chci trei ani In urmh,
(1 -2) Doc. Hurmuzaki, sup. II-1, 639 sq.3 Heidenstein, op. cit., 1. c. Piaseccius, Chronica gestarum in Europa singularium, Cracovia
1698, 189 sq. Niemcewicz, Dzieie Panowania Zygmunta III, I, 285 sq.(4) Cronicele României, I, 256 si 492.5) Doc. Hurmuzaki, sup. II-2, 66.(6 N. Iorga, Studii si Documente, IV, prefatä.: 151-3.(7 Cronicele României, I, 319. Cf. si N. Iorga, Studii si Documente, IV, prefatA: 233-4.
www.digibuc.ro
XLV
un mare eveniment, cel mai de seam4 in trecutul Sucevii, aveit sA se pe-treacti sub zidurile ceth4ii, anume
Asediul dela 1653.
Invingând pe Lupul la Siirca (16 Julie) i silindu-1 a-si prirás1 tara,Gbeorghe Stefan merse la Iasi de-si Ursa, caimacarni de scaun, apoi plecaIn graba la Suceava, unde-si trimisese ostile (1) si unde se gAsiit Inchisit
cetate tcasa lui Vasile Voth, cu toata averea ea Toma Vornicul[Cantacuzino] den boeri, cu 80 de Sihneni i puscasi de loc i cu 60 deNemti lefegii» (2). Acl el conäcl In apropiere, la Scheia, lu casele lui To-dirasco Logotkul, iar pre Seimenii si Ungurii suui ii îngropi1 Imprejurulcetatii > (3), apoi, neputAnd Induplea, pe DoamnA a-i da cetatea de bunavoie, In schimbul liberthtíi ei si a unei jumiltati din avere (4), cu tunuri aduse
mai tarziu (5) dela Iasi si Hotin, Stefan Vodii Inceph a bate cetatea. a Cenimica nu-i stria,» (6), adaogit cronicarul, care ne-a lsat arnanuntita siinteresanta descriere a asediului dela 1653 (7).
Pe and aceste se petreceau sub zidurile Sucevii, noul Domn al Mol-dovei priml veste cum cA Cazacii, sub Timus, fiul lui Bogdan Chmelnicki (8),au intrat lii Ora, cu scop de a despresurà pe Doamna lui Vasile Vodtt,daa, ea ar fi asediata, sau numai a-i lash, o gardì mai puternicil, daa, eaar fi libera, (9). Fat'a, de trupele mai nurneroase 15.000 Cazaci i 700Tátari (10) pe cari le aducea Timus Gheorghe itefan, careduprt o marturie ar fi avut nurnai 10.000 de oameni (11), Ursa cetatea sise trase spre Cotnari, spre a se aduna acolo cu ()stile ardelene si polone,pe cari le ceruse In ajutor i pe cari le astepth, pentru ca IrnpreuMt s tinäcalea Cazacilor, unde-va, la loc deschis, pe Jijia (12).
(I) Miron Costin, in Cronicele Romftniei, I, 339.Doc. Hurmuzaki, V-I, 19 si XII, 1228.Paulde Alep, Clltorii1e Patriarhului Macarie, ed. E. Cioran, Bucurepti 1900, 62 pi 65.
(2) Miron Costin, 1. c. Paul de Alep, ed. cit., 57-62. Mte miirturii In Doc. Hurmuzaki V-4,19, IX-1, 30 si XII, 1228 pi 1234) pi la N. Iorga, Acte pi Fragmente, 1, 222 pi 228.
3 Miron Costin, 340.(4) N. Iorga, Acte pi Fragmente, I, 228.(5) La 30 Iulie nu sosiserä inci*i. Se spec& Irma s5. ajungIL la Suceava pentru a doua zi seara:
Doc. Hurmuzaki, XII, 1234.(6) Miron Costin, 1. c.(7) Intreaga descriere In Cronicele Romaniei, I, 339-344.Asemenea In traducerea latineasca a
Letopisetului lui Miron Costin, tip5ritil de d-I Eug. Barwinski in publicatiile Comisiunii istorice aMironis Costini Chronicon terrae Moldavicae, Bucurepti 1912, 163-163.
(8) Miron Costin, 1. c.(9 Doc. Hurmuzaki, sup. 11-3, 49.(10) Dupa m5rturii din tabára moldoveneasca, in Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 49.Alte mArturii, In
aceeap colectie (IX-1, 33) dau numai 14.000 eroare, cred, de copie sau tipar . Kraus, In SiebenbilrgischeChronik, 1608 bis 1665, Wien 1862, 212, coboaril' numärul la 12.000, iar Miron Costin 1. c. 1a 9.000.
(II) Doc. Hurmuzaki, X1I, 1231.(12) Miron Costin, I. c.
www.digibuc.ro
XLVI
Ajutorul ardelean 4.000 Sacui, sub comanda lui stefan Petkisosi (1).Numai cu el Insa, ktefan Vod care merse Inaintea Polonilor pana la te-fanesti (2) nu se Incumeta a tine calea lui Timus, carela 11 August (3)trecuse Nistrul pela Soroca (4). Cazacii avura asa dar drum liber la Su-ceava. Ajuns aci, Timus, gasind cetatea despresurata, cu putini oameni destraje in jurul ei (5), slobozi cea mai mare parte din trupe la prada (6), iar el,cu cAteva mii din ai sad, dupa ce Insusi atacase si pradase Dragomirna (7),se wet sub cetate, In santurile facute si parasite de Moldoveni (8). Cazaciipradau In toata voia manastirile din nord-vestul terii (9), and Timus, aflânddela niste curieri, intorsi din drum, pe care-i trjrnisese la Chmelnicki sila Lupul cu vestea ca, a gasit pe Doamna libel% (10)ca trupele de ajutorpolon au trecut Nistrul, s'au unit cu Moldovenii si vin asupra-i, tri-mise In grab& dupa dânsii (11). Dar ei, Intelegând ca. protivnicii sunt mainumerosi, se Imprastiara, inaintea lor, iar cei ce mai ramasera fin% lovitisi sfärâmati, prin sate si paduri, de ostile moldovene si polone (12). AstfelTimus nu ramase decât cu vre-o 5-6.000 de Cazaci si cu cei 700 de TA-tari (13), sa, suporte asediul pe care Gheorghe stefan nu Intarzie a i-1 punela Suceava. Modul cum el fu asediat de ostile aliate moldo-ungaro-poloneni-1 aratit, amanuntit si veridic, Miron Costin (14).
i anume. Dupa ce ajutorul polon-1.000 calareti, dupa cronica noa-stra (15), 4.000 pedestrasi, 800 calareti si 20 tunuri, dupa marturiile po-lone (16) sub conducerea Polcovnicului Kondracki dela Camenita, militariscusit si purtat In lupte (17), patrunse In Moldova si se impreuna la18 August (18) cu ostile lui Gheorghe tefanPetki cu &Ica plecase
(1) 2) Miron Costin, 340.(3 Data (1 Aug. st. v.) o d5. Paul de Alep, op. cit , 6, uncle se arat5 si numárul Cazacilor-14.000.(4) Miron Costin, 1. c.5 Kraus, 213.(6 8-9.000 dupfi stiri din tab5ra moldoveneasa, in Doc. Hurmuzaki, sup. H-3, 49 si IX-1, 33.
Kraus, 212, dii 8.000.(7) Miron Costin, 340 si 343.(8) Kraus, 213.(9) Miron Costin, 11. cc.
(10 Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 45.(11) Ibidem, 50.(12) AO cel puOn anun0 Kondracki Regelui polon: Doc. Hurmuzaki, sup. I1-3, 45, 47, 50 si 1X-1,
23. Cf. Miron Costin, 343 si N. Iorga, Acte si Fragmente, I, 232.(13) Doc. Hurmuzaki, V-1, 21, IX-1, 34 si sup. H-3, 47 si 50. La N. lorga, Acte si Fragrnente,
1, 231, se drt 6-8.000.(14) Miron Costin, 340-2.(15) Idem, 340.(16 Doc. Hurmuzaki, V-1, 21, IX-1, 33 si sup. II-3, 47 (aci se d5 40 de steaguri). N. Iorga,
Acte si Fragmente, I, 227-8-9.(17) Miron Costin, 345.(18) Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 49.
www.digibuc.ro
XLVII
mai dinnainte (1) pornira, spre Suceava, Imprastiind i faramand In cale,cum vazurtim, trupele cázacesti ce se intorceau dela pradâ in lagiirul luiTimus. Apoi, dupg, ce ajunse i ostile ardelene, la sat la Grigoresti, peSiret, Incepe naratiunea cronicarului nostru, se tinii sfat de rdzboindându-se conducerea lui Kondracki, se hothrI, dupri propunerea acestuia,sa. se atace, îndat i cu putere, pe Cazaci, phnrt a nu apnea, ei sa, se in-groape In santuri In jurul cetatii. Chci, zica, Kondracki, «oastea cazâceasca,dacrt apnea a se ingroph, srt arunce santuri prejur sine, nu la loc sub ce-tate, ca acesta, ci hie la ce Orrin, nedobanditA este». Randuindu-se ashdar In frunte Leii, apoi Shcuii si In urmrt Moldovenii, comandantii se in-teleser'ä ca, trecând, in regulrt i liniste, o dumbravrt ce le era. In caleacoperea, de critra, Suceava, pe datrt ce vor esi In preajma cetatii, la ve-derea ostilor, s atace, rand pe rand, pe Cazaci, «In treaprtdul cailor celmare», MI% de grije, crIci Cazacii, Indatä ce-i vor vedeh, se vor apnea,de santuri, cu ash grabrt ca nici sinetele nu le vor slobozi toate», iarpustile (tunurile) din cetate putinA paguba, le vor aduce. Asa i fricurA.
Duprt ce trecura, cu toth dumbrava, Lesii purceserrt «In biciu > spre cetate,lovindu-se ca Cazacii si Trttarii ckliiri. Dar Sacuii i Moldovenii, ca,nd li va,-zurrt Inaerati asupra taberei dusmane, nu-i mai secondarrt. Polonii trimisera,dupa, ei. Fro& rezultat Insâ. Astfel, dupa dourt ceasuri de Incordatâ astep-tare, Kondracki angaje singur lupta. Cazacii, fiind mai numerosi, se impar-tira unii tintmd piept Lesilor, altii lucrand la santuri. i ash, lup-Valid si sapând bârbâteste, Inteo mica, de ceas, ridicara, santurile, cat fur&piedica, cailor». Atunci Leii, vlizand ca nu sunt sustinuti de cei rrtmasi In urmrtsi ca. Cazacii si-au intarit tabâra, s'au tras din lupta,, pe dupli casele TA-tArasilor din apropierea cettii, dosindu-se In niste pometi pana,'n deseara,and se mutará In preajma cet4ii, despre Ipotesti, si and sosira
cu Srtcuii, descrtleand pe un damb despre Ioscani, i$tefan Voda.cu Moldovenii, asezându-se In apropierea Polonilor.
Toate acestea se petrecura, intre 18-24 August. Din primele zile aleInconjorului lor, Cazacii isi IntArira tabara, ash de bine cu santuri, «atnu erà a gAndire srt-i mai dobandeascrt» (2). Totus, asediatorii, chiar delaInceput, ii asaltarit, in douil rânduri, ant de viguros, Inca, când ei fAcura,un al treilea asalt, Timus fu nevoit srt se retragrt In cetate (3). Asal-turile acestea continuarâ destul de des (4), dar, se vede, MI% prea marepaguba. pentru Cazaci, cari erau bine adapostiti i Intariti In §anturi
(1 Miron Costin, 345.(2) Miron Costin, 342. Kraus op. cit., 214 spune o Tirrill$ tortilla ash de bine santurile, Mat
acestea se puteau asemAnh cu o cetate tare.Nu mai incape indoial5, dup5, d-1 Romstorfer, ci tabäraaceasta a Cazacilor este identica ea aceea depeCâmpul anturi1or, descria In aceasta scriere, pag. 25.
(3) AO cel putin mArturiseste Gheorghe stefan intr'un raport adresat Regelui polon: Doc.Hurmuzaki, sup. II-3, 50.
(4) N. lorga, Acte si Fragmente, J, 228.
www.digibuc.ro
XLVIII
cari, la rhndul lor, fâceau mereu iesiri din tabhrrt, fie pentru a sustinelupte cu ai nostri, fie pentru a-si procurit apri si hranrt (1). Tritarii iesirhincaltea cu totul. Nedeprinsi a sth si lupth lnchisi, ei ceruril voie lui Timussrt plece. Dar acesta, «de mistnie dobitoceasch , scrie Miron Costin, rhspunseprin a -Ma capul Märzacului lor (2). Atunci, In plinrt revoltä, Trttariitoticei 700 (3) plecarrt, intorchnd armele impotriva Cazacilor, In unire cuasediatorii, cari, duprt ce prirnirh asigurärile lor de supunere si credinth, ledridurrt drumul spre cash (4).
Cu toatrt aceastä defectiune, Cazacii se tineau destul de bine, chci,Intäriti cum erau in tabrtra lor, asalturile asecliatorilor nu le stria, mainimic, Intrucht santurile lor aveau transee duble (5). Asemenea bätaiatunurilor, impotriva chrora ei se adhpostiau in gropile ce-si Mcuserá subprtmânt, gropi ale crifor urme se cunosc inch si astrtzi (6). Väzänd ch astfelnu-i va puteh Gheorghe Stefan duse si asezri tunurile pe locul dinoras ce dominrt curtea din Muntru a castelului (7). Aceasta mai mult caamenintare, cleat cu grind serios de a bate cetatea, pe care Domnul avehtot interesul srt o crute. De aceia el poruncl Moldovenilor shi sa bath nu-mai alrtturea de cetate, in tabrtril (8). Cazacii lush 11 urmhrirrt cu iesirilelor cutezrttoare pftna acl. In primele zile ale lui Septemvrie ei nïvi1irìt cutotii 5.000, spune un raport (9) cu scop de a pune maim pe tunuri.0 mare Incherare se incinse, in care ai nostri ar fi rämas dovediti, dachKondracki cu Lesii shi n'ar fi sosit la timp In ajutor, st respingh pe nh-vrtlitori i s salveze tunurile lui Gheorghe Stefan (10).
Cu mari pierderi, Cazacii se retraserrt acum in tabrtra lor, unde, derandul acesta, asediatorii Ii inchisera deshviirsit, punfind osti de toate prtr-tile (11). In chipul acesta Ii lipsirh complet de aprt si de hrana (12), dincare cauzh multi din Cazaci se predau zi de zi alor nostri (13). Astfel In-
amenintat de foame si de defectiunea ostasilor shi, Timus trimisecurier la tatal srtu, sa vinrt grabnic a-1 despresurà (14). Acest airier fuIrish prins de asediatori, cari, afländ dela dhnsul situatia grea In care se
1 Miron Costin, 342. Cf. Cronica anonimil a Tern ItornâneAi, ed. Ioanid, 96 si Paul de Alep,ed. cit., 68-9.
(2 Miron Costin, L c.(3) Idem, c. Doc. Hurmuzaki, IX-1, 33 0 N. Iorga, Acte i .1.1'ragmente, I, 231 si 233.-1JupA
un raport Doc. Hurmuzaki, sup. 1I-3, 50 ar fi fugit din tabárá numai 400 de Traari.(4) Miron Costin, 1. c. si N. Iorga, Acte i Fragmente, 11. cc.(6) Kraus, 1. c.6) Aceastà scriere, pag. 25.
(7 Miron Costin, 343. Cf. si aceastä scriere, pag. 7.(8) Miron Costin, 1. c.(9 N. lorga, Acte i Fragmente, I, 231.
(10 Miron Costin, 343. N. Iorga, Acte si Fragmente, I, 231.(11) Miron Costin, Le.(12) Idem, 1. c.Doc. Hurmuzaki, IX-1, 34 si sup. II-3,50.N. lorga, Acte si Fragmente, 1, 230.(13 N. Iorga, Acte si Fragmente, I, 232. Doc. Hurmuzaki, IX-1, 34.(14 Doc. Hurmuzaki, IX-1, 34.N. forgot, Acte si Fragmente, I, 230
www.digibuc.ro
XLIX
gasiau asediatii, Intelesera ca, cu oarecari silinte din parte-le, acestia numai puteau aye& alta mantuire dealt moartea sau predarea. Trimiserrt decidupa noua ajutoare ostasi, rnuniii i provizii (1) ant la Rakóczy InArdeal (2), cat si la Sigismund In Po Ionia (3), asigurand pe acest din urma
casecliatii nu vor pate& scrip& nici chiar pe aripele paserilor» (4) Tot-odata ei rugará pe Regele Poloniei, care se afla cu oastea la Haliciu (5),srt ramana In apropiere de granita, spre a putert tairt calea batranuluiChrnelnicki, in caz cand el ar veni in ajutorul fiului sail (6).
Ajutoarele cerute nu Intarziarä. Sosira, mai Intaiu, pe la 5 Septemvrie,Polonii, sub Colonelul D6 Imhof si Obuchowicz, Chambellan-ul de Mozyr (7),apoi Ungurii, sub comanda lui KemAny Itinos (8), cari, unindu-se cu Sacuiilui Stefan Petki, strânser i mai mult pe asediati (9), Inrautatindu-lenespus situafia destul de grea In care se aflau: lipsiti complet de lirana,«cat pieile de pe caii morti frigiau i mancau», obositi de straje i stra-batuti de pusti (10). Cad Lesii sau, mai bine zis, Nemtii trimisi de ei,de'ndata ce sosira, «s'au pus In deal, deasupra cetatii, peste drumul ce vinedin Virg pe sub cetate (11), tocmindu-si pustile si pioa drept asupra ta-berii». batura foarte tare scrie mai departe Miron Costin cat siprin gauri (gropile subterane) Ii nimeria >... (12)
Paralel cu aceasta actiune a tunurilor, oastea cea nourt reluil cu maimulta vigoare i asalturile. Felul cum ea intreprinse un astfel de asalt,ni-1 arata cronicarul nostru, care ne spune ca Dölmhof cu ai sai, hotarindun mare asalt, alese pentru aceasta un moment In care credeh el a ase-
(I) Pentru munitii ai provizii trimise oatilor asedietoare, Sacuilor i Ungurilor, din Ardeal,dela Distrito., a se vedeà Doc. Hurmuzaki, X11-2, 1231, 37, 40, 41, 42, 43, 11 ai 45 (muniVi) 1238,39, 40 ai 42 (provizii .
(2) Miron Costin, 343.(3) Idem, 1. c. Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 47. N. Iorga, Acte i Fragmente, I, 230 ai 233.(4) Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 47.(5) Miron Costin, 343.(6) Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 47.(7) Miron Costin-343da: 603 de Nemti, cu 4 pusti i o piul Tot aah un raport polon (Doc.
Hurmuzaki, IX-1, 34 : 600 Dragoni ai tunuri. Altele cevà mai mult, i anume: 800 soldati, 200 Cazacisi 6 tunuri, in Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 50; doua regimente, urml de ci1are0, altul de pedeatri, cu10 tunuri, ia N. Iorga, Acte ai Fragmente, I, 233.
8) Miron Costin, 343. Cf. ai Kraus, 1. c.(9) Miron Costin, 1. c.(10) Idem, 1. c. Cf. ai Kraus, 1. c.(11) Iata ce zice d-1 Romstorfer despre acest drum, In o paginA din scrierea sa ramasit neti-
OHM: drumul acesta se atlit, dupa aceasta descriere, in locul unde existA ai astìizi drumul de camp,peste Cacaina, la Lisaura, ea prelungire a sträzii ce trece pe langa biserica Sf. Dumitru, iar dealuleste acela, care se intinde la dreapta acestui drum, in spre cimitir i pe care se pot veda Inca ridi-caturi facute din painant (depe coasta acestui deal s'a luat fotografia data in fig. 3 . Drumul, trasIn directia estica, se Indrepta, desigur Inc6 inainte de a ajunge pe platou, spre rashrit ai duce& astfelpeste Campul flanuri1or, intorcandu-se din nou spre miazanoapte la podul de peste santul cetiitii,care se aflä cam in punctul A pl. I) ai 4 (pl. H . Mai ales depe dealul acesta 1mpuacau asupra taberiicazaceati, itah dar mai mult sau mai putin dintr'o pozitiune mai Inaltá, 1ncat gloantele ajungeau aiIn gropile sApate in pämant.
(12) Miron Costin, 313.
Cetatea Suc.vii.
www.digibuc.ro
diaii sunt mai putin vigi1eni. Apoi, Inteleghndu-se cu Ungurii i cu Mol-dovenii, sh-1 sus[inh i ei pe toatil linia, pe dath ce va da din tobe, porn1asupra taberii chzacesti, ocuphnd o bucath din santuri. Dar Ungurii i Moi-dovenii nu-1 secundarii. Astfel Cazacii se puturh concentrà, cu Timus Infrunte, la locul prirnejduit, unde, dupa o aprigh luptä, piept la piept, res-pinserh pe Nemti, si dincolo de santuri, «prerhpa unde suie drumul dela Virg pe sub cetate, ucigand o mare parte dinei» (1). Márturii contemporane nelndoioase rapoarte poloneze confirmaIn totul aceste relathri ale cronicarului nostru (2), ceeace arath vera-citatea Intregei inaraOuni ce el ne-a Iftsat asupra asediului ce se recon-stitue
Cu prilejul asaltului descris mai sus, spun aceleasi märturii (3), o gbiulehde tun, indreptath de asediatori In tabhra chzhceascä, spre locul unde erhcortul lui Tirnus, indicat de un fugar al sat' (4), lovl drept In roata unuitun, pe care asediatii II Indreptau, la rhndul lor, spre ai nostri. 0 bucathde lemn sfäriimh piciorul crudului Cazac, ceeace, trei zile In urma, la 15Septemvrie, Ii cauzìt sfhrsitul (5). Cu moartea lui Timus, lucrurile luarhalta fata. Cazacii 10 aleserh o nouh cilpetenie, pe un anume Feodorovici (6).Dar cu autoritatea asprh a sefului mort, disphrii i disciplina din tabära chzà-ceasch. Pe de altä parte, foamea de care suferiau groaznic i frica de moartece intrase In ei, Insphimhntase cu totul pe asediati, cari, acum, in mo-mente de primejdie, nu mai shriau, ca alth data, la santuri, sh le apere,ci ntvtliau cu totii la portile cetätii, chuthnd schpare in läuntru. Aceastao stim dela Miron Costin, care ne relateazit o astfel de nilvalh, spuntindu-nech intr'o noapte, intrhnd spaima In tabilra cilzhceasca, gau dat to-0 caoile la podul cetätii, si acolo, Imbulzind cei de pe urmh pe cei dennainte,au chzut de pe pod in §anturi, pierind multhne din ei de acea spairnh...» (7).
In astfel de Imprejurrtri, fireste, nu mai erh de rezistat. Incepurhdeci tratativele intre Doamn i Cazaci, Intre acestia i asediatori. Intele-gerea nu fu grea, cei rrabiti trebuind sh primeasch conditiile celor dinafara (8) 0 sh predeh cetatea. Astfel, duptt ce Feodorovici cu ceilalti to-varhsi ai sti au legat tocmealil cu Stefan Vodrt i cu Kemény Linos Kon-dracki bolnhvindu-se plecase mai nainte (9) si dupilce ei prestarh juramânt
1) Miron Costin, 344.2)(3 Doc. Hurmuzaki, IX-1, 41 el sup. H-3, 52.4 Kraus,l. c.Cf. ei N. Iorga, Studii ei Documente, IV, prefatil: 253.(5) Miron Costin, 343.Kraus, 1. c.Cronica anonima a Terii-Româneeti, ed. cit, 96.Paul de
Alep, ed. cit., 70. Doc. Ilurmuzaki, IX-1, 40-1 ei sup. II-3, 52.N. Iorga, Acte i Fragmente,1, 234.6) Miron Costin, 313.(7) Idem, I. c. Cf. ei aceastil scriere, pag 36.(8) N. Iorga, Acte i Fragmente, I, 236-7.Cf. ei Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 54. Asemenea
cronica lui Kochowski, Annales Poloniae, Cracovia 1683, 388, In care se dau multe date cu privirela asediul Sucevii dela 1653 pp. 377-390, WA insä a se da cevA, nou deosebit. Tot*, la Bisaccioni,Guere civilli, Venetia 1664, 418 sq.
(9) Miron Costin, 344. -Paul de Alep, ed. cit., 71.
www.digibuc.ro
LI
de eredin i supunere Principelui transilvan i Domnilor rornâni (1), audat, In ziva de 9 Octomvrie (2), cetatea pe seama lui Stefan Vodh, iarCazacii, cati mai rhmäseserh, cu tabhrh putinh, luand cu (blush trupul luiTimus (3), s'au tras de sub cetate, prin târg, pe apa Sucevii In jos, spreSiret, CU oarneni de zhlog dela Stefan Vodh sh meargh In pace (4).
Pe când acestea se petreceau la Suceava, Vasile Vodrt, cu ajutor delaThtari, venia, in sfarsit, sh libereze cetatea si pe ai shi. Era prea tarziulush, chci, In cale, la Stefanesti, afland de cele petrecute, iar Thtarii primindporuncrt sh se Intoarch, trebul sh plece si el cu dânsii, s treach Prutul
Nistrul Indrtrht, pentru ca In urmh, sa fie prins, dus si litchis la Con-stantinopol (5).
«Asa se sfarsi rasboiul Cazacilor de sub cetatea Sucevii» --Incheie MironCostin. Averiledespre cari se spuneau lucruri fabuloase (6) si casa luiVasile VodhDoamna si Stefänith, Vodh chzurh pe mânile lui GheorgheStefan (7). Asemenea toli cei Inclusi in cetate, intre cari Toma VorniculCantacuzino (8) si Stefänith Paharnicul, feciorul lui Gheorghe Hatmanul,fratele lui Vasile Vodh, care fu thiat pe loc (9). Dupft ce se desfhcit tabhradela Suceava, Gheorghe Stefan läsrt In cetate 200 Nernti cu Polcovnicullor (10), lurt pe Doamnì j pe Stefrtnith Vodh si prtrrisl orasul, coborindu-se,de frica Thtarilor, spre Roman (11).
Cetatea In a doua jumatate a sec. XVII.
Gheorghe Stefan mai ven1 odatri la Suceava, sh se addposteasca Incetate de frica Tätarilor, In vara anului 1657 (12). Asemenea GheorgheGhika Vodh, In Decemvrie anul urmhtor, dar nu de frica Thtarilor, ci deacea a ciumei, care bantua atunci Iasii (13). De ad incolo, panh la 1673,In timpul luptelor turco-polone ce Incepuserh cu un an mai inainte (14),
(1) Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 53. N. Iorga, Acte i Fragrnente, I, 237. Kgchowski, op.cit., 389.
(2) Doc. Hurmuzaki, V-1, 22.3 Cronica anonimii. a Terii-Române0, ed. cit., 96. Paul de Alep, ed. cit., 71. Kochowski,
op. cit., 389.(4 Miron Costin, 344.(5\ Miron Costin, 344-5.Cronica anonima a Terii-liornAne1i, ed. cit., 96.N. Iorga, Studii
Documente, IV, prefa: 253.(6 Paul de Alep, ed. cit., 71 2. Doc. Hurrnuzaki, V-2, 6 7.
(7) Miron Costin, 345.(8) Idem, 348. Cf. Cronicele RomAniei, II, 187.(9) Miron Costin, 347.
(10) Idem, 348.(11) Idem, 315. Singura uring descoperitä In cetate din Limpul asediului dela 1.653, e o inscriptie
f5cut5 pe piatra unui cadru gotic de fereastril, reprodusil In aceastä scriere, fig, 66.(12) Miron Costin, 355. Pentru irnprejurZirile istorice ce au determinat aceastà frick N. lorga,
Studii i Documente, IV, prefat6.: 280-5.(13) Miron Costin, 360.(14) Pentru ele, N. Iorga, Studii i Documente, IX, 141 sq.
www.digibuc.ro
LII
cetatea Sucevii nu mai avù nici un rol. In timpul acestor lupte Insa, easervi Incercarilor polone de a luh In stapanire Moldova. Astfel, dupa tra-darea lui Petriceicu Voda la Hotin, In Octomvrie 1673, pe cand Sobieskicu grosul armatei polone venia impotriva taberei turcesti de aci, Petri-ceicu, cu 7000 Poloni, sub comanda lui Sienawski, stegarul Regatului, venisa-i Instapaneasca In partea de sus a terii, in cetatile dela NeamtuSuceava (1), «socotind c dupa ce vor luà cetatile, prea lesne vor luà sitam» (2). In Suceava se adapostise Doamna i o sama din boieri si dinnegustori cu averile lor (3). De aceea veni i Petriceicu mai Intaiu ad.Ajuns, care sfarsitul lui Octomvrie, el intarl repede, cum putii, cetatea (4),apoi, dand-o in seama ostasilor poloni ai Palatinului de Chelm, Gninski (5),dupa ce se unl cu oastea victorioasa a lui Sobieski, pleca la laside undenoul Domn al Turcilor, Dumitrascu Cantacuzino, fugiseca st urce din noutreptele tronului, In Noemvrie (6).
Osti le polone lasate In Suceava rä'maserà In cetate si dupa alunga-rea lui Petriceicu Voda din scurta sa reinstalare in domnie (Nov. 1673 Ian.1674), «mai bine de un an», zice Neculce (7). Ele faceau, la lnceput, maripagube In jurul cetatii, jefuind i pradand pe locuitori, cat boierii dinpartea locului se bajenärisertt de raul lor (8). Vazand aceasta, DumitrascuVoda, Intors In scaun, trimise, In primavarä, pe Sandu Bultus Hatmanulcu oastea ce aveh, pentru ca Impreuna cu Turcii i Tatarii ce fuseseratrimisi la iernat In tara, «sa inchida» pe Lesii din cetate « dela ltrana»ori scoata, de vor puteh, din cuiburile lor (9). Moldovenii si Tatarii staturain preajma cetatii [Jana ce Lesii «au flrunanzit si s'au Inchinat de bunt!,voie» (10), la 9 August 1674, cand o conventie speciala se incheie intredelegatul Domnului Moldovei (Sandu Buhus Hatmanul) si al Hanului th-taresc (Iusuf Aga) pe deoparte i delegatul Regelui polon (Teodor Franck,comandantul cetätii) pe de alta parteconventie In care se prevedeau con-ditiile sub cari trupele polone aveau s iasiti din cetate i sa se intoarca Inpatrie (11). Aceasta conventie ne arata ca. un asediu in adevaratul inteles alcuvantului avui loc la Suceava. In adevar, Inca din inceputul prirnaverii, si-tuatia Polonilor de aci erh cat se poate de precara. Fara alimente, fat%apa, fara lemne, caci Moldovenii si Tatarii le päziau iesirile din toate par-
(1) N. Iorga, ibidem, 148 sq. special 158 n. 1.(2) Nic. Costin, Cronicele Româniel, II, 12.(3) Neculce, ibidem, II, 207 i N. Iorga, Studii i Documente, IX, 157-8.(4 Grabowski, Ojczyste wspominki, II, 276 7 §i Török Magyarkori Allam-OkmánytAr, V
183: ap. N. lorga, Studii §i Documente, IX, 158 n. 1.(5) N. lorga, ibidem, 1. c.(6) Idem, ibidem, 159, special n. 2.(7) Cronicele României, II, 206,(8 Ibidem, 208.(9 Nic. Costin §i Neculce, op. cit., II, 12 i 208.
(10) Ibidem, 11. cc.(11 Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 107-8.
www.digibuc.ro
LIII
-tile, ei furg nevoiti taie si sg-si manânce caii, dupil ce taiasergmâncaserg cânii, i sg ardä, acoperisul castelului. Aceste le raportit, la 25Fevruarie, Regelui polon, comandantul cetätii Insus, argtând cìt dach phngIn 14 zile nu va priml ajutor muniii i alimente va trebul cu necesi-tate sì capituleze (1). Cu toate acestea, cum vgzuräm, Polonii rezistargcu mult mai mult, aci, cu mari pierderi, ei tot mai faceau din and Inand cate o iesire pentru aprovizionare. Ba garnizoana lor dela Neamtuizbutl chiar, in parte, a venl la Suceava, dupg ce sustinù o aprigg luptgcu Moldovenii, < in sesul MTh, la Podisoare, aproape dc ttrgul Sucevii (2).
Spre a evità pe viitor asemeni suparacioase incuibäri ale Lesilor intarä, Dumitrascu Voda Cantacuzino, dupti ce lug Intelegere cu Turcii siprimi ajutorul lor, trimise, In vara anului urmâtor, In Julie 1675, de ni-micl « cetgtile cele vestite ale Moldovei» Neamtul si Suceava, care, ne-putând fi stricatä. cu lagum, cu mine, fu datg pradii focului (3). Totus,aceasta nu Impiedia pe Poloni a reven1 In targ si a se reasezà, mai sta-tornic chiar cleat In 1673. Caci daca nu la 1686, cand Sobieski Intre-prinse prima sa expeditie ln Moldova, la 1691, când el Intreprinse cea dea cloua expeditie, Suceava fu ocupatg de ostile polone, cari, scrie Nic. Costin,«au facut ocup pregiur capistea armeneasa despre Areni acolo si-auasezat oastea de au -tinut targul Suceavan (4). Ash dar, ne mai putându-se adripostl In vechia cetate, Polonii isi facurg o alta noug, din pitimant,foarte puternia, In jurul mângstirii armene a Sf. Axente, care de atuncise c1iiam i Zamca, adecg cetatue. Ei rgmaseril acl ativa ani, subcomanda lui Johann Friederich von Harstallen (5), iar la 1694 cerurtichiar dela Turci stt le cedeze fostele cetilti ale Moldovei, In frunte cuSuceava (6). Dar chestiunea posesiunii acestor cetilti rämase In stare defapt, nu si de drept, nehotgrItit, piing la pacea dela Corlowitz din 1699,când Turcii retrocedarg Polonilor Camenita, iar acestia Turcilor ceatile
orasele ocupate In Moldova (7). Atunci Antioh Vodii Cantemir (1695-1700),care priml lnsärcinarea sä, efectueze evacuarea Camenitei Polonilor (12 Sep-temvrie 1699), trimise pe Lupul Costache dimpreung cu alti boieri comi-sari de scoaserii, la rândul lor, pe Poloni din tug dela Neamtudela Suceava (8).
Acesta e ultimul evenirnent Insemnat In istoria Sucevii a orasuluimai mult dealt a cetatii, cci, acum, aceasta nu mai erit, de fapt, deat o ruing, cum vom vedeâ din cele urmatoare.
(11 Eud. Hurmuzaki, Fragmente din Istoria Romanilor, III (Bucureeli 1900 , 377 8.(2) Nic. Costin ei Neculce, op. cit., II, 12 ei 208. Cf. §i Eud. Ilurmuzaki, op. cit., 1. c.
(3) Nic. Costin ei Neculce, 11. cc.(4) Aceiaei, op. cit., II, 38 el 239.Cf. ei aceasta scriere, pag. 13--14.(51 N. lorga, Documentele Bistr4ei, I, prefAa: 106 ei II, 82.(6) Doc. Hurmuzaki, sup. I-1, 319.(7) Nic. Costin ei Neculce, op. cit., II, 44 ei 262. Tratatul in Doc. Hurmuzaki, V-1, 525.(8) Neculce, op. cit., 11, 265.
www.digibuc.ro
LIV
Stared cethii In cursul sec. XVII.
Am vAzut c Ieremie Movila aduse, la sfar0tu1 sec. XVI, cetateaiarii§ in stare de aparare 0 de locuit. Kochowski ne spune apriat di elIi facir valuri i alte lucrari de intärire (1), iar faptul cá in timpul domnieisale documentele scot la iveala anum4i slujitori ai cetatii dela Suceava (2),ne arata c o noua vieaya de curte se salA0uise in interiorul ei. In urmalui Ieremie Movila, pAna la 1653, cum §tim, n'au fost evenirnente de peurma carora cetatea s fi suferit in mod violent. In aceastrt jumatate deveac deci, cladirele ei n'au avut nevoie decat de lucrari marunte de in-tretinere, pe cari actiunea distrugatoare a vremii si permanenta lor intre-buintare (3) le va fi reclamat, lucrari despre cari nu ne-a ramas nici o§tire. In genere, cetatea se i.neit i infati§it bine. Marturii sub acest raport,ale epocii, n'avem cleat douti, destul de insuficiente de altfel. Intaia, din1636, a misionarului catolic Remondi da Milano, care ne spune c Suceavae «città fortissima, essendovi un castello monitionato» (4). A doua, din1646, a lui Bandinus, care ne spune numai ca la rasarit de ora e o «ce-tate zidittt odinioara de Germani i Italieni (5). ,tirea se refera, de sigur,la meterii lui Despot (6).
Lucrari mai mari, de prefacere, nu se cunose la Suceava cleat dintimpul lui Vasile Lupul, când cetatea capata o notia vieat, ceeace se de-duce din faptul ingrijirea ei e data in seama unor deregatori speciali,pe cari nu-i intalnim panti ad i cari ieau vechiul titlu de portari ai Su-cevii, fara st aibrt Irish, cum am vazut, atribuii1e lor (7). Ace§ti noi por-tari, ce se intalnesc Intre 1641 i 1660 (8), sunt simpli ingrijitori ai ce-
pe langa hatmanii i pArchlabii de Suceava. Unul din ei, Dima (9),se vede a fi avut ispravnicia lucrarilor de prefacere efectuate sub VasileLupul la curtea §i cetatea Sucevii, lucrari de cari se interesa direct Dom-nul, hatmanul pArcMabul sari, Vornicii de targ i portarul cetatii, ce-rand, cu totii, meteri zidari, olari §i varari dela Bistrirta, precum 0 ma-
(1) Annales Poloniae, 377.(2 Un zapis dela 1604 Maiu 28 (Oh. Ghibilnescu, Ispisoace i Zapise, I-2, 30), mentioneaz5 pe
un Cristian pivnicer din cetatea Sucevii si pe un Ilie Vtrcovnic tot din cetatea Sucevii.(3 La 1620 fratele lui Gaspar Gratiani erit inchis in cetate, aintemnikat de WA»: N. Iorga,
Studii i Documente, IV, 183.Cf. Acelas, Documentele I3istritei, II, prefap: 48.Asemenea o scri-soare a Sucevenilor cAtre Bistr4eni din 1638-43 (Doc. flurmuzaki, XII-2, 1053-4 , din care vedemcA se obisnua ca fAcAtorii de rele si turburätorii O. fie inchisi in cetate.
4) N. lorga, Acte si Fragmente, I, 80.5) Codex 13andinus, ed. Academiei Rornâne, de V. A. Urechia, Bucuresti 1895, 247.(6) Mai sus, pag. XLII.(7) Mai sus, pag. XXV si n. 2.8 Un Dima portar la 1641 (Oh. GhibrInescu, Surete i Izvoade, III, 285); un Frangolea portar
la 1652 Idem, ibidem, III, 108); un Ieremie CArcul portar la 1656, 58 si 59 Idem, ibidem, IV, 82-15-6 ; In sfArsit, iarAsi un Dima portar la 1660 Idem, ibidem, IV, 301 .
(9 Nota precedentrt.
www.digibuc.ro
LV
terial de lucrulaturi i cuie de sindrilä pentru «curtile dela Suceava»pentru «treaba cetatii (1). Constatilm deci ch sub Vasile Lupul a tre-
buit sä se facä lucräri mai mari, de prefacere, atilt la curtea, cat si lacetatea din Suceava.
Dupä Vasile Vodil iarás nu mai avem stiri cu privire la starea cetatiipanä, la 1675, and ea, cum am viizut, a fost distrusk Se poate ca Gheorghetefan sau Istratie Vodä Dabija sá fi Indeplinit lucrArile de reparatie ale
stricaciunilor cauzate de asediul de la 1653. De altfel despre acest dinurmä Domn stim cä instalase In cetate, ca Despot odinioara, o «bänärie» (2),pe care o ddù In seama unui Ienachi Zlittarul (3). In aceastä monethrie,care firm-Vona si sub llias Vodri, Alexandru (1666-1668) (4), s'au bätutacei bani specifici moldovenesti, numiti saläi» (5) dela Schillinge (6).Mai stim apoi c Petriceicu Voda Mar, In grabh, la 1673, oarecari lucrttride Intarire la cetate (7). tirn, In fine, cä Dumitrascu Vodä Cantacuzino,din motivele arätate mai Inainte, când «au stricat cetatile cele ves-tite ale Moldovei» a ars i distrus i Suceava, In 1675. Ca, zice maideparte Nic. Costin, «au scris la Turci de i-au trimis oaste, si punândlagum iarbä de sineti pe sub zidurile cetätilor, le-au aruncat din temelie.Numai cetatea Sucevii, neputând-o stria, cu lagurn, au umplut-o de lemnesi de paie, apoi i-au dat foc, de au ars-o. i ash, släbindu-i zidul, s'aurisipit, cum se vede acurn» (8). Pe lâng5, aceasta, Neculce ne mai spuneCL acel ce a mers cu Turcii de au stricat cetiltile a fost un Grec, Pa-naiotachi Morona, care, la Suceava, «au spart sicriile i ldzile... ce au fostacolo, i multe lucruri scumpe i odoare au luat, de s'au umplut de avere,iar mai pre urmä i-au riimas feciorul de murià de foame...» (9). Faptulse relatà din Viena la Venetia In 7 Julie 1675 (10), iar un preot catolicprunântean, contemporan, spuneh, lntr'un raport, putin mai iii urrnit, câcetatea Sucevii era acum därâmatä, de Turci (11).
Astfel fur% distruse ultirnele cetäti moldovenesti, cu Suceava In frunte,care, duprt cum scrie d. Iorga, «se prefacir in un cuptor urias un rug alinririi noastre celei vechi» (12). Dupä foc yenì i cutremurul stt desä-varseascA opera de distrdgere, In zilele lui Duca Vodrt cel Blitristn, in a
(11 O rnultime de scrisori atre Bistriteni, publicate de d. N. lorga, In Doc. Hurmuzaki XII-2.A se vedea, pentru ele, tabla, sub Suceava numele portarilor mentionati in nota penultimg.
(2 Nic. Costin, Cronicele României, II, 4.(3) N. Iorga, art. Banal lui Dabija Voda, in Analele Academiei Romane, XXVIII, Mem. ist., 506.(4) Nic. Muste, Cronicele României, III, 6.(5) Descrii de d-I D. A Sturdza, in Etymologicurn magnum Rornaniae, art. Ban.(6) N. Iorga, art. citat din Anale, 507.(7) Mai sus, pag. LII.(8) Nic. Costin, op. cit., II, 12.(9) Cronicele României, H, 209.
(10) Doc. Hurmuzaki, IX-I, 287.(11) Revista Catolicá, Bucureqti 1912, 585.(12) Studii qi Documente, IX, 169.
www.digibuc.ro
LVI
treia sa domnie (1678 1684), cand, relateaza Neculce, «fost-au si cutre-mur prea mare si au cazut atunci si turnul cel mare din cetatea Sucevii,ce-i ziceau oamenii turnul Neboise» (1). De aci incolo, cu cat vremeatrecea, ch atat ruina cresteh, asa ca, patru decenii dupit distrugerea ce-tatii, Dim. Cantemir, amintind de vechea marire a Sucevii, zicea caea zace toata In ruina (2). Invatatul Domn se vede a fi cercetat aceastaruina, caci iata ce ne mai relateaza el cu privire la ea: «Suceava are in zidu-rile ei o piatra mare, In care sunt sapate sapte turnuri, acoperite cu ocoroana imperialit, pe care o tin doi lei. Afará de aceasta se mai vede Intemelia turnurilor o piatra, In care stau doi pesti solzosi, cu capetele injos si cu coadele In sus, si sub dansii capul unui bour, iar In coarneleacestuia o stea cu sase raze» (3).
Ultime cuvinte.
Cu distrugerea cetatii dela Suceava, se incheie si istoria ei. De aciinainte, ea nu mai poate fi studiata decat sub raport arheologic, ceeacese face, cu deosebita competenta, In paginele ce urmeaza.
(1) Cronicele României, II, 223.(2) Descrierea Moldaviei, 17.3) Ibidem, 22.
www.digibuc.ro
DESCRIERE
www.digibuc.ro
CMe din Bucovina si di
tatea odinioarh ash deVoevodului atht de puternic! Cine
LIOTe4
MUNICIPIULUIyoldova, it
r rpg. '5stie Inch din copilitirie de ce-
din strhvechiul oras de scaun aln'a ascultat bucuros si cu luare aminte
povestirile biitrhnilor despre puterea ei nebiruith, despre turnurile eelemulte pe cari le-a avut, despre luptele ce s'au deslantuit acl eu furie,
despre galeriile si minele subterane, despre eatacombele si putulfroft fund, despre beciurile adhnci, in cari cei prinsi trebuiau s piarhlancezInd, despre sphilzurhtorile de pe valul Imprejmuitor, pe cari corbiinu le piirrtsiau despre 1)0(1111 cel mare, mischtor, care acoperihsantul de imprejmuire, lat, adânc i plin eu aph, in care multi dusmanis'au Inecat, despre minunatul pod de piele, care, intins peste rftpa Ca-cainii, duceit dela cetate phnii la biserica de incoronare a Mirftutilor, desprenepretuitele comori ascunse in cetate, despre slujbele dumnezeesti carise fitceau In frumosul paraclis al cetittii, despre serbhrile striducite carise adeau In sitlile impodobite ca'n povesti, despre aurul cel mult, pecare-I mai ascund i azi pivnitele adhnei si Intinse, astepthnd Inca pe fe-ricitul care sa-1 scoath la lumina zilei!
Faima acestei cethti puterniee era rhsphildith odinioarh In EuropaIntreagh: departe, spre miazhzi, phnh 'n Turcia, pawl la Sffintul Alunte sipfirt In Asia Mich, spre iniazitnoapte paiia n Suedia, apoi, peste Marea-Neagrh, pfmil 11 muntii Caucazi, In fine, pana 'n Italia si piinft dincolo deRin. Principi, regi si imphrati, Tarul, Sultanul si Hanul de chte ori n'auciiutat sii chstige prietinia Si sprijinul stapanitorilor cetfttii dela Suceava!
De pe culmea, odinioarh. Inaltit, a cetfitii, privitorul puteit de sigur sicuprindit cu vederea o bunh parte a terii si sit se Inteleagh, prin semne, custrajele din Indephrtatele turnuri de pazit. Cetatea însr aveà o pozitiemai mult sau mai putin ascunsii, ceeace, pe lhngft asezarea favorabilft a
www.digibuc.ro
4 CETATEA SUCEVII
terenului, Ii da o mare siguranth. Asthzi însí, chlatorul ce vine din Bu-covina sau din Romtinia trebue sa se apropie mult de Suceava, ca sh-i poath,zari zidurile chzute in ruinti.
Ruinele existentea ale cettitii produc un efect de un pitoresc deosebit,privite fiind In leghturh cu biserica restaurath, din fatti, a Mirhutilor strh-lucind In bataia razelor de soare si cu silueta variatil, a orasului, bogatin biserici, de pe coline, siluetti miirginith in fund de vechea intinfistire &Incacu turnul ei asemenea unei cettitui.
Ruinele acestea stint azi explorate. Zece ani dela 1895 pAnii la 1904 atinut lucrarea de desgropare a phrtilor acoperite de ruine din vechea cetate.Comori materiale, adeviirat, nu s'au scos; rezultatele cercethrilor au fostinsh, contrar astepthiilor, atht de frumoase, Inctit se va puteh vorbi, Iii schimb,de multe comori pretioase chstigate pentru trecutul i pentru istoria artelordin cuprinsul de odinoarti, al Moldovei.
Unii vor fi asteptând sìt Ji se comunice planuri i desemnuri impor-tante, flicute pe baza cercethrilor si inftitishnd cetatea in stadiul infloririiei celei mai mari.Dorinta aceasta, exprimath inteadevär In mai multerânduri, nu se poate Implini, eel putin deocamdatil, nu, aviind, pentru astfelde desemituri, prea putine puncte sigure de sprijin, mai ales in cepriveste Inaltimea monumentului ca atare, aà ch s'ar puteit oferi numaiicoane ideale, subjective. Proiecte de reconstruire de felul acesta ar incurchnumai pe cetitor i i-ar sdrobi, fiírh indoealti, icoana fie ajar Intunecoasti,dar poate mai aproape de realitate pe care si-ar puteh-o face despre cetate,examinând ruinele i cetind cu atentiune raportul ce urmeazh.
www.digibuc.ro
Pozilia Sucevii i a cerátii.
Platoul inalt, asezat Inaintea Carpatilor, intre anuentii Siretului, Mol-dova si Suceava, are, din cauza alcAtuirii lui geologice, ca formatiune deloes, mai ales pe de margini, multe ravine. Pe marginea acestui platou,care coboarrt de-a dreptul spre râul Suceava, se afIrt orasul cu aceeas nu-mire. Sesul intins al Siretului 11 atinge dinspre sudest, avand, ca punctde aprtrare inspre el, o colina, ieit, cu coasta ei iute, in parte stancoasri,departe in afará. Cetatea a fost c1dith pe partea de care oras a acestei
Fig. 1. Vfigauna Cacainii, cu cetatea (la dreapta) si biserica MirituVlor (la sanga). In fund Burdujenii.Fotografie din a. 1901 de prof. dr. W. v. Hörmann din Hörburg .
coline, In locul unde vilgriuna (defileul) gír1ei Cacaina, care izvoreste Indosul Sucevii, se largeste si se isprrweste indatrt. Duprt milsurittoarea facutitde mine cu barometrul, inatt,imea curtii Iiinntrice a cetrttli, socotitá duprtnivelul ei de odinioara, e cu 41 m. mai sus dead apa, plAin zagrtzuita, dingarla Cacaina, care curge la poalele colinei.
Langa Suceava, valea râu1ui cu acelas nume, ingustatd, incktvit, e mar-ginita, de partea stanga, cea româneascrt, tot cu un sir de dealuri, a crtror
www.digibuc.ro
6 CETATEA SUCEVII
Fig. 2. Celatea (parlea de dare E N E) vilzutil din stradaAbatorului, care se lasit inspre vagiluna Cacainii.
(Fotografle din a. 1894 .
Fig. 3. Cetatea (partea de ciitre S S E trazutA de pe colinacare se intinde spre cimitirul catolic. In stanga bisericalMirrtutilor (inainte
de restaurare).
www.digibuc.ro
CETATEA SIICEVII 7
coaste se lasa destul de lin spre cam*, Ingaduind Insa, de pe cuhnile lor, ostapanire mai ales a sesului Siretului. Prin aceasta vale a Sucevii duce siastazi drumul de capetenie, care, In evul me(liu, stabilia legatura cea maiscurta Intre Balcani, Po Ionia si celelalte teH dela miazanoapte.
Inaltimile amintite mai sus (cari se pot vedea, in parte, in fund, sprestanga, In fig. 2, iar continuarea lor spre miazánoapte, mai lamurit infig. 3), aveau odinioara, pentru aparare, Intarituri de pamant, ale carorurine se mai gasesc si astazi.
Prin urtnare, partea cea mai mare a orasului zace la o Inaltime de73 ni. deasupra raului Suceava, care are aci o altitudine absoluta decirca 268 m., calculand cota de 341 m. Socotind deci Inaltimea caderiiapei, dela capatul vagaunii Cacainii liana la rau, la vreo 7 m., vedem,din datele acestea, c orasul domineaza curtea launtrica a cetatii Inca euvreo 25 in.
Felul cum e asezat orasul in fata cetatii si pozitiunea amanduroraa orasului si a cetatii In fata râului, apoi cladirile cele mai insem-
nate din Suceava i imprejurime, In fine configuratia terenului, cursurile demitt si caile de comunicatiune se pot vedea In planul de situatie dat, im-preuna cu legenda, In fig. urmatoare 4.
Plansa I, cu scara de 1:2000, arata formatiunea terenului dealuluicetatii cu Imprejurimea lui imediata, In starea In care se atilt hminte deinceperea sapaturilor. Liniile In plin negru indica resturile de ziduri iesiteatunci la suprafata, exceptand bisericuta, descoperita mai tarziu, al careiplan se vede la C, pe asit numitul Camp al ,anturilor.
De catre miazanoapte, colina cetatii formeaza o panta prapastioasainspre garla Cacainii (a se vedeit fig. 5), din care cauza terenul acl s'a
surpat in parte spre garla, cu Intinsele cladiri ale cetatii cu tot, dupacum vadesc darrunaturile puternice ce acopar coasta in acest loc.
In plansa I se cunoaste bine santul cel larg al cetatii, ea panta ex-terna dela capatul nordestic plink de resturi de zidarie.
Colina cetatii are, in lungime, o intindere mijlocie de 120 in. i olatime, existenta Inca, de 80 m. In partea sudvestica, e márginita cu unputernic zid imprejmuitor, din care se Ina lta turnuri rotunde i bastioane.Din zidariile launtrice se ridic i azi, la o considerabil înJime, altarul(apsida) paraclisului cetatii, cu putinele resturi de pictura, dupa cari sepoate recunoaste. Celelalte ziduri ajungeau, Inainte de Inceperea sapaturilor,In genere, numai pana la suprafata terenului, care era de o formatiune cutotul neregulata i avea, dupii cum s'a constatat mai In urma, o inal-time mijlocie de 5 in. deasupra nivelului celui vechiu al curtii launtricea cetatii. Totul erà acoperit cu un covor des si verde de iarba.
www.digibuc.ro
8 CETATEA SUCEVII
Iniarituri mai vechi.
0 apreciere deplina a cetatii Sucevii 0 a importantei sale In epocile maivechi 0 mai nouit ale evului mediu, va fi cu putinta numai cunoscAnd leghtu-rile ei cu celelalte Intarituri din Imprejurirnea mai apropiatil sau mai inde-
1:2f000.
-3\
Fig. 4. Planul de situatie al Sucevii i Itcanilor vechi.La desenan s'a Intrebuintat planul ora§ului .
LEGENDA
A. Cetatea. Biserica Sf. Shnion.B. Temeliile unei bisericute. O. Biserica din Itcanii vechi.C. Biserica MirAutilor. P. Bis. Sf. Axente (Zama).D. Biserica Sf. Dumitru. Q. Cariere de piatra.E. Resedinta. R. GGetatea dela Anus» a luiF. ipoLu1. Stefan eel Mare.G. Bis. Sf. loan Botezatorul. S. Cimitirul catolieH. Biserica Sf. Gheorghe. T. Viigutunii laterahl a Ca-I. Biserica ruteank cainii.K. Biserica catolicA. aa. RAW Suceava.L. Biserioa Sf. Nicolae. bb. Matcii veche de rau.M. Biserica armeanA. ccc. Granita austro-romftnä.
Chnitire vechi.ee. Gar la Cacaina.ff. Gar la Scheia.g. Drum de car la Lisaura.h. Drum de camp la Lisaura.i. oseà la Bosanci.j. Poted. la Ipotesti.lc. Poteca la Mitoc.i. ,(:)seb. la Sf. Ilie.m. Sosei la Liteni.n. *oseb, la Itcani.p. C. F'. Suceava-Itcani.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 9
piírtat& si avand suficient& intelegere pentru sistemul de aparare din anti-chitate si din evul mediu.
In Moldova nesiguranta general& a trebuit sA fie mai mare ca in Europasi cu mult mai mare (heat In Polonia, Ungaria si Transilvania. Cad Moldovaera un tinut important, icuit Intre terile del& nord si nordest, cari se aflau incontinue neIntelegeri, fie cu Turcia, fie intre ele. Pe HMO, aceasta, ea maiera expusA invaziunilor permanente ale ratarilor si, mai apoi, ale Cazacilor.
Numaral cetatilor, din cari unele fusesera, la inceput, anume la Dunareade jos, castele romane, e relativ mare, cu osebire in Transilvania, Litvaniasi Polonia. Dar si Moldova avea, pe timpul intinderii ei celei mai mari, unnumAr insemnat de eetati, de o important& cu totul deosebitft. Numai Tara-Romaneasca, a fost, relativ, mai same& In cetAti.
Fig. 5. Laturca de miazänoapte a CelMii.Fotografle In a. 1893, luati dela 13iserlea Mrautilor).
Astitzi nu se mai poate spune cu siguranta cum era intiírit Siretul,care a fost, dup& Baia, des1 numai scurt timp, a doua resedintil a Dom-nilor Moldovei. Oriiselul acesta, care are dela natura o pozitie tot ashde favorabilä ca si Suceava si e strabittut de o gad& mic&, tot cu nu-mele de Cacaina, ca si cea din Suceava, va fi avut mai ales Inatrituri depitmant si palisade. Ramásite de zidarii vechi, anume urmele unei asezitrimai mari de pe vremuri (1), sunt numai pe dealul Sascanumele reamintetepe Sas, fiul lui Dragos si pe colina numitii «Ruinan, care domineaza tinutul.
(1) Date despre ele, in serierea mea : Sereth als Fundort archiologiseher GregensLinde, inMitteilungen der k. k. Zentralkommission din Viena pe 1891.
www.digibuc.ro
10 CETATEA SUCEVII
Dintre cetätile cari au avut pentru tara Moldovei o importanth maiInuit sau mai putin insemnath, Sniatinul si Camenita Iii
Po Ionia, Hotinul, Neamtul (1), numitA mai de mult i Cetatea cea mare,Cetatea Saseasc i Cetatea lui Stefan cel Mare, Smeredova de laugh Roman(Novograd), Soroca, Tighina (Bender), Cetatea Alba (Akkerman, Bialograd,Weissenburg) i Chilia in tarh, Teleajin, CrAciuna, DAmbovita (Bucuresti)si Giurgiu In Tara-RomtmeascA, Ciceul, Cetatea de Baltà, Bistrita, Braso-ul Si Ungurasul In Transilvania (2).
Legtitura cethiil Suceava cu alte construcliuni de apArare.
Pe lAngh fortificatiunile principale eu anexele lor, existau In Moldovasi altele mai mici, intermediare, raspAndite in tara ca o re-tea, ea sh ga-ranteze o sigurh comunicatiune in interiorul ei.
De felul acestora erau, pe laugh mai multe biserici si minaistiri for-tificate, unele dintre IntAriturile ale chror resturi se gäsese, de pildA, peinältimea numith «Cetatea» de laugh FrAthutul Nou, In valea lui Dragos,din sus de localitatea cu acelas nume (Dragosa?), si In Poiana Marului. Partedin ele au, de sigur, o vechime foarte mare. Inthritura de pe dealul Tetin(539 m.) de lAngh Cernhuti, mica cethtuie bisericeasch Zamca de laughSuceava, ash numita «Cetate dela Apus» a lui Stefan cel Mare, lOngh Scheiai, de sigur, si podul dela Salcea, care poarth Inch immele lui Stefan Vodh,
erau, In tot cazul, In leghturh eu intocmirile generale de sigurantA.Aceste constructiuni intermediare aveau menirea, nu de putinh importantA,
sh lege punctele mai Insemnate din tard unele cu altele, precum i cu in-tAriturile principale, adic s transmitä, cu alutorul signalelor optice, carinoaptea erau de foc, stiri i ordine In dephrtftri mari.
Intocmirea aceasta se vAdeste si In ce prives,de cetatea Neamtului.
Intaritura dela Telin.
Pe vArful Tetinului, lângã Cernhuti, care este cu vreo 370 in. mai sus cle-at gara principalh a orasului, se gäsesc inch resturi de ziduri foarte groase,cari, evident, provin dela un turn de straje, fost pe vremuri aft Construi-rea acestui turn dateazA, duph unii, din sec. al 13-lea, de pe vremea Cavale-rilor germani. Dupa a1ii constructia lui e a se atribui regelui polon Casimir
(1) A se vedch scrierea Inca: Schloss Neanitz und einige Klosteranlagen in seiner Umgebung,Cerniluki 1899.
(2) Vederi ale cetiltilor Neamtul, Hotin qi Cetatea A1b5. se dau la fluele acestei publicatii.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 11
al III-lea cel Mare (1) pe la mijlocul sec. al 14-lea sau, catevk deceniimai tilrziu, voevodului Gheorghe Coriatovici. E posibil Insk ea si unul sialtul sit se fi marginit a face numai innoiri sau adausuri.
«Cetatea dela /Apt's», de langa Suceava.
Pe o creastti a terenului ce se lasa inspre gitrla Scheii,In partea de nordvest a Sucevii (fig. 4, pag. 8, la R), se Arad urine de zi-darie -creche de piatra, cari, farit Indoealit, provin dela un turn pktrat, dincare laturea de vest s'a surpat cu totul sau a fost ditritinatti, din laturilede nord si de sud a Minas o bunk parte, iar din laturea de est se atlä numairämitsite din fondafii. Liirginiea lkuntrick a turnului e de vreo 5 in., iargrosimea zidurilor, la baza, de vreo 3 m. Inituntrul lui se mai pot observi"urme de pardoseali i resturi dela tavanul etajului prim.
Popoul numeste turnul acesta «Cetatea dela Apus» a lui .:4efan Vodti.Dar nu e Inca dovedit ca el sa fi fost Inteadevar clildit de Stefan cel Mare, cutoate c felul de construcfie si, mai ales, mortarul facut cu mini'', de cart"-midti, care s'a folosit la multe part" ale cetktii Suceava, construite maititrziu, ne-ar Indreptät1 sk admitem aceasta.
Vrednick de Inregistrat e d legenda legata de acest turn. Se zice anumecii un coridor subteran duceà dela el la mosia lui Meixner (care se OMsoseaua dintre Itcani i Suceava), unde acest coridor se termini" Intr'o
stipatii In coastaPe la Inceputul secolului al 19-lea posibil sii, mai fi existat Inca o bunk
parte din acest turn, care va fi servit de sigur ca bastion si va fi fost poate lulegaturk si cu alte clitdiri mai mici. Iai tArziu insä, pietrile au fost carate siintrebuintate ca material de dada, pant" ce s'a oprit abuzul acesta.
Din sus de Scheia se zice ca a fost, dupit cum aratit si numele, prinkpe vremea lui Sobieski, stafie de vamit (2).
Zamca.
La departare de vreo 900 m., In directie aproape sudick dela turnuldespre care am vorbit mai sus, si allume de marginea platoului Areni(384 m.), care se lasä präpiistios inspre gitrla Scheii, acoperind oarecum tur-nul, se aflk frumoasa mäntistire armeank de odinioarti a Sf. Axente, numitaZamca (P, in fig. 4; fig. 6 si 7).
(1) A se vedeh scrierea mea Bildende Kunst, in vol. 1.3ukowina din opera Die österreichisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild, Viena 1899.
(2) A se vedeb, schitele mele cu descrierea lor: Die sogenannte westliche Burg in Suczawa, InMitteibingen der k. k. Zentralkommission din Viena, pe 1902.
www.digibuc.ro
12 CETATEA SUCEVII
Fig. 6. Turnul fostei rnitniWiri Zamea.Fotogratie de prof dr. W. v. Hörmann din Hörburg .
Fig. 7. Fosta mänhistire Zamea partea de N V V.(Fotografie de acelaq).
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 13
Manastirea se compune: dintr'o cladire principahl, mica, cu mai multeetaje, dela care incep zidurile Imprejmuirii, groase de un metru si sprijinitecu contraforti. In partea sudestica a chídirii se intinde curtea. In launtrul ei,langa zidul de sudvest, era o cladire laterala, din care se mai vad oare-cari ramäsite, iar In conul de care rasarit se afla un turn cu mai multe etaje(fig. 6), din care se poate vedeh pana la o mare departare. Intrarea dinafarrt a acestui turn a fost zidita ulterior. Cheia bolij dela aceasta intrareare, spre interior, data «1606». 0 scara spirala, adaosa turnului In parteade catre curte, duce Intr'un cerdac deschis din.:etajul intaiu. ln etajul aldoilea e o capela. In mijlocul curtii se ridica biserica, cu mormantul lute-meietorului ei, care se crede a fi Armeanul Agopsa (1551). Biserica aceasta,
avand o hirgiine de 8 in. i o lungime de 20 in., se aseamana mult,lii privinta constructiei, cu cele moldavo-bizantine. Usa din paretele de nord-vest e astupatiti cu o veche piatra de mormant, cu inscriptie armeneasca.
Zidirea cea mai interesanta si, de sigur, cea mai veche este chídireaprincipala (fig. 7) mai sus amintita, care are o lungime de 15 m. i o largimenumai de 10 m. Ea e strabatuta, In parter, de o deschidere joasa, boltita,ce formeaza intrarea principala In curte. In partea superioaril a arcului delapoarta, construit din pietre ornamentate, scoase In relief, din cari una are,pe partea Htuntrict, un semn de pietrar In forma de T (6 cm. lung.), e facutao gaura, prin care se pin eit turna materii ferbinti asupra dusmanilor
Arcul din mijloc i cel de care curte dela bolta intrarii au fost ul-terior zidite si prevazute cu usi mici.
La dreapta si la stanga intrarii, se afla, liT etajul de jos, cate o odaie delocuit, avand ferestre foarte mici, cu zabrele de fier in ziduri. O scara MO,mimai de 60 cm. duce in etajul de sus, uncle se afin, de partea snug*paraclisul, cu liramul Adormirii Maicii Domnului. Paraclisul acesta areill launtru o largime de 4 m. i, impreuna cu altarul, o lungime de 6., in.Pe pereti se \Tad Inca picturi murale pastrate destul de bine. Tocul depiatra al usii, cu areada trilobata, are niste splendide ornamente In cres-taturi. Incaperea principala, naosul, e boltitit In felul tipic moldavo-bi-zantin, asemenea bisericii Mirautilor, facandu-se, cu ajutorul pendanti-vilor, trecerea dela cele patru arcuri dublouri la partea inferioara a turlei,In care se afla inscrise diagonal alte patru arcuri cari supoarta turla.Atitt in pendantivii de jos, cat 0 In cei de sus stint eke trei grturi, asazise intaritori de sunete (rut : holosnikie). Pictura de pe bolta In formade scoich a altarului reprezinta Adormirea Maicii Domnului, iar cea desub ea Bunavestire i Intampinarea Domnului (?). Iii panoul ultim suntlnsemnati anii: 1686 (Octomvrie) si 1690, cand deci Polonii, sub regeleSobieski, au stat In Suceava. In etajul al doilea se mai afin. o odaiemare si o camara mai mica, care va fi servit de bucatarie.
Iii etajul al treilea se aflit, de o parte, bolta paraclisului, iar peste altarul
www.digibuc.ro
14 CETATEA SUCEVII
lui, o camera foarte mica, pe and Incaperea cealalta, cladita mai tarziu,e de marimea intrarii impreuna cu a oditii de dedesubt dela dreapta.
Cornisa ferestrilor dela acest etaj e formata dintr'un brat' puternic depiatra, bine cioplit si Impletit, deasupra si dedesuptul carula sunt Cate treirAnduri de caramizi smaltuite verde si cafeniu. Partea din etaj, adausa Inurma, nu are aceasta eornise, caci ea patrunde In launtrul clìtdirii, pentrua reapareh pe peretele paraclisului, ceeace arath ea aeesta trebue st fi fostchndvh cu totul in afara de acoperisul cel vechiu.
In curte se OM un coridor, asezat pe coloane de piatra, ce Inconjurho parte a cladirii, care are si acum un exterior pitoresc si, inainte de a ise adauge etajul al treilea, trebue st fi fost foarte frumoasa.
In fata cladirii se afla o Ingusta fasie a platoului care se lasa deacl piezis inspre gArla Scheii. De celelalte laturi ale zidurilor curii, carivor fi oferit putiniti siguranta fata de atacurile dusmane, sunt construitevahiri Ina lte, bine conservate, In dosul carora s'au sapat santuri de optmetri adancime. La cotturi se afla Intarituri de pamant in forma de bas-tioane. Valurile i santurile acestea sunt facute de armata lui Sobieski, laintorsul ei, In 1686, dela Iasi In Po Ionia. Faptul ca intrarea dela turnulde paza de catre rasarit a fost Infundata, ash ca sa nu mai poata, fi In-trebuintata, dovedeste ca pe timpul cAnd s'a dada turnul valurile i an-turile nu existau Inca.
De bunk seama importanta strategica a Arenilor a indemnat pe JoanSobieski sh Inconjoare Zamca al carei nume actual dateaza numai dinthnpul acesta cu valuri i anturi. Tot trupele lui se zice c au facut siIntariturile de pamAnt de pe amAndoua laturile soselei care duce la Ilisestivechiul drum al Tatarilor, care e dominat de turnul cel inalt din curteanl än,stirii.
Stilul casei de locuit, al mrmastirii armene de pe vremuri, ne faceadmitem ca aceasta a fost dlitdità inainte de a se mnità biserica si, ne-gresit, inaintea turnului. Data cladirii ei a pune-o chiar In secolul al15-lea, child Intrebuintarea caramizilor smaltuite si, mai tArziu, a placilor(pentru ornament si cuptoare) era foarte raspAndita, cati le IntAlnim atatla cetate i la biserica Mirautilor, cat §i la bisericile din Radauti, Suceava(Sf. Gheorghe), Sf. Ilie, etc. Se poate deci ca ea sa fi fost cladita dintruInceput de un Domn anterior lui Iancu Voda Sasul, caruia i se atribue zi-direa manastirii, ca sa-i serveasca, drept castel de placere. Parerea, susti-nutti si de d-1 Dr. Johann Polek (1), ca loeuinta sau manastirea a fostcladita sub domnia lui tefan eel Mare, poate ea o mica manastire ortodoxa,
(1) Das armenisehe Kloster Zamka hei Suczawa, iii Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums,pe 1901, pag. 54 sq.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 15
pare a se apropià mai mult de adevilr; deasemenea phrerea ct biserica afost cladith sub Joan Voda cel Cumplit, zis si Armeanul (1572 1574),care va fi pus apoi, poate, mhnhstirea ea atare la dispozitia Armenilor.
Cthdiri in apropierea
In imediata apropiere a cethtii se mai aflh chtevii alte cItdiri, carierau In stransit leghturh eu ea. Le Insirhm acl pe scurt, cu exceptiadirii de pe ash numitul Camp al Santurilor, despre care vom vorbl maila vale cu deamhnuntul.
In partea unde coltul iesit iii afarh al colinii cu cetatea se lash iute in-spre rhul Suceava, poate sh se fi aflat mai demult, la o dephrtare de800 m. de cetate, un turn de straje, pozitia fiind foarte favorabilh pentruash ceva. Acum acolo e o mich cariera de piatrh.
Pe coasta care mfirgineste Cuimpul anturilor dinspre nordest, sepoate recunoaste un val (care In plan are forma unui cerc), intors cu la-turea concavh inspre cetate, insotit find de un sant. Un al doilea val,tot cu sant, aproape paralel cu cel dinthiu, erà eonstruit la o mich dephr-tare de acesta. Ambele erau legate cu transee.
Constructia care se vede de partea romaneasch, pe îiiÁtiiniIe delaBurdujeni, consista de fapt si ea numai dinteun val lung si puternic.
Pe ciimpul din partea stangh a soselei ce duce dela Burdujeni spreSalcea, se mai vhd rhmhsitele unui smut, In apropierea chruia se aflh, ladreapta soselei, un pod vechin de piatrit, cunoscut sub numele de aPodullui Stefan eel Mare». Duph traditie, podul acesta aveil o inscriptie custerna Moldovei (caiml de bou) cioplith In piatra.
Re§edinta §i
E stiut ch Domnii aveau In orasele mai insemnate «resedinten, adechlocuinte uncle deschlicau cu prilejul chlhtoriilor ce Mceau prin arä. Ree-dinte de felul acesta erau de pildh In lihrlhu, Husi, Vasluiu (1). Se intelegecí si affinhstirile mai mari erau Intrebuintate lii acest scop.
Resedinta domneasch din Suceava va fi fost Intocmith, de sigur, spatiossi confortabil, având si grhdinh mai mare. Ea va fi slujit ea loc de adhpost,refugiu, pentru Domn si familia lui, poate i pentru ghzduirea oaspetilor,pentru instalarea unor Ina lte servicii administrative s. a.
Despre iiiíriniea i Intocmirea, ca si despre phrhsirea sau darhmarea
(1) Itiim44e1e palatului din Targovi;Le se grtsese tare iIusLr4ii1e Albuinuhil general alltomAniei de Antoniu, vol. 1, pl. 46.
www.digibuc.ro
le) CETATE.A SUCEVII
acestei resedinte nu avem pantt acum date sigure. Cladirea se aflit (E dinfig. 4, pag. 8), in linie dreapta, la o departare de 600 m. de cetate, inspremiazazi, langrt biserica Sf. Dumitru (D, aceeas fig.) (1). Se spune ca s'arfi Intins, de sigur cu gradini cu tot, pan& la )ipot (F). i despre ea sepovesteste ca era in legatura cu cetatea printeun coridor subteran.Nastere la aceasta legenda au putut da numeroasele pivnite mari, frumosboltite, din Suceava, cari se gasesc mai ales in vecinatatea bisericii Sf.Dumitru. Astazi nu se mai pot recunoaste dead parti izolate din temeliileresedintei domnesti de odinioara.
Minoritul Marcus Bandinus, arhiepiscop de Marcianopol, amintestede resedinta In raportul situ de vizitatiuni, facut i adresat papei Inocentiula anul 1648. Cu privire la starea acestei resedinte nu se pot trage conclu-ziuni nici din documentul lui Const. Racovita (a. 1756), nici din al lui Gri-gorie Joan Callimachi (a. 1764), cari amintese de «Fantana domneasca».Carol Baron de Enzenberg scoate in evidenta resedinta In memoriul salt,scriind: «In Suceava se mai pot numarà Inca saptesprezece biserici mari,daramate, poate vreo suta din cele mai pretioase pivnite boltite, unelevalid pana la 80 de trepte, o re-,;edintd foarte intinset, day deirdmatel,o cetate mare, pe deal, deirdmatet qi ea» (2). Gabriel Baron de Splény nu a-minteste insa de resedinta. In descrierea Bucovinei (3), Mcutit de el, zice,cu privire la Suceava: «Acl se afla un castel vechiu, care domineaza ora-sul intreg. Cercetand antichitatea aceasta, am gasit, deasupra unei ferestre,marca Ungariei, cioplita, in piatra». Aminteste apoi ca se mai gasesc ra-masite de ziduri de biserici, case si pivnite.
Fantana Domneasca, pomenita mai sus, care alimenteaza cu abundentaastazi orasul cu cea mai buna apa proaspata, si limpede, e aproape de mijloculorasului, la capatul unei vagrtuni, care se sfarseste in garla Cacainii. Ca-mera spatioasa a fantanii se compune din doua bazenuri bine zidite siboltite deasupra. Ele sunt acum impreunate, printr'un conduct de tevi defier, cu alte doua bazenuri de lemn, cari se art inaintea casei fantanii.
liTi documentele de pe vremea fostilor Donmi ai Moldovei se amin-teste adeseori de «Baia Domneasca» si de «Fantana Doamnei». Aceasta dinurma, farit îndoealã, e identica cu izvorul numit azi ,ipot, din apropiere defosta resedinta, dela care «Baia Domneascan isi va fi primit apa.
In casa fantânii am dat, In anul 1899, peste o bucata de zidarie cumortar de var alb, intarit ca piatra, ce avea lungime de peste un metru,latime de 40 cm. si grosime de 15 cm. In ea erau prinse olane de piimfmt
(I) Cliíditil de Petru VodA Bares la 1535.(2) Din anul 1779, publicat de Dr. v. Zieglauer, Gesehichtliche Bilder aus der Bukowina zur
Zeit der österreichisehen Okkupation, 1894.(3) Din anul 1775, publicat de Dr. Johann Polek, 1893.
www.digibuc.ro
CETATEA SLICEVII 17
bine arse dela un conduct de aph. Diametrul lor exterior erà de 101/2 cm.,eel interior de 9 cm., iar la locul de Inthinire erau Imbinate prin ni§te(evi de sprijin. lungi de 29 cm., groase de 8 cm. 0 având o lArghnenumai de 5 cm. Pentru a inthrl leghtura lor s'a Intrebuintat mortar de varalb amestecat cu filinh de cfirknizi. Bucata de mortar de care vorbimfusese Indesath Inteun fel de scoc fhcut tot de mortar (1).
Olane de felul acesta, pentru conducte de apil, lungi de obiceiu camde o jumiltate de metru, au fost desgropate i mai Inainte In mai multephrti ale orwilui. Unele din ele au fost Intrebuintate In acela scop phnhIii timpul de filth. Asemenea olane au fost giisite, duph cum vorn vedehmai incolo, In numiir mare, i In cetate.
Biserica Mirautilor.
Cu biserica numith a Mirhutilor, duph numele phrtii din ora In carese aflh, ne vom ocupà mai cu deamiinuntul, pentruch intre acest monument
intre cetatea vecina de pe deal erh o leghturh cu totul deosebitii, de0mai mult interná deck externä. Adevarat eh, coridorul subteran, pe care-1presupun unii, nu se va puteh descoperl niciodath, iar minunatul pod le-gendar de piele dintre cetate i biserich, amintit deja in introducere, vatrebul sh fie redus la un pod puternic, poate nu prea scurt, mult ridicatpeste nivelul apei, care probabil erh in apropierea morii de acum, sta-bilind leghtura Intre drumul care venià dela cetate de vale, inspre gârlaCacainii, intre drumul care duceh la deal, la biserica de incoronare.Drumul acesta va fi avut acelas traseu ca si calea in serpentinh cetrece acum pe acolo.
In fig. 8, se vhd, in fund, ruinele bisericii Mirhutilor, expusil de multtimp distrugerii, iar in fig. 9 se vede acem;; biserich in starea ei de ruina,care a tinut pana In anul 1898.
Amintesc crt biserica aceasta, Inainte de restaurarea ei, fAcuth duphtoate cerintele artei, a servit ca magazie pentru piei de vite. Reconstruirea,executatil sub conducerea mea, a lost cu atilt mai importanth, cu cht, caprilejul därâmiírii unor anumite constructii arhitectonice, s'au putut trage,din ele 0 din calitatea materialelor Intrebuintate, concluziuni pretioase cuprivire la timpul de clildire al bisericii i, in legilturh cu aceasta, cu pri-vire la cetate (2).
(1) A se vedeit raportui meu: Schipotbrunnen in Suczawa, in Mitteilungen der k. k. Zentralkom-mission din Viena, pe 1900.
(2) A se vedeà rapoartele mele Rekonstruktion der Miroutzkirche in Suczawa, in Jahrbuch desBukowiner Landesmuseums in Czernowitz, pe 1898, si in Oesterreichische Monatsschrift fur den offent-lichen Baudienst, Viena 1900.
Cetatea Sucevii. 2
www.digibuc.ro
18 ('ETATEA SUCEVII
Traditia spune ca. Dragos, eel dintAiu Domn moldovean, cutreieriindtara lui putin populatk a dat de un prisAcar lAtran, cu numele Tateo, dinSniatin, eiíruia i-a &unit o mosie, Inshreinându-1 sA induplece pe compa-
Fig. 8. Partea de SV a cetgii. In fund biserica cea veche a Miräutilor.Fotografie din a. 1895, luatft dela pt. 1, pl. L; comp. at fig. 27.
triotii shi sì Intemeieze o colonie. Astfel a luat nastere satul Iatcani (Itcaniivechi, asezati In partea de jos a Sucevii) (1). Dragos Vodri ajunsese deciadevArat, numai cu prilejul unei vaniitori, dupa cum spune traditia, la Suceava.
Lui îi atribue o altrt traditie i art-direa vechei biserici a Mirilutilor (2),situata aproape de cetate, de care ease tineh, find biserica de incoronare.
Pe timpul domniei lui Alexandra eelBun (1400 1433), patriarhul de Con-stantinopol recunosca ca mitropolit alMoldovei pe episcopul Iosif, care isi avu-sese resedinta In Cetatea AIM (Akker-man). Acesta, stabilindu-si noua rese-dintii In Suceava, Induplech pe Domn sitaduch, la a. 1402, moastele sfautuluiIoan eel Nou, azi patronul Bucovinei, de-la Cetatea Alba la Suceava (a se vedeh,
gravura din titlul cartii). Ele flirt asezate In Mitropolien, adicii in. biserica
Fig. 9. Biserica Mirui1or, Inainte derestaurare.
(I) F. A. Wickenhauser, Moldawa 2 : Geschichte und Urkunden des Klosters Solka, Viena1877, pag. 20, i dr. R. F. Kaindl, Geschichte der Bukowina, Cernfiqi 1895, cap. II, pag. 14.
i2) Schematismul Diecezei arhiepiscopale ortodoxe a Bucovinei, Cerniiu0 1901, pag. 42.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVI1 19
Miräutilor, care a trebuit deci sa, existe la inceputul secolului al 15-lea.Imprejurarea aceasta ne permite st gásim puncte de sprijin pentru
stabilirea timpului cand a fost cladita cetatea. Caci felul cum e cons-truita zidaria acestei biserici e, dupa toate aparentele, asemenea celuipe care-1 intalnim la partile vechi ale cetatii : zidurile sunt cladite foarteneregulat, MI), a se fi recurs la mfisuri de precizie, iar peretii bisericii stintconstruiti aproape primitiv, ea legaturi de lemn, si numai boltile sunt facutedin caramizi mici, lucrate cu ingrijire i zidite eu mortar foarte gras, îii-täiit in urma cu
Iii peretele de catre miazrmoapte al bisericii se putea vedea o caramida,simplá, verde, smaltuita, ziditá dela inceput acolo. Peste astfel de caramizidarn adeseori In cetate. Iar la biserica Alirautilor nu le vedem nicairi intre-buintate pentru scopuri decorative. Clädirea de altfel nu are nici un fel dedecoratiuni, afara de ciubucul rotund al brilului (1), care are, dealungul,deasupra i dedesupt, cate doua randuri de caramizi aparente, asezate Informa de dinti de ferestrau. Biserica avea si o turla frumusica, asezata peun tambur in forma de stea, care insa erà de origine posterioara, ori dacanu, fusese reInnoita mai tarzin, cum aratrt un ban de argint polon(o piesa detrei grosite dela Sigismund al III-lea, 1587-1632), pus acolo cand ea s'azidit. Nici chiar cadrul simplu, de piatra lustruita, al usii principale, carese pastrase 'Ana la reconstruire, nu cred sa fi fost dela inceputul dit-dirii, dupa cum se poate vedeit din semnul cioplitorului de piatr Ç gasitpe el. Pe braul bisericii, la turla, In timpanon (deasupra usii dela intrare) siin etajul al doilea al cladirii dela intrare (clopotnita?) s'au gasit urme depicturi vechi, tipice, cari Insa, probabil, nu sunt din timpul cladirii bisericii.In timpanon se puteau ceti. Inca pe pictura resturi din numele Sf. Gheorghe,
A
cu litere cirilice: 1P 1111Hh refill'Id.Vrednica de amintit e ferestruica dela diaconicon, lath numai de cititiva
cm. si Inalta de vreo 20 cm. Ea avek un pervaz, cioplit, In mod primitiv,dintr'o bucata de piatra, mormantala, care mai pastreaza urmele unei or-namentatii tipice si ale unei inscriptii CU litere cirilice. De sigur pervazulacesta a fost asezat ulterior in zid, cu prilejul vreunor reparatiuni, spre aingustà fereastra, care fusese, la inceput, ceva mai mare.
Pentru a completa datele, aratam In cele urmatoare cele mai impor-tante obiecte descoperite cu prilejul reconstruirii.
In naos s'a dat peste mormantul unui copil. Mormiintul acesta, cap-tusit cu caramizi, con-Or-lea numai ramäsite din sicriul de lemn, din haine
(1) Brituri de fehd acesta, construite din crirrimizi In rosu si aancite uneori, se Intillnesc Inertin arhitectura romanicì'i i in cea goticil, mai ales la clildirile germane construite In rosu, unde stintcunoscute sub numele de elleutsches Bando: cingAtoare gerrnanri. Cf. dr. R Stuck, Das alte bür-gerliche Wohnhaus in Lübeck, 1908.
www.digibuc.ro
20 CET AT EA SUCEVII
un smoc de par. Osaminte nu s'au glisit de loc, nici chiar dinti. Negresitele au fost desgropate si Immormantate in MO, biserica, când cea dintiiis'a deteriorat si n'a mai fost intrebuintata, cad apartineau, faril indoeaM,unei persoane domnesti. In pod s'a descoperit, printre crapriturile zidului,intre altele, o mica, moneta suedeza, de anima, eu monogramul G. A.(Gustav Adolf). Monete de felul acesta s'au gasit foarte multe in ce-tate si In oras. Dupa cum se va aratit mai departe, ele au fost hautechiar in cetate. In partea de catre miazanoapte s'a gasit Infipta inteogaurrt adancrt de 40 cm., eu gura In exterior, o ghiuleh de fier turnat, careaveit un diametru de 3 cm. si care sau proveniù dela vreo Impuscatura indrep-tatrt contra bisericii, sau a fost zidita in perete, ca amintire, duprt vreo bom-bardare a cetatii ori a bisericii. In partea sudicrt si nordestica s'au gasit,hinga biserica, chteva morminte, cu ramrisite de sicriuri de lemn, In cariInsa, afara de putine oase, nu mai erit nimic.
Dintre obiectele ce s'au mai grisit cu ocaziunea nivelarii terenuluisi pe cari nu le putem trece cu vederea, deoarece biserica de incoronarea Domnilor moldoveni erh intrebuintata in acelas timp cu cetatea lor, maiInsemnam : chteva monete moldovene, polone si suedeze ; tot felul de lachtesi chei, intre cari una mai mare, cu bogate ornamente, care poate fi dela usaprincipalrt a bisericii; o catarama de argint aurita In foe; un vie de Sri,-geata de fier; un inel simplu de bronz; un glonte mic de fier; ramasitedinteo tabla, cu o inscriptie in limba Maya bisericeasca, din care d-1dr. Eugen Kozak, profesor, a putut descifrh cuvintele adomnul Gporgi »,umilropolit», precum si miile, sutele si zecii ulmi an, cari dau timpuldintre 1482 si 1491, ash crt tabla ar fi de pe vremea lui Stefan cel Mare.S'a mai descoperit o linguritit de argint, pentru cuminecat, de o formaparticularri, care se aseamana cu cele din epoca veche romaffil. Ea are oinscriptie slava « Georg ije» , In forma de monogram. Mai amintesc, In sfarsit,o sabie ca un palos, ramasite dintr'un grilaj de fier s. a. Nu s'a desco-peHt nici o inscriptie si nici un document referitor la cladirea bisericii (1).
Unele din Imprejurtirile amintite mai sus, precum si faptul crt in zidulbisericii a fost fixata o carrunida smaltuita, care, dupa toata probabilitatea,e Ina-tit din cetatea Invecinata de pe deal, nu Ingadue nici o indoeala cacetatea, cel putin ca loc Intarit, erh dejh In fiinta, atunci child s'a dadabiserica Mirautilor sau, cel putin, ca construirea amândurora s'a savarsit Intimp de tot apropiat.
Intemeierea bisericii a fost atribuita de unii Inaintasului imediat al luiAlexandru cel Bun, lui Iuga (fiul lui Roman I), poate si din motiv crthramul acestei biserici este Sf. Gheorghe, patronul dupa nume al lui Iuga.Domnul acesta a staphnit insa abià int an (1400), care a fost plin de tur-
(1) A se vede h. serierea mea din Wiener Zeitung, dela 21 Iunie 1903.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 21
burfiri, aà ca el trebuià sa se gandeasca mai inainte de toate la asigurareatronului sau, cu greu ciitigat. Pe Wiwi aceasta, pe vremurile acelea obiserica nu se puteä dM1 a0, de iute. Din aceste motive nu e probabil,credem, ca Iuga sa fi dada biserica Miräutilor.
Zidirea cetatii sau prefacerea intariturii, ce, eventual, a putut exista maiinainte acolo, intr'o forma Intarititi In mod corespunzator, cuprinzänd Insine i locuinta domneascii, trebue atribuitä deci unui Inainta al lui Iuga petronul Moldovei, aà dar lui Stefan I, Roman I sau Petru I. Despre acestdin urmii se tie CU sigurantA avut scaunul domniei la Suceava(afarä de timpul Intaiu al (lomniei); uiiaiiitaii lui îiisí, dupit cum se pare, laSiret, ora pentru care atat Petru cht i cei dintâi Donmi ai Moldovei aufacut jertfe. Putem aà dar conchide ca Petru e cel ce a dada cetatea, a-ceasta cu atilt mai vfirtos, cu ciit el a stat multi ani pe tron (1375 1391).Nici un alt Domn, afara de Petru, nu k;i-ar fi stabilit reedinta intr'un loc nefor-tificat. El era de altminteri In stare sa ridice o clädire mare, pe care, mai multsau mai putin sä o i impodobeascii, find bogat. In adevär, ;;tirn ca dânsula Imprumutat 3.000 de taleri regelui Poloniei, care i-a zalogit, in schimb,Pocatia. Documentul relativ la acest Imprumut, din 1388, e poate eel din-taiu dintre cele cunoscute i probabil date in Suceava.
Se poate admite deci, pentru cladirea sau uiìtâia lärgire mai mare acetätii, timpul de pe la 1380, cu toate eh nu e exclus ca vreun Inaintaal lui Petru sa fi inceput cladirea sau largirea ei. E. R. Neubauer spuneca Roman I ar fi restaurat in 1393 Suceava ca revdinta. Aceasta nucontrazice parerea exprimata de mine. Dar In nici un caz nu se poate admiteca la fortificatiile ce poate sa, fi existat mai Inainte, anterior ehiar Dom-nilor moldoveni, sä fi existat vreun fel de lucriiri decorative, deoarecemai de mult se fficeau clädiri prin cari se urmaria numai un anume scop.De aceea cele mai vechi dintre cärämizile smaltuite gäsite acolo, vor fifost intrebuintate mai intaiu la cetate de Domnii moldoveni. i aceasta tre-bue sä se fi Intämplat chiar la cea diiitâi cladire sau largire a ei, pen-truca o astfel de caramida, intru toate asemenea celor din cetate, a fost,dupti cum am väzut, ziditä i In peretele bisericii Miräutilor, claditä IncaInainte de anul 1400.
Biserica aceasta s'a îiiltat a;;It dar sau deodata sau imediat dupa zidireacetatii. De aceea nu vom gre0, afirmand ca timpul clädirii ei trebue puscel mai tärziu intre anii 1380 si 1390. De altminteri exista i o traditie,care spune ca Petru I a &Wit biserica Mirfurtilor (1).
(1) A se vedeil scrierea mea: Rekonstructionen an gr. or. Kirchenbauten in der BukoN% ina, inJahrbuch des Bukowiner Landesmuseums pe 1901, apoi not4e1e mele din acelas Jahrbuch pe 1899,pag. 106 si 107. In volumasul referitor la Moldova dinteo veche Istorie universalä se spune, din contra,apriat, cá biserica Miräutilor (1399 ?) e cläditä. deodatä cu cetatea, de Iurg Koriatovici, domniturpeste o parte a Moldovei, Intre 1373-75.
www.digibuc.ro
22 CETATEA SUCEVII
Dupa ce s'a terminat noua Intocmire ltuntrici, filcutiti potrivit vechiu-lui stil i s'au procurat obiectele ctiltului, Arhiepiscopul i MitropolitulBucovinei, Dr. Vladimir de Repta din Cernauti, a tilrnosit, in mod stIrbiito-rese, biserica destinatii de atunci tinerimii studioase gr. or. din Suceava.
Fig. 10 ne Infiit*azrt biserica In forma ei actualh.
rtnal
I i II I,11, 11
Fig. 10. Biserica Mir5,Ai1or din Suceava, dilprt reconstruirc.(pupa Architekt. .
Câmpul anturilor.
Platoul ce se apropie In partea de rAsiirit a cet1ii de localitateaLisaura (v. fig. 4, pag. 8), are, lnspre sudvest, o inclinare putin pronun-00, bräzdatà cu an-turi i alte Intrtrituri de pAmilnt, ee existau Inca,mare parte, in anul 1899. Terenul acesta, pe care-1 voiu numi pe scurt
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 23
Câmpul anturi1or, aveâ atunci o lungime medie de 320 in. si o latimede 300 m., cuprinzAnd astfel o suprafatll de aproape 10 hectare.
In primaxara anului 1899, suprafata aceasta, Intrebuintatit panil atuncica loc de prtsune, fu arata, ash c intfiriturile de pamant au fost aproapecu totul nivelate. Inainte de aceasta am mâsurat insâ (pe cale trigonometric4)terenul cu toate intrtriturile de pamant si am facut un plan de situatie,pe scara 1:1000, cum si profilul fiecârui sant In parte, pe scara 1:250 (pl. I
jumâtate marimea desenului original). In acelas timp s'au fâcut, In diferitelocuri, shpâturi, prin cari s'au scos la iveala, ca si cu prilejul aratului,numeroase obiecte.
Cele mai multe au fost oase de animale, apoi tot felul de ramasite netre-buincioase, obiecte si unelte de fier, lacate i chei, zale si cuie, o bucatilde cremene, bucatele dintr'un vas yle cositor, diferite varfuri de sAgeti si
C.
g 2 1,
IS
p.
Fig. 11. Obieete (de piaLr i de pilmitnL) gAsite pe CAmpul *anturi1or.
piedici cu patru varfuri pentru cai, o tigaie pentru topit gloante, un mânerde bronz dela un bat, &ante de plumb, fier si piatrâ (fosforite sau co-prolite, cele dintâi având un diametru panâ la 10 cm.), In sfiirsit, cateva mo-nete. Figurile dela 11 pfmrt la 19 infatiseazit o sama din aceste obiecte.
Pe lângâ diferitele sägeti desemnate pe pl. IX (la stânga) si pie-deca de cal, la care vilrful al doilea e rupt IX, In stânga, jos),precum câteva potcoave de cisme, mai amintim i urmatoarele obiecte
scara de sea, lingura de turnat, mânerul de bronz dela un batacul de prins cu peana, osebit In felul siiu (pl. IX, in dreapta), care
se poate vedea si in fig. 12, apoi cele doua, chei i lacatul ca un corn(pl. X, In dreapta) i, In fine, un object foarte greu de fier, intors Inunghiu drept, stuniinând cu o osie de cotiga (fig. 17). Nu e lamurit Inca
www.digibuc.ro
24 CETATEA SITCEVII
cr)
v
Fig. 12. AG de prins (?) de peCfunpul
Fig. 13 i 14. Siicure si secere de pcCninpul
Fig. 15. Chei si lacilt de pe Cfunpui
Fig. 16. Piedicil de caide pe
rilor.
Fig. 18. Inel impodobit de pe Cânipul *anWrilor.
Fig. 17. Obiect de pe CAmpul anturilor.
2 1 4
io
Fig. 19. Urrià din fosta bisericade pe CAmpul anturi1or.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 25
rostul obiectelor arfitate in fig. 11d si 11° Cel dintaiu e o Inicata de placaCil cioc, In parte smaltuitli, de felul careia s'au gasit multe si in cetate ;eel de al doilea e de pamant cenusiu, ars putin pe din afarfi.
CAmpul anturilor se terminii spre miazanoapte inteo panta neregu-lata i foarte piezise, iar spre sudvest lute() coasta care devine tot maipiezise. Lfingiti, aceasta se afla, la B 1), un mic izvor cu apti proaspta.Campul e brazdat de doutt valuri longitudinale, fiecare eu cate un sant, carise Intind dela sudvest spre nordest, formand un arc (1). Valul cel dintainse afla la o distantil medie de vreo 200 in. dela santul cetatii, al doileacu vreo suta de metri mai departe. Laturea lor concava e inspre cetate.Ele erau Impreunate prin transee. Valurile fiind spre cetate, iar santurilespre campul din afarä, mi se pare Indreptiltita parerea, dovedititi si istorieeste,ca ele au servit la Inceput In scop de ofensiva contra cetititii.
Dupa cum arata sectiunea lor transversaliti (tot pe pl. I), redatiti pescara 1 : 500, valurile aveau, pe cand inaltimea medie era Inca, de un metru,o latime, jos, de 4 5 m. La inceput ele au trebuit sa aibiti, de sigur, dupftcum au dovedit rezultatele sapaturilor, o inaltime Indoita i o lime labaza de vreo trei metri. Pe marginea santului dinspre campul din dal%s'a mai gasit, aproape pretutindeni, Uil val cu totul tesit.
Afartt de santurile acestea, mai erau niste gropi rotunde, cu un dia-metru pânit la 14 m. Poporul le numia «Gropile Cazacilor». Adâncimealor era pang, la 4 m. In ele s'au gasit cateva obiecte marmite. Ill groapaspatioasa, mai apropiattt de cetate, care a fost curatita Oita la pamantulsnatos, dupiti cum arata sectiunea transversala (pl. I: s'a gasitsi o capititanft de cal, care se vede cá primise o lovitura, cad era crapata.Iii lituntrul unui dreptunghiu (pl. I: x), lung de 20 m. si lat de 8 in., incon-jurat de valuri mici, erau trei movile tesite la varf, dintre cari cea mijlo-cie putin mai ridicata cleat cejelalte. E posibil ca aceste movile sa, fi avutcandva crud In varful bor, fiind ad locul de ostmdtt. O movila foarteteF,3itii, din apropierea lor s'a dovedit a fi fost locul mule lucrau odinioaracioplitorii de piatra pentru cetate, cad din ea s'au scos: o piatra lucrata darneispritivita In scop de a servl ca scoc deschis, un dop de piatra s. a.(a se vedeit fig. 11 a i b).
Capatul de nordest al santului, mai apropiat de cetate, e aproapecel mai 'Malt punct al terenului de care vorbim (C, pl. I si B, fig. 4, pag.8), avand o Inatime de vreo 12 m. deasupra nivelului din inceput al curtiilauntrice din cetate. In locul acesta s'au gasit, sub sant, temeliile unei bise-
asezate spre ruistirit, care aveit o lungime numai de 14 m. si o latimede 6 in. (a se vedett schit ei cu scara de 1:400 si o parte din sectia ei
(1) 5anturi1e eari se OA pe planse, avand o direqune mai milt sau mai puOn dreaplii, re-prezintä marginile Campului anturilor.
www.digibuc.ro
26 CETATEA SUChVII
transversal:1 cu scara de 1:200 pe pl. 1). Biserica, duprt cum se poatededuce din bucatile de lemn, arse In parte, ce s'au mai gasit, nu era chi-dita din material tare. Podeala Ii era de caramizi. Sub podeala s'au aflatdoua morminte zidite i, chiar HMO biserica, un al treilea, de copil, cuun cadavru aproape intreg putrezit. In mormântul cel mare din biserica s'agasit o monetrt ungureasca de argint marime de 15 min., cu inscriptia Incaractere monahale : Patrona Ungari ...), dela finele veacului al 15-lea. Inmormântul copilului era o cruciulita (de cositor), de 5-6 cm., care, pro-babil sub influenta focului, aveà o forma' de nerecunoscut. S'au mai gasitaci: un inel mare, de argint, dar nu massiv, in forma unui sigil, cu orna-mente simple gravate i cu pietre albastre (fig. 18; desemnat si pe pl. XI,in partea stanga, sus, la dreapta), dourt lacate de mama, dourt chei, bucati defier si de bronz topite, aceste din urma provenind poate dela niste sfesnicebisericesti sau dela vreun clopot mai mic, in fine, HMO temelii, lute()adâncitura mica, pietrii de mormânt sfarâmate, cari probabil erau delacinci morminte. Pe ele se vedeau resturi de inscriptii, reproduse de prof.Dr. Eugen A. Kozak In lucrarea sa (1). Una din pietrile de mormtmte greceasca si dateaza din anul 1480, ash, dara de pe tiinpul lui tefancel Mare. Aceasta ne duce la concluziunea ca intariturile de pamânt depe Câmpul anturilor, cari s'au Intins de altminteri si mai departe, in-spre Lisaura, peste teritoriul prefacut mai de mult In loc de aratura, desigur n'au putut fi construite inainte de finele secolului al 15-lea. Pe loculuncle fusese altarul s'a aflat, sub o piatra prismatica, cioplitrt, fried maes-trie, In opt muchi, un vas ca o ceascrt (fig. 19), inconjurat de caramizi.Eventualul ei continut (document?) erà numai putrigaiu. Pe locul acestasfintit am asezat, pe un soclu potrivit, o cruce de piatra, cu o inscriptie inlimba romana si germanrt, ca sa fie de vesnica pomenire (2). Parerea ca bise-ricuta aceasta a putut fi o capela de cimitir, nu se poate respinge cu totul.
E stiut a, In anul 1849 ()stile rusesti au tabarit In apropierea cetatiia actualului cimitir catolic din Suceava, iar in anul 1853, astirea austriaca,inainte de a intl.& In Moldova, a tabarit si ea pe Ctunpul S;anturilor, cons-truind barace i magazii. Urmele acestor constructiuni s'au putut constathpe teren : a se vedeit pl. I, dreptunghiul cuprins Intre gropile mici deHMO santul
Cea dintai stire despre constructii de santuri in preajma cetritii o avemdin anul 1600. k$i aniline, In toamna acestui an, Zamoyski cu 2000 de Polonisi 20 de tunuri navall In Moldova, unde Domnul Terii-Românesti, Mihaiu Vi-
(1) Die Inschriften aus der Bukuwina, cpigraphisehe Beitrage zur Quellenkuude der Landes-und Kirchengeschichte, I. Teil Steininschriften, Viena 1903, pag. 151 .si 152.
(2) Amiinunte despre aceasta am publicat in Czernowitzer Zeitung, dela 11 Iunie 1899.Cruceaa diiruit-o Cápitanului cercului, d-1 Anton Lass, din CernäAi.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 27
teazul, j)rh»ise, primavara, inchinarea terii In cetatea Sucevii. Polonii veniansa reaseze In scaunul domniei pe Irimie Movilrt, Domnul alungat de Mihain,ceeace le si succese, ba ei izbitura, curand dupa aceea, sa, ridice i pefratele aceluia, pe Simion Movila, pe tronul Terii-Romtmesti (1600 1602).
La 17 Septemvrie (duprt altii In Octomvrie), Polonii, ajutati si de 900 decalrtreti din Ardeal, cari erau comandati de Sigismund Bathory, Incepuràasediul cetatii. Iii acest scop ei s'au asezat de jur imprejur In santnri. Pu-terea de rezistenta a cetätii li sill bash' sa se multumeasca numai cu Impre-surarea ei, ['Ana and lipsa de apit sill pe asediati s capituleze (1).
ianturile acestea polone sunt, partea cea mai mare, de sigur, aceleade pe Câmpul Santurilor pe cari le-am descris. Se vede ca ele au fostprefäcute mai tftrziu, prin modificriri partiale, din santuri de ofensivä iiisanturi de defensiva, find, poate, totodata i marite.
Descrierea asediului cetatii dela 1653, In partea prima a acestei pu-blicatii, In cea istorica, ne drt cea mai bunit lamurire despre Câmpul*.anturilor: santurile existente serviau Cazacilor spre a marl siguranta ta-berii lor, care se Intinda 'Ana langa santml cetatii si In acelas timp spre aacoperl cetatea cu tabrtra lor. In felul acesta le vor fi modificat tocmai eiridiand un val jos, de partea din afarit a lor, ceeace le dadeit posibi-litatea de a le ocupa, pentru a respinge atacurile de catre oras, cu un sirdublu de puscasi, anume : unul exterior in dosul valulni celui de jos,altul interior In dosul si deasupra randului prim de puscasi, cari eraudeci postati In dosul valului principal. In unele locuH erau legaturi prinvalul principal.
Numeroasele adtmcituri rotunde, cari se puteau veda odinioara peCampul ,$anturilor, sunt gropile azacesti, ajunse vestite, peste cari s'au ridi-cat poate si corturi. Unele locuri patrunghiulare, alipite de santuriavând pe trei laturi valuri, erau de sigur pentru asezarea tunurilor(VII, pl. I). Trei adancituri aproape patrate, inconjurate de valuri si alipitede laturea externa a santului din afara, par a fi fost locuri aparate pentruproviziuni si bucatárie, din timpul and santurile au fost adaptate pentruofensiva (III, pl. I). Aceasta se deduce din faptul ca In imediata apropierea drumului spre Lisaura a fost descoperita, HMO santul de hotar, facut iiianul 1899, o groapa ispravita, In care s'au aflat mai ales carbuni ;;i foartemulte oase.
Cazacii aveau un deosebit renume In privinta construirii de santuri.Iii aSiebenbürgische Chronik» (2), se spune, sub anul 1657, «ca nici un
(1) W. Schmidt., Suczawas historische Denkw iirdkrkeilen, Cernautli 1876, pag. 149 i 159,
(dupli Nierneewicz sau Bielowski).(2) SiebenbUrger Chronik des Schiissbürger Sladtschreibers Georg Kraus: 1608 bis 1665. 1. Ted,
Viena 1862, vol. I, pag. 256.
www.digibuc.ro
28 CETATEA SUCEVII
popor din lume nu se pricepe ash de Mlle la construiri de santuri, caei», iar rondraczki, comandatul sef al trupelor indreptate contra lui Timus,
«oastea chzaceasca, daeci se apuca a se Ingropii, sì. arunce santuripreiur sine.... nedoblindita este0 (1). i de fapt, Cazacii n'au putut fi alun-gati din santurile lor, deck numai de foame.
Pe terenul apiírat cu santuri din dosul cettii, precum i pe terenuldinspre cimitirul catolic, se mai puteau vedeii In parte se V d i astaziurine superficiale de constructiuni rilmase dela trupele rusesti si austriacece tbítrîser acl In anii 1849 si 1853, cum s'a amintit mai sus (2).
(1) Miron Costin, ed. KugMniceanu, in Cronicile Roinuiei, Bucuresti 1872, vol. I, pag. 341.(2) Suceava el* In trecerea spre Transilvania a trupelor rusesti, in numär de 13.500 soldati,
(WO cum spune F. A. Wickenhauser, statjunea prineipalä aprovizionare pentru Bucovina deiniazäzi. Cf. dr. R. 10.1(aindl, Die Bukowina in den Jahren 1848 und 1849, In Osterreichiseh-unga-rische Revue, vol. 26 (a. 1899), pag. 306.
www.digibuc.ro
Fig. 20. Partea de N V a eet4ii, in timpul sApaurilor.Fotogratle lard& dela capatul de RUS al strazii Miritutilor).
C/ISTELUL
De sigur ca multi dintre cei ce se plimbau inainte de anul 1895 pedealul cetaii, privind cu interes la ruinele de ziduri si tumuli pu-
ternice, la rilmilitele de picturi religioase, la *antul cel mare al cetätii i
la anturile de pe piiunea invecinata, se vor fl simtit curAnd i bucurostransportati cu gandurile lor din prezent In trecutul departat. Inaintea ochi-lo lor sufleteti vor fi avant numeroasele traditiuni, povestiri, fabule i
mituri, amintite, In parte, in introducere, iar In sufletul lor se va fi Miscut do-rinta de a puteä vedeä cu ochiul vin tot ceeace covorul de iarbä verdeacoperia mai cu grije i gelozie din vechea F'i vestita cetate.
Vizitatori de felul acesta erau multi dintre prietenii mei din Suceava i
tot a;;it eram i eu. Indemnat de ei i, pe langa aceasta, flind numit atunci, decare Comisiunea centralii pentru ingrijirea monumentelor istorice din Viena,conservator pentru Bucovina, aveam intentiunea sa intreprind sapauri, ca isa facti cu putinta urmairea directiunii celor mai importante ziduri alecetatii i stabilirea planului acesteia In partile ei principale.
In scopul acesta am cenit Inca din anul 1893 invoirea i sprijinulComisiunii amintite .i 'In primavara anului 1895 am inceput sapriturile,dupil ce Ministerul i. r. de Culte O. Instructie din Viena mi-a acordat oprima subveMie de 600 coroane.
Rezultatele favorabile din anul intaiu allarea mai ales a nume-roase obiecte interesante furrt un indemn pentru continuarea lucrailor
www.digibuc.ro
CETATE A SUCEVII
Incepute, ceeace s'a i facut, multumitä nouttlor subventiuni ale Ministerului,adause cu cele oferite de Dieta terii, Muzeul Bucovinei, oraul Suceava
de cittiva particulari. Iii cursul lucriírilor s'a väzut cti o cercetare completha castelului reclamä lucraH de o intindere cu mult mai mare deck s'apresupus la inceput. Mind insä meren i temeinic ajutat de antunite per-soane din Suceava, nu mi-a fost greu sä ajung, Iu anul 1904, dupti, o munciide zeee ani, cu lucrtirile la capátul dorit completa lor terminare.
La sffirO.tul acestei scrieri se vor da importante date, statistice i dealtfel, cu privire la indeplinirea intregii iucrri, iar In cele urmittoare se vorexpune amtmuntit rezultatele finale ale acesteia.
Iii cursul descrierii se va vorbi, pentru simplificare, numai de latureade rttsärit, miazázi, apus i miaztilloapte a castelului, cu toate c1 para-clisul (arhtat pe plan, in pl. I i II, prin o apsidä (altar) in semicerc)nu e indreptat tocmai inspre rästtrit, astfel cá i cele patru fatadeprineipale ale castelului, cari, de altminteri, Inca nu au directiuni paralele,adick nu formeaztt unghiuri drepte inspre parachs, nu corespund lutru toatecelor patru puncte cardinale ale orizontului.
Fig. 21. Apsida altarulj paraclisului din caste], care iese ta afaril de laturea de riísiirit.Fotografie din:a. 1893, dela pt. 2, pl. ll; comp. 81 fig. 23 .
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEV1I 31
Castelul puternic i mandru, sub aripile citruia s'a intins, din jos deel, partea cea mai veche a Sucevii (1), In valea apitrat foartebine de vanturi si avand din destul apa, bunk de briut, putea fi socotit,pentru imprejurärile de atunci, insus ca un oras. Cu toate acestea, el imse putea izola cu totul de lumea din afar* chci de apä Il fAcea atar-nator de ea, nefiind cu putintk sit se scoatrt destulk apa, pentru oamenisi animale, dela adancimea considerabilk a colinei pe care se gAsia.
Ftlimentarea cu ap.a.
Iii timp de pace, cei din castel vor fi adus apa necesark de briut side spftlat, parte dela Sipot si din Olga Cacainii, parte din puturile säpatein terenul din apropierea cetätii, din cari unele se mai folosesc si azi (ca eel(lin B, pl. I). In sfarsit, castelul va fi avut si cisterne.
Pentru a avert, In caz de asediu, o cantitate cat de cat suficientri deapk, mai ales apil buuk, de bkut, se construise un apeduct. Un conductal acestui apeduct a fost descoperit In aunt 1898 pe Campul Santurilor, la o
adancime numai de o jumktate de metru In primânt. Directiunea lui eradela InAltimea Lisaurii inspre partea de miazAzi a cettítii. Olanele de prt-intuit sunt cilindrice, cu peretii subtiri si au, la capete, pentru leghturk,gaturi couice, cu bot. Nu s'a putut dovedl ÎUSL (lack, apeductul acesta afunctionat pentru alimentarea castelului (cu toate crt e probabil), caciprintre ruine nu s'au gasit pank acum olane de aceeas formk. E posibil decica aceste olane sk fie dela vreun conduct construit mai de mult, careinsrt furniza prea pitting, apt', sau nu functionit cu destulft siguranO.
In moloz, si anume in diferite phrti ale ruinelor castelului, s'au desco-petit numeroase olane de prtmant, groase In pereti, tari, de formrt conick,provenind dela conductul unui apeduct. Olane de felul acesta s'au desgro-pat si In oras, In mai multe locuri, ca de pildit, in anul 1895, la o adan-cime de 2 m., HMO locuinta staretului mAnkstirii ortodoxe si, mai ales, pelocul crtramidariei lui Wolosczuk, In partea de sus a Cacainii, unde ele s'auputut urmrtri pe o intindere mai mare. Legiltura dintre olane era facuth cuvar alb, amestecat cu Mink de cArilmida. Apa venia pe acest conduct, duprtcum se poate admite aproape cu sigurantä, dintr'un basen construit laughTartrasi, In dosul cimitirelor celor vechi.
(1) Aceasta pare a rezulth i dintr'un hrisov al lui Grigore loan Callimachi din anal 1761,care, reguland raporturile pieii, zice : eä s'au dada cateva pri.vulii, dar nu pe locul unde se aflitpiata pe timpul cand orasul erà in floare, ei mai sus, In mijlocul lui. Cf. I. Fleischer, Zur Geschichteder Stadt Suezawa, in Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums in Czernowitz, pe 1900, pag. 45.Ina din timpurile cele mai vechi, piata se silk chip cum ne spune un hrisov din 1757 al Ilia ScarlatGhica, din jos de biserica Sf. Dumitru (D, fig. 4) Ala mph]] Fleischer, ibidem, pag. 45, siw. Schmidt, Johannes Jakobus Heraklides, conferintii, 1899, pag. 5.
www.digibuc.ro
32 CETATEA SUCEVII
Deoarece resturile de olane aflate In cetate sunt intru toate la fel, camaterial, cu olanele descoperite ora, se poate admite crt apa se aducehdin directiunea oraului pilna la cetate, care, am vrtzut, e situath, ca nivel,cevit mai jos. Trebue s aratrun Insh ch Iii cetate sau îii apropierea eiconductul n'a putut fi Inca ghsit.
Pentru alimentarea castelului cu apa mai servia si o cisternrt, desco-perita In decursul lucrarilor din 1901. Ea s'a grtsit, astupatit i uscatit cutotul, In curtea din launtru a cetatii, avAnd o Ihrgime de vreo patru metri.Pe plan e indicatrt (pl. 11) cu 54. Dupa Indepartarea inolozului, laugh eastels'a gasit apa numai in groapa 7, care erh cu peretii ziditi. Apa aceastaeril lush de ploaie sau de infiltratie.
Put adevarat nu s'a aflat In cetate, afara dach nu admitem crt groaparotunda, gasita fara apa, lOnga d (pl. II), ar fi putut fi un put. E deciexplicabil de ce, in caz de asediu, puteh fi 1ipst de apa in cetate, mai alesch ea fiind situata sus, erh data posibilitatea de a oprl cu Iturinta ac-cesul apei. Am vrizut de altminteri ch, In 1600, child cu asediul Polonilor,lipsa de alimente *i mai ales de aprt a silit pe asediati s predeh cetatealui Zamoyski.
Dealul cetatii e Inch's de care rhsarit, miazrtzi i apus de unsuipat, partea cea mai mare, duprt cum se poate lesne vedeh, in platou, prinscoaterea pamantului. Partea din afar% a an-tului o formeaza escarpa na-turala, cu exceptia unui singur loc, la apus, wzat laugh o umpluturh caun zhgaz. Partea din launtru erh formata sau cel putin marginita de zid.
Dupa cum s'a arhtat mai sus, de chtre miazhnoapte, o mare parte dindealul cetatii s'a surpat In vagauna Cacainii, din cauza, ct coasta e tare pie-zie aci, iar subsolul (loes cu straturi de nisip i n1arg i, mai la adâncime,paturi de piatra moale) n'a fost In stare sh suporte povara zidurilor celorgrele. De altminteri tot pamântul din Suceava i Imprejurimi are carac-terul unui teren putin consistent.
Conformatiunea terenului arata c sanul cethtii nu continuit si pelaturea de miazhnoapte, ceeace de altminteri nu erit necesar nici dinpunct de vedere strategic. Foarte probabil Insrt, ch jos, la poalele dealului,au existat nite antiri, ce aveau anumite leghturi cu al-rtul de sus alcetatii.
Acesta (a se vedeh pl. I i II) are o latime medie de 30 m., pe alo-curea chiar de 40 m., iar adâncimea lui mijlocie, sub marginea valului, lamiazhnoapte sub a platoului, e acum de vreo 9 m.; la inceput va fi fostlush, de vreo 12 m.
Pisma, In timpul din urma se vedeft peste tot crt antul a fost umplut
www.digibuc.ro
CETATEA SIICEVII 33
sau se putea umpleit, mai de mult cu apa. Pentru aceasta se da cusocotealä Ca, el era, la cele douä capete ale lui, cari se aflau pe latureade miazänoapte, inchis prin zä'gazuri sau prin ziduri. Zidul actual, Inpartea de Care apus (a se vedea sectiunea lui verticalä pe pl. II, la A-B),intre turnurile rotunde, cari il märginesc, este, pe fata de atre sant, panäla o linie orizontalä, de coloare mai Intunecatä, deat In partea dedeasupra acestei unii. Aceasta se interpreta de unii In sensul c apadin santul castelului a ajuns panä la acea linie, läsand urme Intunecoasede nämol pe fata zidului.
Urmele de felul acesta dispar lush* totdeauna in thnpul cel mai scurtcu atat mai vartos ar fi trebuit ele sä disparä In cbrsul veacurilor din urmä,In cari cetatea a fost läsatä distrugerii asa cä coloritul mai lntunecat,observat pe zidul santului, nu poate indica de loc Inältimea la care arfi ajuns apa. De altrninteri aducerea marilor cantitäti de apä, necesaräla o Inältime de peste 30 m. deasupra gärlei, precum i Infundare trainicaa celor douä capete ale santului ar fi fost lucari foarte greu de Infäp-tuit, aci o simplä arunaturä de ochiu exercitat ne lämureste cä fundulsantului era, In partea sa superioarä, .de atre räsärit, mai sus situat dealtmarginea valului in partea de care apus, ash c apa ce eventual ar fi
fost In sant, ar fi trebuit sä se verse peste valul apusean, inainte de aajunge pe fundul santului de atre räsarit, i anume chiar daca acest santar fi fost cu cativa metri mai adanc. Aceasta s'a dovedit i prin nivelareace am fácut, dupa cum se vede linnurit si In desemn (pl. II) : linia dru-mului sectiunii A-B.
Rämäsitele ce se presupun c ar proven1 dela nämolul ce s'ar fiasezat pe zidul santului, sunt, de fapt, muschi i ciuperci, cari vegeteazA,mai ales pe locurile unde apa de provenientä meteoria se poate fixa timpmai indelungat. Acesta e cazul soclului de care vorbim, construit, panála linia märginase orizontalä, unde incepe zidul, tare piezis. Tot din cauzaaceasta gäsim un colorit intunecat i pe fetele anterioare ale celor doicontraforti, i anume ad nu numai panä la Inältimea soclului, ci sus detot, panil la locul unde fetele acestea inclinate se Impreunä, mult dea-supra soclului, cu zidul vertical. La acesti doi contraforti se observape fetele lor umbrite de catre miazhnoapte i expuse ploilor iuti anumede sus panä jos coloritul acela Intunecat, pe and fetele de care soareau, de sus Tana In fundul santului, a$ a darä si sub soclul zidului, un coloritmai deschis.
De altfel chiar din numirea de «cetate de munte», pe care o are Su-ceava, se poate deduce, cu oarecare sigurantä, c antul cetätii nu erafacut spre a fi umplut cu apa, pentrucä cetätile acestea, asezate peaveau totdeauna santuri seci. i, In special, cu privire la cetatea noasträ,stim a ea a trebuit sä se predea asediatorilor tocmai din cauza lipsei de
Cetatea Sucevii. 8
www.digibuc.ro
34 CETATEA SUCEVII
apa 0 numai faptul ca un cronicar arata drept cauza a capitularii aceastalips& de apa, dovedeOe ca §antul cetatii nu putea avea, apg, caci altminterinu s'ar fi putut vorbl de lipsa ei.
Planul cetaiii.
Plawle II, III 0 IV reprezenta planul cetatii desgropate 0 diferite sec-tiuni verticale prin zidurile ei, 0 anume A-B 0 C-D (pl. II), pe scara 1: 500,iar celelalte (pl. III 0 IV), pe scara 1:200. Desemnurile originale utilizate laintocmirea acestor plan§e sunt pe scat% dubla 1: 250 sau 1 : 100.
Pentru a se putea da chiar numai cu ajutorul planului o idee aproxi-mativa de Inaltimea actuala a deosebitelor ziduri 0 pentru a pune maibine In evidenta zidurile ie0te In afara, sau temeliile lor, am ales o repre-zentare grafica gradata In ton, a$ ca trasaturile mai inchise sa indice par-tile de sus ale zidurilor. Cele mai Insemnate rama0te nedäramate din cla-diri sau ziduri sunt aratate In plan In starea lor actuala, reprezentan-du-senumai legatura pietrelor, desemnata §ematic (v. 1, pl. If).
La cele mai multe sectiuni verticale se observa, In partea superioaraa lor, ni§te linii sinuoase, de trasäturi 0 puncte mici. Ele indica Inältimea'Ana la care crescuse terenul din dealul cetatii pe respectivele locuri dateIn sectiuni verticale, Inainte de inceperea lucrarilor de explorare.
Lucrsdri de conservare.
In vreo 70 de locuri ale ruinelor am pus sa, se construeasca, pentrusprijinirea zidurilor expuse caderii, stalpi de piatra, Intrebuintand materialexistent 0 mortar hidraulic. Forma lor regulata, constructia modernapozitia locala arata orichrui vizitator al ruinelor ca e vorba de stalpi prop-titori, cari au numai menirea de a conserva.
In plan (pl. II) s'a indicat o parte a lor prin ni0e dreptunghiuri cu dia-gonale de marime corespunzatoare: z. Toi ace0i stalpi Impreuna au unvolum de vreo 40 m3..
Sapatul 0 caratul molozului 0 pamantului acoperitor s'a efectuat panala podeala diferitelor Incaperi sau pana la nivelul cel vechiu al curtior.De altminteri nivelul, mai ales cel din curtea din afar% a cetatii, a putut fisupus modificarii In cursul vremurilor. Numai In unele locuri ale curtiidin afara a cetatii nu s'a scos cu totul materialul, 0 anume acolo nu, undecu greu se putea presupune di prin Indepartarea lui s'ar putea descoperlceva nou 0 important sau acolo unde parnantul, ramas nesapat, era ne-cesar pentru siguranta ruinei. Unple din aceste portiupi de pamant, ale doormargini inferioare sunt indicate In plan (pl. II, 2 0 3) prin linii punc-
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 35
tate, vor fi existat In totdeauna ca phrti mai sus situate ale milli, cumau fost mai ales cele dou6, ale diror margini sunt insemnate cu 3.
Tot materialul sfipat 0 striins, care Mee& cam 13.500m3. (a se vedekAdaus-ul), a fost aruncat pe coasta de cAtre miazanoapte a dealului ce-tatii. Prin aceasta s'au ingropat din nou, e drept, unele ziduri desco-perite In cursul lucrarilor, dar, prin faptul ca coasta aceasta, expusA sur-pArii, s'a acoperit cu material compus din moloz bogat In var, s'a pre-venit, dup4 putin, o surpare a ei in viitor. In deosebi s'au intärit inmod esential poalele dealului, acoperite deja cu enorme bucAti de zid, ea-zute mai inainte prin aceea c& bucätile cele mai grele s'au pravalit piln& jos.
Podul §i portile cetalii.
In antul sau la periferia cetAtii, locul cel mai bine apArat, punctulcel mai ferit de atacurile durnane sau de gloantele cari ar fi putut venide catre colina dela cimitirul catolic, se aft la A (pl. I), sau 4 (pl. Il).Dup& cum s'a mai amintit, poate eh tocmai aci se terminh rarnificareaciltre cetate a drumului ce se mai intrebuinteaza i astilzi Incepilnddela biserica Sf. Dumitru si ductmd, peste gArla Cacainii, pistnA, la Lisaura.
La locul aratat se pot observa, pe panta santului, insemnate rilm4itede ziduri, cari erau sprijinite cu contraforti i se Intindeau o bunA bu-cata dealungul coastei (5), iar, deasupra lor, la marginea din afará a an-tului, la 4, pe un teren In parte acoperit, se vede o paturA intinsA demortar, care seaman& a beton.
In dosul unuia din aceste ziduri, la 5, se aft* o cavitate de inaltimeaunui copil, In care se poate Intrà printr'o crapaturA de zid lndicath i Inplan. Nu s'a putut stabill Inca daca cavitatea aceasta e rezultat firesc alunei spitilaturi din Muntru In afar& sau a fost anume facutA spre a construisau a§ezà, poate, Incepand dela ea, mine iscoditoare inspre ciimpul din fatit
Privind, In legatura cu zidul 5, diferitele clAdiri descoperite de mar-ginea de care cetate a antului, a caror descriere urmeazA mai jos, se poatesustinek cu oarecare siguranya, c& pe locul acesta erà intrarea principalala cetate 0 cil ad a fost situat podul cetatii, construit, probabil, ca podce se puteh ridica (pont-levis). Pâtura de mortar descrisli a putut fi decipardoseala locului din fata portii ori a unei camere de garda.
Presupunerea aceasta concord& 0 cu descrierea pe care Miron Costino face despre asediul 0 cucerirea cetâtii, aparata de Cazacii lui Timu§,la anul 1653, In ritsboiul cu Gheorghe Stefan. hiteadevar, el spune cil,dupii moartea lui Timu, Cazacii, slabiti mai ales de foame, cuprin0fiind de panic& intr'o noapte, au alergat cu totii, ca oile, Inspre pod.Acesta a trebuit sa fie deci In imediata apropiere a taberei 0, de sigur, nu
www.digibuc.ro
36 CETATEA SIICEVII
pe partea de miazanoapte. Cronicarul spune ca. In Invalmaseala aceasta,cei dinainte, Impinsi si Inghesufti de cei dinapoi, cazura In sant, pierindastfel multi din Cazaci. El nu pomeneste de drumul spre cetate, amintit 'Anaacum de mai multe ori; vorbeste Insa, cu acest prilej, de o prapastie, carese gasia In apropierea drumului, ceeace nu contrazice Imprejurarior deastazi.
Presupusul drum, de picior si de calarit, In care da drumul serpuitor,ce venia dela poarta 20 (care se va descrie mai tarziu), poate sa fi dus, pecoasta iute dela miazanoapte, In jos, catre strada care suie inspre hise-rica Mirautilor.
Osia podului dela intrarea In cetate a putut sa aiba pozitia si direc-tiunea indicata In plan (pl. II), cu o sageata de linioare.
In directiunea ei se Oa Incaperea 6, care e aproape dreptunghiulara0 are o latime mijlocie de 2.4 m. si o lungime de 7.5 m. de o parte, de7.7 m. de alta parte. Drept In continuarea ei se afla poarta 13. Incapereaaceasta a fost desgropata de sub nivelul anterior al curtii din afara acetatii care aye& ad cam tot Inaltimea curtii din launtru sapandu-sepana la adancimea considerabila de 3.8 m., fara ca taus sa se fi ajuns lafundamentul ei de odinioara. Ea n'aveà nici ferestre, nici alte deschizaturilaterale, formând, MI% Indoeala, o asà, zisa «cursa de soarecin. In peretelemai Ingust din interior se mai pot recunoaste urmele unei usi, care aexistat candva ad.
Inaintea portii 13 s'a descoperit o a doua cavitate 7, zidita In acelasfel si destinata poate aceluias scop. Pamantul si molozul n'a fost scosde ad pe de-a'ntregul, pentruca, pe de o parte, s'a dat de apa subterana,iar pe de alta parte s'ar fi intrerupt comunicatiunea Intre curtea din Man-tra si cea din afar& a cetatii.
Zidul de care cetate al podului dela intrare se razima de o parte peputernicul zid de panta 9, din care, adevarat, au cazut sau au fost scoasepietri si care aveit contraforti si se termini], langa santul cetatii, Intr'unturn semicilindric 10. Acesta a putut sa aiba deasupra lui un turnulet depaza si, poate, o scull spirala. De cealalta parte, zidul podului atinge zi-dul semicircular 11, un rondel care e situat ceva mai jos si e In formade bastion.
Acesta avea, de sigur, parapete si servia la apararea santului si, Indeosebi, la apararea podului. La spatele lui se afla un zid massiv, careapare tare Inclinat In partea dinspre miazazi, unde s'au lntrebuintat, Inparte, si pietri cioplite. La mijlocul suprafetei lui, care e ceva mai joasa,cleat curtea din afara a cetatii, din imediata apropiere (vezi sect. A-B),era un cuptor simplu, facut din ca'ramida si piimant. Nu se poate precizaInsa dada cuptorul acesta e din timp mai vechiu.
Incaperea 8, alipita inspre miazanoapte de a cursa de soarecin, si
www.digibuc.ro
CETATEA SIICEVII 37
având, mai mult s'au mai putin, forma unui trapez, cu baza cea micarotunda, e pardosita cu caramizi si se gaseste putin mai jos decât terenulcurtii externe a cetatii, din coltul careia ducea la ea o use piezise. Pardo-seala e, cum am zis, de caramizi, iar In mijloc se poate vedea o vatra,cladita tot din caramizi, care Insa nu pare a fi dela inceput.
Urmeaza apoi o camera mai mare, 12, de asemenea In forma de tra-pez. Pardoseala, care s'a adâncit la mijloc ca o albie, e de caramizi. 1)eamândoua laturile longitudinale precum si la zidul despartitor de catre In-caperea 8 ies In afara, In mod neregulat, zidurile de temelie. In peretelede langa Incaperea 16 e o firida, In care se afla o vatra pentru foc. In
Fig. 22. Co ltul de nordest al eettttii, eu rondelul (bastionul) din sent.(Fotografle din a. 1895, dela pt. 8, pl. Il .
coltul a era, cel putin In fundament, care e cu cevit mai ridicat dealtpardoseala, o mica Incapere. In paretele de catre miazazi era o use cuspatele taiat foarte piezis, prin care se puteà patrunde din curte, coborIndcâteva trepte. Treapta cea dinal, pragul de piatra, se gasWe §i azi tot lalocul cel vechiu. Aci s'au aflat parti din usciorii usii, simpli, de piatra, sio bucata din arcada de deasupra, care, probabil, a avut forma unei spinaride magar. 0 a doua bucata a acestei arcade, care se tinea de cea dintiti,fusese desgropata mai Inainte In apropiere.
Curtea din afara a cetatii are si pe locul de langa Incaperea 12 opardoseala de caramizi, care e situata cam la aceeas Inaltime cu podealaIncaperii 14 §i pardoseala curtii launtrice.
In zidul cetatii, care are o grosime de vreo 2 m. si e Intarit princontraforti, se deschide poarta 13, larga de vreo 21/2 m. Poarta aceasta,
www.digibuc.ro
38 CETATEA SUCEVII
care duceit In Inchperea 14 un fel de hala de intrare avert, de o parte side alta, aphratori (foarte uzate) de roate, In forma de band mici de piatra,cari se indindeau pe toath, latimea usciorilor.
Ha la fusese, poate, acoperith, in parte, si din ea se desphrtise o Inca-pere mai mica. Dupa prtturile de mortar gasite ad, ea aveh aceeas par-doseala turnata ca i cea dela locul 4.
De partea stringa a portii se Art, lânga hala sau curtea de intrare,cum o sa numim spatiul 14, o odaie dreptunghiularli 15, In care putemintrh printeo usrt ingusta, cu arcatura gotica si cu toc de piatra (a se vedert
fig. 37, pag. 51). Podeala acle aditincith, cu aproape o ju-mhtate de metru. Zidurileinalte, cari n'au nici ferea-stra, nici vreo altt deschi-zatura (afarit de usa amin-tita), zac pe temelii construitecam neregulat. Inspre rash,-rit, cele doua ziduri longitu-dinale se termina In cei doicontraforti amintiti mai sus.Incaperea are ca pardosealito paturit de tencuealit groasrtde 25 cm. In ziduri se vadgaurile grinzilor cari au exis-tat mai inainte. Odaia alechrei ziduri longitudinale ser-vesc drept contraforti de oconsiderabila lïttime va fifost cladita, de sigur, dinconsideratii de stabilitate :pentru asigurarea zidului inaltdela altarul paraclisului, cucare se Invecineste. Acelas
scop Il aveau foarte massivi din b, dintre cari unul desparte ca-vitatea boltita cu tin sfert de arc aratata In plan prin o reprezentare gra-fica de trasaturi. Deasemenea colosalul bloc de zid adaogat altarului Inpartea opusk adich, de dare miazhzi.
In incaperea 16, situatrt in partea dreapta a lmlei, se afla, de caremiazhzi, o firitht. In colt, Iângh, ea, se vhd, pe pietri, urine de foc, ceeaceexistentaunei vetre. In partea rotunzita se presupune a fi fost o scarit, pe carese puteh ajunge probabil pe coasta libera de care miazanoapte prin o deschi-zhturh, care apare azi ca o spartura largrt. Intre deschizatura aceasta si Intre
Fig. 23. Partea de miaziinoapte a paraclisului, cu poarta 13.Fotogratle din a. 1899, dela pt. 4; comp. flg. 21 .
www.digibuc.ro
CETATE SUCEVEI 39
contrafortul c, construit îii forma de semicerc si razemat poate mai thrziude Incadrarile portii 17, se poate observh o scobiturrt Ingusth d, care, maiIn jos, devine rotunda si e consideratrt de popor, duph cum s'a mai amintit,drept put. Zidul de femelie, care iese mult In afara de sub contrafortii amin-titi, se razima pe patru grinzi puternice de stejar, cari au o lAtime de70 80 cm. si sunt asezate In directimlea zidului. Aceste grinzi sunt Inchfoarte conservate, dar acum iarhs acoperite.
Trechnd din halit prin poarta 17 In pasajul 18, care apartine CU totul laclhdirea castelului, si prin poarta 19, ajungem, In fine, In curtea din lhuntrua castelului, Poarta 17, dela care au mai rhmas Inca aparatorile cele latede roate, puteit fi bine zavorith pe din lhuntru eu bhrtle Waite in griuriscobite In zid sau cu un gratar, care se lash In jos. Din poarta 19 a mairrunas un snip puternic de piatrh moale, bogat sculptat cu ornamentein stil gotic terminat jos in-teo aparrttoare de roate (fig.24). La stalpul acesta i, maiales, la coltul frontal de ca-tre miazhnoapte al sthlpului e, A
se observa bine locurile roasede osiile carelor, ce au trecutpe 1âiìg el. Acestea ne arath caInaltimea podelii s'a schimbataci, In cursul vremii, vreo "Ao
///30 cm. /// //;(-Drumul din curtea din afarh
Fig. 94. Incadrare dela poarta 19, cu sernn de cioplitorprin poarta 13, Incaperea de pieatra ('/ din milrimea naturalA).
14, poarta 17, pasajul 18 sipoarta 19 in curtea din Ihuntru se poate bine recunoaste in fig. 25.
Fig. 26 arath curtea din Iduntru, duph lndepartarea molozului, apoi, inparte, Incadrrtrile de piatra, ale portii 17 cu stalpul sprijinitor c, boltit,asezat In dosul ei. Cadrul de piatrrt sculptat dela poarta 19 iese CU caprt-tul cel de sus deasupra gramezii de pietre, care se aflit inch in timpulfotografierii In curtea din Ihuntru. Nivelul acestei Curti, ash cum erh el maidemult, se poate recunoaste bine duph phtura de pietris de rhu ce s'a des-coperit, care are o grosime de vreo 20 cm.
In curtea din launtru se puteh phtrunde din afara si prin poarta 20,care a fost îns astupatrt In parte si mai thrziu prin stftlpi de siguranta.Din ea au mai Minas pietrele aphratorilor de roate. Se spune eh nnti de-mult se vedeau si parti din Incadrhrile ei, precum i ramitsite din balama-lele de fier. De aci trebue crt pornià ramificarea, amintith mai sus, a po-tecei ce duceit, pe pantrt in jos, la podul presupus In apropierea morii deacum si, mai departe, la biserica Mirhutilor. Din o bucath de zid, descoperita
20
www.digibuc.ro
40 CETATEA SUCEVII
In partea de miazanoapte 0 indicata In plan langA poarta 20, se poate ve-deh bine a zidul cel vechiu a fost IntArit printr'o ulterioarA hirgire.
Fig. 25. Porki si pasagii 1ntre curtea din lAuntru si din afara a cetMii.kFotografle din a. 1899, de d. Bischoff, dela pt. 5, pl. M.
Dup . toatA, probabilitatea, de partea nordia a cetAtii se aflà nu numaiun puternic zid despArtitor de catre coastii, ci 0 un Intreg apartament de
Fig. 26. Curtea din 15untru a castelului: vedere spre interiorul paraclisului.(Fotografte din a. 1904, dela pt. 6, pl. II).
locuit al castelului (pallas-ul?), care aveit, probabil, unul sau mai multe tur-nuri, dupA cum dovedesc, cat se poate de 16murit, importantele r1tm4ite
www.digibuc.ro
CETATEA SIICEVII 41
de ziduri mari, cari acopera coasta aceasta. In cazul acesta, prin poarta 20
se intra intr'o hala asemenea celei ce exist& intre portile 17 §i 19.Am putut constatà 'Ana acum i vom constath, si mai departe ca, In
cursul timpului, când cetatea functionâ Inca, la multe parti ale casteluluis'au facut diferite schimbari i adaosuri de cladiri, cu scop de a marl pede o parte siguranta cetatii fata de atacuri, de a ferl pe de altä parteanumite parti ale ei ce amenintau a se pravall, fie din cauza subsoluluimai putin rezistent, fie din cauza stricaciunilor produse de actiuneadusmana.
imprejmuirea eel* §i eurtea din afard a ei.
Inainte de a ne ocupg de interesantele ramasite ale castelului, asezateImprejurul curtii din launtru, vom descrie mai amanuntit constructiile deaparare externe precum i curtea din afara a cetatii, cu resturile de cladirice fiintau odinioara ad.
Mai puternic cleat toate iese In evidenta zidul lmprejmuitor de apa-rare, gros de aproape 4 m., cu soclul mult proeminent, avand i acumInca o Inaltime de 15 m. deasupra fundului de sant i o lungime de aproape50 de m. (21, pl. II, si fig. 2, 3, 8, 21 si 27).
In plan, zidul acesta, cuprinzând trei laturi ale lmprejmuirii cetatii,e indicat prin o linie frânt i flancata de turnurile rottinde 22 §i 23. De
catre sant, el e sprijinit cu doi contraforti puternici. Intocmirea de acumanu corespunde raporturilor iniiale, aci el formeaza, o Intaiire ulterioarg,a zidului de aparare din dosul lui, care are o grosime de 180 cm. numai.Intarirea aceasta a fost, de sigur, necesara, din pricing, a locul acesta ergdrrect expus la actiunea tunurilor dusmane asezate pe colina de Mug& cimi-tirul catolic. Deasupra contrafortului de miazazi e o ferestruie de observatiev, cu loc pentru puscasi, care se poate cunoaste acum fiind tare largita
In fig. 2 (pag. 6).Deschizatura w, In largime de 5 m., care intrerupe zidul de Imprej-
muire, a fost socotita, Ong, acum de intreaga populatiune ca poartaprincipala a cetatii. De lucrul acesta m'am Indoit Insa din capul locului,pentruca cu greu s'ar puteg inchipul un acces, peste panta Ina Ita si jutea dealului cetii, pang, la creasta valului opus deschizaturii, care e foarteIngusta, acl. Pe Iânga aceasta, In sant nu s'a constatat nici o urma de zid,pe care sa se fi putut, eventual, sprijinl capatul podului ce ar fi trebuit saexiste In acest loc. Apoi chiar In caz and am admite existenta portiiad, accesul ar fi fost cu putinta numai In curtea din afara, de undenumai cu mult ocol s'ar fi putut ajunge In curtea interna, nefiind In parteade apus si de miazazi a cetatii nici o poarta, nici o deschizatura de uVi.
www.digibuc.ro
42 CETATEA SIJCEVII
De altfel sunt si motive tehnice, cari arata c deschizatura aceasta, atreia, din zidul imprejmuitor, n'a putut fi o poarta. Fete le interne ale des-chizaturii, Incepand din launtru In afara, pe mai mutt de dou, treimi dinlathne si pe toata Inaltimea lor, sunt acoperite cu o tencuealra neIntrerupta;pe marginile exterioare ale fetelor Insa treimea din afara a latimiilor se vad rupturi de zid desprins si In el Wiwi de grinzi, cari nu suntparalele cu lungimea zidului, ci Intoarse oblic in afara. Din acestea amdedus ca ad a fost: sau un foisor care iesià In forma de arc, sau unturn cu scara, pentru enfilajul santului dela cetate, din care se putek faceeventual si o iesire in afara, printr'o poarta ce ar fi existat ad. In sapa,-turile mele ulterioare, am si dat de altfel peste fundamentul unei IncaperiIna lte sau al unei odai de turn In zidul de aparare.
Cercetarile au dovedit, In chip neindoelnic, ca nici cele dourt turnurirotunde, 22 §i 23, nu sunt iniia1e, ci ct ele au fost construite, probabil odatacu zidul de aparare de langa sant, in fata altor turnuri mai mici, existentemai Inainte acolo, cari turnuri sunt, In interiorul lor, aproape patrate, cumvor fi fost, de sigur, i In afara.
Astfel in dosul turnului 22, care se aflä aproape de coltul nordvestical cettitii, cu ziduri de o groshne de peste 4 m., ca i zidul de aparare, iesitin afara nu numai cu soclul, ci i cu mai bine de cloud treimi din dia-metrul lui, s'a desgropat interiorul turnului celui vechiu, cu o largime de6.8 si 58 M. i cu ziduri de 1.9 m. In grosime. Turnul acesta a fost cladit Infata vechiului zicl de aparare dinspre apus. Interiorul lui a fost curatit panilla o adanchne de trei metri.
In legatura cu turnul acesta rotund, se afl'a un zid 'Malt de sant (sepoate vedea bine In fig. 1, 2 si 21), la care se pot constata, atat In locul undese leaga cu turnul, cat i, mai cu seama, la capatul nordic, diferite reconstruirimenite sh-1 fereasca de surpare inspre coasta dela miazanoapte. E probabila In unghiul dintre zidul acesta i turnul 22 se afla, pornind din turn, opoarta de iesire sau ceva asernuitor inspre sant.
Cele spuse despre turnul 22 se potrivesc i pentru turnul rotund 23.Vederi de ale lui se dau In fig. 8 (pag. 18) si fig. 27. Mai multe blocuride zid, In parte foarte voluminoase, cari au cazut din turn In sant (v. pl. I),dovedesc ca turnul acesta, acum surpat, a avut o considerabila Inaltime.
In dosul acestui turn, care avea la Inceput o forma dreptunghiulara,si In dosul vechiului zid de aparare se afla o groapa patratit, 24, Imprej-muita cu ziduri late. Nu se poate spune nimic sigur cu privire la rostulei. Negresit Irish ch de zidul de aparare erau alipite cladiri mai mici caniste soproane si ct zidul avea coridoare pentru aparare.
Partea de sudest a cetatii era expusa, dinspre Campul Santurilor, dincauza formatiunii terenului, la atacuri directe sau la luarea cu asalt, dusma-nul avand sit treacti peste santul cel mare. Pentru apararea lui deci, au fost
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 43
construite ziduri, cari se Impreunau In forma poligonala i aveau, ftrt in-doeala, coridoare si creneluri pentru aparare, s. a.; pentru enfilajul santului
Fig. 27. Co Ikul sudvestic al cet4i; in fund biserica rectauratii a MiriluOlor.(Fotografie din a. 1899, dela pt. 1. pl. I; comp. fig. 8, pag. 18 .
Fig. 28. Peretele frontal de miazrai al casematei 29.(Fotografie din a. 1899, dela pt. 7, pl. 11 .
erau, In unghiurile rondele, cari iesiau In forma semicilindrica Inafara (25, 11), avitind i ele coridoare pentru aparare 1âng zidurile crenelate.
www.digibuc.ro
44 CETATEA SIICEVII
Acestea erau, de sigur, In legAturd atat cu castelul cat i Intre ele.La 28 de pildd, se mai poate constata o boltiturd de coridor. Incdperea29 era boltitd ca o casematd, avand mici usi de iesire In peretii frontali.Pe laturea din afara, de cdtre miazdzi, se poate cunoaste ch mai de multerau asezati, de amandoud pdrtile, stalpi rotunzi, de lemn, poate pentru ousd cdzatoare (?). (A se vedea fig. 28: In fund Burdujenii).
Ziddriile din punctele 26 i 27 arata resturi de stalpi sau de ziduri,ce iesiau inspre sant: e posibil s avem a face cu resturi de constructiunipentru apdrarea santului, menite sd Indeplineasca serviciul rondelelor,Inainte de cladirea acestora, sau cu porti de navAlire spre sant. AmintescIn treackt c gdurile adanci, cari se vdd langd acest zid, In 30 (a sevedea fig. 8, pag. 18, In dreapta), formau i poate mai formeazd hiedun loc predilect de petrecere al vulpilor.
o vedere a pantei santului, inainte de descoperirea rondelului, neoferd fig. 29 (In fund bisericile Sf. Dumitru i Mirdutilor).
Dupd, cum am vazut mai Inainte, nivelul curtii exterioare a cetAtii sepe laturea nordestica, earn la aceeas lndltime cu al curtii läuntrice ;
partea sudvesticd a ei Insä, mai de mult, dupd cum se poate deduce dinsdpaturi, era cu 4 pand la 5 m. mai joasä. E posibil ca diferinta deInditime sä se fi micsorat, in parte, mai tarziu, prin umpluturi, pentrucdscocul g asezat In zidul frontal, Intre turnul rotund 22 si contrafortul delamiazdnoapte, zace numai cu 3.6 m. sub nivelul curtii interne.
Fig. 30 Infatiseazd nivelul curtii din afard, In unghiul ei nordvestic,Intre partea din läuntru a capätului liber de jos al zidului de apärareIntre däramäturile turnului 37, care se vede aldturea.
In punctul 30 al curtii exterioare s'au descoperit patru stalpi pätrati,de piatrit, asezati far% reguld, de constructie cam neregulatä i primitivd.Inältimea lor actuald intrece cu 20 cm. pe acea a zidului din apropiere alsantului. Cu privire la rostul lor lipsesc Insä orice
In partea de miazdzi a aceleias curti, se remarcd In deosebi zidul 31,care s'a descoperit Intre frontul sudic al castelului i intäritura internddela sud a santului. El are o lungirne de 34 rn., o grosime de 1.5m. 0 oInältime actuald de 2.5m., socotitä dela fundul sdpäturii. E construit, caaproape intreaga clädire a cetätii, din piaträ necioplitä, i anume cu multmai tarziu cleat cetatea Insds. Zidul acesta va fi servit mai ales pentruRAI-area de gloante a pärtii din curte dintre el si castel, care aveà, uneleclädiri. Lucrul se explica i prin faptul cd campul de atac, asemändtorunui platou, e situat mai sus deaf cea mai Inaltä parte de teren a caste-lului i, pe langd aceasta, locul dintre marginea internä a san-fuluicastel (sect. C- D, pl. II) urca Inspre cetate In mod simtitor. Se poateca zidul acesta sä fi avut un coridor de apärare, soproane i alte Incdperide addpost pe langd el.
www.digibuc.ro
CETATEA SIICEVII 45
Nu cred insa ca el s6, fi apartinut vreunei clAdiri propriu zise, did nu se
Fig. 29. Vedere de pe marginea qantului inspre panta lui 0 inspre paraclis.(Fotografie din a. 1901, dela pt. 8, pl. I).
Fig. 30. Capátul nordvestic al curkii din dark cu ruinele turnului 37.(Fotogralle din a. 1901, dela pt. 9, pl. II).
gAsesc nicairi urme de ziduri transversale, de stalpi pentru boltituri sau alt-
www.digibuc.ro
46 CETATEA SfJCEVII
cevit asemenea. Chiar bucatica de zid dela h, care se poate vedeà la capatulvestic indreptata dela nord spre sud, in Ina' ltime de vreun metru, nu sat inlegatura cu zidul de care vorbim : ea formeaza numai temelia pentru nitescocuri de piatra dela un canal, cari de asemenea au fost wzate maitârziu, dupa ce terenul a fost inatat prin pamânt adus.
La caprttul de vest al zidului 31, anume in coltul de catre miaza-noapte, e o piatra cioplita, sculptata simplu. La i se poate cunoate bineca In zidul cel lung erà avzat, In directia frontului de catre miazazi,un still]) de lemn, sprijinit, jos i pe margini, cu proptele de lemn, ca
pastreze pozitia verticala (fig. 31). In j vedem ieind din pamântca o rampa, cam la aceea, Inaltime cu scocurile de scurgere dela h, funduricioplite de canal. De amândoua marginile scobiturii erau zidulete de câtease randuri de caramizi, acoperite cu table de piatra necioplitâ, formând
astfel un canal. Continuarile acestuia se pot vedeit In k i 1. Deoarececanalul acesta nu trece prin zidul 31, avem o dovada sigura ca acest zida fost construit cu mult mai tArziu decht castelul.
Zidul 1, care se afla In curtea externa, In fata turnului 43, wzatdiagonal, e legat, In Parte, de zidul cel lung 32, acum cu totul redus,care presupun a a format imprejmuirea cladirii 33.
Cladirea aceasta, compusa din ziduri foarte bine pastrate, cari auacum o inaltime medie de 65 cm. deasupra podelii de odini-oara, prezenta un interes deosebit. Zidurile inchid dour), in-caperi, dintre cari cea de sud are o hIrgime interna de3.15X 3.20, iar cea de nord de 2.83X 2.7 in. Grosimea ziduluie de 0.74 pAna la 1.16 m. In coltul a (a se vedeit fig. 32, planuldesemnat pe scara 1: 200, precum i sect. G-H, pl.
Fig 31. sect. O-P, pl. IV) al incaperii de care miazanoapte se vedeColoan5 de lemnin zidul 31, la i. o deschizatura oblica, in forma de canal, care se continua
inteo Ova de apeduct b. Tava, c'o largime launtrica de 12cm., e prinsa in zid i dispare mai departe sub pamânt. Remarcabila e con-structia zidului care formeaza peretele de rasarit al inciiperii de catre mia-zazi. Forma lui pare a indich o Intocmire pentru incalzit sau o topitoare.Relevam ca la C se art o lespede mare de piatra, bine lucrata, care e putinmai ridicata ca podeala. O lamurire mai reclama i scobiturile de zid, Informa de crapaturi, dela. cladirea 33, cari s'ar puteh asemanit cu nitegàuri pentru grinzi, ceeace insa nu pot fi: mntâiu pentru pozitia lor joasa,apoi pentruca nu sunt fata In fata i, pe Mug% acestea, pentruca funduldela gaura d nu e orizontal, ci oblic.
In zidul alipit de catre miazazi, la e, se vede o scobitura, in forma uneicupole cam neregulate, produsa de sigur prin scoateri ulterioare de pietre.Reprezentarea grafica orizontala indica partea zidului alipit al cetatii.
Jute() pozitie binior ridicata fata cu nivelul original al curtii, se afla,
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVJI 47
In unghiul yarn 34, format de fatada sudicä a castelului i peretele deräs'arit al turnului 39, asezat inainte, un zid, a cArui constructie amanuntita
Fig. 32. Planul clädirii 33.
ne-o aratri, fig. 33, pe scara 1/200 din mrtrimea naturalrt. In podealâ se Oldaci scocurile de piatrA, avâncl o lärgime Pciuntrica de 42 cm., cu totul 62cm., cari merg pe sub ea mai departe si se terminri poateIn scocul j care trece mai departe spre k 1 sitrebue c e In legatura cu scocul de scurgere t de lângil,turnul diagonal 40. Scocul de piatrrt ciaplitri, care se vedela 34 si poate SrL fi fost In legâturg cu un closet, se corn-pune dinteo bucatil simplrt, curbatii i dintr'o ramificatie.Zidul de dinainte se Intindeit, precurn e dovedit aproape si-gur, mai departe cleat arata desemnul, dela turnul mij-lociu 39 spre turnul diagonal 40.
In punctul 35 s'au desgropat râmilsite de ziduri, al caror plan II aratilfig. 34 (1/200 din marimea naturalli), iar vederea In perspectiva fig. 35. Elese razima inspre apus de turnul din colt 38, iar spre miazrmoapte de zidul
Fig. 33.C16direa dela 34.
Fig. 34. Planul clädirii dela 35. Fig. 36. Vederea o16dirii dela 35.
www.digibuc.ro
48 CETATEA SUCEVIL
sudic al castelului. Cladirea aceasta dateaza de asemenea de mai tarziu sie construita, prin exceptie, mai mult din caramizi. Socotind dupa perimetrulnelnsemnat al Incaperilor, dupa deosebitele deschizaturi mici In zid si dupafelul podelii, de sigur avem a face cu un closet, de care s'a tinut, Ara,IndoeaM,, scocul de piatra pentru scurgere indicat In pt. h al planului. SAO-turi facute ulterior au aratat ca scocul acesta se prelungeste Inapoi, inspreIncaperea 49 din castel. El a trecut poate prin zid, prin deschizatura indicataIn fig. 35 prin o boltitura mica. Un alt scoc de scurgere, care vine din Inca-perea cea mai mica, se Impreuna cu scoclul de mai sus. Zidul anterior, carese vede numai In locul unde se intalneste cu turnul din colt 38, ajungeä,dupa cum dovedeste fundamentul descoperit, 'Ana la turnul mijlociu 39.
Mica cladire 36, alipita de laturea vestica a castelului si de turnul 37,e casuta de paza, construita In anul 1901, pentru gardianul cetatii.
Numarut turnurilor.
In partea interioara, Intru ciltva conservata Inca, a cetatii, adeca Incastelul propriu zis, care se compune din trei grupuri de cladiri, asezateIn jurul curtii launtrice, se mai Oa cele patru turnuri, 37-40, amintite.
E In firea lucrului ca In curtea din launtru a castelului sa mai fifost, In partea de miazanoapte, o a patra cladire, care o faze& sä fie In-chisa de toate partile si mijlocia totodata legatura completa cu celelaltecladiri. De altminteri, pentru faptul acesta, am avut deja dovezi directe.
Daca ne inchipuim castelul Intregit ea aceasta a patra cladire delamiazanoapte, va trebul sa admitem, cu cea mai mare probabilitate, ca turnul38 a avut, In coltul nordvestic, pendantul sail necesar si ea, intre aceste douaturnuri, turnul 37 va fi stat cam la mijloc.
Dupa cum spune o traditie veche, cetatea ava sapte turnuri. De faptsi capatam numarul acesta, daca socotim, pe länga cele patru turnuri exis-tente si pe MO turnul din coltul de Care nordvest, care a existat faraIndoeala, si cele doua turnuri rotunde 22 §i. 23. Nu este exclus Insaca singur castelul sa, fi avut sapte turnuri, In care caz turnul al sase-lea Si al saptelea trebue sa, fi fost In frontul de catre miazanoapte : celdintaiu mai mult sau de mai putin la mijloct_ca continuare a unei halece porniit dela poarta 20 sau Pang& aceasta, iar cel de al doilea In coltulnordestic al castelui, Pang% sau deasupra Incaperii 16.
Descrierea turnuritor castelutui.
Incepând cu turnurile descrierea stärii actuale a Incaperilor cari setineau de castel, atragem mai Intaiu atentiunea asupra figurii 30 (pag. 45).
www.digibuc.ro
CETATEA SIICEVII 49
In mijlocul ei se Arad doug. blocuri uriw de zid, cAzute din zidurile exte-rioare ale unui Intreg etaj, impreunA cu zidAriile .i partile alipite aleperetilor laterali din turnul 37. Blocurile acestea au fost la Inceput im-preunate. Acum ele sunt despArtite numai printr'o rupturA perpendicu-larA. La dreapta, In fund, se Arad rAmftOtele ce se mai pAstreazil dinturn. Aceasta ne arata cA pricina cAderii nu e a se atribul subsoluluineindestul de rezistent sau zidirii defectuoase, ci unei forte externe, carenu poate fi un cutremur, pentrucA grosimea zidurilor, cari mai au §i doiputernici contraforti, ii asigurà de bunA, seam& o stabilitate suficienta, iarlegAtura dintre pietre e a0, de tare, Inca chiar astAzi nurnai cu maregreutate se poate desprop o piatrA de cealaltA din blocurile cAzute. FaptulcA inutile cAzute sunt Inch bine pAstrate .i wzate tot la locul lor cel ve-chiu, dovedeste crt surparea lor s'a intâmplat mai In urnnt, când cetateanu mai erà IntrebuintatA In permanentA. Partea din lriuntru a turnului areo periferie de 3.3 m. Adâncimea molozului scos e de vreo 3 m.
Turnul 38, din colt, intArit 0 el cu doi contraforti, are un dia-metru cevâ mai mare ca turnul mijlociu 37 0 a fost curittit prtnA In fund,adicA, socotind dupa fosta InAltime a terenului, .panA la o adAncime de peste7 m. AfarA de o gaurA mica In zid, la 2 m. sub InAltimea actualA alui, peretii nu mai aveau nici un fel de deschizAturA. In podealA erau bil-tuti doi stMpi de stejar, iar In umplutura de moloz i pAnnint s'au aflatmai multe prtturi cu urme de foc i de cenw, cu riim4ite de oase, catevApietri cioplite, tigle smaltuite, tencuealri pictatA cu stelute, bucAti de plAcide cuptor §. a. De sigur deci ca avem a face cu un beciu (1).
Nu se poate stabill cu sigurantA, daca turnul .acesta sau vreun altuldin celelalte e a se privi ca punctul principal al IntAriturii de pe culmeadealului. E posibil ca In timpul cât a fost IntrebuintatA cetatea sau cu oca-ziunea transformrtrilor ce ea a suferit, s'a, se fi stMmutat acest punctreclamat poate de constructia zidului celui nou de apArare.
Fig. 36 arata felul cum se scoteh molozul din interiorul turnului 38,0 anume cu ajutorul unei macarale.
Turnul 39 e, in asemAnare cu celelalte, mai bine pristrat. El e sprijinitde doi stitlpi, cari, la soclu, ies mult In afar* mai putin Insà, la etaj. Abstrac-tie fircând de ruinele paraclisului, zidurile lui Intrec In InAltime toate celelaltepArti ale cetAtii (a se vedeà §i pl. XII). Singur acest turn mai are un tavanIntreg. Odaia de deasupra tavanului (a se vedeà sect. C-D, pl. II), cu unperimetru de vreo 41/2 m., posedrt Ina, partea de jos a ferestrei, destul
(1) A se vedeb. W. Schmidt, Suczawa, pag. 94. Dupá cum spune Szujski, Stefan cel Mare.1inchise pe trimisul polon Medzilewski, arhiepiscopul Camen4ei, In abeciurilen cetMii de munte delaSuceava. N. lorga spune, In Geschichte des rumanischen Volkes im Rahmen seiner Staatenbil-dungen, Gotha 1905, II, pag. 27, 01 Vasile Lupu pine& sA se Inchidä qi tortureze oameni In beciu.
Cetatea Sucevii. 4
www.digibuc.ro
50 CETATEA SUCEVII
de mare, Indreptath spre miazázi. Dedesupt se aflh o Inchpere färh fe-reastrh, la care duceh o seal% deosebith, piezise, In littime numai de 70 cm.hichperea aceasta, ea o pivnith, are o ash numith boltiturh mnhstireasch,construith, cu cea mai mare ingrijire, din chrhmizi mici. Mhrimea ei einiesorath, fath de odaia de deasupra, cu spatiul cuprins de scilri, de zidullor si de o mich ingrosare a zidului: ea are 3.2X 2.5 m. La tavan si lapodealh se vhd mici canaluri de zid Indreptate In afarh, spre miazäzi.
Turnul 40, din coltml sudestic, va fi fost la inceput asezat asemeneaturnului 38 din coltul sudvestic, did se mai aflh inch o ramhsith de zidIndreptath aproape vertical spre fatada de miazh'zi, care zid a Mcut desigur parte din turnul anterior. Si in urina, turnul aveh o pozitie diagonalh,
Fig. 36. Scoaterea molozului din turnul 38.(Fotografie din a. 1895, dela pt. 10, pl. II).
dar forma nu-i era deplin dreptunghiularh. Duph cum se poate deduce dintemeliile sale deosebite, turnul acesta a fost reconstruit de mai multe ori.
Lhrgimea lui internh e de 41 2 5 m., iar dimensiunile lui din afariiIntrec deasemenea pe ale celorlalte turnuri, ceeace arath ch a fost cel maiputernic. Aceasta, precum i asezarea lui piezise, care aveh de scop sh sla-beasch efectul gloantelor indreptate asuprh-i, ne face sh credem eh turnulacesta, 40, a fost punctul principal al Inthriturilor.
Duph o traditie, cetatea Sucevii aveh un turn numit «Ne bojse», adichaNu te teme», despre care se zice eh erh in fata odhilor domnesti alecastelului i eh s'a surpat la 1672, In urma unui cutremur de phmhnt.Dtiph indicatia putin precish «In fata odidlor domnesti», nu se poate hothrIdach turnul «Ne bojsen erà identic cu turnul diagonal de care vorbim, maiales ch daca, cu adevarat, cutremurul a contribuit la surparea lui, atunci s'ar
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 51
puteit mai degraba presupune ca turnul oNe bojse» a fost de partea nordiciia castelului, mai proprie pentru surpare. Acolo puteà fi de altminteri vAzutdin depuirtare §i locuitorii cetatii puteau aveà o priveliOe Intinsá din el.
IncAperile castefului.
Inch dela prima vizitA pe care am filcut-o cetatii, m'a interesat indeosebi restul de cliidiri wzate In punctul still cel mai inalt §i aproapesingur la vedere ruinele paraclisului. Interesul acesta a fost:provocat de0 imprejurare, chreia de sigur putini i-au dat atentie. Anume in fatada alta-rului dinspre riisitrit, se afla un numar de pietri de un material de calitate
Fig. 37. Temeliile paraclisului, vilzute din afará.(Fotogratle din a. 1901, dela pt. 11, pl. II).
superioara, cari atrag atentia prin mArimea lor §i prin coloarea lor de-schisa, ii cai au apartinut negre§it unei alte cliidiri. Ele se pot distingebine In fig. 22 (pag. 37) §i In fig. 24 (pag. 39), precum §i, In parte, In fig.37. In aceasta din urmA, care este o liirgire, 'in sens orizontal, a figurii24, se poate cunoWe foarte bine, dupa coloritul mai deschis al partilorde jos ale zidurilor, 'Ana la ce inaltimi considerabile (pitna la 6 m.) fuseseráIngropate inciiperile inainte de Inceperea säpaturilor. Lingá peretele alta-rului, terenul crescuse, dupg, cum se poate observit §i In fig. 22, pitna pesteInilltimea locului unde sta gardianul, care se vede In fund, sus de tot.
Litingiti acesta se observa de o parte un snip, de alta o astupare
www.digibuc.ro
etTATtA SUCEVI1
partialh, cu zid a ferestrii dela altar. Ambele aceste lucitri au fost filcutenumai acum In urma, reclamate fiind de interesul conservitirii ruinei,
In aceeas ilustratie se vede si cadrul de piatrii, netedk terminatIn arc gotic, al usii care duce din liala 14 In Incitiperea 15. Tot din ease mai poate cunoaste c1i peretele respectiv avusese tencuealA, de var.Aceasta, ca i peretele In genere, se continurti In dosul corpului de zidindicat In plan (pl. II), 1ang b, prin o reprezentare grafica mai deschiskceeace dovedeste ca corpul acesta de zid a fost adAugat mai In urmA, casprijin, spre a se evità, primejdia unei surprui. Mai la dreapta se Arad, Infund, Incadrarile de piatrrt netedti, ale portii 17, iar pe marginea figurii,arcul c, Intors spre incadrarea din dreapta.
In fig. 38 se vhd cele mai insemnate si mai caracteristice pietri cioplitedin peretele mrând de susdin afar& al al- 'íz/ In jos, piatratarului paracli- cea dintrti lasului, cari pro- / L stAnga) si pia-
:
vin dela o --GG 70 tra p1ttrat6, n,dire mai veche. cu semnul cio-Ele au 1/ din plitorului (rtm-mrtrimea natu- eq/ dul al treilea,
20
trele acestea se A stfel de pietreran,. Dintre pie- piatra a treia).
pot recunoaste s' au descoperitin fig. 22 si 24 4.. In total un-
2.m ai ales : cea sprezece. Par-, tea cea mai ma-Insemnatiti In
fig. 38 cu m (In re a lor mufti-ritindul al doilea tiseaziti manu-de pietre mari Fig. 38. Pietri cioplile din peretele de afara al altarului. chiuri de ba-
N. din indrimea naturald .deschise, nu- ghete rotunde,cioplite intr'o formri, care dateazrt din timpuri vechi i care se grtseste Inmod tipic mai ales la bisericile moldavo-bizantine din sec. al 16-lea sial 17-lea, ca mici adausuri pe stâlpi, ca nervuri de bolti, cornise, brae, etc.Unele au profilul cornisei gotice tArzii In forma de cununti.
Nu incape Indoeal6, c6, pietrele acestea provin dela vreo bisericA orto-dexk ce va fi existat aproape de cetate, de sigur nu afarrt din Suceava.Si se poate usor presupune CL biserica aceasta a fost chiar paraclisulcastelului, In constructia sa dela Inceput, care a trebuit sit fie driritimat cutotul, fie din cauz6, cit ameninta cu surparea, fie crt va fi suferit stricjciunidin partea dusmanilor. Mai tarziu el a fost construit de nou. De fapt siaì avem urine de mai multe reconstruiri, cum am vitizut, de repetiteori pitina, acum, cd am avut mai ales la turnul diagonal 40.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 53
Admintând aceasta, putem sustinea ca, in privinta arhitectonic i artis-tied, paraclisul cel dintaiu s'ar fi putut oricand comparà cu paraclisul recladitIn urma, ale carui resturi exista Inca §i se deosibesc prin märimea bor.
Fig. 39. Vedere In interiorul altarului paraclisului, inainte de Inceperea silpäturilor.(Fotografie din a. 1895, dela pt. 14, pl. II
Fig. 40. Lucritri de siipaturi In fats, paraclisului, in curtea dirt I5untru.(Fotografie din a. 1895, dela pt. 12, pl. II
Figurile 39, 40 §i 41 ne arata ruinele paraclisulul vazut in interior.Din paraclis, care se afla In etaj, deasupra incaperii 43, mai exista
numai apsida altarului, de care am vorbit dejit In parte. De amândoua la-
www.digibuc.ro
54 CETATEA SIICEVII
turile ea avea scobite In zid cele doua firide tipice, proscomidia i diaco-nicon-ul, pentru scopuri liturgice. Firidele acestea slabiau Intru catva sta-bilitatea constructiei. Din ele mai exista numai cea de care miazanoapte.Paraclisul era pictat dupa toate regulile: urme clare de pictura se mai vad In«conchis» i la fereastra de catre ra'sarit. Dupa cum spune d-1 Domarski
alti locuitori din Suceava, paraclisul se mai afla Inca pe la 1860 Instare bunioara, avand i bolta, precum i pictura, aceasta Insa, ade-Ararat, foarte deteriorata. Dealtminteri stricaciunile facute picturii sunt deproveninta mai veche, cauzate, dupa cum se zice, de Cazaci, cari au scos,cu sulitele lor, ochii din icoanele sfintilor.
In Incaperea 43 se patrundea deadreptul din curte printr'o 110, care seputea zavorl pe din launtru cu ajutorul unei grinzi. Ca subparaclis, cumera, ea nu avea nici o legatura cu lncaperile invecinate.
Fig. 41. Altarul paraclisului, dup5. curatire.(Fotografie de d-1 Bischoff, din a. 1897, dela pt. 13, pl. II).
La Incaperea 42, alipita de aceasta, la miazanoapte, se putea ajungenumai din portal, prin o ue In arc gotic, cu incadrare de piatra. Laugh'110 era o fereastra mica dreptunghiulara, a carei incadrare era cioplita, Inbaghete gotice, Incruciate. Incaperea aceasta va fi servit ca local pentrugarda. Peretele cu fereastra, pe care se poate cunoa0e Inca bine spoealaveche i neteda de var, precum i tencueala, a fost captuOt mai tarziucu un al doilea zid, mai subtire, In interior, 0 cu un al treilea, In exterior,de sigur din consideratii de stabilitate. In coltul drept, langa fereastra,era o vatra pentru foc, iar In coltul stang o scar& spirala (a se vedea fig.41, la stanga), la care se ajungea din carte.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEV1I 55
Scara aceasta duceit In etaj, de sigur deadreptul Inteun coridor, careerà construit pe cel putin douä, laturi ale curtii interne latä de 22 m.lungä de 28 m. Din aceastä scara, s'au mai prtstrat câteva trepte foarteroase. In coridorul la care ea duceà, se deschideä negresit si usa principaläa paraclisului.
Coridorul sau galeria se sprijinià pe stâlpii e, f i n. Cei din urmä,asezati spre miazänoapte, au fost construiti de sigur ulterior, din pietre pa-trate destul de mari. Ei ies In afard de zidfatä de stälpii e §i f, cari auo lungime mijlocie de 1.95 m. cam cu 2.05 m. si erau lmpreunati prinniste boltituri construite cu ingrijire din chrämizi de un format mai mare,cam ca cel de astrizi (a se vedeit sect. O-P, pl. IV). La partea de josa boltilor In forrnä de butoiu se vede o pkturä subtire de tencuealä, foarteconsistentrt, pe care se observa urmele litsate de scândurile (nedate larindea) Intrebuintate la plafonare. Tencuealä netedá nu avem ad. Distantadintre cei doi stalpi Insemnati cu f e, relativ, mare. S'au descoperit insa,de pildä la m, temelii, cari sustineau coloane de piaträ sau de lemn, pecari erst asezat acest coridor. El deci nu se räzimit pe boltä, iar po-deala lui a putut st aibri o pozitie mai joasä cleat galeria construitä saureconstruitä mai tärziu la sud i asezatii pe sttdpii n.
Incilperea cea mare 44 e cam cu o jumätate de metru mai jos decktnivelul curtii, din care se puteà intra prin o usri larga ca o poartri. Aceastase Incuitt pe din lrtuntru cu un zitvor construit dintr'o grindri, care puteit fiprinsa In zid. Längrt poarta aceasta erh, inspre curte, de o parte o fere-struicrt, iar de cealaltii parte o fereasträ, mai tarziu astupatit, care dedeitInteo crtmarutrt boltitä 46. Nici cämäruta aceasta, ca si stâlpii coridorului,nu dateazrt dela inceput.
Incaperea 44, care se aseamänä unei hale, e Impartitrt, dealungul, prino serie de stälpi cu arcade, In doua parti (a se vedeä sect. E-F, pl. III).In partea cea din dos, spre caprttul de miazäzi, era despartitä, prin unparete transversal, construit aproape färä de temelie, o crtmäruta 45. Inacelas capät se mai aflau oarecari constructii de zid, cari tindeau, de bunaseamrt, sh fereascrt dela prrtbusirea amenintrttoare clitdirile invecinate, maiales turnul 40, asezat diagonal.
Fotografia reprodusä In fig. 42 s'a luat din punctul insemnat cu sa-geata la 15 (pl. H), care e cu 41/2 m. deasupra nivelului durii, adia cu vreo5 m. deasupra podelei din bala 44. PM& aci ajunsese ingroparea castelului!Nivelul dela inceput al molozului se poate deduce duprt Inaltimea de acuma zidului din fata, citici ajungett, mai Inspre fund, 'Ana la locul pe careIl aratá prtzitorul din fund cu bratul sat]. stâng.
Hala Intreagrt erit la inceput boltitä: pe stalpii mijlocii, construiti dinpietre cioplite, se sprijiniau arcuri, tot de piatra. Unele din pietrele prttrateau semne de cioplitori. Constructia arcurilor e de chrämizi. De acelas ma,-
www.digibuc.ro
56 CETATEA SIICEVII
terial erau si cele doua bolti longitudinale In forma de butoaie. Baza celei dinfund se cunoaste bine, mai ales pe peretele cel inalt din partea dreapta, carese lateste in jos, formând pante si trepte. Celia lalt zid e de piatra necioplita.
Când am descoperit hala, arcul ce se vede in fotografie, In fund, lângaperetele transversal, nu mai exista. Asemenea lipsia si capatul arcului primde dinainte, care se Alt In partea de miazazi. Pentru apararea celorlalte
arcuri si pentru a marlputerea de rezistenta aruinei liberate de moloz,nu numai ca am inlocuitsau Intregit arcurile carilipsiau, ci am construitsi aci, din materialulexistent, ca si in alteparti ale castelului, stalpiproptitori si am facutintregirile necesare. Pelanga arcurile amintite,se mai vad in fig. 42si urmatoarele construc-tii de conservare : In
partea de miazazi a al-tarului, puternicul stalpcare propteste zidul sus-pendat (Wig% snip sevede mana gardianului),apoi stâlpul mai din-spre fund, In partea demiazanoapte a altarului,si o parte a pereteluitransversal pe care stagardianul.
Hala 44, pe care vomnumi-o de aci inaintea cea de sus» serveste
acum pentru adapostirea celei mai mari parti din pietrele cioplite scoasedin moloz In cantitati mari si de forme diferite. Pentru inchiderea haleis'a construit o poarta mica.
Camaruta 46, care se afla langa hala si are o Inaltime numai de 1 1/2m., era, la inceput, deschisa. Dupa Indepartarea molozului ce o ingropa,s'a dovedit Insa ca era Inchisa cu un zid subtire de caramizi si se intre-buina ca cripta. Cand a fost deschisa (In anul 1896), s'a aflat, sub o les-
Fig. 42. Vedere in hala de sus, 44.(Fotografie din a. 1901, dela pt. 15, pl. II).
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 57
pede grea, despicata deacurmezi§ul In dourt, scheletul unui barbat puternic,cu capul indreptat spre nord i picioarele spre sud. Se cunoa$eit bine casicriul fusese astupat mai de mult din toate pärtile cu pamânt batut. Dinsicriu mai rämaseserit numai câtevà, bucati. S'a mai gasit §i o copcie micade alarna. Mormfmtul pare a mai fi fost odata descoperit.
Wilhelm Schmidt da cu pärerea ca räma0te1e cadavrului din acest mor-nu:Mt ar puteit fi ale lui Petru Dévay, comandantul trupelor auxiliare arde-lene ale lui Stefan Voda Toma. Pe acest Dévay II omorlse Insu Joan IIEraclide Despot. Dupa alta versiune cadavrul acesta ar fi al lui Tirnu. Chmel-nicki, capetenia Cazacilor, care-0 pierduse vieata In anul 1653 pe CämpulSanturilor. Paul de Alep spune lush', In descrierea memorabilului asediudela 1653 (1), ca Gheorghe Voda i$tefan a dat voie asediatilor, cari plecaudin cetate, sä iea cu ei corpul capeteniei lor moarte. Apoi, dupa spusa luiW. Schmidt, Chmelnicki erà tanar, mic i otova, pe earrd scheletul se vedea fi fost al unui barbat In etate de vreo 40 de ani §i avand o Inaltimemai mult deck mijlocie.
Ciimaruta aceasta era (abstractie Mcand de subparaclisul 43, care aputut servl, ocazional, de cripta, fara srt se fi aflat Insa cadavre In el) unloc mai deosebit de immormântare In castel. De acéea trebue sa admitemca eel ingropat aci a fost In tot cazul o persoana distinsa i foarte im-portantä. Scheletul a fost reingropat in chnitirul oraului, punandu-i-se lamormânt o inscrip(ie potrivita.
In coltul Indreptat spre curte, Intre camera 46 0 Incrtperea 47, se aflito tabla de marmorä, care a putut sa, ail) i o inscriptie. Aceasta tabla, duprtdescoperire, s'a pulverizat aproape cu totul, de sigur In urma influentei demai demult a focului. Din cadrul de piatra centi0e sculptat al ei s'a maipristrat un colt, dar §i acesta foarte defectuos.
Incaperile 47, 48 0 49, accesibile direct din curte, erau boltite. Ele ausuferit mai multe reconstruiri i Intariri (a se vedeä sect. C-D, pl. II, L-M,pl. III i Q-R, pl. IV). Inteun colt al odrtii 47 se Arad temeliile i gura dehorn a unui cuptor. Camera 48 aveit o scara spirala, care duce& din curtedirect la etaj. Se poate ca peste camera aceasta sa fi fost o tinda, dincare se puteit ajunge atat In odaia invecinata cat 0 in coridor 0 In odaiadin etaj a turnului 39. Odaia aceasta aveit, dupa cum s'a mai amintit, ofereastra Indreptata spre miazazi i erà astupata plinh' la parapetul aces-teia. Din ea se putea coborl in Incaperea ca o pivnita descrisa mai sus.
Odaia cea mare, Insemnata cu 49, Para ferestri i cu zavor mare pedin lrtuntru, a fost In mai multe randuri recladita. Pragul de piatredela uasa mai exista Inca. Pe pereti se observa, In multe locuri, tencueala neteda
(1) J. Fleischer, Zur Geschichte von Suczawa, pag. 13. In privinta lui Petru Devay, a sevedeà, si W. Schmidt, Johannes Jacobus Heraclides, pag. 31.
www.digibuc.ro
58 CETATEA SIICEVII
pe ,aceasta urmele legaturii cu taTanul boltit. La peretele din fund eadaus un arc lat de zid (a se vedeà i fig. 35, pag. 47, in care e in-dicata, In dreapta, jos, o parte din acest arc cu fata din afara). Se poateca sub aceasta sa fi fost o poarta de ie0re, astupata ulterior cu zid; sepoate Ins& sa fie numai un arc de uvrare (sect. 1-K, pl. III).
Incaperea Intinsa 50 erà, In raport cu curtea internä, subteranaservia, de sigur, ea magazie, depou, etc. Spre curtea aceasta sunt ferestrede pivuita, ale chror Incadrari de piatra, bine lucrate, se afla, In partela locul lor (a se vedea sect. A-B, pl. II, i S-T, pl. IV). La o era o scarade ie0re cu trepte In marirne de 22X 35 cm. Scara aceasta trebue sa fieposterioarà, caci, sub ea, se afla o fereastra de pivnita, la care nu s'armai fi putut ajunge dupa construirea searii.
0 alta ie0re larga, probabil cea dint4 wzata tocmai In fata por-talului 18, se afla la 52. i acl s'au facut lush' unele schimbari de con-structie. Se pare c In locul acesta a fost o rampa, Maria prin grinziwzate in mod neregulat, ale caror gauri din zid se mai pot Inca vedea.Pe rampa aceasta puteau sit patrunda trasuri mai mici pana In halrt.
La Inceput hala era mai lunga. Ea se afla cu trei metri mai jos dealnivelul curtii din launtru si aveà, si un perete transversal, adaus mai tárziu
Intrut in mai multe rânduri, in care era zidita i o coloana octogonalade piatra. Dupa cum s'a amintit mai inainte, o parte din peretele trans-versal al odaii 51 s'a surpat.
Hala aceasta de vest sau de jos era Impartita, ca i cea de sus, de est,prin stalpi cu arcade, ceva, mai joase, cu semne de cioplitori pe ele, In douajumatati longitudinale, cari, cel putin in parte, erau boltite cu caramizi, cumsunt, In unele locuri, í acum (a se vedea fig. 43). La zidul cel lung se vadcontraforti de piatra pentru arcade puternice, cari se Intindeau peste la-timea Intreaga i aveau s supoarte de sigur peretii transversali ai parte-rului. Intr'un loc se vad i gauri de grinzi la Inältimea tavanului.
La capatul de miazazi al halei care e separat In atva de picioareleputernice ale unor stMpiboltitura de caramida e conservata Inca binior.Pentru conservarea ei a trebuit Insa sa se construeasca mai multi stAlpi
arcuri de sprijin. Incaperile wzate peste boltitura, In parter sau etajulprim, trebue sa fi fost cu boltituri i Impodobituri bogate, caci aci se aflau,Intre altele, numeroase nervuri de bolte lucrate In stil gotic curat, cu sec-tiuni transversale In forma de pere i pietre sprijinitoare Impodobite cu bla-soane i alte ornamente (v. fig. 58 0 59, pag. 71 §i 72). Alipiti deinspre curtea castelului, sunt doi stalpi de piatra necioplita q, cari au, putinpeste nivelul curtii, o boltitura. Al treilea snip, desemnat in plan, servianumai ca margine pentru rampa.
Ilustratia 43 a halei 50 s'a facut din punctul 16, pl. II. In fata de totse vede capatul zidului p, care se afla In colt, Intre peretele transversal de
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII
Fig. 43. Vedere In hala de jos 50.(Fotografie din a. 1901, dela pt. 16, pl. II).
Fig. 44. Vedere in curtea din 15untru a easteluhii, In cursul luerArilor de ourAire.(Fotografle din a. 1901, dela pt. 17, pl. 11 .
59
www.digibuc.ro
60 CETATEA SUCEVII
miazanoapte i Intre zidul vestic din afara. La dreapta, In fata, un zid con-struit pentru conservarea ruinei. In fund de tot, unde se vede gardianul,lnaltimea papa la care a fost Ingropat castelul, anume socotind-o panala podeala de peste 6 m.
Fig. 44 ne ofera o vedere In incaperea 49 i In o parte a Incaperii48, apoi In curtea din launtru a castelui, In care molozul zace pe alocureaInca In movile Intregi. Tot acl, In fund, se vede biserica Mirautilor, pe de-plin reconstruita In exterior. In ilustratie se mai poate vedea i stradacu un coborl cam repede a Mirautilor, din care se desface, Inspre privitor,drumul serpentin, de calarit 0 de picior, care ducea la podul ce se pre-supune a fi existat peste garla Cacainii i, de ad, la castel.
In sect. O-P (pl. IV) arcul de deasupra u0i care da In camara 48 aredirectia opust arcului pe care II arata fotografia. Aceasta provine din faptul
deteriorandu-se arcul ce se vede In ilustratie, s'a ivit necesitatea dea Intinde, Inspre capatul de jos al acestuia, un arc sprijinitor, care etocrnai cel desemnat In sect. 0-P, pl. II.
Cistern a.
Ca fiecare casa sau palat din evul rnediu, orice castel avea In curte putultrebuitor, Impodobit de regula foarte frumos. Dupa IndepArtarea molozuluidin curtea castelului cetatii dela Suceava, m'am apucat numai cleat sa,
caut putul presupus ca existent 0 ad. Incordarea-mi era cu atat maimare, cu cat traditia vorbia de o fantana adanca de mai multi stanjeni,ce s'ar fi aflat odinioara In cetate.
Cercetarile, facute cu cea mai mare ingrijire, n'au dus Insa, cu reg-ret constat, la rezultatul dorit. Adevarat câ am dat de o adancitura informa de fantana. Aceasta s'a dovedit însâ, dupa ce a fost curatita pan&la adancime de 4 m., unde s'a dat de pamant sanatos, ca nu era deadun simplu basen pentru strangerea apei, adica o cisterna: 54 (pl. cudiametru relativ mare, de 5 m. Nu s'a Irnplinit deci cel putin panaacum ateptarea de a putea scoate obiecte bogate §i pline de misterdin adancimile unui put astupat de veacuri. De altminteri, dupa cum s'aamintit dep. mai Inainte In mod docurnentat, nu e probabil ca un put,din curtea castelului, oricat de adanc, sa fi putut da apit destula.
Cisterna, in care nu s'au aflat de loc lucruri de vreo importanta, atrebuit sa fie descoperita, dar bine Imprejmuita. Peste ea trece podul 55,de piatra necioplita, conservat Inca bine, In forma de arc, avand o la-time de 11/8 m. (a se vedea, seq. A-B i C-D, pl. II). Mijlocul lui era cu 30 cm.sub nivelul curtii. Grosimea-i era: la mijloc de 60 cm., la picioare de 80 cm.,Intinderea deschisa de 4.5 m., iar Inaltimea de 1.5 m, Podul se sprijinia pe un
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 61
gratar de stejar, acum aproape de tot putrezit, fAcut din grinzi 40 X40 cm.,prinse bine In mortar. Podul acesta poate sì fi fost construit Iii cisternapentru a se puteit sprijinl pe dânsul coridorul sau pentru a se cAstigh pit-inânt resistent dupa o eventuala astupare tota16. sau partialft a cisternei.Se poate siti fi servit, In legilturt cu temeliile Invecinate m, ca baza pentruvreo constructie, care se rAzimA pe el (hIrgirea coridorului din etaj).
Conductele de apa din cetate.
Din cele expuse pânrt aci, cetitorul a putut sa, observe adeseori citpentru scurgerea apei de ploaie si a celei pentru uzul zilnic, de sigur
pentru fecalii, s'a avut o grije deosebia. Scur-gerea aceasta se faceà pretutindeni prin niste sco- '5 - 4
curi largi, acoperite cu lespezi de piatra. Scocuri defelul acesta, cari se aflii tot In pozitia lor cea vechesi au, In cele mai multe cazuri, o Inclinare Insem-natA, s'au descoperit de pilda. In mica incilpere delângit r, alaturea de rondelul 11, In coltul s, Intrerotunzirea Inctiperii insemnate cu 16 i intre partea ...
de zid drept alipit, In partea sudvesticil, afarà de tur-nul 40 (t), In pivnita turnului 39 si In alte locuri. Cuasemenea scocuri sau canaluri am mai facut cuno-stinta la g, h, j, k, 1 si la chldirile 33, 34 §i 35. Leghtura Intre scoeurise faceh prin ciubuce (fhltuire). A se vedeit fig. 45.
Fig. 45. Seoeuri de piatrilpentru apa:
1/20 din marimea naturala .
www.digibuc.ro
MATERIALUL DE CLADIRE
1 013TECTELE GASITE
Molozul.
Molozul scos se gasiä aproape pretutindeni in mai multe päturi i secompune mai ales din pietre 0 bucati de caramizi, din ramh0te de mortari bucati de zid. Marea lui cantitate aproape pana, la o Ina, ltime de 6 m.
arata, cä avem a face cu cladiri de o respectabilit märime, cari parte s'ausurpat, parte au fost däriimate. Aceasta s'a facut in deosebi mai thrziu, sprea se procurà material at mai ieftin de clädit. In curtea exterioara a cetä(iise gäsesc päturi de moloz cari contin mai mult sau mai putin phi-Mint.Potrivit cu Inältimea, dam 0 de insemnate 0 diferite paturi cu oase deanimale mici (paseri, pe0i), cenue, carbuni 0 alte ramh0te, apoi de ph-turi cu urme de foc, a§ezate, In cele mai multe cazuri, piezi§. Urme de fo-curi anume puse, cari au bäntuit, pustiind cetatea, se pot vedeä In multelocuri. Masse le de moloz sunt de regulh ash de consistente, hick molozularuncat pe coasta de chtre miazhnoapte a cetätii, ales materialul mai greu,care s'a rostogolit pânh In vale, a fost carat §i se call cu sute de cart*,spre a servl la pietruirea stradelor din Suceava.
Resturi de eadavre.
Mud am vorbit despre camtiruta 46 a castelului, am amintit de ca-davrul immormantat acolo, care a fost de sigur al unei persoane de seama.Cu prilejul acela, am emis phrerea eh 0 subparaclisul 43 a putut servl caloc pentru immormäntare. In cazul acesta poate fi vorba numai de membriai familiilor domnitoare, pentrucil, Incaperea aceasta trebue socotith ca ti-nand de clrldirea sfintith. Stim apoi eh majoritatea Domnilor din timpurilevechi 0 mai note', 10 au locul de odihnh In biserici mari, cht mai sigure,In cari adesea ei 0-au preghtit mormintele Inch find in vieatil. AO gh-sim: In fosta catedralh episcopalh din Rildhuti, mormintele lui Bogdan I0 ale unora din urma0i shi, in vestita manastire dela Putna, pe ale lui
www.digibuc.ro
64 CETATEA SIICEWI
,$tefan cel Mare si ale membrilor familiei sale s. a. m. d. O eventual& im-mormântare a unor persoane din familia domnitoare In paraclisul cetiidela Suceava trebuli st fl fost deci totdeauna provizorie. Un mormant Intoatit forma a fost probabil bolta, evident recläditA, din dosul zidului b(pl. II), amintitA deja la pag. 38, In care se pute& ajunge prin curtea an-terioarh 14. Faptul pare a se dovedl prin ciir&mida (fig. 70, e, pag. 76) gäsitaIn apropierea acestei cavitati, care avea o inscriptie ce Incepea cu o cruce,prin resturile de pantofi si o mica monet& moldoveneasca gAsitA acolo.
Afar& de cadavrul amintit, s'au mai aflat, cu prilejul stipaturilor, rh-mäsite si dela alti multi morti, cari, adevhrat, In cele mai multe cazuri,nu erau immormantati la o adancime mai mare. Numarul lor e de aproape80, far& a socoti cadavrele ce vor fi ramas ascunse in portiunile de terennecurAtite pe deplin (2 0. 3, pl. II) din curtea exterioarA a cet4ii sau subterenul neexplorat InaA, precum si In unele locuri din santul ceatii. Se maipoate apoi ca unele cadavre sä se fl surpat i s6, se fl Ingropat odat& cuterenul protii nordice a cetatii.
Astfel cetatea poate fi socotita ca un adevArat cimitir, Ins& nu Intimpul de Inflorire al ei, ci dup& ce a fost parAsith i, In parte, &wit-matA. Aceasta o dovedeste si faptul amintit cA, In multe cazuri, ca-davrele au fost gäsite la o mica adâncime sub suprafata molozului, cares'a asezat peste ele numai cu timpul, deoare ce el lipsià la inceput.anume Immormantare regulat& s'a constatat la cele opt cadavre desgro-pate la 1902 In coltul a al incaperii 12. Acestea erau asezate In dour',randuri, ce se Incrucisau. Impreunä cu ele s'au gsit numai potcoave decisme si rámAsite de InchltAminte.
Trei schelete omenesti zaceau direct pe grinzile de stejar, descoperitein 1901, cari serviau ca sprijin pentru piciorul de miazrmoapte al poduluiintins peste cisternA. Oasele lor erau dej& foarte putrezite. Pe sternul unuischelet se OM un amulet (a se vedea pl. X, partea dreaptA, fig. a doua,sus) de stofá, pe care era o broderie de fire de metal, acum oxidate,avand o mArime de 7X10 cm. Broderia reprezint& o cruce latinì i pe eao cununit sau o coroanA de spini. In partea de jos a ramurii verticale acrucii sunt literele J. H. S., lucrate mai mare. Totul e incadrat cu un or-nament In forma de ghirlandil. Se intelege c& immormântarea celor treicadavre s'a putut face acl numai pe timpul and cisterna er astupat&si nu se mai putea Intrebuinta.
Inainte Inch de desgroparea celor patru stalpi delka s'a dat, in parteade miazanoapte a lor, la o adâncime de un metru, de 14 cadavre, asezateIn jurul unui stalp de lemn. Alte obiecte sau resturi de sicriuri nu s'auaflat. In anul 1902 a fost desgropat, In acelas loc, spre rAsArit delazidul 31, un alt schelet omenesc. Se impune deci intrebarea: nu cumvaexist& vreo legAturA Intre cadavrele aflate i acesti patru stalpi si nu cumva
www.digibuc.ro
CETATB A StrCEVII 65
stâlpii acestia sunt dela vreo spanzurAtoare massivh, asezath aci si pentrua ingrozl.
In apropierea blocurilor chzute din turnul 37 s'au aflat, Inch, din anul1898, patru schelete, Immormântate In mod neregulat, iar In anul 1901 s'aghsit, lângh turnul 38, In coltul de catre camera de gardh, un sicriu con-struit din scânduri groase, baute cu cuie lungi, continând oseminte ome-nesti, dar fiírh alte obiecte.
In apropierea zidului celui mare de aparare, cam pe locul insemnatcu u, s'au aflat, la o aancime mica, In moloz mai vechiu, patru schelete,asezate neregulat, spre 24 un al cincilea si, In fine, chiar laugh, 24, subo lespede mai mare, aproape de suprafath, Inch dou& cadavre.
Cea mai mare parte din cadavre, si anume treizeci, erit asezath Inmod neregulat, pe spatiul ingust dinspre punctul h. Nurnai In doll& cazuris'au gäsit pe laugh" ele resturi de lemn si cuie. Tot aci s'au mai desgropat,in anul ultim al lucrhrilor, 1903, Inch trei schelete.
Unele din aceste cadavre vor fi dela cei ce si-au gäsit moartea, lup-tând ca prieteni si dusmani, In cetate, unde au si. fost Ingropate. Nu eexclus apoi ca altele sh fie din timp mai nou, poate chiar rezultat al vre-unor crime, ori sh, fi fost aduse din oras, In timpuri de epidemii, pentrua fi asezate intr'o groaph comunh.
Toate rhanhsitele acestor numeroase cadavre au fost din nou immor-rnântate In partea ortodox& a cimitirului orhsenesc.
Zidurile cethjii.
Zidurile cethtii erau construite, duph cum se vede Ihmurit si din fo-tografiile date ca ilustratiuni, In cea mai mare parte, din piatra necioplith.Cariere de astfel de piatrh sunt In apropiere, mai ales la caphtul pantei Qa platoului (fig. 4, pag. 8), dela cetate spre nordest, In imediata apro-piere a râului Sucevii, apoi In vhguna lateral& T a garlei Cacaina (1).Pentru a distribul in mod egal presiunea In ziduri, s'au asezat, In multelocuri, leghturi de lemn, acum, In mare parte, putrezite.
Co lturile ca si stâlpii liberi si leghturile arcurilor s'au construit adeseadin piaträ cioplith. Schrile, cel putin o parte din ele, cadrele usilor, ner-vurile boltilor s. a. au fost deasemenea construite din piatrá. Boltirile sefhceau de regulh din chrhrnizi si din tuf usor, cum el.& cea dela paraclis,ceeace s'a dovedit prin numeroasele buchti de piatrh de acest soiu, ghsiteIn molozul din camera 48. E stiut apoi ch cupolele multor biserici or-
(I) Sub podul orasului de peste Cacaina, pe drumul spre Bosanci, se mai vad Inca, pe fun-dul garlei, straturi puternice de st&ncg.
Cetatea Sucevii. 5
www.digibuc.ro
66 EVATEA SOCEVII
todoxe din Bucovina, ca de pilda cea din Radauti, s'au construit lntrebuin-tându-se i tuful. Aceasta spre a micpra cat mai mult apasarea pe zi-durile de rezistenta. La construiri ulterioare de ziduri se Intrebuinteaza §icaramizi pentru pereti.
Fe lul earamizillor I mortarul.
Caramizile sunt de format mare 0 mic: cele dintâi cam de marimeaobi0luitä i acum In Austria (29, 14, 61/2 cm.), eele din urmA, Intrebuintatemai ales la boltituri, cu mutt mai mici, avAnd In termen mediu dimen-siunile 24, 13 si 472 cm. E de observat ct formatul cel mic se intre-buinta aproape excluziv la boltile dela cupolele bisericilor i manAstirilormai vechi. Astfel de cAramizi se fabricau, dupa cum dovedesc multele exem-
plare aflate, In cArAmidAria paräsitAa lui Wolosczuk de pe cursul supe-
, Hor al Cacainii (uncle s'au desco-perit i tevile unui apeduct vechiu).
Materialul pentru caramizi era Ingeneral foarte bun, cum a fostcel intrebuintat pentru tevile delaapeduct, despre cari s'a vorbit ama-
a nuntit mai inainte. Multe din caramiziau pe una din fetele lor late nite§entulete (impresate cu degetele pe
pamântul Inca nears), facute In scop de a obtinea o impreunare mai intimaintre caramizi 0 mortar. Felul acesta de caramizi se va fi Intrebuintatmai cu seama la pavarea coridoarelor.
La pardosire se Intrebuintau, pe Mug% carämizile obipuite, placipatrate, rombice, exagonale, etc. Caramizi smal-tuite de felul acesta, intre cari unele patrate, cufrumoase ornamente, se Intrebuintau i pentrucliptu0rea peretilor (1).
In fig. 46, a se reproduce o astfel de placa,
Fig. 46. Placi patrate ornamentate: 1/10 dinmarimea naturall
Fi cr. 47 Caramida cu smolt verde:c'o bogata ornamentatie romanica, avAnd un pe- c'1/5 din marimea naturall.rimetru de 40 cm. Desemnul apare cam nere-gulat, dar e lucrat fluent, cu mâna libera. Fondul e verde inchis, iar orna-mentatia vegetala de sin* verde deschis. Fragmentul din placa b prezinta
(1) Iiiserica eladita de Stefan cel Mare la anul 1488 In comuna Sf. Ilie, aproape de Sueeava,are Inca In altar o pardoseala facuta de caramizi rombice ca sma4 verde. Cornisa de piatra, Informa de brau impletit, dela casa de locuit din Zamca, e cuprinsa intre doua randuri de caramiziam ältuite.
www.digibuc.ro
CETATtA SUCEVII 67
Uil desemn simplu liniar si nu e smaltuit. Placa c aveh desemn geometric,linii brune, smalt galben-verde i, In câmpul mijlociu, un ornament.
Fig. 47 reprezinta un fragment dintr'o caramida smaltaita verde, avândo grosime de aproape 5 cm. Pe suprafata ei a fost desenata, pe cand erainch cruclh, de sigur ca jucarie, figura unui caine aplecat spre piimant.Resturi de caramizi cu smalt galben-brun s'au aflat foarte multe In moloz.
Mortarul era preparat cu var gras. El contine de multe ori un adaus denisip din cartunizi pisate i e, aproape pretutindeni, de o mare consistenta.
licoperirea §i forma cladirilor.
Printre carämizile cele multe si de forme atat de variate nu s'au aflat ra-mhsite de olane pentru acoperis ; s'au gasit lush, pe Iâng cateva resturi detablh de plumb, foarte multe fhsii de tabla de arama, având o grosime de vre-un mm. Trebue deci sh admitem ct cItdiri1e n'au fost acoperite cu olane, cinumai cu site sau draniteobisnuite i acumsi cu tablh de arama. Aceastadin urmh se va fi Intrebuintat pentru acoperirea unor suprafate mai mici deacoperisuri. Faptul ca sapaturile n'au scos la iveala buchti mai mari de tabla,de arama, e a se atribul, negresit, i Imprejurarii ca materialul de felul acesta,considerat In timpul acela ca foarte pretios, a fost carat indata, dupa da-râmarea cetatii sau a fost intrebuintat pentru alte scopuri, poate chiarpentru batere de monete.
Dupa cum rezulth din numeroasele resturi de tencueli de pereti fru-mos pictate, In afara de paraclis, cu zugravelile sale de sfinti, au mai avutalte odM alese decoratiuni pe pereti i tavane. Diferitele placi cu bogataornamentatie, descoperite In numhr foarte mare, arata nu numai ch odh'ileaveau caminuri foarte frumoase, dar i ch unii pereti erau captusiti cu atariplaci. Toate acestea dovedesc ch. cetatea a fost, pe când servia Inch de rese-dinta, mai ales pe timpul Domnilor mai insemnati si mai bogati, ca Alexandrucel Bun, Stefan cel Mare, Despot Vod i Vasile Lupu, adica in sfertuldintaiu si In jumhtatea a doua a secolului al 15-lea, apoi pe la mijlocul seco-lului al 16-lea si In sfertul al doilea al secolului al 17-lea, nu numai un castelputernic, aproape inexpugnabil, ci i o clhdire foarte bunk de locuit, bo-gat împodobit i pompoash. Scriitorii nu i-au transmis deci In zadar lauda,ca vestea ei sa treaca hotarele Moldovei.
Numeroasele i variatele descoperiri, despre cari vom vorbi mai incolo,sunt o marturie vie despre vieata de odinioarh din cetate.
Reconstruiri.
S'a arhtat mai Inainte, de cateva ori Inch, ca. In multe locuri ale cethtiis'au Mcut reconstruiri Insemnate, parte din consideratiuni strategice, parte
www.digibuc.ro
68 CETATEA 8UCEVIt
spre a preven1 anumite surpAri, dtrâinãri i deterioraH fireti. Deasemeneapentru a miirl comoditatea 0 a face mai pliicute inciiperile de locuit. Ceprivete intinderea relativa a acestor reconstruiri, cetatea (lela Suceavatrebue s5 fi ocupat, din acest punct de vedere, un loc de frunte Intremultele cetAti ale evului mediu.
Pietri arhitectonice.
Afirmatiunea de mai sus despre repetite reconstruiri, ca i faptulcetatea primit forma ei din urmA Incetul cu incetul, prin preschimbAriefectuate in cursul timpului, îi gase§te confirmare cu deosebire In impre-
Fig. 48. Pietri sculptate depozitate In hala de sus 44.Fotografle din a. 1901).
jurarea c pietrile sculptate i ornamentate, aflate In moloz In deosebitelocuri si scripate din norocire dela Insträinare, se prezinta, In cele mai fe-lurite forme si variante de stil, mai ales In cel gotic de mai tftrziu si Incel din prima epoca a renasterii. 0 simpla privire asupra fig. 48, care nearatA o parte din pietrile sculptate depozitate in liala de sus 44, pre-cum si asupra fig. 38 (pag. 52) e suficientA spre a lntArl afirmatiunea demai sus.
In adeviir, afara de pietrile pg,trate, cari au, uneori, un volum de o jumrt-tate metru cubic si se gAsesc la colturi, stâlpi, etc., 0 afarii de pietrile wzatela baza stâlpilor de porti, spre a-i ferl de lovirea osiilor dela carA, de pietrilepuse la talpa boltilor si la arcuri, dtm, In flustratiile ce urmeaztt mai
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEV1I 69
jos, in forma geometrica si cu aratarea dimensiunilor, diferite pietri carac-teristic sculptate, din cele ce se giisesc in hala de sus a castelului si maimulte din cele depuse in muzeul din Suceava.
Acestea sunt pietri de incadrare, cu fine baghete gotice, pentruusi si ferestre (fig. 49 a, b, c si d) . In piatra a este o gaura, iar In
7
Fig. 49. Pietri de incadr5ri, eu baghete gotice: 1/20 din milrionea ntturala
piatra d mai multe, pentru zabrele de fier. Piatra din urma a fost gasita la33 (pl. II) si poate sa fie dela vreo fereastra a paraclisului). Tot pietri patratepentrulncadrari de usi si ferestre sunt si cele din fig. 50 e , f i h. Piatra f are o
gaura rotunda, verticala. Mica bucata de incadrare g e de marmora alba si
Fig. 60. Pietri de incadrilri, sculpLate in stil gotic.
a fost desgropata in anul 1902, In partea nordesticil a curtii din afartt. Mai
amintim: o arcada simpla gotica (fig. 51), cu semmil cioplitorului; resturidinteun gratios traseu gotic (fig. 52) ; capitelul unui mic sttdp in stilul
renasterii, care poate fi stAlpul mijlociu, de piatra, dela vreo fereastra
www.digibuc.ro
'70 CETATEA SUCEVII
dublä (fig. 53 : aflat spre miazhnoapte dela paraclis i lucrat foarte curatin piatra moale, de nisip) ; o cornie simplä goticá (fig. 54) ; un profil micîn stilul renw;terii (fig. 55) ; pietri cioplite, provenind dela stftlpi gotici sau
Fig. 51. Arcadá gotieä de fereastr5: 1 20 dinmiirimea naturalA
Fig. 52. Resturi de traseu gotic:1/20 din märimea natura15.
moldo-bizantini cu mici coloane, acetia mai toti sparti (fig. 56 --k i 1,
amiindouä cu semnul cioplitorului) ; mici coloane cu capiteluri sub un ca-pitel masca unui orangutan (fig. 57 m, n si o) gäsite In hala de jos (50,
k--- -------- 3it
Fig 53 Stálp In stilul renasterii:1/10 din marimea naturalii.
-16.-
Fig. 54. Cornise gotice: 1/20 dinmärimea natura15..
pl. II) ; iwrvuri gotice de bolti, Impodobite, la punctul lor de impreunare, cublasoane (leu rozetil,), gilsite tot in hala de jos, anume in incaperea des-piir.(ith In partea de miazilzi (fig. 58 p q) ; cheia unei boli, gflsith in
:9.
Fig. 55. Profiluri in stilulrenasterii:
1/10 din márimea naturahl.
j
Fig. 56. Sthlpi cu mici coloane:1/20 din m5rirnea naturalá.
acela loc, la hord, in imediatä, apropiere de scarä, o piaträ latä de 40 cm.,Malta de 50 cm. i groasä de 90 cm., descoperitil in mml 1900, aviind peun scut sterna Moldovei (fig. 59) ; rest dintr'un balustru (fig. 60) a.
www.digibuc.ro
CETATEA SlICEVIt 71
Piatra reprezentatä in fig. 61 poate sä, fie dela vreo ue fara, cana-
turi, numai cu draperie.Nu s'a putut Inca larnuri la ce anume s'au intrebuintat multele
o
Fig. 57. Mici coloane in stil gotic, cu capiteluri: m i o 1 10,n 1/20 din rnArimea natura111.
exemplare de plitici lungurete de piaträ, cu gäuri perfect rotunde (fig. 62),descoperite mai ales In odaia 49 (pl. II).
Fig. 58. Scuturi pe nervuri gotice de bo10: p i q1/10 din mArimea natura16.
www.digibuc.ro
72
In ultimul an al
CETAT EA SUCEV1I
cercetarilor s'au descoperit,patrate, avand fiecare la Cate un colt ode cilindru, ash ea, pu-nându-se potrivit unalângá alta, alcatuiauo cavitate rotunda depeste m. In dia-metru, sau, mai co-rect, trei sferturi decilindru, caci lipsestepiatra a patra. Pie-trile acestea formaupoate colacul sau aco-peremantul vreunuiput rotund ori poatebordura zidului ro-tund ce se vede la cla- 1/10 din märimea naturals.
direa 33, In punctulde marmora cu inscriptii, pe cari le vom descriesa fi servit la vreo incadrare.
la 33 (pl. trei pietriIn forma unui sfertc (a se vedeà fig. 32,pag. 47). Nelamurita esi piatra de marmoracenusie sau de ala-bastru (fig. 63), ciop-1it i avand un orna-ment romano-bizan-tin In forma de ro-zeta, asezat pe unfond adancit, scobit.Piatra aceasta n'a fostgasita In cetate, ci laun cetatean din oras;provine Insa, cu si-guranta, din castel,ca i alte doua pietrimai Incolo. Ea poate
scobitura
bi
Fig. 59. Piatr5 eu sterna Moldovei:
Semne de eioplitori de piatra.
Semnele de cioplitori de piatra, date In fig. 64, sunt numeroasevariate.
Despre semnul, relativ mare, no. 1, care se gaseste pe o piatra, sculptata,aflata in zidul estic external paraclisului, unde a fostasezata, dupa ce fusese luatadela o alta cladire (fig. 38n,pag. 52), profesorul F.crede ca, dateaza" dintr'un pe-riod antegotic i cìt e, proba-bil, romanic (1). Dintre cele-lalte semne de cioplitor unelecide cu timpul de cladire al acestor
Fig. 60. Balustru.
se asearnana cu cele gasitede mine la bisericile Sf. Ghe-orghe i Sf. Dumitru din Su-ceava (2), pe cari, tot cerce-tatorul amintit, le atribue fra-Vei germane de cioplitori depiatra. Ele sunt gotice si apar-tin primei jumatati a vea-cului al 16-lea, ceeace coin-
doua biserici.Un semn de cioplitor de piatra, care se apropie de caracterul senmelor
(1) In Mitteilung der k. k. Zentralkommission din Viena pe 1896, pag. 100. Asemenea in Jahr-buch des Bukowiner Landesmuseums pe 1896, pag. 137.
12) In Mitteilung der k k. Zentralkommission din Viena pe 1895, pag. 123. Asemenea inJahrbuch des Bukowiner Landesmuseums pe 1895, pag. 143.
www.digibuc.ro
2 0. 19, se poate verich Mirautilor (1). Ds'a filcut pe timpul
numitei bi-serici, pe la fineleveacului al 14-lea.
Semnul no. 2 afost shpat pe o ar-cadä siinpli, con-struith dintr'o sin-
bucatä (fig. 51,pag. 70); semneleno. 3, 4 0 5 se artpe pietrile zidite inperetele paraclisu-lui (fig. 56 / si k,pag. 70), semnul no.baghete Incrucisatesemnul no. 20 pe
CETATEA SUCEVII 73
dea la cadrul de piatril dela usa de intrare a bise-e aci se poate deduce ch construirea acestui cadru nu
4 e aplicat, in ace-Bir eas forma, pe stäl-
pul portii din fig. 25(pag. 40) ; semneleno. 15 17 se vildpe contrafortul dela portalul 14, Indirectia spre inch-perea 16; semnulno. 19 e pe piatracioplith din col(ulde sus, la stänga,al unui cadru go-tic de fereastriti sauuse, impodobit cu
aflat, In 1899, intr'o Incilpere dinaintea paraclisului ;
r-.
Fig. 61. Piatrà dela o deschizrttura in zid:1/l0 din milritnea naturalrt.
o piatrà, paralelopipedich,Intr'un stillp al pereteluicu arcade din hala dejos 50; semnele no. 21
22 se pot vedeh pedoua pietri de boltiti scul-ptatedin cari phr(ile ie-site In afarh sunt spartepe pietrile cioplite, farrt
care probabil a fost zidithdescoperite tot in halade jos ; semnele no.
23 26 s'au gâsit pesthlpi si pietri de bol-tituri in hala de jos ;
1 20 din mririmea naturan. semnul no. 27 se gh-seste mai de multe ori
multh mäestrie, dintr'un brhu, existent inch, pe
big. 62. Plrici de piatrá
care se razimit bolta de chrämizi a inchperii desphrtite la miaztizi din hala
Fig. 63. Fragment ornamentat de marmorrt:1/10 din milrimea natura15..
50; semnul, ca un monogram, dela no. 28, care e silpat foarte curat, s'a
(1) A se vedeà si semnul de cioplitor de la pag. 19.
www.digibuc.ro
74 CETATEA SUCEVII
gasit pe o cioplita, descoperitrt in anul 1901, In partea de miazazia curtii din launtru (fig. (35), iar ultimul semn, no. 29, pe o piatrrt cio-
I a21
%
2 3 4 5 6 7
±11 12 13 14 15 16 17
>1-- T22 23 24 25 96 27
Fig. 64. Semne de cioplitori de piatra: 1/10 din miirimea natural&
8 9 10
18 19 20
28 29
plita, Incadratrt in parte, care fusese zidita In coltul nordvestic al zidu-lui 31.
Inscripfii.
Pe Iringrt semnele de cioplitori de piatrrt (1), cari reprezinta inscriptiioarecum prescurtate, s'au gasit In cetate diferite Inscriptii, facute mai mult
Fig. 65. Semne informe de mono-
gram: 1 5 din m5-rimea naturahl
sau mai putin la intrunplare, fat% insa,a fi lipsite de un viu interes.
Un cadru de fereastra, bogat scul-ptat, care a fost aflat intre portile 13si 17, are, intre gaurile facute pentrugrilaj, inscriptia bine sapath: M A T HIE VCETI, S A 1653, ea anul nu tocmai clar,iar deasupra cu un ornament mic Informa de scut (fig. 66).
0 piatra scoasii la 1899 din turnul dinafarrt 23 are niste semne, cari reprezinta,diva, cum imi comunich arhimandritularmean Arsenie, caractere armene dinsecolul al 16-lea si al 17-lea « . . . NES ..»(fig. 67 a). Tot un asemenea fragment
de piaträ (fig. 67 b) a fost giisit, la 1901, inteo movila, de moloz din curtea
Fig. 66. Inscrip0a de pepiatra unui cadru gotic
de fereastrA:1/4 din mitirimea natural&
(1) In privinta semnelor de cioplitori de piatrã, s5 se vadti studiul publicat de profesorul Franz112iha in Mitteilungen der k. k. Zentralkommission din Viena pe 1881 (film 1, 2 si 4) si pe 1883(fam 2 si 3), cu 69 planse; apoi scrierea lui dr. A. Luschirns von Ehengreuth, Das Admonter Htitten-buch und die Regensburger Steinmetzordnung vom Jahre 1459, in 3littei1ungen der k. It. Zentral-knumission pe 18947 fasc. 4.
www.digibuc.ro
CETATE A SUCEVII 75
din lfiuntru a cetatii. In anul premergator s'a gasit, in hala de jos 50, opiatrtt cu o inscriptie asemenea unui N, peste care apare o linie orizon-tala. De odattt cu piatra 67 b s'au mai gasit trei pietri sparte, pe cari sepot recunoate fragmente de inscriptii cu caractere slave biserice!;ti dinsecolul al 16-lea.
Un interes deosebit prezinta dotal fragmente de piatra de alabastru,de o forma particulara (fig. 68 c ;;i d), cari, cum am spus mai sus, nus'au gfisit in cetate, ci la particulari,In oravl Suceava. Cercettirile facute .14
au aratat Insa ca provin din ruinelecetatii. Piatra a doua s'a dovedit chiarca a fost descoperita acolo pe la anul1890, iar cea dintai, care se aseamtmaIn privinta materialului, formei i lite-relor, intru toate cu cealalta ;>i a fostintrebuintata vreo 80 de ani la proprietar ca piatra pe varza, provine,
de sigur, tot din cetate. Posesorul a daruit-o muzeultd din Suceava, In-scriptia sapata pe piatra cea mai lung,* ovala, n'a putut fi descifrata pilna
acum. Specialitii o socotesc araba. Inscriptia de pe piatra a doua, mai
>.;
Fig. 67. Resturi de inscrip(ii armene.
;-Q
Fig. 68. Pietri de alabastru,eu inserip(ii arabe: 1 10 din m5rimea natural5.
scurtii, e de sigur araba, avtind inteles deplin. Profesorul Ahmed Saa-deddin Effendi din Viena a cetit-o astfel: Lei i lac hafil ullquj j um", adeca: «Numai Dumnezeu exista de veci (i) neschimbat» (1).
Ce scop constructiv sau ornamental au avut aceste douft pietri, nus'a putut stabill liana acum.
Stint i caramizi cu inscripii. Cea dintai asemenea inscriptie s'adescoperit indata dupa inceperea sapaturilor pe o cartimida arsa, groasade 5 cm., de format mic (fig. 69). Dintre literele sfipate se mai Aradnumai A. D. (Anno Domini ?) si se poate cetl desltuf,it anul 1596.
(1) Cuvintele acestea formeazil versul al 256-lea din sura a 2-a a Coranului. Kozak, Stein-inschrifien aus der Bukoxina, pag. 152.
www.digibuc.ro
76 CETATEA SUCEVII
Un numär insemnat de ciirrunizi, de un format mai mare, având pefetele longitudinale, cu o lätime de 51/2 cm., inscriptii slavone, cele maimulte in dourk iruri, s'au giisit, printre resturi de cilrbuni, la 1897, in inch-perea boltitä de längä zidul de intärire b al portalului 14. Craniile sau
Fig. 69. Càrämidiicu indicarea anului.
- - - ------ .
771-NE11-13;-,.-.9kCbiyIKI-11!,16.
2.1 ------- - -----
Fig. 70. InscripVi pe
semnele crucii ce preced uncle din aceste inscriptii, aratä c ele s'au fácutIn amintirea celor räposati sau chzuti in luptil. Dupiti profesorul J. Flei-scher, inscriptia de pe chrämida reprodusil In fig. 70 e, este urmiltoarea :
«Ciipitanul Stun1ci0 a Ozut In cet[atel, leat 71 ... (?)»,
adecä duph 1592.Inscriptia aceasta a fost fiícutft, dupa cum se poate constath,pe caribnida bine tencuitä, dupà wzarea ei in zid. E deci un a0, zis graft.
Dintre celelalte inscriptii s'au mai descifrat :« t Mihalake Ghozu (?) Iii anul 7140»,
adicti 1632, apoi:
(craniu) « t Savin U (9)» «a scris Isar Zugrav».In anul 1899 s'a gäsit o crinid cu inscriptia
Nicora Iorga, 7105»,adiciti 1597.
Pe fragmentul unei lulele turceti de prunânt, gäsitii in anul 1897(fig. 71), e Insemnat anul 1511 (sau 1571) in cifrearabe.
Dupa aceste inscripii, dtim i cAtevä desem-nuri, pe cari locuitorii cetätii le-au sgariat, detrecere de vreme, pe ziduri sau pe chrämizi, rea-
Fig. 71. Lulea cu data anului. mintind, cu aceasta ocazie, desemnul chineluiaflat sub smaltul unei cAritimizi (fig. 47, pag. 66).
Pe fata dinainte a stälpului de oridor e (pl. II), aezat 1äng5, poarta 19,
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 77
se vede, desemnat primitiv In tencueala, un calfiret, si, alaturea de el, unal doilea cal (fig. 72, i), apoi un pentagon (fig. 72, j) si niste figuri In formade -tintar (72, k i 1), cari se grtsese odatri pe o caramida si de dourt
1/5
72. Desemnuri sgariate pe cAramizi : 1/3 dm märimea naturala.
ori pe pietri. Din aceste doua din urma, una a fost grisitrt In anul 1899langa casemata 29, unde s'a mai gasit si o piatrrt pe care erau desemnatearmele terii, de buna seama spre a fi In urmrt cioplite.
Pldei pentru decoralie i pentru sobe.
Vorbind de Impodobirea incaperilor din castel, am relevat dejit ca s'augasit, aproape in toate partile cetatii, nenumarate phici pentru sobe, incele mai variate forme si stiluri, de multe ori de o ponvoasrt executie.S'au aflat i foarte multe placi nesmaltuite, apoi pläci facute dupa acelasmodel, unele smältnite, altele nu. Din faptul c intr'un cuptor vechiu decaamizi din Stupca, un sat situat la o departare de vreo 20 km. de Suceava,s'au aflat placi identice cu cele grisite In caste], si anume nesmaltuite, sepoate deduce ca o parte din aceste placi pentru sobe au putut fi lucrate siarse In satul acesta. Iii cetate s'au facut numeroase descoperiri de sgurrt desmalt, s'a aflat o bucata mare de malt de plumb, In forma figurii mijlociide pe pl. IX (partea dreaptrt) si s'au grtsit fragmente de tigrti pentru topit.S'ar putert deci admite ca smaltuirea placilor si caramizilor se faceit si Incastel. Unele placi tradeaza intrebuintarea lor pentru captusirea peretilor.
Varietatea cea mare a placilor, in ce priveste forma, coloarea, stilulfelul executiei, se poate vedert din figurile geometrice date In fig. 73 pana la79, precum si din plansele anexate : V, VI si VII (partea stanga). E de notatcrt unele din aceste placi si din fragmentele pentru brauri de sobe s'audat si In planse i ca figuri in text.
Din moloz s'au mai scos, In numar mare, niste phuci, in forma de con, cubaza mare, din afarrt, pttrat i deschisa, iar cu cea mica, din launtru, spre soba,rotunda si Inchisa (fig. 73, a). Placi de acestea se gasesc si azi In multe caseorrtsenesti, dar mai ales In casele tretnesti din terile muntoase (Alpi s. a.).
www.digibuc.ro
78 CETATEA SUCEV1I
Scopul lor e s dea suprafetei totale a sobei cea mai mare Intinderepentru ca srt poatrt rada cat mai multrt cradurit in localul ce trebue incrdzit.
obisnuite, de regulrt plane, de cari nu se mai grtseste nici un
a
h.
Fig. 73. Had pentru sobe: 1/5 din uniírimea naturalii.
exemplar intreg, au, ca si cele de astAzi, mai totdeauna, marginile iesitemai mult sau mai putin Inspre interior. Marginile aceste stint insrt mai tot-deauna sparte.
11 >.
FA.
Ornamente foarte e-legante, lucrate curat, sevrtd pe plci1e, gsite ne-smaltuite, din fig. 73, b,c i f, iar Impodobirimai simple petot nesmAltuite, din fig.73, d, e i g. Se paredeci cd, pe Ingii piddle
s'au intrebu-intat, la facerea so-belor, i plAci nesmrd-tuite, cari se colorau cu
o aceeas viipseà, de pa-mistnt. Eu cel putin amgrtsit pliici ce nu erau
dar erau vop-placa cu bordurit din fig. 74, n.
b'ig.74. Pli.ei i bruri pentru sol e: 1/5 din miírinnea naturalii.
site cu alb, cum e bunrioarit, intre altele,La placa din fig,.. 73, h, ornamentul e alb, iar fondul smatuit albastru.
www.digibuc.ro
CETATVA SUCEVI1 79
Placa din fig. 74, i are un smalt verde ca iarba, cea dela j unul brun galben,iar cea dela 1 smalt alb. Brhul de sobil din fig. 74, m, cu un ornamentviu In stilul renasterii italiene, esmAltuit verde, iar cel din o brun.
Plhcile din fig. 75, toate ne-smhltuite, afar% de q, care e Arrde,au pe ele figuri. Si anume: placapbustul unui principe sau cava-ler, qpe Sf. Gheorghe chlare, o-morind balaurul, r un cavalerlupthtor (Constantin?), o ferneie(Elena?) si un brat iesit din nori(mAna ocrotitoare a lui D-zeu?),sjumatatea inferioarh a corpu-lui unui boier sau ash cevh, insfarsit t un fragment dinteuncap de bour, cu o stea intrecoarne (sterna Moldovei) si capulunei persoane, cu o stea aliiturea.
In fig. 76 vedem: pe placaanimal de blason (sgriptor?), pe
Fig. 75. PLioi ou 11guri: 1/5 din inArimea naturala.
nesmältuith u partea posterioarh a unuiplaca, tot nesmhltuith, v un ornament cu
o figurh imbracath In-LA) hainalung* pe placa w un orna-ment modelat usor, având omargine verde in afara si o
alta OA In interior, iar lamijloc o rozeta portocalie, pefond de azur, pe placa xOita verde o singura rozethmare.
In fig. 77 se vad fragmentede ornamente de cornise, smill-tuite verde si brun. Cea maimare parte din ele sunt lucrateIn stil gotic, cu ajururi.
Fig. 78 infatiseaza placirotunde, discuri, smaltuitebrun-galben, In galben si Inalte colori, cari nu serviau insh,
pentru sobe, ci pentru brhuri de cladiri i poate pentru podoabe de pereti.Ele se puneau In unul sau douh iruri, dupa cum arata fig. 79, g, si sefixau in zid, infigand marginile lor din dos, mai proeminente, in tencueala
4\.\1T-=
1-44wv4:.
Fig. 76. Had eu urnamente pentru sube:1/5 din n15.rimea naturalá.
www.digibuc.ro
80 CETATEA SIICEVH
proaspatA. Spatiurile goale ce rämtmeau Intre ele erau acoperite cu altediscuri mai mici, anume fabricate, ca niste nasturi (h). Acestea erau In fa(6,ca un nasture decorativ, iar In dos aveau un fel de cioc, de lungime co-
respunzAtoare, care se vârà
Fig. 77. Ornamente de OM: 1/5 din mgrimea naturalii.
In Ourile din zid, ceeace aju-tà mult la fixarea discurilormai mari. Brauri, construitedin acest fel de discuri, amputut constatA, la bisericaclilditti de Stefan eel Marein anul 1481 la Blidäuti-Mi-leseuti si la turla bisericiiSf. Gheorghe din Suceava.
Discurile acestea, asezate In mai mult de douii ìruri, puteau servl si pen-tru a Imbrilch pereiii pe Intinderi mai mari.
Pe HMO, stema Moldovei: capul de bour cu steaua intre coarne, semi-luna i o rozetá (fig. 78', b ;a se vedeà si fig. a doua depe pl. VI), pe care o IntalnimIn diferite variante, discu-rile, gasite In cetate, mai
cu figuritastice de animale (sgriptori,bâlauri, lei, pesti s. a.), caripar a fi luate din zodiac.
MAnunchiul de suvite Im-pletite ca o frânghie sau cao cositit, caracteristic si pen-tru arhitectura moldo-bizan-tinA, a fost de asernenea in-trebuin-(at la cetate In dife-rite mhrimi. El e smälfaitsau spoit alb (a se vedeitdoug, fragmente reproduse pepl. VII, partea stângä, la In-ceputul rtmdului de mijloc).Exemplarele gAsite, In deo-sebi cel mare, au putut fiIntrebuintate In locul brâelorImpletite, cioplite din piatrA.
Cele mai multe din pliticile descrise mai sus s'au gAsit In molozulcare a acoperit interiorul curtii castelului si a umplut odâile de locuit.
a
'Ls
Fig. 78. Discuri decorative: 1/5 din miirimea naturalil
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 81
Numeroase tipuri noua au fost scoase, mai ales In anul 1901, din inte-riorul turnului exterior 23 (pl. II).
Intrebuintarea celor doua obiecte de pamant, reproduse In fig. 80, e ne-
fz.o
Fig. 79. Modul de decorare cu plAcile rotunde.
cunoscuta (a se vedeh i fig. 2-4 din rhndul de jos, partea dreapta, pl. VII).S'au gäsit numai fragmente din ele, dar In numar mare. Fragmentul i e maisubtire, cu smalt, verde, cam rotunzit §i.avand pe amândoua laturile impresiunidreptliniare, deoparte cu o taieturadreptunghiulara. Fragmentul j e maimassiv, avand 8-10 cm. lungimevreo 3 cm. latime i terminându-se Inpartea de sus Intr'un chrlig. El aresmaltuit verde numai chrligul i o mica Fig. 80. Obiecte de pâmânt galben.
parte de sub acesta, ash ca trebueadmitem cum ca, dupa Intrebuintare (poate ca chrlig pentru fixarea placilorIn zid), partea cealalta nu se mai vedeh.
Cioburi de vase de parnant §i de sticla.
Mai ales In paturile de moloz arnestecate cu multe rämasite de bu-catarie, i anume In partea de nord a curtii din afara a cetatii, ashdar pe marginea de sus a coastei dinspre ghrla Cacainii, s'au gasitnumeroase si variate cioburi de oale i alte vase, dupa cari ne putemface convingerea c1i odinioara se gasiau In castel vase de pamânt detoate felurile, Incephnd dela cele mai simple, pentru uzul zilnic, panala cele mai fine, de lux. Ele erau parte de material negru i cenusiu,de «cliamotte» de coloare deschisa si de pamânt galben, fin, curatit bine,parte de portelan. Uneori erau nesmaltuite; cele de mai multe ori Insh'erau smaltuite, fie numai pe o parte i In mod primitiv, fie pe toate par-tile. In cel din urma caz cu smalt fin, cu ornamente In colori Si va-sele ordinare au adesea ornamente facute prin impresare cu degetelesau cu unghiile i compuse din ha simple, undulate sau In zigzaguri. A-.ceasta mare varietate de vase ne indica nu numai perioade de timp Inde-
Cetatea Sucevii. 6
www.digibuc.ro
82 CETATEA SUCEVI1
pärtate unele de altele, ci i faptul ch unele din ele provin din teri inde-phrtate, unde arta progresase mult.
Afar& de urna ghsith In altarul bisericutei de pe Campul Santurilor, a-mintith mai sus (fig. 19, pag. 24), s'au mai aflat numai patru vase de phmant,cari 0-au phstrat intact forma. Si anume: o ukich In forma de vazh, pedin lhuntru cu smalt bun, avand o adancime de 61/2 cm. (fig. 81), gasithla 1901, In curtea din dull, a cethtii, cam pe locul u (pl. II), apoi doua,vase nesmhltuite, primitive, sferoide, avand unul o lAtime de 9, celhlaltde 12 cm., fiecare avand deasupra o gura largh de 11/2 cm. 0, In fine, oulcich folticoash, cu diametru de 51/2 cm., cu adancime de 712 cm. 0 cuo toarth ginga0. Ulcica aceasta era smhltuitä verde. Ultimele trei vase aufost ghsite In anul 1903.
In partea stangh a peretelui din afaras'a descoperit, In anul 1902, dupa ce s'a
al turnului diagonal 40 (pl. II)Indepärtat o piatrh necioplith,
asezath usor la o Inhl-time de peste 160 cm.,o cavitate putin spa-
}tioash, in care se afla,la o adancime de vreo30 cm., partea de josa unei ulcele sparte. Sevede ch fusese pushgoalh acolo, pentruch,cu toate cercethrile
foarte minutioase, nuIn ea, cleat oarecari rhmhsite de tencueala i de phmant,
Fig. 81. Vase de p5mânt: 1/5 din rnilrimea natura1A.
s'a gasit nimicscheletul maxilar al unui oarece i înveliul, In parte silicios, al unuibob de shmanth de iarbh. Semintele acestea au fost aduse de sigur de§oareci.
Cioburi de vase de cele mai felurite, multe cu decoruri plastice saucolorate, se ghsesc reproduse In pl. VII, In partea dreapth.
In moloz s'a gäsit §i o bucath de tigaie pentru topit.In ruine s'au ghsit i alimente, i anume In anul 1899 s'a scos din
groapa dela turnul 23 (pl. o cantitate mare cateva roabe pline de
rhm4ite de hr4ch.Multe din vasele mai fine, asemenea multe din lucrurile scumpe
bijuterii trebue cti au fost aduse din -(eri straine, dupa cum dovedescmultele fragmente de vase de sticlh, cari vhdesc un lux deosebit (a sevedea pl. VIII, partea dreapth).
Duph cum se poate deduce din cioburile gasite, multe vase erau destic16, transparenth, multe Irish de sticlh colorath i opaca, precum 0 desticlá math, adeseori azura, mai rar de alth coloare. Unele obiecte aveau
www.digibuc.ro
CETATgA sticgVII 83
pe ele fire de sticlä de diferite colori, cum 5i ornamente simple, pictatesau gravate. 0 toartä are forma unui cap de searpe, iar un disc verde, cu undiametru de vreo 10 cm., din care s'a aflat numai jumätate, pare a pro-vela dela vitroul unei ferestre, acel soiu de giamuri alciituite din maimulte buchti.
Lulele 5. a.
Lulele de pämânt galben, cele mai multe de formA, turceascä, s'auaflat, In numär deosebit de insemnat, mai pretutindeni In cetate, In cantitatemai mare Insä, In pivnita de subturnul 39 (pl. II, apoi fig. 82 i pl.
\--</c-VIII, in stânga). Parte din ele suntlucrate simplu, din painânt. In cazulacesta ele sunt de regulä nesmäl-tuite. Partea cea mai mare sunt
Fig. 82. Lulele de piírnant galben: 1/2 din märirneainsä facute cu ajutorul formelor. naturalä.
Coloarea smaltului trece din galbenIn brun 5i din galben-verde In brun-verde i albastru-verde.
Ni5te obiecte, asemenea intru toate cu lulelele i täiate In mod primi-tiv din piaträ (fig. 83), s'au dovedit a fi fost sfe5nice. Un astfel de sfe5nicmai aveh Inch' In gaura sa Ingustä cuiul cu ajutorul aruia se fixh In perete.
Fig. 83. Sfesnice de phnânt sau de piatr6: 1/2 din mArimea naturahl.
DeschizAtura largá, Indreptata In sus, erh, pentru a5ezarea In ea a lumhnäriide ceara. In hala 44 s'a gäsit, child cu curä(irea ei, in anul 1897, unsfe5nic Infipt In sthlpul de mijloc, care erà In fata sthIpului de perete f.
Unelte, podoabe 5. a.
Numeroase i variate au fost i celelalte obiecte de gospodärie, deart& minora, de podoabe, etc., cari s'au scos din molozul cetätii, multumitäImprejurärii ca au fost fäcute din material ce a resistat putrezirii i maciniirii(a se vedeh pl. Vill, partea dreaptti: tot acolo i ni5te cercei sau adausuri desticlä). Privind obiectele din grupurile descrise pânä acum, precum i celedin grupul ce urmeaza (phstrate parte In Muzeul Bucovinei din Cernauti,
www.digibuc.ro
84 CETATEA SUCEVII
parte in Muzeul din Suceava), nu ne va fi greu sä ne transportam, eupu¡ina fantezie, din prezent in trecutul mai departat, cand cetatea seînliltk mandru cu zidul ei de aprtrare In mai multe etaje, cu coridoarele pu-ternice de aparare, deasupra carora se ridicau turnurile crenelate, iarIn mijloc castelul, incins de bastioane i anturi puternice, ca sa putemIntrevedelt In departare vie*, variata, din epocile linistite, a locuitorilorcetatii, In palatul Incapator, eu bolte inalte, In halele i odaile cu podoabebogate, in buchtarie i pivnita, In curtea cetatii i pe pod.
Avem mai Intaiu numeroase obiecte de fier, mai toate roase rude rugin6, cari au servitpentru multe scopuri, unelenecunoscute azi. S'au gasitmulte feluri de Matesimple i secrete unelerotunde ca un glob, cu cheide toate formele si de toate
marimile (a se vedea fig. 84 si pl. X). Cheia din fig. 84, In lungime de11 cm., de o factura primitiva, a fost 000, In groapa 24 din dosul ve-chiului zid de aparare. Micul mâner de cuit sau de furculita din fig. 85 emontat cu präsele de os, avand la capitt un nasture massiv de os. 0 alta,praseà de os s'a dat i pe pl. VIII, partea din dreapta, sus, la stânga. S'aumai Visit i diferite lame de cutit, o pereche de foarfeci, o jumatate de foar-feca, o gresie, o lingura mare groasa de fier (pl. IX, partea din dreapta), ce s'aputut Intrebuintà pentru a se turn& gloante de plumb. Apoi: ciocane, odalta, un topor, un sfredel i un sfesnic de fier; un sigil binisor pastrat,cu initialele K. P. ; bala-male (Otani); mistrii, din
_cari una a fost desgropatala 1897 In boltitura de Van-
stalpul b (pl. II), alta, culopetica lung& de 18 cm.,In apropierea casei de paza; potcoave (una foarte mica: pl. IX, la dreapta);pinteni Impodobiti cu rozete laterale; scari de sea; potcoave de cai; totfelul de cercuri de fier, unele dela ferechturi de car; bucati de lanturi; cuie defaur, unul cu unghita elastica; parti metalice dela hamuri i bucati de fierdela ferecatura carelor; lanturi de frau (pl. X, In stânga); o bucata decapastru (desgropata la turnul 37, fig. 86, a) L o scara Indoita, de sea, defier cu verigi (fig. 86,13); un hârlet; fiare de plug, cari dateaza de sigurdin timpuri mai noua (a se vedea, fig. 87) ; un ornament de fier, in formade lance terminata In trei viirfuri §. a.
Din metal ceva mai nobil au fost, Intre altele, urmatoarele obiecte:doug, sfesnice de bronz, avand probabil picioare, cel dintiu gasit In
Fig. 84. Lacitt cu cheie: 1/2 din márimea naturalist.
Fig. 85. PrAsele de cutit: in initrime naturall
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 85
apropierea paraclisului, al doilea, In 1901, impreuna cu ni0e fragmente dearama §i. o
impodobit,
a.
dramba de otel, In locul dela u (pl. II); douit bucati de bronzcari au putut servl. ca
1 : 2..
baze pentru pahare; apoi fragmen-tele date in fig. 88, cari pot fi delani0e sfepice sau dela ni0e ce§ti debronz; o bucata din marginea impo-dobita a unui vas de metal (pl. XI,partea sanga) i o bucata dintr'unpicior de vas; o bucata gaurita dealama (tot acolo) ; un corp de alama Informa de cristal ; o podoaba termi-nata printr'o cruce (pe partea dreaptaa pl. XI), care, de sigur, e dela vreunstindard; o margine taiata din foaiecizelata de arama ; un corp cubic de
Fig. 86. C6.pästru (?) i searA de gea. Fig. 87. Fiare de plug: 1/20 din m&rimea naturalit.
alarna, cu o gaura, semisferica, neteda, larga de 37 mm., care reprezinta,de sigur, jumatate dintr'o forma pentru gloante (pl. IX, la stânga) §. a.
In anul 1902 s'au scosdin a§à, numita cursa deoareci 6 (pl. II), intre
multe altele, i douagreutati de alama, demarime diferita i aliajdiferit, late, una avand
Fig. 88. Obieete de alamfi gi de bronz.
j
Fig. 89. BuoatA de plumb :1 20 din narimea naturalä.
la baza cea mare, de sus, un diametru de 35 mm., iar la baza cea mica, dejos, unul de 29 mm., distanta dintre cele doua baze fiind de 15 mm. La
www.digibuc.ro
86 CETATEA SUCKVII
greutatea a doua dimensiunile acestea sunt de 35, 30 0 17 mm. Cea din-thi e Impodobith pe fund cu ni0e puncte 0 are, ad §i pe periferie,semne cari par a fi armene0i (pl. X, partea dreapth, sus); a doua nu
are nici impodobiri, nici in-scriptii i chnthre0e 51grame, ceeace corespunde
1/1 cu dinteun pfund po-<:.."01C
Ion; cea dintfti trage 43.5grame.
In anul 1903 s'au desco-perit douh obiecte ca n4tevase de aramh cizelath. Cel
are un diametru de 6 cm, i este In forma a 3/4 de sfera, turtithcap, al doilea e de 3V2 cm. 0 este aseamenea unei capsule.
dintâila un
Fig. 90. Nasturi de metal: märime naturalk
Ce prive§te resturile de metal nelucrat, s'au aflat: buchtide aramh In forme de sfere, In casemata 29 (pl. II), la 1898;douh buchti, de märimea unui ou, de metal topit pentru clopote(1896) 0 argint topit; 3 dm 2 tablh de plumb, poate dela vreunacoperi§; apoi plumb In buchti mai mari. Duph ce se desgropa-sera trei buchti de plumb, s'a mai gh'sit, In anul 1902, o a patrabucath, i anume cam In punctul j (pl. II). Aceasta are o formaeliptich, In lungime de 53 cm., in lhtime de 30 cm. 0 In grosime devreo 6 cm.; greutatea e de vreo 40 kg. (fig. 89). Pe nici una dinaceste buchti nu s'a dat de vreun semn sau de vreo inscriptie.
Fig. 90 reproduce cateva exemplare diferite de nasturi deargint, in parte auriti, sau de aramh, in formh de pepene, defragh i de stea, lângh cari se vede un nasture mare de manta(v. §i pl. XI, partea dreapth). S'au mai ghsit o multime de nasturimici de plumb 0 de alte feluri. Pe partea dreapth a pl. VIII, lastânga, sus, e un nasture de alamh, CU
11
Fig. 92. Obiecte de os.
foarte mici de pämânt, descrise mai
Fig. 91.Inele: mArime
natura16,
un chlhret polonez. Pe pl. X, parteadreapth, la stânga, sus, e un giu-vaer lucrat In filigran, de argint.Pe pl. XI se vede in fig. prima unobiect deosebit de podoabh, in-chipuind un chile fugind, apoi oplombh de plumb cu pendeloc.Ace simple, mai mari, de cusutstofh', s'au ghsit mai multe. Unglonte mic de sticl, o cruciulithq. a., vor fi servit, ca i ulcelele
sus, ca juchrii pentru copii.Dintre inelele gäsite In numgr mhrior s'au reprodus chtevA In fig. 91; un
www.digibuc.ro
CE TATE A SIICEVII 87
numar mai mare din ele se dau insa pe pl. XI, partea stânga. Cele mai multesunt de alama, unul e impletit din stirma. Inelul cel mare dela mijlocul pl. XIare säpate, pe veriga, doua cranii, iar pe discul cel mare uneltele cu cad afost martirizat Hristos. In 1899 s'au gäsit, langa turnul din afara 23, §ini0e cercei, intre cari 'mil de argint, lucrati simplu, In filigran (pl. XI, parteasang* rândul din mijloc). Asemene s'au gasit i multe cruciulite pentru atttr-nat la gat: una simpla de tot, turnatä, din plumb, MI% icoana, având o mM-time de 4 cm., alte cateva mai mutt sau mai putin impodobite (v. pl. XI,partea dreapta, 0 fig. 93) a. Placheta cu reprezentatiuni religioase(pl. XI, partea stânga, sus, obiectul prim) e probabil scoarta de legatura aunei
Vrednice de amintit mai sunt: o bucata mica de os, tMatä. simplu,In forma de mâner, i o bentitä cu sapkturi (fig. 92), care trebue safie din vreun cadru In opt colturi (oglindä, de !liana ?), dupa cum para aratà, sapäturile din dos; o bucata cilindrica de os (pl. XI, parteadreapta, la stânga, jos) cu ornamente sapate In modprimitiv; ram4ite de tot felul de piepteni de osde corn; cateva margele mari de sticla desinata (pl.XI, fig. din dreapta, la stanga, jos) ; resturi de piele
tesaturi, amintite 0 mai sus, scoase din turnul 37;o mica bucatä de alabastru; o bucata cilindrica depucioasa, cu un diametru de 3 cm., având In osia,in catva scobita, o structura cristalina, ea a fostgasita In 1897, spre nordvest dela paraclis; o altä,bucata erà In apropierea vetrei din Inctiperea 42. Evrednic de observat c multe din oasele de animaledesgropate In cantitati mari apar cu totul inverzite.Coloarea aceasta vine dela cocleala formata dinmultele rama0te de tabla de arama 0 dela mo- Fig. 93. Cruce turnatA
netarie 0 se gase§te mai ales In straturile umede,pline cu resturi organice §i cu carbuni.
Pe pl. XI, sus, In partea dreaptä, se vad doua obiecte foarte intere-saute. Primul reprezinta un fragment dintr'o statueta, inalta de vreo 15cm., 0 anume partea de sus a unei mantale orientale sau a unei alte hainebärbate§ti, blanite, confectionata din stofa de matasa, cu flori. Ea ecizelata In metal 0 auritii, Inca bine. Obiectul al doilea e o figurina,sita In anul 1899, având partea inferioará distrusä'. Ea e facuta dintr'un felde materie ca portelanul, nesmaltuita, si reprezinta un Turc bärbos, cu caf-tan 0 turban, tinfind In maina stânga un ciubuc. E o lucrare cu adeva-rat artistica,
(dosul).
www.digibuc.ro
88
lirme.
CETATEA SIICEVII
In raport cu numärul i varietatea altor obiecte desgropate In cetate,care a fost In curs de veacuri Intesatä cu arme, s'au gäsit numai putineobiecte cari sh se refere direct la arta rhsboiului, In deosebi numai putineprovenind din epocile de mai târziu ale evului mediu. Imprejurarea aceastase poate explica prin faptul ch armele de mânh 0 de foc erau, pentrusoldat, totdeauna i in orice cantitate, foarte folositoare i pretuite, maiales pentru locuitorii acestei teri, de obiceiu foarte nesigurä, aà eh tot-
deauna vor fi fost chu-tate cu ingrijire.
Abstractie fäcând delacâteva buchti de cre-mene, cari, cu toath for-
t') ma lor lungueath ascu-
y, tith, nu sunt din epocade piatrá, ci dela ptWicu cremene, s'au aflat,
:Z
4:5, atât pe Câmpulrilor cal 0 In cetate, vâr-furi de sâgeti de fier, dediferite forme i märimi(a se vedeà fig. 94, a, b
c, i partea stângha pl. IX). Vrednice deremarcat sunt vârfurilede shgeti In trei sau pa-tru muchi, In forma de
:5 piramidh (a) 0 shgetilecu invelitoare In parteade jos, intrebuintate de
sigur rar (b i c). Shgeata, relativ foarte mica, d, s'a gäsit, Impreunh cucotorul ei de fier, care se poate desface. La caphtul de jos al ei se vedecresatura pentru prins In coarda arcului.
Vitrfuri de land s'au ghsit In numhr relativ mare, având forme di-ferite. Vârful de lance (sau de portdrapel ?) din fig. 94, e a fost scosin 1902 de laugh stâlpul nordvestic dintre cei patru (30, pl. I). Hale-barda (fig. 94, f), bine phstrath Inca 0 de data' nu prea veche, a fostgäsith In 1902, cam pe locul unde e desemnath sägeata 5 (pl. II). Totacolo s'a gasit i sabia roash de ruginh dath In fig. 95, g i fragmentulde teach h. Inelul de teach i fusese ghsit cativa ani mai Inainte.
Fig. 94. SAgeti, lanci i halebarde de fier.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEITII 89
Intre locul j i turnul diagonal 40 s'a gasit o 1,eavä de puscá, ruginitä,de tot si sparta In douä, având o lungime de 79 cm. Vergeaua erà InaIn ea. Pe tavä sunt douä inele pentru fixarea ei de patul pustii. Se maivede i arätätorul (ghidonul).
Pentru a ingreuià apropierea cavaleriei, in deosebi un atac sau o ur-märire din partea ei, terenul erà acoperit cu piedeci de cai, de cari s'au aflatsi In cetate, desi in mai putine exemplare. Forma lor erh astfel intocmitä,'Mat din piedeca aruncatá jos sä, ramânä, un varf totdeauna indreptat insus (fig. 95 k värful al patrulea e Indoit). Aceasta se obtine potrivindu-sepatru vârfuri de fier In jurul unui centru i observându-se ca A/duffle säreprezinte, din punct de vedere stereometric, cele patru linii de impreunareale centrului unui tetraedru cu cele patru colturi ale lui. Trei dill vArfuriformeazA totdeauna baza cu care se razimä piedeca pe plimânt, iar varfulal patrulea stä, drept In sus.
S'au mai gäsit i un alt fel de piedeci, mai simple, dar 0 mai putin primej-dioase. E vorba de o vergeàde fier, lungä de vreo 15 cm., 1:10.
cu capetele ascutite si In- (44.
doite perpendicular pe di-rectia ei, ash cäse infige In pämânt, iar ce-Walt stä perpendicular peacesta (a se vedea, fig. din
tea a doua a pl. IX: dela pie-coltul de jos, dela stânga, par-
deca aceasta lipseste varfulal doilea).
In molozul cetatii s'au mai gäsit, In cantitate mare, gloante de totfelul. Mai numeroase sunt cele de piatril tare, cu totul rotunde, de caris'au gäsit mai multe sute de buctiti pe aproape intreg teritoriul cetätii,si nu numal intregi, ci i jumätäti, sferturi i parti mai mici. Diametrul lorvariazä intre 6 i, mai arareori, 12 cm. In ultimul an al säpäturilor, 1903,am dat, cam pe locul 28 (pl. II), de o gramada intreagA de 45 de gloante,peste cari erá un sghiab de piatra. Nu incape indoeala ct gloanteleacestea serviau spre a fi aruncate asupra dusmanului. Ele sunt cunoscute subnumele de fosforite (coproliti, compusi din fosfat de var) i aveau o structuräperfect centralä, sau radialä, (a se vedeh pl. IX, partea dreaptä, cele treisfere sau semisfere din coltul de sus, la stânga), ca i alte gloante depiaträ, anume cioplite, de acela diametru, uneori si mai mare, de cariasemenea s'au desgropat, Insä relativ putine.
Gloantele de piaträ amintite in urmii au un diametru de 10 22 cm.Cam la mijloc, intre punctul insemnat cu i i stâlpul nordvestic dintre cei
Fig. 95. Sabie, fragment 0 inel de teaca, piedec 5. de cai.
www.digibuc.ro
90 CETATEA SUCEVII
patru indicati la 30 (pl. II), s'a gasit un gloat care aye& insemnatul diametrude 45 cm.
Pe Fang& gloantele de piatra s'au mai aflat i multe gloante de fier, alcaror diametru variaza pan& la 20 cm., apoi foarte multe gloante de plumb,de diferite marimi, precum i bucati de plumb Mat, intrebuintat probabil totpentru gloante. Stim ca crudul conducator al Cazacilor, Timu, care a dusmulta lume In sclavie, a luat i transportat acoperisul de plumb al ma-nastirii Putna la Suceava, ca s faca din el gloante de tun 0 de pu§ca.
Faptul ca in cetate s'au gasit, pe HMO gloante de plumb mai mici,bucati de plumb In forma de päini (4 phini de acestea cântarind impreunämult mai mult ca un chintal), precum i o lingura pentru metal topitun fragment dintr'o forma de turnat gloante, dovede§te, ca i pucioasa, caIn cetate se fabricau nu numai gloante, ci i iarba de ptwa.
Monete §i fragmente de monete.
Trecând la ultimul grup de obiecte gasite In cetate In cursul lu-crarilor de explorare dela 1895 "'Ana la 1904, adeca la monete, constatam,inainte de toate, ca numarul lor a fost peste a0eptare de mare. AbstractiefacAnd de mai multe monete moldovene§ti de argint, mai vechi 0 maimici, cari au o deosebita valoare ca raritate, atrag atentiunea In deosebini§te monete mici, cu totului tot nebagate In sama, foarte roase, de ti-nichea sub-tire de aramä. Tocmai aceste monete sunt Insa de un interesdeosebit pentru numismatica i pentru istoria localitï4ii 0 a terii, caci s'augash peste 100 de varietati, cu toate ea, In aparenta, ele sunt la fel.
Valoare materialä, mai mare are o singura moneta din cele gasite, anumeun galben unguresc, din sec. al 16-lea, gasit In anul 1900, pe bolta de caramidaa odaii despärtite, la miazazi, din hala 50 (pL II) (fig. 96, b). Legendele sunt:
S. LADISLAVS REX 1525" NDG
LVDOVICVS D. G. R. VNGARIE".
De altminteri monetele gasite In cetate i pe ampul Santurilor sunt maitoate monete mici, eau conservate, din Transilvania, Ungaria, Po Ionia (a se
Fig. 96. Monete moldoveneqti, ungureqti i polone (?).
vedeä fig. 96, c), Litvania, Brandenburg, apoi fragmente dintr'o moneta miengreceasca i multe monete vechi moldovenesti (de ex. fig. 96, a). D-1Ed. Fischer,
www.digibuc.ro
CETATEA SIICEVII 91
care a cercetat i stucliat monetele moldovene§ti, dit, In lista ce a alcatuit cuprivire la monetele acestea, urmatoarele: o monetA dela Petru Mu§at (6) *, 25dela Alexandru cel Bun (In 10 feluri: 39, 42, 48, 59, 69, 79, 80, 86, 93 §i110),câte una dela Ilie I (115) 0 Alexandru al II-lea (118), douá dela Bogdanal II-lea (121), iara§ ate una dela Bogdan al III-lea (156) 0 Stefan alVI-lea (158) 0 14 dela Stefan al VII-lea (In 3 feluri: 162, 163 0 164), intotal 46 bucati In 19 feluri. In afar& de acestea, dtmsul a mai putut recu-noa§te 24 monete dela Alexandru cel Bun, pe cari Insit nu le-a putut clasifichmai amAnuntit, fiind foarte deteriorate. 32 de monete dela at(i. Domni mol-doveni erau a§à de au conservate, 'Mat o clasificare sigurA a lor a fostcu totul imposibiI. Monetele clasificate In mod sigur apartin timpuluidela 1375 pan& la 1540.
Pe lângA, monetele despre cari am vorbit pitnA, acum, s'au mai giisitvreo 3.000 de monete mici, de acela§ fel, de tip svedez, polon i brandenbur-gic, pe cari acela§ cercetAtor le-a numit in scrierea sa citatA: abanuti (Schil-linge) de Suceavan, determintmdu-i, larugarea mea, mai de aproape. 13ân'it laanul 1901, el a putut sà, constatesit descrie 88 de tipuri diferite (exem-ple in fig. 97, e: Cristina de Suedia,1622-1654, monetele având InsA toatedate posterioare abdiarii dela trona acestei regine ; 97, d: Carol XI,1660-1697 ; 97, f: Gustav II. Adolf,1610-1632).
Monetele descoperite dupg, anul 1901, intre cari negre§it se mai aficel putin câteva cu stampile de tipar nedescrise de Fischer, nu sunt luateIn consideratie la acesta ; de aceea se poate sustineit ch peste tot auexistat, de sigur, vreo sutä de tipuri deosebite din aceste monete straine.
Cantitatea, surprinzator de mare, a acestor monete, precum i Impre-jurarea c multe dintre ele au un tipar urn sau chiar defectuos, ne ingadues6, presupunem ca, ele au fost bAtute In cetate, cu toate ca ad nu s'aaflat nici o stampilli de tipar §i nici o platina de modele. Presupunereaaceasta e confirmata prin desgroparea, In cantitäti foarte insemnate, deresturi de tinichea de fabricat monete, resturi formate, In cele mai multecazuri, din bucM,elele de legä'tur& dintre monetele batute i sceasemarginile tablei. S'au mai aflat apoi i un numAr mare de fa§li de tabla dearama, pe cari erau impresate tipare de monete, far& s fi fost îns scoase,
a.
Fig. 97. Monete strtiine batute in cetate.
* Cifrele de 16110 numele Domnilor indic6 numerile din scrierea d-lui Ed Fischer: Bpitragzur Mfinzkunde des Fürstentums Moldau, care a apgrut ta Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museums pe 1901 si cuprinde 182 descried de diferite monete, CI; 60 eNcelente reproduced ale lor.
www.digibuc.ro
92 CETATEA SIJCEVII
fie din cauza cA tabla prezenta franturi sau alte defecte, fie din cauza cAtiparul era defectuos.
In publicatia lui Fischer se gasesc reproduse parte din figurile de peaceste f4li de tabla si anume: monetele cu numele sau monogramul luiCarol Gustav, Cristina, Joan Casimir, Carol (XI), apoi un fragment careare in fata monogramul lui Frideric Wilhelm, iar pe revers un frag-ment din monogramul Cristinei, dovadii cA banii Cristinei de Suedia s'aubatut in cetate deodatg, cu ai lui Frideric Wilhelm de Brandenburg.
Cei mai multi ('/3, de nu chiar 2/3) din obanii de Suceava» sau solidi(valoarea nominal:1 a unei monete = un solidus) au stampila de tipar areginei Cristina. Faptul ca" In primul an al lucrarilor de explorare s'auaflat, cu putine exceptii, aproape nurnai solidi cu litera C (Cristina), §ianume In multe variante, indreptAte§te presupunerea c6, pe timpul Cristineise concesionase Domnului Moldovei dreptul de a bate in cetate bani detip svedez. Presupunerea aceasta se mai confirma i prin alte impre-jurari. Inainte de toate s'a putut constata, din felul baterii, c stampi-lele, cari sunt dovedite Inca de pe atunci In mai multe variante, erautaiate foarte curat. Din cauza aceasta i fiindca baterea se face& In cetate,nu se poate admite ca avem a face cu fal0ficatori de monete. E cunoscutapoi CL tocmai pe timpul Cristinei 0 a urmasilor ei, Suedia incepuse a seinteresa mult de soarta Moldovei, intrând In legâturi mai strânse cu ea. Deaceea: nu putem oare admite ch. Svedia, care trebuia sà. aibA cuno0intttdespre circularea monetelor svedeze batute in Suceava, a putut da Moldoveiimprietenite ale carei monete se bucurau de putina consideratie, mai alesIn Polonia, pe and monetele svedeze aveau curs bun dreptul formal dea bate in timpul acela monete svedeze, pentru scopuri comercialepoate chiar militare?
Cat de intime erau raporturile intre cele doua teri se vede 0 dinfaptul ca la 1657 Carol Gustav al Suediei cautä ajutor pentru GheorgheStefan Voda', pretendentul tronului Moldovei, la Gheorghe Rakoczy, care su-,
pusese, In parte, cele doua" principate române influentei sale (1). Din-tr'un raport publicat de Dr. G. Haag In fa se. II din «Baltische Studien» (2)cu titlul «Das Stettiner Exil eines moldauischen Wojwoden», scos dintr'odescriere pastrata la aceasa, societate intr'un manuscris ce con-tine ca-latoria facuttt de Conrad Iacob Hiltebrand din Pommern, In calitate depredicator, cu o legatiune svedezit, In anii 1656-1657, la Constantinopol,§tim urmatoarele: « als Sultan Mechmet IV. ultimo Octobris styl. nov.Anno 1657 den Siebenbürgischen Fürsten (Georgio Rakoczi II.) und nicht
(1) Siebenbürgische Chronik, I, pag. 252. Cf. nota 2. pag. 27, mai sus.(2) Editie ingrijitil de aGesellschaft für Pommer'sche Geschichte und Altertumskunde zu
Stettin'', 1881.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 93
lange darnach auch den Moldau'schen ihrer Fürstlichen Würden beraubet,da hat sich der Moldau'sche Fürst Stephanus klüglich seinem Vaterlandezum besten, gestalt Er der Ottomanischen Macht zu wiederstehen gar zugering, willig ins Exilium begeben, darauff Seine Zuflucht zu Ihr Königl. Majes-tht in Schweden Caro lo den XI. genommen, welche Ihm alle Königliche Gnaderwiesen und zu alien Stettin auf dero Schloss Nahrung und Wohnunggegeben, woselbst er auch Anno 1668 gestorben ...D. In scrierea In careHiltebrand mai releveazh, Intre altele, ch. «monetele si solidi polonezi aucurs si acl», adech In Iasi, capitala de atunci a terii, asit dar In Moldova,se aminteste de regele Suediei ca de «aliatul» de mai Inainte al lui Gheorghetefan Voda (1).
Raporturile Moldovei cu terile dela miazhnoapte erau Inch, de pe lamijlocul secolului al 16-lea, foarte intime, si anume Intre Petru Vodii Rare§si principele elector de Brandenburg, Joachim, care se Imprumutase delaDomnul Moldovei cu 500.000 de galbeni. Cu privire la acest imprumutexisth de altfel multe documente (2).
Se mai stie apoi ch deja pe la mijlocul veacului al 15-lea, Joan Corvinde Huniade, guvernatorul Ungariei, a oprit circularea banilor moldovenestipe intreg teritoriul Ungariei, din cauza ch In Moldova Incepuse sh sebath bani rhi, ceeace dovedeste ch, cel putin In timpul acesta, baniimoldovenesti nu se bucurau de nume bun. N. Iorga relevh Indeosebi (3),ch si hiperberii WO de timpuriu ca monetA nationalh In Tara-Româneascrtaveau numai o Insemnhtate politich, faM sh fi fost ceruti In strhinhtate.
Despre aMonethria din Suceava», relnflintath, dupa cum e constatat,de Joan Despot Vodä (1561-1563), ca si despre cea Intemeiath o suthde ani mai apoi de Eustratie Dabija Vodii, (1661-1665), duph cum spuncronicarii Nicolae Costin si Nicolae Mustea, s'a ocupat mai amAnuntit I. Flei-scher (4). Pe timpul lui Despot ghsim pe germanul Wolfgangus (Lupul Bhna-rul) din Transilvania ca sef al monethriei. E stint ch acest Domn a luato cruce mare de argint si alte odoare de argint dela biserica Sf. Gheorghedin Suceava si a pus sh le topeasch, ca sh bath din materialul lor taleri (5).
Dupa cum spune Nicolae Mustea (6), In monethria lui Eustratie DabijaVoda, unde se lucrà si pe timpul urmasului al doilea al acestuia, se bhteau
(1) 0 serie Intreagt de documente din Königsberg, Kolberg 0 Stettin dau des1u0ri asupraraporturilor dintre Gheorghe Stefan Voda i principele elector de Brandenburg Frideric \\ ilhelm.Wilh. Schmidt, Regesten der Urkunden zur Geschichte der Moldau, manuscript din 1881.
(2) Schmidt, Regesteie citate in nota precedenta.(3) Geschichte des rumanischen Volkes, II, pag. 76. Cf, , mai sus, nota 1, pag. 49.(4) Zur Geschichte der Suczava. Cf., mai sus, nota 1, pag. 31.(5) F. A. Wickenhauser, Moldawa II: Die deutschen Siedlungen in der Bukowina, Cernauti 1885,
pag. 15; apoi W. Schmidt, Suczawa, pag. 124 (cf., mai sus, nota 1, pag 27); Johannes Jacobus He-raclides, pag. 28 (cf., mai sus, nota 1, pag. 31) 0 Zwei Kriege, In Jahrbuch des Bukowiner Landes-museums pe 1893,pag. 78. Talerul din 1563 se d5 In fig. 103, pag. 98.
(6) Cronicele României, ed. II, Kogifiniceanu, tom. III, pag. 6.
www.digibuc.ro
94 cttArEA suctvIt
bani mici de arama numiti salrii, patru salai un «ban», cari aveau Insh, cursnumai In Moldova. 8i Melchisedec aminteste de relnfiintarea unei monetariiIn Suceava pe la anul 1663. Timpul de stapanire al Domnilor Insemnati pemonetele strrtine de cari ne ocupam e sau anterior domniei lui Dabija Vodasau coincizrtnd mai mult sau mai putin cu aceasta domnie. De aceea eprobabil ca monetele acestea sh, fi fost batute In cetatea Sucevii tocmaiIn timpul acestui Domn. Fischer Impartaseste parerea aceasta si observaca Poarta ar fi dat lui Dabija dreptul de a bate bani, care drept parea fi fost ridicat lntre anii 1574 si 1662. Din monetele aflate, Fischer a maiputut dovedl CA in cetate nu s'au batut numai bani marunti, cum sustineMelchisedec si marturiseste Nicolae Costin (1), ci si monete mari. Parerea si-oIntemeiaza pe o moneta gasita In orasul Suceava pe la 1902. Moneta aceasta,care corespunde, In forma si marime, cu piesele polone de vase grosite, ede argint bun cu putin- aliaj. Pe avers are, Intre doua cercuri fine deperle, legenda : PRINCIPIS . . MOLDAVIE 1662, iar In mijloc chipulchirasat al unui principe, cu fata barboasa si purtand o coroana deschisa,care intrerupe cercul de perle inferior. Pe revers se afla, tot intre douacercuri de margele, inscriptia: MONETA 1. NOVA f MOLDAVI (AE), iar Inmijloc capul de bour, intr'un cartus Inchis, executat foarte placut, cu o steacu sase raze intre coarne si o verigh, in nari; la dreapta capului de bour seafla o rozeta ca un soare, iar la stfmga o semiluna. Diametrul monetei e de27 mm. Prin cumparare, aceasta moneta a devenit proprietatea Acade-miei Române din Bucuresti. E sigur ch, ea, cu toate ca nu poarta, numeleDomnului, trebue atribuita lui Eustratie Dabija Voda, pentruca, are anul1662. Semnul cel mai frapant al acestei monete, care n'a fost publicataOmit acum, e Insa cartusul de pe revers, care e Intru toate la fel cu tiparulde pe reversul banflor marunti de Suceava. Desemnul acestui cartus easa de caracteristic, Inat dela prima vedere capatam convingerea ca,
stampila de tipar pentru moneta aceasta si pentru banii marunti de Su-ceava a fost gravata, de aceeas mana.
Ce priveste monetele lui Stefan Razvan (1595), Fischer e sigur can'au fost batute In Suceava (2). Faptul rezulta din urmatoarele : In co-leqiunea contelui A. Potocki se afla o moneta, care are pe avers tiparulpiesei de trei grosite a lui Razvan (3), iar pe revers tiparul piesei polonede trei grosite din anul 1589 si semnul de vistier al lui Jan Dulski. Nuincape deci Indoeala ca. moneta aceasta a fost batuta, dupa anul 1594,sub Sigismund al III-lea al Poloniei, In monetaria din Posen, si anumenumai ca proba, cu stampila cea veche, care se gaga In monetarie, pentrurevers, si cu stampila cea noua pentru avers.
(1) Ibidem, tom. H, pag. 4.(2) E. Fischer, Beitrag zur Münzkunde des Fürstentums Moldau, pag. 12.(3) Idem, ibidem, pag. 40.
www.digibuc.ro
CETATE A SIICEVII 95
Cu cercetarea banilor (solidi) de Suceava s'a ocupat 0 arheologul C. F:Nuber din Essek. Dupa phrerea lui, comunicata mie In 1904, cea mai mareparte din banii de Suceava au fost WO, dupa tipar strain, de EustratieDabija Voda, care numai mai thrziu s'a apucat sa bath monete cu numeleshu propriu. Numitul arheolog mai e de phrere ch monetele cu numele luiGustav Adolf al Suediei, Sigismund al I1I-lea al Poloniei 0 Gheorghe Wilhelmal Brandenburgului pot sh-§i aiba originea tot In Suceava, In orice caz InMoldova.
Rareori se aflà In cetate solidi cu stampila de tipar a lui GustavAdolf ; cu toate acestea, 'Ana la terminarea lucrhrilor de explorare,am reusit sa-mi procur foarte multe asemenea monete, partea cea maimare din ele u§or argintate. E foarte pM,in probabil sa fi fost toate de-sgropate dintr'o data In ora§ sau prin imprejurimi, ci mai degrabh se poateadmite a ele erau de ani de zile proprietatea diferitelor familii la cari seaflau, 0 numai interesul viu care s'a arätat In Suceava In cursul lucrarilorde explorare pentru aceste monete, a fost de sigur cauza ce a contribuitca ace§ti solidi ai lui Gustav Adolf sh iasa la iveala. Ramasite din timpulbaterii acestor monete s'au gasit, adevarat, In cetate. Fischer credelush, ca 0 solidi acestia au fost MAO sub Dabija Vodh, ceeace Irish, Innici un caz nu se poate socoti ca fapt dovedit.
Dela 1902 pAna la 1904 s'au mai gasit In cetate §i alti solidi si
ramäsite de metal dela baterea lor, asa ca ptmh acum sunt cunoscute,dupa cum s'a mai amintit, peste o suta de feluri de solidi, fara a se fisocotit monetele cu monogramul G. A. si cu numele Gustav Adolf. Fe-lurile acestea sunt :
vreo 40 cu litera C si numele Cristina de Suedia (1622-54), cele maimulte cu armele orasului Riga, atevit cu ale Livlandei ;
peste o duzinh de solidi cu monogramul C. G. 0 cu numele CarolGustav (1654-60), cele mai multe cu armele Rigei, chtevh cu ale Livlandei ;
aproape 20 feluri cu monogramul C. R. 0 numele Carolus (1660 97),
cu aceleasi arme ;peste o duzinh de solidi polonezi, cu monogramul C. R. 0 numele Joan
Casimir (1638-68), cu armele Livlandei;In fine, peste o duzinh de solidi de Brandenburg, cu monogramul F. W.,
numele Frideric Wilhelm (1648-88) si cu vulturul prusian, intre ace§tiaunii cu armele Rigei.
Dupa anul 1901 mi s'au mai adus, pe lânga speciile cunoscute Ong,atunci, Inca doua monete, despre cari mi se spuneh ch au fost aflateIn cetate. Erau foarte ruginite. Una dintre ele are monogramul C., Incare se afla o Met% asemenea lui E., pe avers putiindu-se recunoasteun chlaret ; doua exemplare din cealalth moneta arata un G., care Im-prejmue§te litera R. Pe una din ele se mai pot descifrà lamurit resturile
www.digibuc.ro
96 CETATEA SUCEVII
inscriptiei: STAV. DG. Reversurile au armele Livlandei. S'a mai gasitIn fine si un solidus de al lui Carol Gustav, taiat In farma patrata (desigur numai ca model pentru tipar).
Intre ramasitele de monete s'au mai aflat, pasa la terminarea Inca-rilor de explorare, pe langa solidi cunoscuti pana la 1901, cu numele Cris-tinei, al lui Carol Gustav, Carol al 11-lea, Frideric Wilhelm si Joan Casimir,
Fig. 98. Ram 4ite argintatede monetil.
X2.Q NII\-..(w pa
424. r.
Fig. 99. Illmrqite dela ba-terea unei monete polone.
Fig. 100. R5.m4ite dela unsolidus de Riga.
urmatoarele exemplare foarte interesante, ramase din solidi : de ai lui CarolGustav, pe avers cu inscriptia foarte clara LIVONIAE; de ai lui CarolGustav, usor argintati; de ai lui Frideric Wilhelm, asemenea argintati (? fig.98) ; fragmente dela un solidus polon (fig. 99) i, afara de acestia, un fragmentargintat, pe care nu se poate recunoaste nurnele Domnitorului.S'a maiga'sit un frumos fragment de moneta de a lui Carol al 11-lea (fig. 100); o fasie
Fig. 101. Fasie de tablil cu stampile dela diferitiDomnitori svedezi cari au batut monete.
Fig. 101 Dou4 fete In avers peo singuril monetá: ramaqi0 dela
baterea monetelor.
de tabla cu monete de ale Cristinei si de ale lui Carol Gustav (fig. 101),o non& dovadä ca in cetate s'au biitut In acelas timp solidi cu diferitenume de domnitori straini ; In fine o ramásita de moneta, la baterea careias'au pus In tipar doua stampile pentru avers (la arnandoua CIVI. RIG.:fig. 102).
Ne-am ocupat Intr'un mod asa de arnanuntit de monetele straine ba-tute In cetate, pe de o parte pentruca faptul acesta prezinta un momentunic In felul sau, atat in istoria cetatii, cat si In a statului moldovean,
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII 97
pe de alta parte pentruch un fapt de felul acesta e unic In istoria po-litic& a Europei si prezentii, un interes cu atit mai mare, cu cat chestiuneaesentiala despre Indreptatirea de a bate monete straine n'a putut fiInc& deslegata. Faptul acesta confirma In sine totodata stirile date deunii cronicari cu privire la putina valoare de curs a monetelor mol-dovene, mai ales In ce priveste comertul extern. Caci daca n'ar fi fost ash,Domnul, pentru cinstea sa si a terii sale, cu greu s'ar fi putut simtl In-demnat s restrangh baterea monetelor proprii In favoarea celor straineIn masur& ash de mare cum se dovedeste prin cantitatea colosala demonete straine gasite.
Din Imprejurarea c valoarea de curs a monetelor moldovene erhmica, se poate deduce ca, acestea nu erau primite bucuros, in primul randde negustorii straini, i cì monetele straine se bateau In eantitate ashde mare pentru comer-tail extern. Ele trebue sä, fi ajuns deci de multe oriin strainatate. Astfel faptul cà aceste monete nu erau din tara proprie,de sigur n'a putut sí ramitna necunoscut stapänitorilor din Po Ionia,Brandenburg, Livlanda i Suedia.
Chiar (Mai, am admite ca, solidi de Suceava s'au Intrebuintat numaiIn Moldova, faptul at' Domnul puneh sit se bata monete de ale acestorteri straine, n'ar fi putut rarnanea, ascuns, daca tinem seam& de comertulInsemnat al Moldovei cu Po Ionia, cu provinciile baltice i cu Suedia.
Trebue sa ne Intrebam apoi, pentru ce s'au batut numai monete de aleacestor teri si nu si de ale Ungariei invecinate? Desl profan In cercetarileistorice, cred ca e logic sä admit ca terile mai mult sau mai putin im-prietenite vor fi dat Dornnului Moldovei dreptul de a bate acesti bani.CAci altfel cum ar fi putut el sa exerciteze un drept ash de special alunor Domnitori straini sau cum si 1-ar fi putut el Insusl In contra vointeiacestora?
Reflexiunile acestea dau ins& nastere la Indoeli nota. Daca s'a gasito tart), straina, cum ar fi Suedia, aliata in timpul acesta cu Moldova, ca s&dea, In anumite conditiuni, dreptul acesta (poate ca arendas de monetariepentru Moldova), ar fi fost oare tot ash de usor s obtina, In acelas timp, Lindrept similar si dela Po Ionia si Brandenburg? ,$i daca da, n'ar fi trebuit oaresä', se faca niste documente despre aceste importante Invoeli i concesiunide drept ? In cazul acesta ar trebul s existe In arhivele statelor res-pective documentele relative la astfel de Invoeli si concesiuni. Pasii facutide mine In directia aceasta, mai Intiliu In Stockholm, n'au avut pan& acumnici Uil rezultat pozitiv. i se pare at nu exista nici documente moldoveneprivitoare la chestiunea aceasta, altminteri ar fi de mult cunoscute. Nicichiar ea traditie despre ash cevh pare ch,' n'a ajuns nimic pan& la noi.
Ne aflam deci Inca, tot In fata unei Intrebari deschise, tot In fataunei ghicitori nedeslegate, a carei resolvire completa speram ca se va des-
Cetatea Sucevii 7
www.digibuc.ro
98 CETATEA SUCEVII
legh cu timpul, mai ales cit chestiunea aceasta nu e numai interesantastimulanta In mod deosebit, dar prezent i o importanta politica (1).
Ca concluzie deci, e fapt stabilit ca In cetatea Sucevii a existat omonetarie, In care se bateau bani mo1dovene0i. Raspunsul la intrebarea,mai putin interesanta, In care parte anume a eastelului a fost monetaria,e cu mult mai u§or i mai sigur de dat. Cáci am amintit mai inainte camai multe rama0te de material pentru baterea banilor s'au aflat la ca-patul nordvestic al curtii din afara, mai ales In coltul de catre nord, HMOturnul 37 (pl. II), unde resturile de oase animalice, descoperite In canti-tate mare, apar, sub influenta coclelii de aramit, colorate sau impreg-nate In verde.
E foarte probabil deci ca monetaria s fi fost In apropiere, anumeIn partea de miazanoapte a halei 50, sau In Incaperea 51, ori In odaia,surpata deja, care s'a aflat 1âng Incaperea 51 (pl. II)
R1tma0te de material pentru baterea monetelor s'au aflat multe, de0In cantitate mai mica, §i In apropierea turnului diagonal 40 i spre miazazidela acesta. De aceea se poate admite, pentru monetarie, i acest locdin cetate. Nefiind exclusa posibilitatea ca localitatile pentru monetarie sase fi schimbat, se mai poate admite ca ea sä fi fost (poate mai tarziu) Incladirea construitä intr'un mod particular la 33 (sau la cei trei stAlpi 30 ?).
Fig. 103. Talerul lui Despot Vod'A din 1563 (2).
(1) Observ c documentul regelui Sigismund al Poloniei, dat In Cracuvia, la 4 Martie 1511, con-tine un protest contra demonetizArii (deprecierii) monetelor polone i litvane in Moldova. Schmidt,Regestele citate. V., mai sus, pag. 93, nota 1.
(2) Dupá D. A. Sturdza, Uebersicht der Miinzen und Medaillen des Fürstenthums Romanien.Viena 1874, pl. 2.
www.digibuc.ro
VECIII STAMPE ALE SUCEVII.
Pentru cetitor nu vor fi frira interes reproducerea stampelor vechice infatisaza, cetatea Sucevii i publicarea catorva vederi dela alte magimoldovenesti amintite adesea in scrierea de fata.
Ce priveste mai Intaiu cetatea Sucevii, ea a trecut, dupa cum aratarezultatele lucrarilor de explorare, prin nurneroase schimbari arhitectonice,al caror timp se si poate, in parte, fixa. Cum insa 3chimbAri mai maride cladiri se faceau numai dupa trecerea unui timp mai indelungatcum astfel de schimbari se faceau numai la anumite parti ale cetatii, formacaracteristica, de pe vremuri, a acesteia a 'limas, de sigur, aceeas in indelun-gate perioade de timp.
Regretabil ca panä acum nu s'a aflat niel o gravura autentica saucel putin mai apropiatä de adevar, care sa ne arate starea externa a cetatiiIn vreuna din aceste perioade, iar speranta de a descoperl In viitor ash,ceva nu poate fi prea mare. Pana azi sunt cunoscute numai catevailustratiuni mici, primitive, cari ar reprezenta cetatea Sucevii; dar planulfacut pe baza sapaturilor, care plan indica dispozitia incaperilor celor maiimportante ale cetätii, indeosebi a turnurilor, dovedeste cu prisosinta ca
acestea nu corespund de loc cu realitatea.Ele nu ne ofera deci nici un fel de puncte de orientare sigure in ce
priveste exteriorul de odinioarrt al cetrttii noastre. Din cauza aceasta, dupacum am accentuat Inca din introducere, e cu neputintrt a intocmi pla-nuri de reconstruire cari s merite chiar i numai o incredere relativa,avand in vedere desfasurarea, acum cunoscutrt, a planului.
Totus vechile ilustratiuni de cari am amintit vor ajuta, credem, Incatva fantazia cetitorului in nazuinta ei de a-si inchipul o icoana pe cat cuputinta mai aproape de adevar a formei din afara a cetatii.
Una din aceste austratiuni s'a pus ca frontispiciu (en tête) latitlul acestei lucrìtri. E o gravura sapata fara multa artri, In lemn,luata din Cazania lui Varlaam, Uproar), la 1643 In Iai. Ea reprezentA,, Inpartile principale, pe Sf. Joan Novi, avand de o parte un castel, iar de cea-lalta o biserica. Inscriptia, cu caractere slave bisericesti, e urmatoarea:«Sf. mucenic al lui Hristos Joan Novi, care este in Suceavao. Cladirile ce sevad In ilustratie vor sa reprezente, de sigur, cetatea si, poate, i biserica Mi-
www.digibuc.ro
100 CETATEA SIICEVII
rautilor. Ele se afl& In ultimul plan al desemnului ce reprezenta un terenundulos, care ar puta Inchipul Campul-Santurilor i pe care sta Sfântul, ti-nand Intr'o manä o spada mare de cavaler medieval, cu care a fost de-capitat, iar In cealaltá o cruce. Duph cum mi-a cornunicat I. Fleischer,meritosul profesor gimnazial mort la 30 Aprilie 1900, gravura e sapata, deun alugar din Moldova cu numele Ilie, care, poate, nici n'a cunoscut Su-ceava. Cati, de fapt, nici una dintre cladirile reprezentate nu corespunde
If
Fig. 104. Cäderea lui Despot Vodä.(Dupii Sommer, Vita Iambi Despotae, Witebergae 1587.)
de loc cu realitatea, ash c desemnul trebue atribuit nurnai fantaziei ma-estrului naiv, aruia Ii va fi servit In acest scop descrierea vreunui cunos-cator al cetatii.
In ilustratie se vede un zid principal puternic, crenelat, apoi un turnmassiv, foarte inalt, având parapete, mai multe cupole i un acoperemantde cort, cu o cruce mare (acesta ar puta sa, Infatiseze paraclisul dincetate). Caracteristia e cupola larga, poligonala, cu turla, care pare a aveitsub ea, In colturi, coloane mici, legate cu arcuri, ceeace corespunde stilului
www.digibuc.ro
CETATEA SIICEIrlI 101
bisericesc moldavo-bizantin. Vrednice de Insemnat mai sunt in ilustratie celedourt acoperise de formii particularii, numitA nemteste Grabenditicher, decari se giisesc si astazi multe in orasele medievale din Germania de nord,Bavaria, Tirol s. a., iar In vechiul oras al principilor bisericesti, In Salz-burg, sunt chiar tipice, mai ales in fortereata Hohensalzburg, unde se glisescmulte. Forma aceasta de acoperis poate confirmit veracitatea tirii ajunse0114 la noi, din timpul lui Despot Vodá, c cetatea Sucevii a fost cons-truitA sau reconstruitii, cu exceptia paraclisului, in general, dupa modelemedievale germane.
"'7;01.;.,P
aserpftiLawh.
Yee, 1 I
.se41
02.44
Fig. 105. Sf. Man Novi, dupa o gravurii, dinanul 1833.
Profesorul Wilhelm Schmidt a pus, cam prin anul 1890, sA se facaun desemn, cu o seal% relativ mare, pe care l-a reprodus pe cale foto-grafica i I-a numit «Cetatea din Suceava In anul 1536» (1). Incá dela primavedere m'am indoit foarte mult de faptul ch el ar putea reprezenta cetateaSucevii, Indoealtt care s'a prefacut In certitudine, Indata ce am Inceputlucrarile de explorare. Localitatea nu se potriveste de fel cu cea delaSuceava, pentrucA In ilustratie se poate vedea, o apA 1at i nistecari se ridicra, mult peste castel, pe cand, de fapt, cetatea Sucevii e asezata,
(1) Recte: 1563; un exemplar se an In Muzeul din Cerngiuti.
www.digibuc.ro
102 CETATEA SUCEVII
o apa mica, ghrla Cacainii, iar In apropierea ei nu se afla nici undeal, care sit o Intreaca In Ina ltime, cu atat mai putin vreunul cu varfstâncos. Cladirea de altfel apare cu mult mai Intinsa decum a fost a ce-
Diferitele edificii sunt desemnate In mod fantastic sau foarte exage-rat. Ash, de exemplu, cladirea rotunda In forma de turn, care se vede In NO
apare Intarita In parter cu multi contraforti.S'a vazut In urma ca ilustratiunea aceasta este reproducerea maritil a
ilustratiunii din titlul istoriei lui Iacob Heraclide de Sommer, reprezentând ocetate înc1ìipuit i caderea repentina a acestui Domn (fig. 104), care, In temeri-tatea lui, credeh ca va puteh asa1t i cerul In carul sail de biruinta. Gresealaaceasta a profesorului Schmidt se explica usor pnin faptul ca el orbiseaproape cu totul In anii ultimi ai vietii sale.
Fig. 105 nu e lipsita de interes : ea ne Infatiseaza o gravura (2/3 din ma-
-- --------..... .,_,-- --- --e- - ---- .- ---..z. ..-- --._ ---,_ ..-. '.'" --. -;----- _ .......__ _
., __- - _ _ - - - ..-- --1---.J.-- -------,- -- _ -----.., 2'7; ...---,--- . ---- ---------- -:--- -..--_-__- ---
. .. ---..-----._ -,___ - -- - ----,,.,.._.A
os ,, igl
t -------... ..--. ...,..... =-",...'1.,: . - -., ..,
,..10PL- ',. `. '', ..-. ,.., ,wi:,-- Ii.._
,,..,-. ,
spit --4, - ,..- . ::- -.7-N4---T,-7c-1-. -,
Att.,.,.--.-'r .---.:.--1P -.1__-,-
C:,.3.
, r (Zile;2_. *.k-.Z.7.--- 1._'Ve.--f . , t....,..
" ,,, ,-,,, "-,:-..; *.. -, .--------r ec , ,_____%.-1.i.::::-:: _4' --"=--- '-- j..7._., .,
--._ %-Z,-t. -
--.. -,:-,-;.'4Z.'-:-.44...7'.-14;4. 1:_, , -4.--..,-.70ZZI ,._!*:,,-<V,...,;,.5,-," ,,::,-- .,''.':''Ì-,;..---:-'-'-- 1-
..0-
...'9'
-^..--.-----a-, - , 1
I ' .... ,...
..... 2:-. ..,__t_. _----'- 7:-._.---- _,----_---- _.,..,_ ---; -,:...:----:-_;--:-...- .,.j"" z' 1.. -Le *,-.)....0.,-----
,..7 ------p- ...7 ..---
- . ''''' ^'" .--__--.. '-----.'"7/ ;"-, -...
.----
____ ..- -`:,-...5,,--,,ee
.1.-,r,53,;.'*'-- !"-.1->AA. -...-,... --- '3', ..1 -;-77- ---:-.:":. -'-f- .------ ---r1.-,1"- vr:," -?"2,K .....,..- ,.......,4,-7-.:-. --:--,'''-j-, --/-17 rf",,.:;--tt --":-7-::-r.?. X ''.r. -oW'--.4:-ij-'- ---------S- -'.'"
4,..4 niF13.5.='..- ,__1---"7-.. 77...
,."0/re tj7v;IVALLe ° ...,,'...-r.--.. , 4, ,.,-,..., ,-,--,,----- e---t.,..,... -.:$._ ,,,. .....,,, .,... ,,,,, ._,,----4, , . c_ ,-.--.'"-=`:-T 1---'- -'-- --
-)f 2 -----'12.- GL-4'-' --a-- ----------=.__,..,--.__- ------- --.7- -,----<- ;-::.---. ---. ------'----= -"------------: 'T.'. .,..,.-,--- -7.- ,-...&--_,,, ----...:-L-g:,--=`;:---------, - ____,
,..0.- .- , --
Fig. 106. Cetatea Sucevii si biserica Miràuçilor, dupé, o acuarel6 de F. X. Knapp din 1864.
rimea ei) din anul 1833, probabil originala din manastirea Neamtului, carereprezenta pe Sf. Joan Novi, având de o parte un castel In stil turcesc, ase-zat lânga o apa, iar de cealalta parte o rnanastire, In dosul careia e marcatao cetate pe deal. Castelul poate sa Inchipue Cetatea-Alba, de unde a fostadus, dupa cum e stiut, Sfântul, In anul 1402, la Suceava, iar manastireacu cetatea de laugh' ea ar puteit Inchipul biserica manastirii dela Suceava,unde s'au aflat si se afla moastele mucenicului si patronului Bucovinii dela1522 pitina la 1686 si din 1783 "Nana In timpul de fata. Cetatea, din care se vedenumai o parte mica, langa manastire, ar fi deci cetatea Sucevii. Desemnulmanastirii nu se potriveste cu biserica Mirautilor, unde s'au pastrat moasteleSfântului dela 1402 'Ana la 1514 ; el are oarecare asemanare cu formamanastirii din Suceava si a bisericii ei, cum erà aceasta in anu11833. De-
www.digibuc.ro
CETATE A SIICEVII 103
semnul cetatii, executat fugitiv, nu ofere nici un punct de orientare cuprivire la vechea ei forma.
Fig. 106 reprezenta o copie de cromotipie, fAcuta dup6, o acuarelA alui F. X. Knapp si ne arata cetatea Impreuna cu biserica MirAutilor Instarea In care ambele se gAsiau In anul 1864.
/ilte eûtevh eetati moldovene.
Figura 107 reprezenta cetatea Neamtului, dupa o litografie a lui Asaki, (Lamère d'Etienne le Grand refuse h. son fils l'entrée de la forteresse de Niamtzoen 1484). E departe lnsä de a corespunde, chiar si numai aproximativ, realiatii.
Fig. 107. Stefan cel Mare inaintea cetätii Neamtului.
Fig. 108 reprezenta ruinele cetAtii Neamtului ln starea lor actualrt, dupao fotografie luata" In 1898.
14" g. 108. Cetatea Neamtului in starea ei actual6 (fotografie din 1898) (1).
(1) Mai pe larg vezi tratatul meu: Schloss Neamtu cit. mai sus, pag. 10, nota 1 de unde amluat qi fig. 108; asemenea scrierea Arh. Narcis CreWlescu, lstoria cet50 Neamtu (extras din RominiaMilitara, Bucuresti 1905).
www.digibuc.ro
104 CETATEA SUCEVII
4(.
er
r-,ftITO
Fig 109. Cetatea-Albri: vedere dela nordvesi, din anul 1790.
Fig. 110. Cetatea-Albã: vedere dela sudest, din anul 1898 (1).
Fig. 111. Cetatea Hotinului In starea ei actualä (2).
(1) Ambele vederi din Zamfir C. Arbure, Basarabia in secolul al 19-lea, Bucuresti 1899. Isto-ricul la Iorga, Chiba si Cetatea-Albâ, Bucuresti 1899.
(2) Desemn dupA Arbnre, op. cit , 416-7. Alte vederi la Istrati, Despre cetatea Hotinului, in AnaleleAcademiei Române, sec. st., ser. II, tom. XXXIV, no. 18; note istorice tot acolo, dupâ Arbure.
www.digibuc.ro
CETATE A SUCEVII 105
Fig. 109 si 110 reprezentä vederi ale CetAtii-Albe: întâia dupA, o stampildin 1790, a dour', duptt o fotografie recenta, din 1898.
In sfarit fig. 111 reprezent& cetatea Hotinului In starea in care segilse0e azi.
llandstirea Putna.
S'a relevat In repe¡ite randuri cì, pe 1âiigì curtile boiere0i, mai
erau i mgmAstiri Intarite. O veritabilil fortAreata erà indeosebi rnrmhsti-rea lui ,tefan cel Mare din Putna, locul de Immormântare al acestui domnitor.
www.digibuc.ro
106 CETATEA SIICEVII
De la aceasta manastire a ajuns pâna la noi o icoana buna, de0 pictataca de un diletant, de pe la mijlocul secolului al 18-lea. Dupa ea am facutcopia redusa din fig. 112 (1). Icoana pare a fi fost facuta din indemnul mitro-politului Iacov, care a restaurat manastirea In anul 1757. Originalul ei seafla In palatul Mitropoliei gr. or. din Cernauti, iar o copie In manastirea Putna.
Icoana inchipue inchinarea mänastirii restaurate ctitorului ei, luiqtefan cel Mare. Legenda e data, In original, in locul cifrelor puse aci, culitere slave bisericesti. Cifrele Insemneaza, dupa F. A. Wickenhauser,urmatoarele:
1. Sfânta i marea manastire Putna, cladita de fericitul stefan cel Marereconstruita de sfintia sa parintele mitropolit Iacov ; 2. paltin; 3. §i 4.
paraul Putna; 5. chilia pentru oaspeti; 6. fântâna; 7. gradina; 8. bisericaNa0erii Maicii Domnului; 9. moara; 10. pâraul Beceul; 11. chilia In piatrasau «chilia lui Daniel», sapata Intreagä', in piatra; 12. Solotruc (numeleunei regiuni); 13. 14. i 15. ctitorii: Stefan Voda i mitropolitul Iacov;16. chilie pentru oaspeti; 17. Sion (numele unei regiuni); 18. gradina cupomi; 19. manastirea cea veche (azi biserica parohiala de lemn); 20. §i 21.Frasin (regiune); 22. Poiana sihastriei; 23. Sub Magura; 24. §i 25. Buhoaia(lac) ; 26. Pâraul ursului.
In icoana se cunosc bine zidurile Ina lte i crenelate de imprejmuir eIndeosebi turnul Inalt de paz i antul cu apa, care Incunjura manastirea.
(1) Luatá din scierea mea: Typus der Klosterkirchen in der Bukowina, publ. in Mitteilungender k. k. Zentralkommission, pe 1890.
www.digibuc.ro
SERBAREA DELA 1904.
Implinirea a patru sute de ani dela moartea lui Stefan cel Mare, care afost cel mai puternic 0 mai insemnat dintre voevozii moldoveni, s'a ser-bat la 4/15 Julie 1904 cu deosebitil pomp& In toate bisericile intemeiate§i patronate de dânsul, dar mai ales in manAstirea sa Putna. Ziva aceasta afost prilejul unei serbari solemne 0 In cetatea lui dela Suceava, parhsitAde atâta timp. Ad s'a slujit, In aceea§ zi, un parastas pentru odihna sufle-tului marelui Domn, pe cat de rilsboinic pe atât de nobil.
Cu prapore 0 steaguri In frunte, preotii s'au dus la ruinele frumos I'm-podobite, ca srt se incline cu evlavie umbrei lui Stefan 0 srt faca obi§nuitelerugAciuni pentru odihna sufletului srtu. La aceasta serbare au asistatsocietätile arca§ilor 0 veteranilor, reuniunile de pompieri, delegatiuni din omultime de comune, chiar 0 din cele mai indepartate comune dela munte,populatiunea Sucevii, cum §i mult public din imprejurime §i chiar dinBucure§ti.
0 pretioasrt amintire dela aceastrt serbare frumoas6 ne infati§eaza pl.XII, ultima, fAcutA dupA o excelentA fotografie a fotografului I. Chrzanowskidin Suceava. Fotografia dà, o vedere de pe Câmpul Santurilor peste §antulcetAtii 0 peste turnul sudic din mijloc 0 cel sudvestic din colt insprevechea biserica a Mirautilor.
Par'c'rt reveniserrt vremurile lui Stefan cel Mare, chnd buciumul daexpresie cântecelor poporului sat' §i trimiteà melodiile lui duioase desus, de pe plaiurile muntilor, 'Ana jos in vale; tot a§à, vestiau §i acum dinbucium, la parastasul din cetate, prtstorii 0 tiiranii, ca sri se audrt departe, Intara, pana sus In muntii lor, crt ad a Inc his, arum 400 de ani, pentrutotdeauna, ochii marele Voevod.
Pentru a eterniza amintirea acestei aniversrtri, s'a brttut medalia, re-produsrt In fig. ce urmeazrt, 113. Ea ne infitti§eazrt pe marele Domnitordurat portretul pristrat In Evangheliarul dela Humor.
Lini§titrt §i singurrt, cum a fost cetatea inainte de inceperea lucrrtri-lor de explorare, a§it ni se prezenta 0 acum ; dar nu mai e parasita, chciacum e pAzitil, 0 durata ei asiguratit AstAzi W. Schmidt n'ar mai puteit
www.digibuc.ro
108 CETATEA SUCEVII
scrie despre ea, ceeace sera cu zeci de ani Inainte: «Numai rhmhsiteizolate din zidul de Imprejmuire, un arc de coloanh dela paraclisului ce-thtii si dartimaturi de zid, cari acoper ici-colea coasta dealului, mai oprescprivirea pe acest loc bogat In traditiuni istorice din cele mai sguduitoare,de cari ne-am Indol adeseori astazi, dach ele nu ne-ar fi adeveriten (1).
Adevärat c i acum mai sunt multe ramasite de ziduri vechi, dar«nu mai sunt», cum spune Wickenhauser, «clhcasi cari sh lucreze pentruboieri; nu mai sunt luptatori cari sh stee pe ziduri, amenintand cu armelepe nvilitorii ce se ivesc din fum i ceath; nu mai vedem mhndre ala-iuri dornnesti; nu mai vin trimisi dela `Mari, Maghiari, Poloni, TurciGermani. Artistii au phrtisit de mult scena! Serbari gillägioase i ospetevesele, rhs si plans, frhmanthri de inimi si de suflete, omoruri i alte crime,botezuri de copii pline de bucurie, nunti strälucite i Immormanthri porn-poase, chilii pline cu aur, nestirnate, stofe si haine pretioase; comedii,tragedii i drame totul a trecut ca si cum n'ar fi fost niciodath» (2).
«Urmeazh-mi, iubite cetitorulen, scrie acelas In alt loc, urmeazh-rni Innoaptea luminath de stele. Vezi! colo pe malul Sucevii jeleste o reginapäräsitä. Strhlucirea purpurei ei a phlit, cununa de aur de pe fruntea eizace faramath la picioare. In acere i supunere îi jeleste zilele tine-retei, plange timpurile cand regii Ii fäceau curte! Ash e Suceava.Câti principi n'au thbärlt In jurul ei, chti n'au umblat sh-si castige, cuarmath mare, gratia ei! Chti regi i Impärati n'au Incercat castigeinima! Cat sange a Inrosit zidurile ei pentru a o phstrà sau castigh!ce s'a ales din turnurile acestea, pe cari au falfait steaguri ant de de-osebite (3) »
Fig. 113. Medalia comemorativA a 400 de ani dela moartea lui Stefancel Mare (1504-1904).
(1) Suczawacit. mai sus. pag. 27, nota 1pag. 218.2) Bochotin, I, pag. 40.(3) Moldawa, I, pag. 29.
www.digibuc.ro
MDMIS.
Executarea lucrarilor de explorare a ruinelor vechii cetAti a Sucevii,cari pareau ask de tAcute §i de misterioase, au produs, dupa, cum era dea$eptat, un viu interes general. Aceasta o dovedesc numeroasele vizitefacute cetatii atat de bArbati din cercuri de §tiinta si arta, cat §i din cercurilemai Inane ale societAtii, cele mai Ina lte chiar, dupa cum am avut ocaziesa arät altA data (1).
Comitetul local.
Cel mai mare interes fata de lucrarile de explorare 1-am gasit, fire§te,In Suceava. AO se formase Inc6, din anul 1901 un comitet, ai caruia membrim'au sprijinit In toate privintele la indeplinirea lucrarii mele destul dedificile. Ei m'au Imbarbatat sA continuu si mi-au Mcut cu putintA terminareacu izbanda a lucrarii. Comitetul acesta s'a Ingrijit indeosebi de adapostireasigura, §i wzarea cuviincioasa a numeroaselor obiecte gasite, cari, din cauzanea§teptatei lor Immultiri, trebuira, sa calatoreasca, mereu din locuri maimici In altele mai mail. Obiectele gsite s'au depus, la inceput, In mandstireaSf. Gheorghe, apoi, pe rand, au ajuns In localul liceului, Intr'o coala, a
ora§ului, intr'o casa, a comunita,tii bisericWi armene §i, In sfar0t, In Ina,-perile cazarmii oritsenesti a trupelelor teritoriale.
Membrii Comitetului de care amintesc au fost urmatorii: staretul manits-tirii Emanoil Ciuntuleac, primarul Francisc cavaler Des Loges, prof. Dr.A. Daszkiewicz, cons. guvern. Dr. Vasile cav. de Duszinkiewicz, Dr. Frisch,inginer Leo Fuchs de Braunthal, procurorul Leo cav. de Goian, avocatulDr. Joan Lutia, prof. Simion Fl. Marian, InvAtAtorul Pa§can, I. Pantazi, prof.C. Procopovici, dir. gim. Stefan de Repta, prof. Wilhelm Schmidt, sincelularhiep. Pancratiu Sidorovici, cons. guvern. C. Tarangul §i cons. trib. supr.Filip Zierhofer.
Mai tarziu au mai participat la lucrari, i Inca, In mod deosebit, domniiprof. I. Fleischer §i Alfred cav. de Peyersfeld, mutati intr'aceea la Suceava,
(1 Das alte Fürstenschloss in Suezawa, Cerrauti 1902, pag. 67-8.
www.digibuc.ro
110 CETATEA SIICEVII
cel dintaiu mai ales ca reprezentant al meu In Suceava, al doilea cacustode zelos al muzeului Infiintat la indemnul meu, muzeu In cares'au asezat toate obiectele aflate, afara de unele date Muzeului terii dinCernauti.
Conducerea directa a sapaturilor a avut-o, dela Inceputul lor pana lasfilrsit, Intr'un mod desinteresat si plin de jertfa, fostul administrator acimitirului din Suceava, George Sorger, mort la inceputul lui Fevruarie1911 In Graz.
Cel mai Indelungat si mai statornic sprijin 1-am avut din partea Minis-terului lucrarilor publice, a Guvernului si a Dietei Bucovinei, a orasuluiSuceava, a Comisiunii monumentelor istorice din Viena si a Muzeuluiterii din Cernauti.
Volumul motozului §i pamântutui scos §i al ziduritor construite.
Date le ce urmeaza, privitoare la sapaturi, nu vor fi nici ele lipsite deinteres pentru cetitor.
Volumul molozului si pamtmtului sapat si scos e de vreo 13.500 m3;zidurile de conservare construite din non au un volurn de vreo 40 m3.Pentru indeplinirea acestor lucrari a fost nevoie de 6.424 de zile de lucrude muncitori, 50 de zile pentru zidari si 406 pentru supraveghetori.
Subuen 'punt.
Pentru executarea acestor lucrari si a tuturor celorlalte In legaturacu ele, precum si pentru procurarea celor necesare mi s'au pus la dispozitieurmatoarele subventiuni :
dela Ministerul de Instructie din Viena 4.800 cor.dela Dieta Bucovinei 4.800 »
dela Muzeul Bucovinei, caruia i s'a cedat o parte In-semnata a obiectelor aflate 3.151 »
dela comuna urbana Suceava 200 »
dela particulari (d-nii de Popovici, proprietar In Co-stina, si Mihail cav. de Kalmucki din Itcani) . . 120 »
Total . . . 13.071 con
Cheltueli.
Cheltueli pentru sapaturi, lucrari de conservare, re-parari de unelte (surna rotunda) 7.427 cor.
www.digibuc.ro
CETATEA SIICEVII 111
Transport . . . 7.427 cor.Pentru lucrAri fotografice, desemnuri si pentru in-
strumente stiintifice 1 080 n
Premii pentru obiecte aflate, cumpárAri In oras deasemenea obiecte 844 n
Pentru instalarea In Suceava a obiectelor aflate .ipentru transportarea lor 258 »
Cheltueli de drum, regie, porto, onorar la pazitori . 2.407 »
Contribuire pentru construirea unei cAsute de pazAsi a unui drum cu sini (175 m.) si vagonet derAsturnat 1.002 n
Total . . . 13.018 cor.Restul de 53 coroane s'a Intrebuintat pentru acoperirea cheltuelilor avute
cu alte lucräri fotografice s. a. Mai observäm cA autorul a criUtorit Intimpul lucrului, dela 1895 ptinA la 1904 incluziv, de 71 de ori dela Cer-nAuti la Suceava, unde a petrecut 176 de zile In interesul lucrArilor deexplorare. In anul 1911 a mai Intreprins o ciilAtorie pang, acolo pentrua face diferite studii comparative cu privire la obiectele aflate si la cetate.
Ajuns la sfarsitul expunerii mele, imi Implinesc o plAcutli, datorie,multumind Inca odatg, si In public, cu cea mai mare chldurA, tuturorautoritatilor, societatilor si persoanelor cari m'au sprijinit, In mAsurA ashde mare, In intreprinderea mea, satisfliand cu plitcere dorintele mele.
Cu toate cA, nu s'au Implinit si probabil nu se vor implinl nici Inviitor sperantele optimiste cu privire la descoperiri de comori ca din basme,pe call le-ar fi Incredintat In vremuri de restriste pämantului din dealul ce-tAtii unii din voivozii bogati, rezultatele obtinute prin lucrarile de explo-rare sunt totus suficiente pentru a aduce In multe privinte multumire. Elearuna o raza de lumin6. In multe colturi Intunecoase ale vremurilor apuse;cu ajutorul diferitelor obiecte gAsite salutAri ajunse la noi dela vitejiilocuitori ai centiine introducem, cu mai multA vioiciune si mai mult fondde adevar, decum ar face-o descrierile cronicarilor, cu puterea vrAjii, Invieata sguduita de vifore a Inaintasilor nostri; ele ne permit o ochire Intehnica si arta ash de perfect& a acelor timpuri Indepartate; ele formeaz6,tot atAtea pietri de cluidire pentru Intregirea edificiului stiintei istorice.
Chiar daca In urma rezultatelor sAphturilor ar mai fi ramas multechestiuni importante nerezolvite, chiar daca raportul meu, cu toate repeti-rile inevitabile, ar mai prezentà lacune, admitând ca multe din pare-rile exprimate de mine, pe cari m'am crezut dator s& le public, n'ar fi
www.digibuc.ro
112 CETATEA SIICEVII
potrivite, se poate totus astepth ca, pe temeiul faptelor si al descope-ririlor pftna acum necunoscute, istoricul chemat srt poatrt Indeplini multeintregiri istorice, sa lamureasca multe parti Indoelnice Oita acum si sa fieIndemnat la examinarea si indreptarea eroilor ce eventual ar fi de frtcut.
Conservarea ruinelor.
Puse sub scutul terii Bucovinii, al Consiliului comunal si al Societatiimuzeului din Suceava, pretioasele ruine pitoresti vor fi pastrate, cu conlu-crarea armonicrt a acestor factori, pentru toate timpurile In starea de
..
acum. Dealul cetätii Insus, pe care orasul 1-a impodobit cu drumuride promenada si cu plantatiuni, dorim srt devina si sa ramana pentrupopulatiunea istoricului oras un loc iubit de recreare, find, pentru vizi-tator, o continua reamintire a trecutului, in multe privinte glorios, al stra-mo§ilor sai.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCE VII
.....4%./
71"&""
YE.
I.
-..,:a1:414r#,/,4,17:1/1"/
/ //.74:kinwar
ilL
z.
---
PLANUL DE SITLIATIE AL CETATII 1 AL ANTORILORDE PE CAMINIL DIN IFATA ET
-1001ITTNTTTTITrIL
IL
4 .7f // A: AIL
741705 14«trfiii11111717
t/W
X%
-so. 1. ,
pi 4111 I .
""..
SCARFS FROFILURILOR §F1NTURILOR 1 : 500
ScARA FLANULUI PARACLISULUI i : 400
SCARA SECTITINII XV i : 200
r,tf; 1111"'
\ :OfVflrfrp'41141*
fr.
",*(f
Fototipie de Max Jaffe in Viena.
SCAR/A PLANULUI DE SITUATIE t : 2000
I.
Ridicat i deseinnal de R. q. Romstorfer.www.digibuc.ro
CETATEM SUCE VII
6 E2273
PLANUL CETATII SI SECTIUNILE 1 B I C D
'4:,
,
71: Sy.
v A. rzAr,/-,,,W44
I°a.A , r
z/ 1/'4! 07
0...K ,,,..)---
,...1At,:-- '
'InV F5AIMMI
; g
: ; fr/,,,,z'A
1-';W,
/ 1,_
i,.. .,...:
/g
k0.__--- a
it i/j/ fatlirs,20
t fr A ..
i 475
ye
-*,.....,...,...,,..i .-/
.,...,
,4:
4",
,-.
:.....,,....),),
ly
!;:r..:::';'::,!:`:.+::*:.7:/.1.),:".."'fi''4,::;;::pr:.:::
X
z
L-
21
11!eitf
Fototipie de Maxallé In Viena.Ridicat %Í desemnat de K A. Romstorfer.
www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII
E-F
SECTIUNILE E F, 1-1, 1 K I L M
Smut 1 200
Fototipie de Max Jaffe in Viena.
Mute i desentnate de K. Ai. Romstorfer.
www.digibuc.ro
CETATE/i SUCEVII SECTIUNILE 0 P, Q R, S T SI II V
0 -P
,,,,,,,,,-.,.*,,;, 71:'!`*.- =1jr;(1:
......-....... .-....T.7 VAr--4,7." -,15-1-.-4'7 .2frgeaW." , Virit*1.1. 7-i''. .--..7 MTh,5-
=-77,-117 7.:,4'1filitv,642:4f214: 1----S-§'
,.----,E..,,J0-.3,-..-..,.... L,.... ___.
S-
SCRIM 1 : 200
Fototipie de Max Jaffe in Viena.
(01,10TE
- MUNICIPIULUI
CURE51
Q-R
IV.
Facute qi deeemnate de M. IL Romstorfer.
www.digibuc.ro
CETATER SUCEVII
MAO CU ORNAMENTE I FIGURI
SCAM 1 : 3
Fototipie de Max Jaffa in Viena.
V.
Intacmite de K A. Romstorfer.
www.digibuc.ro
CETATER SUCEVII
PLACI PENTRU SOBE, Ca FIGURI DE CRVALERI ETC.
SCF1RR 1 : 3
PLACE PENTRU SOBE, CU STEM/i TERII SI CU RINE SCUTUM HERFILDICE
pototiple de Max Jaffe in Viena.
VI.
Intocmits de it A. Romstorfer.www.digibuc.ro
CETATEA SUCEVII
PLACI PENTRU SOBE 1 -PERETI, BRAURT (CIUB(ICURI) DE CARAMIDA ETC.
SCF%Rft 1 : 3
Fototipie de Max Jaffé in Vtena.
CIOBURI DE DIFERITE VASE ETC.
VII.
Intoemite de K. A. Romstorfer.www.digibuc.ro
CETRTER SUCEVII
4r'N,
RESTURI DE LULELE ETC.
SCRIM cn 4 : 5
iititta%_61.4
t
.101157 f
Fototipie de Mal Jaffe in Viene.
,
("4 qtleUNI.C1PaXtil
it! 'TE5V
3 3.'St 13,41$
"f8
NASTURI DE ALAMA, PRASELE DE OS PENTRU CUTITE, CIOBURI DEPAHARE DE LUX
VIII.
Intoemite de K. A Romstorfer.www.digibuc.ro
CETATER SUCEVII Ix.
DIFERITE FORME DE SAGETI, PIEDICA DE CAL ROME DE PINTENI, GLOANTEDE FIER I PLUMB, FORMA (TIPAR) DE TURNAT GLORNTE
SCMiri CA 4 : 5
51..,10TERA
- MUNIC1PiULUI
PJLqa7;\'FOSFORITE DE DIFERITE MAW.% GLORNTE DE FIERA-GENTE DE GLOANTE,
FORMA (TIPAR) DE TURNAT GLOANTE, LINGUA DE TURNAT PLUMB,LEFUITOR DE GLORNTE, SCARA DE POTCORVA DE CISMA,
TESALA, MANER DE BASTON DIN BRONZFototiple de Max Jatfé in Vim.
Intocmite de K. Romstorfer.www.digibuc.ro
CETATER SUCEVII-
LACATE i CHET, ZABALE ETC.
MARIME MIT Mai
X.
Fototipie de Max Jaffé in Viena.
13L1OTEe4
- MUNICIPIULUI -
k 49t,cit`
CERCE1, AMULET BRODAT, GREUTATE DE ALAMA, LRCATE i CHET
lntoemite de ff. A Romstorfer.www.digibuc.ro
CETRTER SUCEVII
PENDELOCURI, INELE, CORE DE ALAMA IN FORMA DE CRISTAL, NASTURI,POSTAMENTE DE PAHARE, VASE I ALTE ASEMENEA
firRORPE MARIMER NRTURRLA
XI.
rototipte.ae Max Jaffé n Viena.
BUCATA DE VESTMANT (BLANA) DELA 0 FIGURINA, FRAGMENT DESTATUETA, cRaci, NASTURI, PERLE, MANER DE OS ETC.
Intocmite de K. A. Romstorfer.
www.digibuc.ro
CETATER SUCEVIIXII.
,s .10al:t I?
SERBARER COMEMORRTIVR R PRTRU SUTE DE RN! DELR 15 MAE 1904MORRIER LW STEFAN CEL MARE
Fototipie de Max AN in Vlena.Dupet o folografie luaid de 1. Chranorvski din Suceava.
www.digibuc.ro
5t7Arreigillirl
www.digibuc.ro