UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

1

REFERAT

MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

Where is my Bus – SISTEM INFORMAȚIONAL COMPLEX

Masterand: CAPTARI Ionuţ

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

2

INTRODUCERE

Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente (componente) interdependente între care

se stabileşte o interacţiune dinamică, pe baza unor reguli prestabilite, cu scopul atingerii unui

anumit obiectiv.

În cadrul sistemului informational, majoritatea activitatilor se pot desfasura cu ajutorul

tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare si apoi, rezultatul poate fi transferat mai

departe, catre alt compartiment spre prelucrare. Transferul se poate face si el pe cale

electronică, prin intermediul unei reţele de calculatoare.

Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces de prelucrare si transmitere a

datelor pe cale electronica alcatuiesc un sistem informatic.

Realizarea sistemului informatic implica o actiune complexa in care intervine un numar

de activitati:

1. Analiza si definirea cerintelor

2. Proiectarea logica

3. Proiectarea tehnica (fizica)

4. Implementarea si testarea sistemului

5. Construirea

6. Exploatare

7. Intretinere

Referitor la acest realizarea acestui sistem informatic, se va aborda o strategie de tip

descendent ("top-down" de sus în jos, de la mare la mic).

1. Analiza şi definirea cerinţelor

Acest proiect îşi propune scăderea costurilor referitoare la supravegherea şi

managementul traficului cât şi dezvoltarea unei aplicaţii pentru călătoriii cu RATB1-ul, fără a

cheltui resurse limitate pe echipamente scumpe de monitorizare şi management al traficului.

Pornind de la realitatea cum că in Bucureşti nu există benzi de circulaţie expres pentru

transportul terestru, este foarte dificil ca un autobuz să menţină un orar strict şi precis cu timpii

aferenţi fiecărei staţii incluse în traseul său. Având în gând această realitate, autobuzele RATB

au doar timpi stabiliţi din staţiile de plecare. Ideal ar fi ca oricare pasager aflat in orice staţie să

poata să îşi configureze ruta şi să aibă informaţii în timp real, cu privire la locaţia (în timp şi

spaţiu) autobuzului căutat.

1 http://www.ratb.ro/

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

3

1.1.Analiza sitemului existent

Regia Autonomă de Transport București(RATB) este principala companie de transport

public de persoane din București și județul Ilfov. Transportul public de suprafață în București

este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport București (RATB), și include un sistem

extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie și o linie de metrou ușor.

Rețeaua RATB este una dintre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă

de pe continent și transportând 2,26 milioane de pasageri pe zi pe cele 106 linii de autobuz, 18

linii de troleibuz și 23 linii de tramvai (incluzând metroul ușor menționat).

RATB operează un număr de 147 de trasee de autobuz, troleibuz si tramvai, numerotate după

cum urmează:

tramvaie: 1–59 (în uz:1, 4, 5, 7, 8, 11, 14, 16, 21, 23, 24, 25, 27, 32, 35, 36, 40, 41, 42,

44, 45 ,46, 47, 56)

troleibuze: 60–99 (în uz: 61, 62, 65, 66, 69, 70, 73, 74, 77, 79, 85, 86, 90, 91, 93, 96)

autobuze urbane: 100-399 (în uz: 101, 102, 103, 104, 105, 106, 112, 116, 117, 122,

123, 124, 125, 126, 131, 133, 135, 136, 137, 138, 139, 141, 143, 149, 162, 163, 168,

173, 178, 182, 185, 202, 205, 216, 220, 221, 223, 226, 227, 232, 236, 246, 253, 261,

268, 282, 300, 301, 302, 303, 304, 311, 312, 313, 323, 330, 331, 331 bis, 335, 336, 368,

381, 385)

autobuze preorășenești: 400–499: 408, 409, 422, 427, 428, 438, 449, 453, 455, 460 bis,

471.

autobuze în regim de cursă specială/temporare: 600-699 (în uz: 601 - linie specială

studențească, 614, 634, 655, 656, 668, 682, 697).

linii expres: 780 (Gara Basarab – Aeroportul Internațional Henri Coandă) și 783 (Piața

Unirii - Aeroportul Internațional Henri Coandă)

autobuze ce circula noaptea: N101, N102, N103, N104, N105, N106, N107, N108,

N109, N110, N111, N112, N113, N114, N115, N116, N117, N118, N119, N120, N121,

N122, N123, N124, N125.

Deși rețeaua RATB rămâne una printre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai

întinsă de pe continent și transportând 2,26 milioane de pasageri pe zi, totuși ea prezintă

anumite caracteristici care generează dificultăți de utilizare pentru călători:

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

4

traseele mijloacelor de transport de suprafață sunt în mare parte optimizate pentru a le

permite călătorilor să vină din cartierele periferice spre centru și înapoi, dar nu să

circule în toate direcțiile prin oraș și cu atât mai puțin să-l traverseze. O excepție

notabilă o reprezintă linia 1 de tramvai, creată ca o linie circulară, în 2011.

lipsa culoarelor rezervate pentru troleibuze și autobuze (cu rare excepții pe contrasens)

generează la orele de vârf, pentru aceste vehicule, viteze comerciale scăzute (12 km/h

pentru autobuze, 18 km/h pentru tramvaie);

Figura 1. Reţeaua RATB

1.2.Analiză primară

Nu exista la acest moment o aplicatie destinata pentru calatori, folosind un sistem modern

de planificare a rutelor si tracking în timp real, integrat, a mijloacelor de transport în comun

folosite în Bucureşti.

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

5

În lume deja se implementeaza astfel de sisteme cu impact asupra călatorilor şi a

informaţiilor despre trafic, bineînţeles acolo unde nu există benzi speciale destinate

transportului în comun.

Unul din astfel de exemple îl constituie sistemele informatice de management a flotei de

transport în comun şi informare în timp real a pasagerilor, dezvoltate de către firma Ineo

Systrans 2 în câteva din orasele mari ale Europei. Aceasta manageriază activitatea a 14 000 de

autobuze răspândite pe 65 de reţele de transport, 1300 de tramvaie pe 35 de reţele de transport

şi 5000 de display-uri distribuite pe 40 de reţele de transport.

Clienţii principali ai acestei firme sunt companii de transport călători, astfel:

În Europa:

Edinburgh

Lincolnshire

Milton Keynes

Geneva

Lausanne

Brussels

Barcelona

În Franţa:

Paris

Bordeaux

Rennes

Strasbourg

Grenoble

Nice

Pornind de la acestea consider oportună existenţa unui asemenea sistem informatic

integrat, orientat spre călători, care sunt principalii beneficiari ai serviciilor RATB şi care, la

rândul acestora pot să îşi planifice într-un mod cât mai ergonomic activitatea legată de

călătorie, fie printr-o aplicaţie pentru dispozitive mobile sau web. Mergând mai departe, datele

colectate cu ajutorul acestui sistem informatic integrat, pot constitui o reală sursă de informare

şi pentru şoferii privaţi aflaţi în trafic, dacă sistemul Infotrafic le va adopta şi utiliza.

Se poate folosi şi ca o alternativă având ca focus traficul urban şi managementul incidentelor.

2 www.ineo-systrans.com

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

6

În proiectare se va urmări cresterea calitatii informaţiilor care circulă în sistem, a vârstei şi

acurateţei acestora prin dezvoltarea în cadrul sistemului a unor subsisteme informatice.

1.3. Obiectivele implementarii sistemului informatic integrat

Crearea unei aplicatii web care sa permita localizarea live a autobuzelor, în funcţie de

traseul stabilit anterior de către călător, ca şi utilizator al aplicaţiei. Aceasta se doreşte a fi

integrată pe site-ul web al RATB.

Obiectivele proiectului “Where is my Bus” este de a folosi autobuzele şi trolebuzele ,

deja aflate în trafic şi colectarea de date în timp real. Beneficiile acestui proiect este de a

îmbunătăţi monitorizarea şi managementul sistemului de transport, de a umple golurile in

managementul reţelei de transport în comun şi de a mari satisfacţia clienţilor prin informaţii

complete şi corecte înainte de călătorie.

2. Proiectarea logică Aplicaţia, creată în acest scop, va întreba utilizatorul (pasagerul) să introducă numărul

autobuzului dorit. După ce se introduc informaţiile necesare utilizatorul la apăsa pe butonul de

localizare. Ca rezultat utilizatorul va primi informaţii detaliate cu privire la locaţiile

autobuzelor de pe o rază de 500 metri / 1 km şi costul călătoriei.

După cum am relatat mai sus, sistemul propus va arăta utilizatorului, în timp real,

localizarea autobuzelor aferente liniei folosind Google Map folosind GPS3 (Global Positioning

System) & GCM4 (Google Cloud Messaging).

Sistemul este alcătuit din patru componente, un dispozitiv GPS, un server de aplicaţie şi

o bază de date, GCM & Aplicaţia client după cum este arătat în Figura 1.

Localizarea GPS se poate face odată activată funcţia de localizare a smartphone-ului

din fiecare autobus/ troleibuz, care transmite informaţiile de localizare la server cu ajutorul

reţelelor GPRS & GCM. Serverul este un computer care primeşte informaţiile şi le pune în

baza de date. Baza de date formatează informaţia într-o forma specială care poate fi folosită la

a căuta şi afişa folosind Google Earth sau Google Map.

3 http://ro.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System 4 http://en.wikipedia.org/wiki/Google_Cloud_Messaging

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

7

I. Tehnologia GPS:

Global Positioning System (GPS) este compus dintr-un sistem de 24 de sateliţi a SUA, care

au fost folosiţi prima dată în scop militar şi mai târziu s-a permis comercializarea acestora şi a

serviciilor lor. Periodic sateliţii emit semnale radio către receptorii GPS. Un receptor GPS

primeşte semnal de la cel puţin trei sateliţi pentru a calcula distanţa şi foloseşte o tehnică de

triangulaţie pentru a calcula poziţia în două dimensiuni (latitudinea şi longitudinea) sau cel

puţin patru sateliţi pentru a calcula poziţia în trei dimensiuni (latitudine, longitudine,

altitudine). Odata ce e calculată locaţia, poate calcula o viteză şi o direcţie de deplasare. De

aceea GPS este o tehnologie folosită pentru localizare.

II. GCM:

Google Cloud Messaging pentru Android (GCM) este un serviciu care permite transmiterea

de date de la serverul propriu la utilizatori ce folosesc dispozitive cu Android şi deasemeni să

primească mesaje de la dispozitive folosind aceeaşi conexiune.

Serviciul GCM se ocupă de toate aspectele cu privire la interogări de mesaje şi livrare la

aplicaţia de Android folosită. GCM este gratuită indiferent de nevoia de trafic , de aceea nu este

nevoie de quota.

III. Google Maps:

Google Maps5 este un software gratis şi foarte popular care afişează hărţi folosind imagini

satelit din toata lumea. Google Map este o versiune de Google Earth 6care afişează hărţi on-line

folosind un server web şi un browser web. Programul oferă plug-inuri publice pentru

integrarea de obiecte în program.

Astfel de obiecte sunt, de exemplu, obiecte 3D ale zgârie-norilor folosind software

arhitectural pentru a schiţa obiecte puncte pentru a indica un punct de interes (POI), şi obiecte

linie pentru a afişa o rută. Pentru a afişa astfel de obiecte, Google Earth foloseşte propriul său

limbaj de programare, numit KML (Keyhole Markup Language) care este o exctensie a

limbajului XML(extensible markup language), care este scris pentru a descrie cum sunt randate

obiectele. Obiectele de tip KML pot fi folosite şi cu Google Maps pentru a reprezenta obiecte

linii şi puncte. În acest proiect folosim Google Earth şi Google Maps pentru a afişa localizarea

şi ruta autobuzelor.

5 http://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83r%C8%9Bi_Google 6 http://ro.wikipedia.org/wiki/Google_Earth

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

8

Figura 1. Arhitectura sistemului

2.1.Algoritmul:

Dispozitivul GPS primeşte coordonatele GPS şi le trimite la server periodic, la un interval

stabilit. Serverul primeşte informaţiile de la dispozitivul GPS şi le stochează.

Utilizatorul face o cerere pentru un autobuz aparţinând unei linii oarecare. Serverul

procesează cererea şi afişează ultima poziţie, clientului.

2.2.Proiectarea tehnică (fizică)

A. Modulul de GPS Tracking7:

Modulul de GPS Tracking este bazat pe dispozitivul Android cu GPS. Dispozitivul trebuie sa aibă măcar versiunea 2.2. Acest tip de dispozitiv mobil poate avea acces la serviciul GCM. Acesta îşi ia poziţia folosind GPS. De la acea poziţie putem determina latitudinea,

longitudinea & timpul. Trebuie să trimitem această poziţie la serverul de aplicaţie folosind GCM. Acest proces se poate repeat la fiecare două sau cinci minute, în funcţie de cum este

setat de către administratorul sistemului. B. Firmware-ul pentru GPS-Tracking:

Firmware8-ul pentru modulul de GPS-Tracking este scris şi compilat folosind un compilator open source. Firmware-ul execută trei faze: iniţializarea, citirea poziţiei GPS, şi

formatarea datelor GPS şi transmiterea acestora serverului GCM via reţele GPRS. Faza de iniţializare pregăteşte modulul pentru citirea şi transmiterea informaţiilor de localizare. Este compusă din trei funcţii. Prima funcţie este de a iniţializa dispozitivul GPS pentru citirea

de informaţii. Adoua funcţie este de a iniţializa modulul GPRS9/GPS şi setarea parametrilor, să

7 http://ro.wikipedia.org/wiki/Localizare_GPS 8 http://ro.wikipedia.org/wiki/Firmware 9 http://ro.wikipedia.org/wiki/General_Packet_Radio_Service_%28GPRS%29

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

9

facă conexiunea cu o reţea GPRS şi să se conecteze la serverul GCM via un socket TCP/IP. A

treia funcţie este de a iniţializa modulul MMC în modul SPI pentru citirea-scrierea de date. C. Serverul GCM:

Odată ce modulul de GPS Tracking este conectat la reţele GPRS, acesta transmite informaţii cu privire la poziţionare la serverul GCM. Serverul are trei funcţii pentru a primi

informaţii de la dispozitivul GPS, să trimită informaţii la serverul de aplicaţie, şi să trimită informaţii la dispozitivul client atunci când este cerere. Funcţia de recepţionare deschide un socket în non-blocking mode pentru a recepţiona date de la multiple module de GPS tracking,

simultan. D. Serverul de aplicaţie:

Serverul de aplicaţie recepţionează informaţia de la serverul GCM. Funcţia de stocare formatează datele primite în baza noastră de date care este proiectată să furnizeze răspunsuri în timp real la cererile clienţilor cu privire la tracking în timp real şi să dea rutele vehicolelor în

funcţie de cereri pentru post- analiză. La cererea clientului de localizare pentru un vehicol specific serverul trimite informaţia la serverul GCM şi acesta trimite apoi informaţia de

localizare la client. Tehnologii folosite: GPS (Global Positioning System)

Hardware

Server Dispozitiv GPS Dispozitiv Client

Procesor: 1.0GHz sau mai performant

RAM: 2 GB

Android Mobile Procesor: 1GHz sau mai

performant RAM: 1 GB sau mai

performant

Android Mobile: Procesor: 1GHz sau

mai performant RAM: 1 GB sau mai

performant

Software

OS: Windows Server 2003/2008/2012 Firewall: Windows Firewall sau

orice alt firewall. Baze de date: SQL Server

2005/2008/2012

OS: Android 4.0(ICS) sau mai performant

OS: Android 4.0(ICS) sau mai performant

3. Construirea

După ce specificaţiile de realizare au fost întocmite şi aprobate, ele vor fi

repartizate diverselor grupe de specialişti care au responsabilitatea să le

execute/instaleze şi ulterior să le asambleze.

Etapa include instalarea/programarea echipamentelor necesare şi începerea

testării acestora, scrierea şi testarea individuală a programelor şi procedurilor manuale,

începerea umplerii cu date a fişierelor/bazei de date, întocmirea primei forme a

documentaţiei/manualelor sistemului.

Se va folosi aplicaţia open-source10:

https://play.google.com/store/apps/details?id=com.websmithing.gpstracker cu codul la

10 http://ro.wikipedia.org/wiki/Surs%C4%83_deschis%C4%83

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

10

https://github.com/nickfox/GpsTracker/tree/master/phoneClients/android (funcţionează

pe telefoane cu Ios11, Android12, WindowsPhone13 and Java me14/j2me) şi Android

Asynchronous Http Client 15pentru serverul de aplicaţii.

Pentru serverul de aplicaţii vom folosi PHP16 şi MySql17. Astfel vom instala XAMPP18 pentru windows/ linux sau OSx, care este o distribuţie Apache uşor de instalat, ce conţine MySQL, PHP (https://www.apachefriends.org/ro/download.html). Pe lângă acesta

Bitnami19 oferă un instrument " all-in-one" gratuit pentru a instala Drupal, Joomla!, WordPress şi multe alte aplicaţii "open source" populare la pachet cu XAMPP astfel încât putem folosi

aproape orice platformă pentru site-ul nostru. Ca şi cerinţă se mai impune pentru serverul de aplicaţii şi folosirea unui IP static

(implică, în funcţie de cerinţele ISP un cost) sau folosirea unui IP dinamic fără alte

costuri(folosind un DNS dinamic, de exemplu: www.dnsdynamic.org). Pentru partea de client (aplicaţia ce se va instala pe dispozitivul mobil) sunt

disponibili 4 clienţi. Câte unul pentru android, ios, windows phone şi java me/j2me. Se va folosi doar un client la instalarea aplicaţiei, în funcţie de OS-ul dispozitivului mobil pe care

instalam.

Android Pentru modificarea şi compilarea clientului de android se va folosi Android

Studio (http://developer.android.com/sdk/index.html)

Se modifică la: defaultUploadWebsite = "Adresa_Site"; cu adresa site-ului

serverului de aplicaţie folosit. Astfel dispozitivul mobil folosit va uploada locaţia sa

direct în baza de date mysql folosită.

iOS Se va folosi xcode (https://itunes.apple.com/us/app/xcode/id497799835?mt=12) şi

AFNetworking (librarie http uzuală) ce are o metodă ce converteşte cu uşurinţă un

dicţionar de string-uri în formatul folosit pentru trimiterea de cereri POST şi deasemeni

manageriază automat cereri http în background. Pentru instalare vom folosi cocoapods

(http://guides.cocoapods.org/using/getting-started.html), care este un dependency manager.

Windows Phone Aplicaţia pentru windows phone poate fi deschisă folosind Visual Studio Express 2012

(http://msdn.microsoft.com/en-us/library/windowsphone/develop/ff630878(v=vs.105).aspx)

pentru Windows Phone. Va trebui să vă înregistraţi dispozitivul pentru developeri. Microsoft explică cum se face, aici: http://msdn.microsoft.com/en-

us/library/windowsphone/develop/ff769508(v=vs.105).aspx Se va modifica defaultUploadWebsite la linia 77 din MainPage.xaml.cs cu adresa

serverului de aplicaţie şi deasemeni la linia 87 - windowsPhoneUser, cu numărul de telefon

respectiv folosit.

11 http://ro.wikipedia.org/wiki/IOS_%28Apple%29 12 http://ro.wikipedia.org/wiki/Android_%28sistem_de_operare%29 13 http://ro.wikipedia.org/wiki/Windows_Phone 14 http://en.wikipedia.org/wiki/Java_Platform,_Micro_Edition 15 http://loopj.com/android-async-http 16 http://ro.wikipedia.org/wiki/PHP 17 http://ro.wikipedia.org/wiki/MySQL 18 http://ro.wikipedia.org/wiki/XAMPP 19 http://en.wikipedia.org/wiki/Bitnami

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

11

Java Me / J2Me (pentru telefoane mai vechi) Aici vom folosi Netbeans 20. Se va crea un fişier cu extensia .jad şi se va instala în

telefon.

4. Implementarea și testarea sistemului

Etapa începe când componentele individuale, care au fost testate și acceptate, pot fi ansamblate pentru testarea și includerea în sistem/subsistem, pe baza specificaţiilor și

manualelor elaborate în etapa anterioară. Acum este probabil necesar să se meargă înapoi și să se modifice unele rezultate din etapele precedente. Etapa se termină când sistemul sau subsistemul este acceptat ca fiind viabil și este luat în primire de compartimentul de exploatare,

împreună cu documentația definitivă.

5. Exploatare

Etapa incepe când beneficiarul primește în mod curent informații din

sistem/susisteme/aplicatii și se termină practic atunci când sistemul se înlocuieşte cu altul nou. În timpul exploatării sistemul acceptă intrări și produce ieșiri.

Echipa/echipele care au ca sarcină exploatarea curentă a sistemului/ subsistemelor/ aplicațiilor se vor preocupa în mod deosebit de:

- actualizarea procedurilor automate și manuale și optimizarea funcționării

acestora, având în vedere noile facilități (hardware și software) ale sistemului de calcul,

- intocmirea și tinerea la zi a unor evidente pentru verificarea în continuare a performanţelor noului sistem,

- evidentierea principalelor anomalii în exploatare, datorate:

echipamentelor, personalului, modului necorespunzator de funcționare a procedurilor automate și manuale,

- întocmirea propunerilor de modificare, ca urmare a anomaliilor apărute; acestea se înaintează într-o formă standardizată, echipei de întreţinere-modificare.

6. Întreţinere

Deşi se desfăşoară în paralel cu etapa de exploatare, începe şi se termină odată cu aceasta, întreţinerea apare ca o etapă separată deoarece se realizează cu personal şi tehnici separate.

Pricipale activitati ale acestei etape sunt: - evidenţierea tuturor necesităților de schimbare (introducerea unei interfețe

grafice de redare a astrogramei, introducerea de noi elemente: planete, calcule puncte de noroc etc.);

- colectarea periodică a propunerilor de modificare, cu o justificare precisă a

fiecăreia; - verificarea posibilităţilor de realizare a modificărilor, cu stabilirea

resurselor necesare în fiecare caz; - aprobarea modificărilor, prin mecanismul de avizare stabilit; - realizarea şi introducerea modificărilor acceptate.

20 https://netbeans.org/downloads

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”, BUCUREȘTI – MODELAREA SISTEMELOR INFORMATICE

12

BIBLIOGRAFIE:

REFERINŢE:

Noppadol Chadil, Apirak,Russameesawang, Phongsak, Keeratiwintakorn, Real-Time Tracking Management System

M. Mcdonald, H. Keller, J. Klijnhout,and V. Mauro, Intelligent Transport Systems in Europe: Opportunities for Future Research, World Scientific Publishing Company, ISBN 981270082X 2006.

https://en.wikipedia.org/wiki/Vehicle_tracking_system#Top_10_reason_for_terming_V

ehicle_GPS_tracker_system

https://en.wikipedia.org/wiki/GPS_tracking_server

https://en.wikipedia.org/wiki/Automatic_vehicle_location

https://developers.google.com/kml/

http://ro.wikipedia.org/wiki/XAMPP

Open Source:

Open GPS Tracking System http://opengts.sourceforge.net/

Traccar open source GPS tracking system http://www.traccar.org/

OpenTracker GPS/Glonass Vehicle Tracker http://opentracker.tigal.com/

Exemple funcţionale în lume:

http://www.mycartracks.com/tour-what-is-mycartracks

http://gogbt.com/index.php?page=bus-tracker - http://99.51.202.121/tmwebwatch/default.aspx

http://www.mybustracker.co.uk/

Chicago: http://ctabustracker.com/bustime/home.jsp