traductoare electroacustice.doc

8/16/2019 Traductoare Electroacustice.doc

1/20

LICEUL TEHNOLOGIC „CLISURA DUNĂRII “MOLDOVANOUĂ,

Jud. CARAŞ-SEVERIN

Nr... /...

TEMA proi!"u#ui$TRADUCTOARE ACUSTICE

E%AMENDE CERTI&ICARE A CALI&ICĂRII

'RO&ESIONALE 'ENTRU O()INEREACERTI&ICATULUI DE CALI&ICARE

'RO&ESIONALĂ NIVEL *

Îndrumător proiectClasaCandidatÎnvăţământProfilulCalificarea profesionalăAnul absolvirii

1


2/20

CU'RINS

ARGUMENT +

CA'ITOLUL TRADUCTOARE ELECTROACUSTICE *

.. C! #!"ro/01"i!2 *

.3. Di4u5oru#, "ipuri, pr/"ri 6

CA'ITOLUL 3 'ARAMETRII DI&U7OARELOR 8

3.. 'u"r 1o/i1#2 8

3.3. I/pd19 d i1"rr 83.+. 'riu1 !u"i!2 "1drd 8

CA'ITOLUL + SISTEME DE DI&U7OARE CU &ILTRE DE SE'ARARE :

CA'ITOLUL * MONTAREA DI&U7OARELOR. INCINTE ACUSTICE ;

*.. E!r1u# !u"i! ;

*.3. I1!i1"# d!


3/20

ARGUMENT

Proiectul meu, se refera la traductoarele acustice. Am structurat proiectul in patru capitoledupa cum urmeaa!

• "n capitolul " am vorbit despre traductoarele electroacustice, cum ar fi cascaelectroma#netica. $e asemenea am vorbit despre tipuri de difuoare.

• "n capitolul "" am adus in discutie parametrii difuoarelor, cum ar fi! puterea nominala,impedanta de intrare, si presiunea acustica standart

• Capitolul """ analieaa pe scurt sistemele de difuoare cu filtre de separare.• "n capitolul al "%&lea am decis sa debat mai pe lar# modul in care se monteaa difuoarele si

modul cum se fabrica incintele acustice. Am vorbit despre ecranul acustic, despre incinteledesc'ise si inc'ise, despre incinta bass ( refle) si despre labirintul acustic

*raductoarele electroacustice sunt subansambluri functionale care transforma ener#iaacustica +n ener#ie electrica si invers.

În functie de ener#ia primara cu care lucreaa le deosebim!

& traductoare care transforma sunetelemicile deplasari de natura mecanica ce sunt date deundele sonore- +n curentul electric de audiofrecventa 02# A3- ! microfoane, doe deredat discuri

& traductoare care transforma curentii electrici de audiofrecventa +n sunete ! casca, difuorul,#ravorul de disc

4 alta cate#orie de traductoare o constituie capetele de redare&imprimare a ma#netofoanelor sicasetofoanelor, care transforma câmpul ma#netic variabil +n curent de A3 si invers.

5ursele de semnal si transductoarele electroacustice sunt parti componente indispensabile ale

aparaturii electronice destinate reproducerii si transmiterii pro#ramelor sonore.

6ste bine de stiut ca numai cunoscând constructia si modul de functionare al elementelor ce intra+n componenta surselor de semnal si a traductoarelor electroacustice se va putea asi#ura o +ntretinereeficienta care sa mareasca durata de functionare.

5e numeste *7A$8C*47 acel element al 57A care realieaa convertirea unei marimi fiice&deobicei neelectrica9+n marime de alta natura fiica9de obicei electrica&proportionala cu prima saudependenta de aceasta, +ntr&un fel prestabilit, +n scopul utiliarii +ntr&un sistem de automatiare.

6)ista o lar#a varietate de traductoare, structura lor fiind mult diferita de la un tip de traductor la

altul.

:


4/20

Figura 1 – Secţiune printr-o cascăelectromagnetică

Figura 2 – Secţiune printr-o cascăelectromagnetică cu sistem magnetic

diferenţial

CA'ITOLUL TRADUCTOARE ELECTROACUSTICE

.. CASCA ELECTROMAGNETICĂ

Casca electroma#netică este unul dintre cele mai simple traductoare electroacustice.3uncţionarea ei se baeaă pe interacţiunea dintre un câmp ma#netic variabil ;i o membrană subţiredin fier sau alt material parama#netic.

În fi#ura 1 este preentată sc'ematic o secţiune +ntr&o cască electroma#netică. Cele două bobine, străbătute de curent alternativ, creeaăun câmp ma#netic variabil, care se suprapune peste câmpul ma#netic constant, produs dema#netul permanent. 5ub acţiunea celor douăcâmpuri ma#netice, membrana este atrasă maimult sau mai puţin ;i descrie oscilaţii mecanice.

3recvenţa acestor oscilaţii este e#ală cufrecvenţa c.a. care circulă prin bobine. Prinantrenarea aerului, oscilaţiile mecanice alemembranei se transformă +n unde acustice.

Câmpul constant, creat de ma#netul permanent, determină o anumită tensionare amembranei, contribuind la reducereadistorsiunilor.


5/20

Figura 3 – Difuzorul electromagnetic

Figura 4 – Secţiune printr-un difuzorelectrodinamic cu radiaţie directă

$istorsiunile neliniare, introduse de că;ti, se măsoară aplicând la borne un semnal sinusoidal cufrecvenţa de 1=== > ;i amplitudinea 1, %. Coeficientul de distorsiuni neliniare este mai mic de...@ .

?anda de frecvenţe redate de că;tile electroma#netice nu depă;e;te ... B>. Când estenecesară redarea unui spectru mai lar# de frecvenţe, cum este caul audiţiilor stereofonice, sefolosesc că;ti speciale, construite din difuoare electrodinamice sau pieoelectrice, miniatură.

8neori, la aparatele de radio de buunar se folosesc că;ti speciale tip miniatură.

.3. DI&U7ORUL, TI'URI, 'ARAMETRI

$ifuorul constituie unul din cele mai răspândite traductoare electroacustice, fiind destinattransformării ener#iei electrice de audiofrecvenţă +n ener#ie acustică, care se propa#ă +n spaţiul+nvecinat sub formă de unde sonore. Clasificarea difuoarelor se face după principiul de funcţionaresau varianta constructivă folosită. 5e deosebesc astfel! difuoare electroma#netice, electrodinamice,electrostatice, pieoelectrice, ionic, etc.

$ifuorul electroma#netic, preentat sc'ematic +nfi#ura :, se compune dintr&un ma#net permanent decare este fi)ată o armătură mobilă din fier moale.


6/20

Figura 5 – Secţiune printr-un difuzorelectrodinamic cu cameră de compresie

Figura 6 – Sistem radiant cu două conuri

mi;ca liber +n +ntrefierul circuitului ma#netic.


7/20

Figura – Secţiune printr-un difuzor electrostatic

deoarece intervine conul mic care lucreaă ca dispersor de sunet. În domeniul frecvenţelor +nalte ... B>-, conul mare radiaă. foarte puţin, el constituind doar un reflector pentru undeleradiate +n spate de conul mic. Pe lân#ă menţinerea unei dia#rame de directivitate constante, sistemul permite ;i +mbunătăţirea caracteristicii de frecvenţă, difuoarele cu două conuri putând redafrecvenţe până la 12...1: B>.

6ste constituit dintr&un electrod fi), perforat transparent

sonor- ;i un electrod mobil.6lectrodul mobil este format dintr&o peliculă foarte subţire dematerial plastic, acoperită cu un strat metalic. Între electroii acesteistructuri, asemănătoare unui capacitor, se aplică o tensiune continuă,ce poate atin#e ... B%, peste care se suprapune semnalul alternativ de Eoasă frecvenţă. Principalele avantaEe ale difuorului de acest tipconstau +n aceea că membrana este foarte u;oară ;i e)citarea ei se face pe +ntrea#a suprafaţă, astfel +ncât pot fi redate foarte bine frecvenţele+nalte, distorsiunile fiind minime.

Pentru a cobor+ limita inferioară a frecvenţelor redate, semăre;te suprafaţa membranei, care poate aEun#e la 1 m2. Avândcaracteristici electroacustice dintre cele mai bune, difuorul

electrostatic se folose;te +n receptoarele de calitate sau +na#re#atele de ascultare pentru redarea frecvenţelor cuprinse +ntre ;i 2= B>.

5e construiesc ;i difuoare electrostatice +n contratimp,care redau +n bune condiţiuni +ntrea#a bandă audio. Acestea secompun din două plăci metalice perforate, fi)e, +ntre care poateoscila o membrană subţire ;i u;oară, dintr&un material plastic,metaliată pe ambele feţe. 5emnalul alternativ se aplică printr&untransformator, iar tensiunea continuă printr&un reistor fi#ura -.

5emnalul alternativ strică ec'ilibrul electrostatic stabilit +ntreelectroi, membrana vibreaă ;i +mpin#e aerul prin #ăurile din

plăcile fi)e.

$ifuoarele electrostatice, preentând o impedanţă deintrare capacitivă, pun probleme la adaptarea cu amplificatoarele de putere.

6ste format dintr&un cristal pieoelectric sare 5ei#nette, titanat de bariu, etc.- de carese fi)eaă ri#id o membrană. $atorită efectului pieoelectric, la aplicarea unei tensiuni al&ternative pe feţele cristalului, acesta +ncepe să vibree, punând +n mi;care membrana. Întrucâtoscilaţiile cristalului au elon#aţii mici, puterea acustică creată de aceste difuoare este redusă.5e folosesc pentru construcţia că;tilor sau pentru redarea frecvenţelor +nalte.

5e compune dintr&o cameră de ioniare, +n care se produce +ncălirea ;i ioniarea aerului prinaplicarea nei tensiuni de radiofrecvenţă cca 2 D>- cu amplitudine ridicată. *ensiunea deradiofrecvenţă este modulată +n amplitudine cu semnalul de Eoasă frecvenţă ce trebuie redat,

determinând astfel variaţia instantanee a presiunii ;i temperaturii aerului. Aerul ioniat pătrunde printr&o fantă +n#ustă +ntr&un 'orn ce +ndepline;te rolul de element radiator. Apar astfel unde acusticefără a e)ista vreun element +n mi;care. 5istemul lucreaă foarte bine doar la frecvenţe mari peste 2B>-. Întrucât e)istă pericolul apariţiei unor radiaţii părăsite, difuorul trebuie ecranat corespunător


8/20

Figura ! – "raficul #ariaţiei modululuiimpedanţei electrice de intrare a unui

difuzor cu radiaţie directă

Figura $ – %aracteristica dependenţeiputerii acustice cu frec#enţa

CA'ITOLUL 3 'ARAMETRII DI&U7OARELOR

Principalii parametri ai difuoarelor ce permit o utiliare Eudicioasă sunt!

3.. 'UTEREA NOMINALĂ

6)primată +n %A G-.7epreintă puterea electrică ce poate fi aplicată

unui difuor, astfel +ncât temperatura elementelor acestuia să nu depă;ească o anumită valoare, iar distorsiunile să fie mai mici decât o valoare dată defabricant de e). -. $ifuoarele electrodinamice serealieaă +ntr&o #amă foarte lar#ă de puteri nominale,de la =,1 G ;i până la eci de Iaţi.

3.3. IM'EDAN)A DE INTRARE

7epreintă impedanţa electrică măsurată la borne.


9/20

Figura 1& – 'onta( pentru măsurareaimpedanţei unui difuzor

frecvenţa de reonanţă mecanică poate atin#e uneori valori mari 2==...:==-. 6vitarea acestui efectse poate realia prin montarea difuoarelor +n incinte bass(refle).

Presiunea acustică este mai dificil de măsurat, dar impedanţa se măsoară u;or folosindmontaEul din fi#ura 1=. Prin comutarea #eneratorului de Eoasă frecvenţă de pe difuor pe o sarcinăetalonată 7-, se urmăre;te obţinerea aceleia;i indicaţii la voltmetrul %. În acest moment, impedanţaeste e#ală cu valoarea reistenţei etalon. %ariaţia +n spaţiu a presiunii acustice create repreintăcaracteristica de directivitate a difuorului. 8n#'iul +n care presiunea nu scade sub un anumit

procent din valoarea ma)imă se nume;te un#'i de desc'idere ;i mărimea lui depinde de aplicaţiileconcrete +n care se folosesc difuoarele.


10/20

Figura 11 – %aracteristici de frec#enţă pentrureţele de difuzoare cu filtre de separare

Figura 12 – Sistem cu două difuzoare)a – impedanţe apro*imati# egale+ , –

impedanţe diferite

CA'ITOLUL + SISTEME DE DI&U7OARE CU &ILTRE DESE'ARARE

$eoarece realiarea unor difuoare care să redea +n mod corespunător +ntrea#a #amă audioeste complicată, +n practică este preferată +mpărţirea benii de transmisie +n două, trei sau c'iar patrusub#ame cu aEutorul unor filtre. 5e obţin sisteme de difuoare cu mai multe beni, care permitredarea unui spectru lar# de frecvenţe, cu distorsiuni reduse, +ntrucât se folosesc difuoare adecvate

fiecărei sub#ame. 5c'ematic, +mpărţirea spectrului audio este preentată +n fi#ura 11. Curbele trasaterepreintă nivelul tensiunilor la ie;irea filtrelor de separare. Ale#erea numărului de sub#ame, precum ;i a valorilor frecvenţelor de separaref c- se face +n funcţie de parametrii difuoarelor utiliate ;i de caracteristica de frecvenţă cerutăsistemului.

Astfel, cele mai utiliate frecvenţe deseparare sunt cuprinse +ntre ==...@== > ;i ...B>. 6)istă multe difuoare cu puteri de ...1=G, ce permit redarea frecvenţelor Eoase ;i medii,

adică a frecvenţelor cuprinse +ntre = > ;i B>. Acestea se pot folosi ca difuoare principale +n cadrul unor sisteme simple,asemenea celor preentate +n fi#ura 12.

3recvenţele mai mari de B> suntredate cu difuoare pentru frecvenţe +nalte, acăror putere electrică poate fi c'iar mai mică de1= din puterea difuorului principal.

Conectarea, ca +n fi#ura 12a, se folose;te atunci cândimpedanţele celor două difuoare sunt apro)imativ e#aleFcând impedanţele diferă, se folose;te montaEul din fi#ura

12b. %aloarea capacitorului C poate fi determinată cucondiţia ca, la frecvenţa de separare, reactanţa1

capacitivă să fie e#ală +n modul cu impedanţadifuorului. Conectarea difuorului de 3" nu stricăadaptarea, ci dimpotrivă o +mbunătăţe;te deoarece, lafrecvenţe mari, impedanţa difuorului principal cre;te.5e pot conecta, +n paralel, mai multe difuoare principalesau de 3", cu condiţia asi#urării unei sinfaări corecte. 5eobservă că +n aceste cauri la difuorul principal seaplică +ntre# spectrul audio, dat de amplificatorul de putere.

3oarte răspândite sunt sistemele ce utilieaăfiltre pentru separarea frecvenţelor transmisedifuoarelor. În fi#ura 1: este preentat modul deconectare al unor difuoare principale pentru

frecvenţe medii ;i Eoase- ;i a unor difuoare pentru frecvenţe +nalte, dar cu aceea;i impedanţă.

1

1=


11/20

Figura 13 – Sistem cu două difuzoare cu filtre deseparare atenuare de 6 d./octa#ă0

a – monta( serie+ , – monta( deri#aţie

Figura 14 – Sistem cu două difuzoare cu filtrede separe atenuare 12 d./octa#ă0) a –

monta( serie+ , – monta( deri#aţie


12/20

Figura 15 – a – sistem cu două difuzoare cu filtre de separareatenuare 1! d./octa#ă0+ , – caracteristica de frec#enţă a filtrelor

Figura 16 – Sisteme de difuzoare cufiltre de separare pentru trei ,enzi de

frec#enţă

%alorile

componentelor se determină cu relaţiile!


13/20

Figura 1 – Sisteme de treidifuzoare cu filtre de separare)

a – cu difuzor de F conectat princapacitor+ , – cu difuzor de F'

conectat prin circuit serie

Figura 1! – Sisteme de atenuatoare pentru difuzoarelede F' i F

reonanţă a circuitului serie!:

:

C

Lsă fie e#ală cu impedanţa difuorului, ;i anume!


14/20

Figura 1$ – ,ţinerea unuicapacitor nepolarizat din două

capacitoare polarizate

Figura 2& – .o,inăutilizată n filtrele de

separare

unde B repreintă coeficientul de transfer al atenuatorului, corespunator diferitelor poitiiale comutatorului. Pentru atenuari de 2F F F @ si 1= d?, valorile lui B sunt! =,@F =,:F =,F =, si,respectiv, =,:1.


15/20

Figura 21 – Filtre de separare pentruamplificator de F i F

*abelul :.1 preintă numărul de spire corespunătoare unei secţiuni de 1 cm 2 ;i reistenţaelectrică a fiecărui cm: de bobinaE, +n caul +n care sunt folosite conductoare de cupru cu diferitesecţiuni.

Exemplu: 5ă se determine numărul de spire ;i dimensiunile unei bobine având < M 2,m> ;i 7 M 2,...: S2.

Ale#em! A : cmF 5 M 1,2 A2 M 1=,@ cm2F % M A: M 2: cm:.$acă ale#em un conductor de cupru cu diametrul d M 1 mm, o bobină va avea o reistenţă 7

M 2: ) =,=1@ M , H ;i va putea conţine un număr de n M 1=,@ ) @ M @2, spire."nductanţa corespunătoare acestui număr de spire este!< M 1, An2 ) 1=& M :,1 m>.5e ale#e o nouă valoare a lui A ;i se refac calculele. 7eultă!7 M 2, HF < M 2, m>F n M 1 spire cu diametrul de 1,: mm, ceea ce corespunde

condiţiilor impuse.$e;i volumul bobinelor din filtrele de separare nu este o mărime critică, +ntrucât acestea se

plaseaă +n interiorul incintelor, realiarea concretă pune unele probleme. $in aceasta cauă se preferă, uneori, folosirea unor filtre de separare lucrând la semnal mic. 5e folosesc astfelamplificatoare separate pentru frecvenţele Eoase ;i +nalte din #ama audio. 3iltrele de separare seconecteaă la intrarea acestor amplificatoare ;i vor avea ca sarcină reistenţele lor de intrare.

?obinele se realieaă u;or, folosind carcase cu mieuri ma#netice ;i conductoare cudiametru mic. 5c'ema unui asemenea filtru este preentată +n fi#ura 21, iar +n tabelul :.2. se dauvalorile componentelor pentru diferite impedanţe desarcină ;i frecvenţe de separare.


16/20

CA'ITOLUL * MONTAREA DI&U7OARELOR. INCINTEACUSTICE

În funcţie de destinaţia concretă, difuoarele se monteaă +n diferite sisteme acustice,urmărindu&se prin aceasta atât protecţia ;i preentarea lor estetică, cât ;i eliminarea efectelor undelor de spate ;i +mbunătăţirea caracteristicii de frecvenţă. $eplasările membranei, acţionând asupraaerului +nconEurător, creeaă unde sonore ce se propa#ă cu o viteă de cca := m/s. 8ndele sonore

create de faţa ;i spatele membranei sunt defaate cu 1@==, defaaE ce corespunde unei diferenţe dedrum de Eumătate de lun#ime de undă. $acă +ntr&un punct de ascultare aEun# atât unde directe, createde faţa membranei, cât ;i unde create de spatele membranei, prin interacţiunea lor, câmpul sonor se poate anula. Condiţiile de anulare apar +ndeosebi +n domeniul frecvenţelor Eoase J :== >-, cânddimensiu&nile membranei sunt mici +n comparaţie cu lun#imea de undă.

În concluie, prin suprapunerea celor două unde apar fenomene de interferenţă caracteriate prin minime ;i ma)ime de intensitate. Câmpul devine ma)im +n punctele +n care defaaEul celor două unde corespunde unui număr +ntre# de V, ;i minim in punctele +n care corespunde unui numar impar de V/2. 3enomenul se manifestă cel mai pre#nant pe a)a difuorului.

"nterferenţe pot crea ;i undele reflectate de obiectele +nconEurătoareF de aceea, măsurareadifuoarelor, precum ;i a sistemelor acustice, se face, de re#ulă, +n spaţiu liber sau +n camere

speciale cu absorbţii foarte mari denumite camere TsurdeU sau anecoide.$intre metodele folosite pentru montarea difuoarelor +n scopul eliminării interferenţelor

amintite sunt preentate +n continuare! ecranul acusticF incinta +nc'isă ;i incinta desc'isăFincintele bass(refle) ;i labirintul acustic.

*.. ECRANUL ACUSTIC

6ste constituit dintr&un panou din lemn, pe care se monteaă asimetric unul sau mai multedifuoare. Pentru frecvenţele cele mai Eoase redate de difuoare, dimensiunile acestui panoutrebuie să fie comparabile cu V/2. 7eultă dimensiuni mari, fapt pentru care +n preent se folosescfoarte rar.

*.3. INCINTELE DESCHISE

5unt constituite din cutii paralelipipedice desc'ise +n spate de e). carcasaradioreceptoarelor- ;i se comportă ca un reonator >elm'olt, adică sunt caracteriate de ofrecvenţă proprie de reonanţă!

f = M =!

" K>L, +n care!

5 M suprafaţa desc'iderii din spate Kcm2

L F% volumul incintei Kcm:L.6)perienţe cu diferite incinte ;i difuoare au arătat că cea mai bună redare a frecvenţelor

Eoase se obţine dacă frecvenţa de reonanţă a incintei este de 1,2...2 ori mai mare decât frecvenţa proprie de reonanţă a difuorului. $acă acestea diferă mai mult, se +nrăutăţe;te caracteristica deredare a frecvenţelor Eoase. 3recvenţe proprii de reonanţe mici se obţin numai cu incinte desc'isevoluminoase.

1


17/20

*.+. INCINTELE FNCHISE

5unt constituite din cutii paralelipipedice +nc'ise. Înc'iderea peretelui din spate eliminăundele create de spatele membranei, contribuind la +mbunătăţirea caracteristicii de redare afrecvenţelor Eoase. În acela;i timp, elasticitatea aerului cuprins +n incintă măre;te frecvenţa propriede reonanţă a difuorului. Cre;terea frecvenţei de reonanţă este proporţională cu suprafaţa

difuorului ;i invers proporţională cu masa sistemului mobil ;i cu volumul incintei. *abelul .1 preintă modificarea frecvenţei de reonanţă f r - a unor difuoare cu diferite diametre $-, prinintroducerea +n diferite incinte cu volumele %-. Noile frecvenţe de reonanţă sunt notate /,-.

*abelul nr.

Di/"ru#di4u5oru#ui

D B!/

4rBH5

VBd/+

4rBH5

:= 1@ = 2= 2 2

1, :=

$eci, pentru incintele +nc'ise se recomandă utiliarea unor difuoare cu diametre si frecventede reonanţă reduse. 7educerea influentei incintei asupra frecvenţei de reonanţă a difuorului seobţine ;i prin ale#erea corespunătoare a volumului incintei. 5e poate utilia +n acest sens relaţia!

% ≥ 12 ) $2 Kcm:L , unde. $ M diametrul membranei difuorului KcmL.

$acă +n aceea;i incintă se monteaă două sau mai multe difuoare, cu diametrele $1, $2, etc.,+n relaţia de mai sus se folose;te Tdiametrul ec'ivalentU!

$e M .....2:2

2

1

2 +++ D D D

Pentru două difuoare identice, $e M 1,1 $.Pe lân#ă modificarea frecvenţei de reonanţă a difuorului, la frecvenţe mari volumul de aer

+nc'is +n incintă creeaă reonanţe secundare. Acestea contribuie la mărirea neuniformităţiicaracteristicii de frecvenţă. 6liminarea lor se face prin căptu;irea pereţilor interiori ai incintelor cumateriale fonoabsorbante vată, bumbac, de;euri de lână, poliester e)pandat, etc.-, reducând astfelrefle)iile.

În ceea ce prive;te valorile dimensiunilor incintelor paralelipipedice, se recomandă ca +ntreacestea să e)iste următoarele rapoarte! 1 ! 1,1 ! 2, asi#urându&se astfel o bună stabilitate ;i unaspect plăcut. În acest ca volumul incintei este!

% = 2,@2 A:, unde A M latura cea mai mică.

"nvers, dacă se cunoa;te volumul, dimensiunile ToptimeU se calculeaă astfel!A M :

2@,2

! , ? M 1,1 A ;i C M 2 A.

1


18/20

Figura 23 – "raficul impedanţei difuzorului n incintă

*.*. INCINTA (ASS@RE&LE%

6ste cunoscută ;i sub numele de incin#ă cu in$ersor de faz %fazoin$ersor& ;i se caracterieaă prin preenţa unei desc'ideri +n unul din pereţii unei incinte +nc'ise. $esc'iderea, de formă circularăsau dreptun#'iulară, este situată de obicei pe acela;i perete pe care sunt montate difuoarele ;i se

comportă ca un reonator, constituind un radiator suplimentar de sunete. $imensiunile acestor des&c'ideri se calculeaă +n a;a fel +ncât frecvenţa lor proprie de reonanţă să fie apro)imativ e#ală cufrecvenţa de reonanţă a difuoarelor neintroduse +n incintă.

Considerăm incinta bass(refle) din fi#ura 22 ;i notăm cu f r ;i f r W frecvenţa de reonanţă adifuorului liber ;i, respectiv, introdus +n incintă. Pentru frecvenţe mai mari de f r W difuorul radiaănormal.

Pe măsură ce frecvenţa semnalelor scade sub f r W scade rapid ;i câmpul radiat de difuor dar cre;te câmpul creat de fanta practicată +n perete, deoarece ne apropiem de frecvenţa ei proprie de

reonanţă, e#ală cu cea a difuorului liber f r -. Astfel, atunci când f M f r , câmpul radiatde difuor e neesenţial, dar cel creat de fantă,

ma)im. $eci, datorită funcţionării sinfaicea celor două radiatoare difuorul ;idesc'iderea- +n acest interval de frecvenţă,incinta bass(refle) creeaă un câmp acusticapro)imativ constant până la frecvenţa f r .Pentru frecvenţe mai mici de f r , câmpurilecreate de difuor ;i desc'idere sunt mici ;i+n antifaă, ceea ce determină scăderearapidă a amplitudinii câmpului total. Pentrua +mbunătăţi performanţele reonante aledesc'iderii, aceasta se realieaă adesea sub

forma unor tunele cu sectiune circulara saudreptun#'iu&lara fi#. Q.22 b, c-."ncintele trebuie să fie ri#ide ;i se vor

confecţiona din lemn de fa# sau panel, fi)at prin lipire sau 'olt;uruburi. Xrosimea pereţilor variaă +ntre 1 ;i := mm, +nfuncţie de volum. Pereţii interiori secăptu;esc cu materiale fonoabsorbante.Construite corect, incintele bass(refle) nu

numai că +mbunătăţesc caracteristica de redare afrecvenţelor Eoase, dar contribuie ;i la mic;orareadistorsiunilor neliniare ce apar la difuoare +n Eurulfrecvenţei de reonanţă mecanică. "mpedanţadifuorului montat +n incintă se preintă ca +nfi#ura 2:. 5e remarcă preenţa a două ma)ime,corespunătoare reonanţei difuorului ;idesc'iderii dar cu amplitudini mai mici decâtma)imul impedanţei difuorului sin#ur. Xraficul s&a trasat pe baa datelor e)perimentale măsurate cuun difuor cu diametrul de 1@ cm ;i o incintă cu

1@


19/20


20/20

(I(LIOGRA&IE$

Ciobăniţa, %asile, %ăcaru, %asile ;i colaboratorii ( 'adiorecep(ia a ) z* +ica enciclopedie pen#ru

#inere# ( 6ditura Albatros, ?ucure;ti, 1@2 ( capitolul Q T*raductoare electroacusticeU

2=

traductoare electroacustice.doc

Documents