r

f Anul al LXXXlX-le» n-l 39 NUMĂRUL 2 Lei

fttdccţla şi AdministraţiaMATA LIBERTATE! BRAŞOV

Telefon 226Hbonament anca! 360 lei Paniru streînStete 800 kî Ananturl, redăm * dupi torif.

Fondată i# i i i virat câ şt el ca şt d l Goldlş suni pârinfti sufleteşti al ave st ni memoriu,

Curaj d-ici recanoaţtap, daci doriţi, astăzi câni interesele vft dictează altfel,câ aţi pftcăto.t, dar nu fiţi la|I.

Sper câ d-1 Gh. Popp va da toate iftmurirtir.

Cât priveţte ctriHoria de portofolii, ea nu mi priveşte. Să se răfuiască d-i Lipsş ca patronul d asie.

D l Lupaş se fntreabă apoi cu mifarr: tradăr ? Dar ce se ?a|e- lege oare seb trădare da.â nu trecerea în şirui daşmtnîlor ? Dar ştifi dv. cum se numesc a ceia cari, pe lângă că met transfugi voesc: si fure |i ucmele raftiduiu ? Şarlatani politicii

Partidul naţional are organizaţii. comitete, congrese, organe constituţionale. O r, a te d es• considera şi a su pra drepturilor lor, sunt a cestea acte d e m oralitate politică?

Numiţi*vă, d-nil mei: partida! nai»onai ai transfugilor; sau, partidul naţional al friptuiiştilor ardeleni; a u » partidul naţional al fondurilor secrete!

Perfect, să vă fie de bine* Dar na vă bateţi joc de cinstea ardelenească pe care o târâţi în noroi. Vă propun un juriu Alegeţi pe cei d a urmă măturător de stradă, spuneţi-i ce aţi fă^ut şi daca ns-şt va întoarce capul cu dispreţ, voi ti veclnicul dv. admirator.

Abotrppia politiei este soră cu tarp.tcd nta morali...".

Bruov Vineri 16 Aprilie 1926-h m ».-

Prin fine\ •$>■ , ceiăţene, şi pentru

fine, la libertate, .egalitate şi cinste.

Afară politica din BisericăAtât „Telegraful Rom ân*, or»

genul mitropoliei dela Sibiu cât si »Lumina Satelor", .scrisă $i răspândită tot cu concursul a- celeiaşi mitropolii, îşi uită cu totul chemarea şi se reped în poiiUcă ca Irimie cu oiştea.... .

Trist, dar adevărat!„Telegraful* scrie: „•... bise

rica noastră cum am mărturisit totdeauna, stă cu totul in afară de luptele politice ale partide* lor..»" in aceiaşi timp însă a- celaşi număr el . „Telegrafului* apare cu supliment pentru ca să şi poată plasa toată patima politică cu care se aruncă şi caută să afâte împotriva Partidului National.

Frumoasă „măiturisire* 1 Nu putem decât felicita „Telegraful* de pilda pe care, în calitate de organ al Mitropoliei, o dă credincioşilor cari se a* propie de Sfântul altar penhu ca > ă se n ărturisească.

Nu ne miră însă atitudinea „Telegrafului“. Am cunoscut o ş< o şt:m de mult. Peste ser v;tori a, altarului, murdăriţi în mocirla jafului de urne, treca cu nepăsare suverană organul acelei mitropolii, care nu vrea să plece de loc urechea la glasul furtunos de revoltă al mulţimei care cere pedepsirea păstorului sufletesc» care-şi înşelă şi*şi vinde turma. Ridică însă şi numeşte „vciori m oraleu pe cei trei trădători politici, înălţaţi în scaunele ministeriale cu cari i*a ademenit generalul Averescu.

In vocabularul „Telegrafului* trădarea şi vânzarea sunt egale cu fapte morale* Sărutul Iui iuda e deci glorificat de organul Mitropoliei chemate să preamărească gi să răspândească cu vântul lui Christos.

Dureros, dar aşa e !Acelaşi întunerec de ură şi

patimă îl răspândeşte părintele Tufa prin ziarul său „Lumina S atelor*. Nu ne surprinde d°ci concursul pe care mitropolia îl dă acestei fo:. Căci la fel, ca şi „Telegraful* declară şi foaia părintelui Trifa: „Gazeta noastră nu face politică de partid pen- trucă politica noastră stă pe lângă aceea să i aducem pe isus Hnstos la cârma cea su‘ fietească a tării.. .*

Iar, spune acelaşi ziar în continuare: „In noul guvern sunt câţiva miniştri (aici îi vizează pe cei trei vânzători ai Ardealului) cari stau mai a* proape de Domnul...*

Da» şi Iuda a fost aproape pe Domnul când i*a dat sâru- tul vânzării 1

E de prisos să mai stăruim asupra balivernelor politice şi a stilului revoltător în care-şi varsă otrava pe atâtea pagini, „Lumina" ca:e „nu face politică".

Ne întrebăm însă îngrijoraţi: Cari sunt roadele ce vor răsări pe urma seminţelor aruncate de cele două ziare bisericeşti?

Dacă sectarismul religios se întinde şi cucereşte tot mai mult teren, nu e vina celor seduşi de diferiţii propagandişti, ci a celor dela inima mitropoliei, cari giâsuesc ca „Telegra

ful* şi împrăştie lumină satelor ca părintele Trifa,

Cuvântul lui Cristos nu se a- seamănă de Ioc cu cuvintele celor două foi, cari uitându şi de biserică şi de chemarea ce o au, înveninează sufletele cetitorilor cu cea mai neagră ©« travă a politicei pătimaşe

Alta e chemarea bisericei şi a organelor menite să i apere interesele. Calea piezişă apucată de ziarele amintitei nu duce decât spre prăpastia j în care se va prăbuşi biserica» dacă conducătorii ei nu-şi deschid mai curând ochii.

Unde este însă mitropolitul sau patriarhul, care, îngrozit de abizul ce se deschide, să-şi ridice cârja şi să strige:

Afară politica din b iserică ş biserica din politic I

Campletărei Gomltetal&l central dia Ardeal şi Ban>t al P N. Inadunarea din 9 1. c. dela Cluj s'a întregit Comitetul centrai al P. N, pentru Ardeal şi Banat cu un nou număr de membrii. Dintre membrii organizaţie! Brafov a Partidului Naţional au mal ‘ fost alei următori!: d-nil Dr. N. Cillm an medic, Ouid G ernea maior de rezervă, G heorghe Cutean farmacist, Dr. N icolae Ioaneş advocat şi Octaaian Stoi• chifa proprietar.

Vânturând grâulfrumos...

Ia „€KJRA SATULUI“, foaie săptt- ; mânală din Timişoara, scrisă In dia- . led /bănăţenesc, cetim următoarea scri- > seare adresată ţăranilor din B ăn at: .

„Mulţi dîntră vo.|să întrabă cu mirarie cum s’o puiuţ ca Goldlş şi slujiiie Iui să ne părăsesc« în mo meniu când drept- acsa trăbuia să învie, în tara noastră. Io să vă spun că nu nia părăsii nime. închipuiţi-vă numai câ vă duşitjî la târg* Acolo viegetî g;âu frumos iac negusîoru vâ spunie că altu' mai curai nu iăslă în ioaîă lu~ mia. Dacă 1 cric geţi, vk ţi înşelat, dacă nu, aţi câştigat. Vânturând grâu frumos, tot va rămânie şi puţină pliavâ. Aşa s’o întâmplat şi cu Partidu Naţional Ghină- ralu cu cioc o pus toacie guri- lie râlie ca să sufiie cât au putut dă tărie şi aşa s’o făcui un vânt bun carie ajungând în ren- durilie noastrie, o măturat tel gunoiu vătămător vieţii politice»

„Nu descurajaţi şi mei aiits nu daţi criezare minşiuniior vă ajung la urechie. Partidu National acu' e mai tărie ca oricând. La aliejieri va eşi la i- veală tăria lui dă nieinchipuil şî tot atunşi va învia şinstea în ţara rumâniască. Un lucru însă vă şier. Fiţi una şi mai dăpar- cie, arăt&tî încriegere agievăra- tilor reprezentanţi ai natiunei noastre, dacă vrietî ca să ajungeţi ia un trai mai bun şi viată fierişită*.

Pagina 2„ QAZETA TRANSILVANIEI Nr. ?» 1 m

Raportul Comitetului CentralCetit şi apfrobat ín adunarea delà Cluj

— Urimre —latelenrea c i partida! (ărSalst

Der conducerea de pirtld au «’a mtetanit sumai cu ;&tât, Vă- zficd forţa oculta* şl tndr-lziiuafs fărfi pereche a partidului liberal conducerea partidului m ţro- nsl s'a străduit să-ş! câştige aliaţi. (o speslai a t*schsl>t o înţeleg s r 5. de roleborgra cu partidul iiriaeso, duplice io csreâriie de fuztefie cu a seni partid stea zMIroldt,

Conducerea partidului a în cheiet cu partidul ţărănesc o alianţă de colaborare In opoziţie, îa îiiOinesitrte cele msî grele pentru partidul ţlrăaesc — atone! câsd d!a ocazia - Incidentului iR2f£.|;d basarabean Hă« ltpa se începui o adevărata goaEă de « x-erofn&rs îfapotsfirâ partidului Hrănesc. Partidul os* gton^.,a cre zut, că treboe să se solida z z : cu partidul ţiră- «ese, aceet h eta r inaemaât io democraţia română, câad el era prlgoah Io chip alât de necrti’ fltor.

S a Încheia! aco dul de oo* leborâsre Intre coadiţluai precise de a lupta împreuaâ pâai larăsturnarea gu verzuiul li aerai, fără uo obiîi'^ent de colaborare îa gjv.t . dar cu oblig.- k'uenlttl du a *.*«gura olegei! libere, oricare dintre aceste două partide ar ajung« la guvern. Această colaborare şi-a dat roadele sa le ta lupta psilamcu* tară achitata ia cete expuse mat taste-te şl ta laptele el satur de lrcrmla.de cu înfrângerea p*rtl* dului liberat.

Acordai do gavomaroDapi alegerea Ca ©erelor a*

gdeoie, conducerea parllduh.it fărlrtesc şl-a arătat dorisţa de a iss ra In tratative pentru o în« feîeg^re #1 la o colaborare la guvern. Comitetul dr. executiv, a fost iasă de părerea că d a nul luptei comune nu frebue co borât prin tratative noul, şi, că In tot cazul aceste tratative pot să albă loc ta momentul, când guvernul liberal va fi efectiv căzut şi când va trebui tă file iuoiă în primire succesiunea Iul. Inzisfând partidul ţărănesc asupra punctului siu de vedere, şl declarând, că nu poate s i con* .filase lupte comună in afară de parlament până oâad colaborarea de guvern nu este stabilită, conducerea de partid a consimţi să intre In aceste tratative. Ele însă nu au putut fi terminale înainte de a f căzut guvernul liberal, ci după mal multe întreruperi s a ajuns la un acord de guvern de coiabo- rare tn ziua, eâad a trebuit s i

prezhi'ăm lista ministerială M. Sale Regelui. Ia tot cazul, a- c *t» tratative şt mat ales n& zuluf» cinstită, ce s’a pas din partea ambilor prezident! al partidului şt d*a partea întreget conduaerl da partid în servi aiul ideii de a realiza cu partidul ţărUaesc o înţelegere nerfestă, dovedeşte peste odee îndoială* că coada aerea de partid a f us! cu datlvfirştre Iu clar cu sen timeniu! onfnlel publice nu numai a partid ilui nostru, ei sin- firegeî firi, c i forţele democratice dfn ţtrS trebue s i se u* neasci pentru n pune csplt sistemului exploatator de gu?er* nare, reprezentat în moi tipic d > guvernai liberai.

Pentru condu sere v partidului o fost atât di vădită aceasta necesitate, încât ta alegerile comunale în urma dorinţei narii dulci ţărănesc a (Icul o îafa* lege re de luptă comună »-hiar şl cu partidul evgrescan, voînd prin aceasta s i arete, că se de- gţjtazl de orice re*en'!ment, iiând e vorba de a «ng»j* o forţă cât de mtel h lupta contra atotputerniciei olfgsrhlce bansare. Durere partidul ave- rescan m s putut ÎS lauoasec*

| vânt cu trecutul aia şt cu în ! treags sa structură politici: In

mtî'osul lupte! alegerilor comunale şt a constituire! consiliilor oonunate « părăsi Instantaneu frontul nuli al opoziţi I şt s’a înţeles cu partidul libera! în contra căruia luptase cu noi împreună, chiar ia aceste e* kgeri.

SfArşUal leglmalul .liberal

Luatele p >11113s duse da partidul nţfoieî, pafta singur, parte la a'lanfă cu celelalte partida au dovedit ou desăvârşire

, absoluta impoputeritefe a regi- i mulul liberal Süu&fls guvernu

lui libera! devenise insuportabilă şt pentru ţară şt pretai el tnsiişt. Alegeriie părţi ăia le pierduse aproape pe tost*. in aJte cercuri vacante nu mat cuteza si săvârşească alegerile, Pierduse alegerile Cernerilor agri* coie şt alegerile comunale în o măsură aura nu ie-a mat pierdut ntd un guvern ta vreun Sfat coatiliuţîoael şt parlamentar. Autoritatea guvernului căzuse îüte'o mlsufi extraordinară, m * re atingea grav şi autoritatea Stelata!. Ourernul liberal trebuia s i plece, dar ■ totuşi se crampona m ulttmele forţa da pu« ter , menţinând a-§e chiar pani la u ti asa zi a Corpurilor Legtel* toare, care trebuiau s i sa stis> gâ d dl« sine şt a oâror anemie a fost ta^mod iiegai chiar pre*

tungltl câteva z’te. Ii fise sa- slse momentul, când ţara oau- perizatl ş! fxisperafi á t felul eum a fost guvernată patru sul, în mod automat trebufa să scape de guvernul, care a fo'islt atât de mult Intereselor bancare ale partidului propriu şi atâ! de puţin ţări!.

S n c M iiu e a l i gaveriTrebuia să se stabilească cui

ii revine succesiunea, tn^ontes ti-bî’, sâ mii mult drept h succesiune avea P rtidal Naţional, atât ta baza foiţei sste proprii, cât şi tn b*zi prestigiului morat şt politic, de care se bucura, a ted c tülor date de opinia pu- bl că şl de compoz^a paria* mentalul.

tatrSdevăr în parlamentai ţării Partidul National era re prezentat slugur prin 66 partemented Partidul fiirănesa 44, Iar partidul Arerescu prta 6 parlamentar!.

La alegerile parţiale îa decurs de 4 «ni Partidul N *tlonal a câştigat 7 mmdate, partidul ţităaesc 2 masdste,!§r partfdui ov^resean 2 masdite cu ejjfo- rut fcfsctlv şl abuziv a! guvernului liberal, (Alegerile din Alba Iuiia şi Reghin) In th ră de c* ceasta manifestările grandioase ale opinie! publice erou foite Sodicaţtunt pentru Partidul Na liousl, care cu toate aceste nu reclama puterea numai e pentru •Uie, ci era g da şl să nfzuld s i realizeze un guvera de colaborare cu partidul firlaesc pentru a fice Imposibilă orice oîti comblnefte şt soluffe oatlparla mentori, cere or căd ;a in clară dc indleaţdle opiniei publice şl sie parlamentului pe atunci in fuîl'im e.

Iu eteri de eceasta conducerea partidului a stăruit ş! a reuşit să înlăture orbe ptedecă r^ali oii apareptăt ce &t fi putui st i In gyşlea chsmărit Parit dului Naţional la guvern, ia spectel a rezolflt date sine d m - tiunea prezidenţiei mint steri ale, aDeasta mo! ales In urma stila* dinei conciliante şi patriotice a dtettnsuiut şi Iubitului prezident a) Partidului d I profesor iorga. S'a stabilit împreună cu perfidul ţărănesc un program de guvernament, cere era şt ia sentimentul Suveranului. S'au dat tosU dovezile despre caracterul de ordine şi consolidare na- flonaiă a Partidului nostru, care nici nu putea fi bănuit vreodată dfn aceste punete de vedere, la bszs tuturor acestora, con- duserea de partid se simţea cu drept cuvânt pusă te adăpost faţă de crise supriadere.

Partjai üsjíoaal şl criza de g a ve ri.

Is ş^easlă stare de lusruri s'a declarat trfz«. Chsoiaf domnul profesor iorga ia audientă, 4*sa a fScut raport Msjestâţtl

Ss!e, despre hotlrirea Partidului, de a propune pe d 1 Iwlla Misia, preşedinta al Partidului, ca preşedinte al eon- silfttlul de mfntstri, in cazul, dacă va fi Partidul nostru in- eăr ;teet cu formarea guvernului. M Sa a rugit Partidul prîa d-l prof. lorgi să prezinte o oroşu* »ere pentru lista miatetertelă.

Ia b?zi acestei dortefe a M. Sate, conducerea de partid a prezentei M. Saie do lă liste ministeriale: uaa pur naţională, dorind a aitisfsce prin aceasta dorlalei M. Site, de a p?cz>nte o Haiâ wuuitarS şi de perfedl bunătnldegere", Iar alta co mană cu partldil ţărănesc m n tru a satisface eventual părerii M Sale ia senul, căreia ,fîc:>d trântit guvernul prin o coaliţie" acesteia t ar reveai succesiunea.

Conducerea de psitld, prin urmare, a reuşi să păstreze deplina sa solidarii de pâaă la sfârşit ş! ia bţzs eaeitâia a prezenta o proprie şl distingă listă m ateterittlă. Dz cită parte a reuşit a realiza şi o teţdr- g-re ca partida) tSrlsasc paa- tru o colaborare la guvern şi a p?tz23ta o ii dă ministerială Riij:orrd ţărănistă.

Adevlrât. cd pait'dul tirănesc dorea, ce Pârtii*.! N -ţtonal şl ţărănesc să pr^z-ate o singură Uită ministeriate de eoâiiţ'e ş! condiţiona dete aceasta tu h>e- rea imedfoiă a unei coaliţu şi pentru opozite la elegări, piatra ^8zu! dacă a? ii tost numit un alt guvern decât ai acestei coaliţii, — propuaere, pe c^re Perfidul N bond nu o putea acsepta dfu motivul dorlaţd met îndată cri taie a M Sale.

Cu toate aseste, precum ştim, e fost numit oostrar tuturor prevederilor ş! indic&ţtenfior opiniei publice un guvern Avere»wti-

Lu irurile i a fo&t îndrum de eu toată prevederea, la baza ti (te! sate şi e prestigiului de cere se bucură Partidul noitru precum ş! a concentrărilor pre* stebiie, cari au avut Io?, pu* t - sn avea toată sfgarag|i rea* şîtei noastre. Şllem, că d 1 Bră* tianu lucrează din răsputeri pentru e determina Coroana ia favorul generalului Âverescu. dar cunoscând toate lucrurile eu eveara atei o teamă, câ stei mei putea găsi vreun pra- tex), cât de i»fc, p€n ra readu- ctrsa geseraiuiul Averescu şl înlătoferec noastră. A trebuit să intervină o trădare firă precedent în istoria politteâ a firii pentru a putea fl zădărnicită culegerea penfru ţ râ a roadelor atâtor nlzuinţe şi lupte cinstite-

— Sfârşitul îa n rui viitor. —

Abonmmante ia Gast! a t r a ^ s i l v a r i a i m p o t f a o « ori şi oâni timp mm in- âalimgat %m fn&ar®.

CnrsgnftBivati

Cum s'a respectat pactul liberal cu maghia

rii în Treisűauűt.Să olecăm dela nota ziaru

lui „Brassói Lapok* d n 26 Fe» bruade a. c. pag. 4 unde înfierează politica românească din Belmi.

Corespondentul său din Bi- raolt (/o?ba să fie 1) informează publicul că pactul (b na s'a esecutat din cauza unui confeu 1 beral şi a înveţâtoruiui român cari au stăruit să se formeze lista unică pe principiul őd-ö având în vedere că Românii reprezintă mai mult de V* faţă de sâciif.

Dar noi Românii trăim în I bună armonie cu săcuii din ^ Beîin şi aceasta am fácut-o în • dorinţa de a avea primar român, având notar si secretari unguri. Am contestat pe unul care este cârdumar, pe un doctor care a semt armata bolşevică şi i susoectat de poliţie şi pe unul care a servit ca jandarm pe bolşevici şi a fost pe* depsd cu închisoare. Ş: mai a*Ies ceream ca pe listă să fie reprezentate toate clasele sociale (nu e logic ?).

Mai voiam să avem primar român pi ntuj; ; avem de câştigat ceia ce s a luat cu forţa Românilor în f mpurise de subjugare: ori acsiiita nu se poate face cu o a i .îinistraţie ungurească.

Contestaţia ne a fost respinsă.Am făcut contestaţie l&gdă în contra primarului. Şi aceasta a fost res cir; să. I

întreb pe aeeîaş corespondent: Boare sunt buni patrioţi aceia cari vor să isgonească sufletul românesc din adminis* traţia stalului în aceste părţi unde stăpânirea vitregă a distrus tot ce a fost românesc ?Sâ se continue opera de ma- ~j ghierizare ?

S’a confirmat în pest primarul ungur« Dar lăsâ id la o parte cuvintele de onoare ale celor ce ne au făgăduit că cer sprijin tegd în această chestiei cerem celor de az? ca să revie şi să instituie o astfel de administraţie în Beiin ca sâ asbă Stefiül ce aştepta în interesul lui — nu voturi săcu eşti ci mult suflet românesc care ne trebuie §i nouă şi celor cari păcătuiesc in contra dezvoltării noastre na* fiionaie.

In Tresceune, Românii ar trebui să facă numai peltică românească alături de poporul românesc ş cel 8ăcuiesc, care ste dovedd că mai mult respectă De bunii conducători decât po- l.t elenismul care îl turbură-

Belmi, 1926 April e.e . d .

VARIACâte aatoaobiie s u t pe Ie m i .

DupS datele, in privinţa nu* mărului automobilelor publicate de către Departamentul de statistică din Washington, se poate vedea, că In Statele Unite sunt 19 99?.000 automobile. Anglia ÏA74.000, Franţa 855000, Ca- nada 727.000, Germania 539.000, ftaiia 184.000, Argentlnta 181.000, Brazilia 64 000, Rusia 18 503, Tibetul n'are nici un automobil, in schimb are un motociciet. Pe întregul glob se află 27 milioane automobile.

*

0 statistică asupra crimelor din Anglia.

Zilele acestea a fost publicată la Londra o statistică asupra crimelor din Anglia dfn 1924» După datele oficiale au fost comise in Anglia 112.000 crime. înaintea Judecăţii au fost adu;: numai57,000 persoane. Opinia publică a fost foarte surprinsă de cifrele

aceste! statistici. In ultimii 68 ani numărul anual al crimelor din Angila a tost mult ma! mic.

•I f i l filme m e ş ti.

La Moscova se montează în prezent filmul „Cazacii" după o povestire a lut Tolstof. O parte a filmului va fi Jucată la Pe- trograd şt împrejurimi şl dease* menea şt la staţia Starogltd* kovskala numită de Tolstot No* vomtlnskaia. Zilele acestea au fost tsprâvlte la Moskova două filme din viaţa Samoieziior şi Laponilor „Tarkó" şl „CSntesuI tundrei“. Filmul dfn viaţa Samoieziior a fost creat In mare parte la gurile fluviului Pecîora şl regiunile polare. In fffîhnu! „Cântecul tundrei" se oglindeşte viaţa Laponilor.

Io c iitir e a contoarelor lai Alexandro Macedón.

La «Academia istoriei culturei materiale“ & avut loc zilele acestea importante consfătuiri la cari au luat parte şi reprezentanţii comitetului pentru Asfa cen

trală. L i a:este consfătuiri s'a arătat că cercurile ştiinţifice din Turkestan lucrează cu febrilitate la pregătirile pentru începerea desgropârllor din diferitele re- gunt ale Asiet şl speră sâ descopere atât unele vechi oraşe rtdtcate oe timpul îndepărtatelor culturi, 5000 ani înainte de Cf iste», cari au dispărut fără urme, cit şt unele antmiie preistorice. In Buchura se intenţionează sâ se înceapă cu săpăturile pentru descoperirea comorilor ascunse pe vremuri de emirul Bucharei. Cu pregătirile pentru aceste săpături nu rămân indiferente nici masele larg! indigene. Frigurile cercetărilor au luat o aţa întindere, încât „amatorii" din Bu- chara au săpat un întreg şir de gorgane. El au găsit câteva vase, diferite lucruri preţioase precum şi monete de aur, Imediat ce autorttăţtle au reclamat obiectele pentru .instituţiile ştiinţifice, ele au dispărut de pe piaţă, ca prin farmec.

Majoritatea membrilor „Academiei istoriei culturii materiale" a rezofvtt vhsstlunea săpăturilor

arheologice cu mare precauţfune. împrejurul săpăturilor este necesar de a se organiza o puternică pază, Lucrările techntce au nevoe de o mare caiificaţte. Rusia utere specialişti Îndeajuns. Unii membrii au atras itenţia asupra pericolului că descoperi* riie ce s’au făcut într'un anumit loc pot da naştere unei întregi „epidemii" de săpători. După cum au arătat experienţeh d n Caucaz este cu totul posibil ca o mulţime de obiecte arheologice si între în posesiunea persoanelor private.

Membrii Academiei sunt a* proape In unanimitate de părere, că tn gorganele dfn Asia centrală se află ascunse o mulţime de obiecte de o covârşitoare va ioare arheologică şt materia1!.

Mulţi membrii sunt încredinţaţi, că armatele Iul Alexandru cel mare, în trecerea lor prin Asta Centrală, au ascuns în drum comorile aduse din India. Se ştie că în această privinţă există o puternică tradiţie. Tot în Asia Centrală şt*a îngropat şi Tamer- lan renumitele sale comori aduse

din Europa. In aceste p̂ărţi sunt d e datat şi colosalele bogSSf? j ale dinastici Ssssnide. Academia * a atras atenţia comitetului pentru ex plorarea Astei Centrale, că ta alegerea spccldifti-or pentru lucrlrfte arheologice să fie cu mare băgare de seamă. Poate admit* numai acei specialişti, de ctrf să fie complect asigurată de cap seif a te a lor. C ep t,

Peste câteva zile va a- pare îa tipografia „Foaia Poporului“ dm Sibiiu Noua lega electorală cu comentarii şi u i indice alfabetic, întocmită de d-l D r . A u rel D obrescu fost deputat.

Se poate cumpăra dela toate librăriile din Ardeal şi direct dela „Foaia P oporului* din F b ik ;, Preţul aproximativ 15 L»i.

Hr. 31 -192« lOAZBTA TRANSILVANIEI PytaaS

aiDíp partea d-Ioi C. Georgeaco,

llci-pţUt U drept 9 ! fost de ca rând U Rom*. In fx:ur«!e, dara! .Universal* prímé,te armă« tosrcte ráedsri:

Elevi! Jíceaiai .Csrol I.* din o c ü p * In brozz a .Lspoaicei* din Ctpitülls, ex?ars*ooiştii an ■vizitii bogatei* muzea eipíiolíur.

Privind pe ferestrile muzealei excursioniştii m suhint I» sosirea íri Mussolini, care vrma să

insegaríze la S a h Idegit Orozi a C uriczi corgresBÍ intereaţfo» na! de chirergte.

Dopí vizite nse surselor, ex* curgiotlf*!! d ífínd ai 1 vádi de aprospe ps Mussolini, *Ls In f{r*i ín faţa ictrărU in sala #dc* :g»i On zte/ri %*&ü hotărât si câa- te, ia sosirea îr?, im3 ol fa*süt.

Dtpă pa.ia timp spărs Mss- so]isJ, care cobora ceh câteva trepte apr* a t r im is o parte

-■din pira Cm iQ iík.-i şl a sa ur* ■vi i!t íöícmobil.

Le ipiiip® loi, elevi! an în •cepat fă letone z* »Giovinezza*,

Ms a soli ai piă.ut sorpito», fás obicei e întâmpinat é t strigăt*: Viv$ M ^bifîial), de îmşal tas* c!sf,-ne f.'ţa surâzânda a fâeust0 mişerre se tarată şt obicinuită a te-, dând pulin cepul înapoi.

in «cie**i clipă, bătrâni ir« JandrzS, ai circi ro! se ca&oí şta,1 t as,

Msesrea aceasta a capain!Jai miiaoii?;?, datoriţi eâi talul e l e v i l o r r e m â a ! , I-a s a l v a i , — e s t a a f i r m ă şi ,1 1 p o p o t edi Romi;*, ctre încă on pred*

ásszá ci „Gtovisfzzs* a fű st cââtată do elevii rcinlnî, — căni gtenteie, cais de altfel l-ar

■fi perforat -tâmpla, Pa atu a in* ma! várfel oaiste!.

A fjît na mű mint de groază când scslţimta & aszit î®psş- câtor« f| * v?z«t eera lai Mas. •*o*tei îi cargta sâsga dig nas.

Lsmea ţip*, plâsgsa, tsria, pâ* stea că Iseboniieră toţi.

Dnpâ câte?© m'nste, Moaşe« lîci însoţit de mlcittral Fedele fi de medîcai Ba&tlanel!’. a apâ* rât bandajat U nss, fâră lobaţi, fără gaier şt'crevatl.

Sarszâ&d múltaméi care*! a» pitoda in delir, ei a spat: .Na * nimic, o bigitelă*.

D l prof, C?tadia iiopsictt, îs 'declaraţia îâcntâ ziarnlal „Gior* «ale detaila*, a fătat si rezsit« efi ImoBí f#sclat, cântat de sie* vii romiaf, a salvat vîsţa !al Mas* soiioi.

No. 229/926,

FsblioaţionsSe aduce Ia cunoştinţa gene*

rele, că pentru asigurarea iu crăriiof de timehigerie Ia şcoala primară de stat din comuna Véíicele,jud* Trei'Scaune, se v a finea licitat*« publică cu oferte închise în ziua de 25 Aprilie 1926 ora 3 p. m- ia primăria

comunei Vâlcele.Garanţia în numerar în va*

loare de 5*/« (cinci la sută) ee va retine din preţui lucrărilor •efectuate.

Conditiunile detailate se pot vedea la dirigintele f coalei primare de stat din Vâlcele-

Ofertele se vor redacta în limba română.

Ofertele întârziate cele telegrafice cum si supraofertele nu se admitComitetul şcolar d e construcţie

din com una Vâlcele.28Q 2 - 3

Propagandă religioasă.Grupul religios a! preoţilor din

Braşov va servi în sobor Du» mineeft în 18 cor. ora 3 după masl.

Predicator păr, I. Prfşcu.Se fii vită şl pe ace« stă cale

atât membrii grupului cât şl or», public.

Braşov, la 15/lV, 1926, ss. D r. P . D eba, ss. /. Broşa,

secretar, pr*?s-

Artistul Ion Uvessu ia Braşov.

Luni in 2 6 A uriile orele 9 seara se va repr^z-nta la „Teatrul National* co»md s *n 3 acte, localizaţi d« P. Gustf:

Secretarul general dela interne

cu msrde artist IOB LIV6ICI inIn roiul secretarului generai.

în roiurile orincip&le d nsie : V. Teodofv, K^tty Dî :u, Aîe »a Ralîy, A. Mh'*>isssu şi «i-nlf St Decu, Theodoru. St Csrabin» Di.-rtFriu, 1. Florian si Nîculescu.

Bîiete la casieria Teatrului Nn« {forai.

fiârsii, secţia Cluj la sateA3tiz!, câod lame« e atât de

matrrisistă,, preocaptti carnal de m’jiocul da i f! mitri aver«s sta în fisa dc a şi acigura trăiai de pe o zi pa a!t^f sitlzl zic — ee gjsefte totaşl o clasă de osmes!, cari jtrifittda»şl tiw* pol Şi ietereaeie io/ aaor c^na»e mai mari, se cobaarâ is m fio cel poporala! dcls sati, uads 'co&trtoae ca cs^aşiiaieia fi sista* rtie lor, ia r; j|:area cs.mraiâ a lat.

istdeplifli s;’ astfd o afevirctâ cpifâ de propagauJâ niţSosaiă, subillnd tcitoaai acea i^gttarâ îatre %i |t iâraui, Mâ: de sas©- ssr« azi,

Şi iu venit EiBJeeţi? bâ^stnl sctjs Ciaj şi la co ndus Ţât* ţari jad. ârsfOv aadej cao-iaa- l2ca-|i psegremui de»a piopiga CLitarâ masseie poporaiti araBjat & doan zi dt P^itl (5 Aprilie) ua fesUval «riîsttc armat de diEt.

Au îatraf la cat, latrio i n ş i sntiiză framoasl, ca mez:ca ia haste, tduoiad blrbcţfi şi !§• mtiie In mijlocul t&w;*', a i is a'a teclas apoi o horă marş ia care a’ts priKS etadeaitj ca {A> renh |l {Ârcaceie de {i era mii m*re dragai «fi i pri?#|ti,

Seara epd, $'a dtafâ#srat programai bcgst îîs sala restaarsr.» tăiai comasa9, îs ftia aasi sa* meros p&blic, prii csviatal de de, CUn. MosroSs, Eugen Moa*e. teas Pâonrarn, Ctlu. P oscl, Doria N. Popica, Radu Poporicl, FiOrea Rasa, Oh. Si- muiiă Gh Sandu Şieba S ihw irtz N. Sîupsrv, Fiofîn Si-nghs, Gh, Ti^uşan, loan i. Vofue?cu: (Lista d iui prof, Dr. Gh. Poposi ai).

Toţi elevi ci iisealui „A. Şa- guna".

Secretariatul

Pentru Căminul studenţilor din .Ţ a ra -B â rs e i“

Cercul studenţilor din „Ţara Bârşsei* Bu:u>cşti, cu ocazia serbării artistica literare pe care a aranjat-o a doua zi de Paştr în corn. Zârnesti? în folosul că* minuiui studenţesc, a putut constata cu d?phnă 8oiisfac|ie că în »Ţara BârseT interesul pen* tf-u căminul ..preconizat cregte. Şi acest interes se manifestă, ori de câte ori, cercul a făcut apel la generozitatea acestor oameni E un fapt care trebuie să ne bucure pe'toţi îîn ajunul real zării operei de care vor- biem mai sus.

Dar cilor care ne-au ajutat şi ne ajută, se cu/ine să ie mulţumim.

La Zârne§iif cu prilejul amintitei se» bări:

1. Cooperativei de consum lei 5 0.

2. Soc. Vânătorilor „Bucegi*lei 5 i0

Fabricei de celuloză şi hârtie pentru diferitei 3 materiale date în mod gratuit precum şi pentru‘ejutorut efectiv pe care ni La dat la aranjarea scenei şi a sălii, precum şi publicului zâmeştean care ne*a făcut să vedem p sală plină la această serbare.

p» Comitet: 9e>l*n.

No 75/926.

PibheaţliieIn ziua de 11 Meiu 1926 la

om 10 a. m. se va vinde in IsCitajie publică cu oferte scrise şi închise rxitrivit d ssozitiunilor aîe legii contabilităţii publice srt* 72—16 la bîuroul ocolului •ilvic orăşenesc Oraş Timiş o cantitate de cca 1000 metri cub (unamie) lemne de brad în picioare in pădurea Valea cu tpă de sus. Pretai de strigare pen tru un metru cub va fi 200 Lei (douAsute). Garanţia 20,000 Lei (douăzeci mii).

Ofertele timbrate legal trebue să conţină afară de preţul ofe* rit in cifre şi litere, declaraţia, că oferentul cunoaşte condiţiu niie şi se supune lor necondiţionat.

Conditiunile detailate se pot afla între orele de serviciu la subsemnatul biurou.

Braşov, la 9 Aprilie 1926.Ocolul s ih le O raş Hm Iş

al o ra şu u i B raşov.296 1 - 1

BibliografiaA apărut prlnrtl n u n ă r din

revista „Pasul iV rem et", ffitâad următorul sum&r.

Către cititori I. lasemnlrl.II. Literatură. Arii. Ştiinţă. Cezar Pjpacostes: Oilsseus şî C ily pov St. Znletin. Agonia Iradlţi* onaiismuiui rural Sa cultura română, D, Drăghiaeseu: Neoliberalismul. 1. Pillât: Rădăcini, Tema şl losn, legendă de Paşti A1. Cteudhn: Soiet.

III. Croatei. M h. Manoîleitaî Orgsnfzsrea votului universal. D. Ftitmos: R up »c ai liniei şi culorei.

IV. Din lumea eărţ-lor. AL Cteudten: Salute jeannelde Bernard Sfthiw: C est la iute finale de Magdeleine Marx; Pm o rame d e ia littérature uontem- refre d t B. F 158/925 va finea în z*ua de 8 Mai 1926 ora 10 a. m. licitaţie publ că cu oferte înch se pentru darea în întreprinderea a lucrării de eoni* Tucţi a locu'nţei notariale din Covasna.

Valoarea lucrării după deviz 360000 tei.

Ofertele scrise în limba sta' tului, se vor înainta primăriei comunale până la termenul fixat mai sus* indicându-se pe plic- Ofertă pentru clădirea locuinţei notariate.

Deschiderea ofertelor va a- vea loc în ziua fixată la ora îOVa a* m. când 8 3 va face Şi adjudecarea.

Cond ţ'unile de executare a lucrării se pot vedea din caietul da sare ni dela primăria comu* nei în orele de serviciu.

Odată cu oferta, concurenţii vor depune o garanţie da 10% din valoarea lucrării în numerar sau recepisa administraţiei financiare.

La iipitaf'ime se vor aplica toate dispozlţiun Ie cuprinse în Art- 72 —84 d n legea asupra cont^biiităţii publice«

Covasna. 9 Aprilie 1926.V. Braşooeanu

primar. Q hsorghe Colan, 300 l— l primnotar.

GRAPIMARo u p p a o l i o ă ş i P O f e - c i t i t a • a o a u l â p i n l r a o m a r o i n t r o p r i m l o P O

I n p r o v i n c i a «A oe advasa Ictoopio U. D« it«9 Povafneiv Iş

i n o n r o | t i «295 1—3

H â un p ă m â n tl llf 1 u l l s l l w pentru clădiri în apropierea de Gara Bariolo- meiu Braşov. Informeţiunt Ia Nicolae Pivoda Mecanic Firma Bran Bsrtalan Braşov. 2 8 1 2 2

Ud ocenic silitorcu plată, se orimette la PAPE- TAR1A HERZ. Bfasov. 1 6 - «

<<<<<

<◄◄◄

A H U M ŢCu onoare aduc la cunoştinţă cĂ cu ziua de astăzi am deschis o Prăvălie pentru Pompe Funebre (de înmormântare) cu care voi servi On. Public cu toate cele trebuincioase,

* rugând On. Public a nu uita că este cea dintâi întreprindere Românească în Braşov şi judeţ.

Preturile foaite moderate şi Înlesniri de plată. Rog. On. Autorităţi să binevoiască a-mi da tot concursul în noua

^ mea întreprindere.

OAZgTA» r* A m n w A w mJSEZ22L!Îl Nr. 39 ?92i

Declaraţiile d-lul toliu Mania f l A l. Valda.B l IbIN Mllll prtaldiml «I

Partidului Najione) a acordat nleruful »Cuvântul* următorul ffetervfcw:

Va iawratlv eatciarfc% — Credefi câ din actuala

k g * electorală se deprind« «a top« re tiv categorie penii u te o* Stea partidelor ce eu luptat olâ* tur»! atât tn alegerile pentru eomnnă ?

R . — R ă sp u n d f ă r ă în co n ju r : D a ,

Ibestiaaeafazliinei ca ilrâilştll

I. — Credeţi posibilă fuziunea?R. — Da, în ceeace pri

veşte Partidul Naţional, de oarece nu odată am oferit fhziunea partidului ţărănist. Partidul ţărănist nu a respins în principiu ideia fu- aîunii şi în ultimul răspuns & t Pai Udului Naţional a apus numai câ în momentul da faţă nâ o socoteşte aţtuală şi posibilă.

Dar acest răspuns a fost dat înainte de formarea cabine ta!ui Averea ou.

I. — Atunci Implicit a'er cuvin! o r 'ixamlnere a posibilităţilor fuziunii în cedrul aciua« lltfitfl poiltlce ?

R. — Din partea mea cred că da.

Interesele vitele ale ffirel mal prestss de Interesele

de pârtiiI. — Credeţi c i mal preş tu

de R*¥»Ue organizaţiei de par» tld stă nesealtafea vitală a jiril care tare o grtbnf>?ă eliberare din acapararea demoralizantă a paitlduiil Ilbrr«t ?

R. — Fireşte, întrebarea dr. este evident câ pentru oricine şi nu Partidului Naţional i se poate imputa câ ar fi uitat un moment măcar acest aspect îngrijorător al politicei româneşti şi că ar fi pus deasupra intereselor de viaţă ale ţârii interesele de partid.

Vsltstea ea iaptd îs alesulI. — Credeţi câ în feb» «os»

aiiftifrH unui guvern Averessu, perfidele m \oael st flrlnia! vor d* ca .răspuns .unitatea de iufHif, singura esp@bliă $3 dea rezultate t»pF*cîebHe le alegeri?

R, — După cum aţi putut vedea din hotărârile şedinţei Comitetului central şi atmosfera în care s’au adus, tn ceeace priveşte Partidul Naţional desigur d a; sper câ de aceleaşi gânduri este animat şi par- tidui ţărănist De altfel sunt convins câ mecanica legii electorale sugerează aceleaşi orientări fiecărui luptător şi conducător conştient de răspunderea politic â pe «are o are îu acest mo« ment de criză a democraţiei române.

feheţlolle ia Partidul fiaffoaal

ft Lipsa ta paitldil avortase«,dl ăl Tlila a declarai ziarului »Cuvântul* următoarele.

»Unele ziare au exagerat în mod intenţionat defecţiunile suferite de partidul naţional în urma trece- rei gi lipului Gloldiş la averea câni.

Situaţia reală e următoarea: Numărul transfugilor ne reduce la opt: dnii irol- diş, Lapedatti la care nu s’au alăturat decât dnii Boldea, Silviu Drsgomir, Victor Moldovan, Pahone şi Toni Bogdan dela Timişoara. Alţi câţiva consideraţi ca dezertori ai partidului naţional nu fac demult parte din cadrele acestui partid (Ex. dl Laurenţiu Oa- nea).

Toate organizaţiile judeţene ale partidului au rămas credincioase şi ceiace trebuieşte reţinut e felul cum a reacţionat tinerimea intelectuală ardeleană la actul trădărei celor câţiva ce au urmat pe dl Goldiş, pornind la luptă peniru sprijinirea şi tabânda partidului naţional*.

Sărbătorile o»ia îm?fcdicit pe reprez*§î»ifti s *5>iaad francez- da a-şi ccetfnas lacră'!!« pentru «lcâtuhei tt formei prezeattto da gnvsrs ipre Isgicâic^ree finanţelor Astăzi sporurile de tsxs ccdaisre cu coi» ueîesrm Uite, şi caia câteva «vgnenuri da faspcsîte icuirecte.siiftt as fapt Isdepiloii |f d* natarâ a da Fraa* fei ilsiftea de este sre sevoe.

Da âlteniatreli, met o clipă nn h’â bănuit $8 Franţa p po: !̂ s’ar da întpot deia sacr folie cerate. Gavirr.nl a feat precar ticsea de a a» îagrena* prea mai! pe co&trlbtabil, şi na a prezentat'd&ctt iegle iod-ipen* ssbila attbl zărei credita uî pa* bic prîRtr’o fericită cch libr«?a badgitară.

Ca toate o;cta|iile apecalaiive da csriafa; aonvtalor» in ultimi vreae, francai os as găseşte sdrencfn»t şi na va iâ â zA mult pâaâ când g£ se fixeze ia o cotă raţfon»lj, cart să d«a psluia f&b irll pa o cifră fxA ia riisţa&ii® legnitdreşti. Dii fixităţii lor, reiese, dapfi cu® as ştia, «lab I ta bcdgdefor flacâfuta âltiir# A, fa coasa ci a fi « h i^ral da P« ci reia viata sa RtMregzi.

Şl fuudcă voibesc de fleitaz' tîuei e moseurc, car) aa preo* ca^â dala sfârşita! rizboislci io- coace, iss să .aaiateas câ ^alfl | facus, iDittacttv, o ipropieie tatrg scăderea moartelor, urci* rea prtjarilor şi icfiaţiima. Le paa&m pe toite îou'o cosstastâ bgltufâ şi socotim aceste trei ®iemsQte drept au indiciu ai neslg&raetQi financiare in care trăim. Ei bis?, acesta trei ele mente pot avea caiecare lifta« enîâ şi pot sta ta legătură c- neta ca altele, dar eu rotdeana«.

Partidul Naţionaldin Basarabia

şslliir n H iiiw ra i pirtlâilil.Spre • se v#dea cât de pa-

ttaă importantă «re treaerea d fîd CfufaretBM ta avareaeaaf, reprodua«s«i «rsaStoarea tale- gram! pe care e trimit-o Comitetul Central al Partidului Na- t, e p eent apoi cu auto mobital lu ofü#.

btiu înccaae, această tfcsrîe * d*i g ey. Vattai, cor-tacţeie mii tategie, d 3 pricina îm r̂ejsyîirHor şi gr&v>tâ- ţel crizei cáré?# ît armrizA

Ud exempia de d*i Afla» Hou, va arcta că cö prea există reteţtane dir« tâ tatre urcarea pr tor of, acăieres moaetei şl tnfi»ţ:0 $c.

Să Inim, peatrst o m&i eficace dovtdf, A«gtU şt Spasis,|âri m mooeta ar ată. Ş? aeoîo ca şi Iu ţările ca mogeti scizst#, vom vâdea&i-sLafi 0is:ordafiţe.

in Aprilie 1920, ta Argila, pre|srMe cote d» 813,drcutafia pe cea da 488, i*r ia 1923, A-gîst respectiv 147 ţi 387, ceeace se sâ — 53 !a prt» ţari fi — í2 U eircalaps.

Ia SpiHia, ta Oct. 1920, avem, pectra pfeţor̂ 229, ca o ii ţie 4.218, )«r in Iade 1923. respîctiV 170 şt 4.122, pre-zea» lâa-J o di.are?!l ta astă da —26 pentru preţuri şl — 2 pentracircí.aúüiií.

Vedea, des1, el acelaşi cu?bă nu a fasi urmaţi df a^bli factori.

Perii, Aprilie 1926.Iltif .

Vâezsra da faatl. Ministerulkdjsîsifci ş» Comerţului vinde pria ifellátta publie!, sere m vs ţtav ta ziua de 1 tanta a. r. î& ioooiui Minlateréiuí, 30.000 foa« de fostă âe diferite eaitilţi. pro- duèe in Uzis«i« H^aedoer». Co»dipuitt/rea oaupra de tec»

anilor şutară: de pö.riidul st* psif î rrb* frfê ’.erev dlor Gc* dfg

Proffsoîai Albert Ait^non, «m £cciiîOKi)t‘t tacercsf, si .diâsd a- •casată chestiune, excsiatl că, • o fo»»ta m«?t» -'ătt. d".'» răz-

ï»O ûE A f>A A. l MAKiSCË A COMP. iSRAŞOi

Scrisori diti Franţa

Spre îndreptarea finanţelor

Ultime ştiriConsiliul de miniştri

Econom ii stricte. Chestiunea alegerilor.Concentrările.

Baearaştl 15 Aprilie. Mfrtl ta oral« 5 a avut loc unconsiliu de miniştri, prezidat de d) g»n?r«l Aver«s^u.

Sta discutat attueţta bugetară. hotărSrtdu-se cele mai stricte economii tn administrarea finanţelor publice. Orice cerere de sporiri de cheltuelt oa fi refuzatâ. 4

S a mai hotSrfti o nivelare a gratffig*fiilor acordata lon>ţlo* narilor, deoarece sub guvernul trecut unele mlptatere sa acordai sume mari, tar altele nimic.

Lvinduae în discute 1 bestia alegerilor, sta hotărât « feefu- erea alegerilor p*stru Cameră, apoi a celor p- xim Senat, în urmă acelea aie senatorilor ah şi d« C^mersUs prot^siouaie şi de Uaiv€Fsiiâţi şi Sa urmă atagerlta fadetsise.

După acela se vor tac« cleg ri comuti le pentru consiliile dizolvate din diveriie motive, ta ultimii! rând »«vortace «kggrile de teoato i trimişi de consiliile comunale şi judeţene.

Data ta ear« va începe ctegerile m sta {.xat.D»! oslolairn de război ge», Ladovlc Hifceicu a c^m'-tnlcst

couaitiisi dfspozitlle şi ptaaii de concentrări cbifimH#, anuaif ̂a ofiţerilor ds rezervă, 1 completa iior %i les^rvştuor pentru re- tmoroapăUrts*, %\ ta.tregiree ti;stiu cţi*I, Concentrările cor dura delcr 26 Mat până la 26 Iunie, fâră să iib& vre-o legâteră Cualgtriie

Vorbă să f 1 1

Organizaţiile ţărănistepentru iuziunea. naţionalO'ţă.ră.ntaU.

Hotărârea congresului partidului ţărănesc din Craiova.

Sta colportat preţ mait îu altimái tiosp avouui câ aamtl ptr- tîdal naţional ar îi ptfctra fazla- i nes cu put!tai ţărânii?, pe câtă vreme ţlrâa!$tii ue ar fi tot «tát oa ia aceastalată tasâ câ fapteie sâ s>a)- bere a ;«st svou «tătâ-od ă §Sfu r-lingi pat ha ui ci ţăriacsî e- x stă cartai tai *tât ds* pa- térnie psoira fuz aasa celor ducă psrtiâa dat»o;rtti;c.

CosgriSHi âssai al pirtidalai ţirlEtiC din Dolj, «ait a svett ioc zii«!s tra:ate 1« Crsio.a, a formatat în fermtsi catfgirtJ ec-'as ă dorffiîf.

Ce! di î̂ăl c*rc a cerul fszia* ne« ;a secui coegr^s a fod 1 »! Virgil Potârcă, kooi preşed nie a! o gîK z ţ ai jărAsiato dia Do j. Dat a declarst că doreşte sâ viiă itlfăpt paitidpl ţărănesc ca caleiaitc partida cleaio;râtlis péuirs a sa dobori găvanul 1 bm l ca mts?« gaiaralainl A- veresen ^ piatra a m iciroa*

o soaî. viaţă poiííicá in ţar«, ro- j mărească.i Toţ!, da? abiolat tni .»orblo*

rii feö ctrui condoceiií partida-- la! ţăriaîic i l de* asesdare dí-z-deratsior ps etn* co-.grc*aÍ ptriidvtai asţiosai de a Ciffjr. ta a emanat.

I q unanimitate congre- aiştii s’aa declarat pentru fuziunea nôcondi|îoaaiâ cu partidul naţional.

D;n toate acaiis rasa testări spontane *e poate vede câ? de- iSâia e donaţi de masseScr d.a cele dosă partide;, cari diiâ ver Jaco tapt* im*- prescâ, ver izbâo j ;, iar -U< cu, vor iriga consecinţele dsabî-- nirlf.

Ută aşa dir căBB numai pir- - tidal ofiilOQif s osatrn fislaae-

ci şi örgaa*z*plta iufreĝ ata- ptri’űcía- lăfăi?etc.

fflFOMMânOfllIxpcăiţia la ! Palii Sară. Ex-

pf&ratorai A(Tta»d§eu ş: E ss* wo tb, esn vor coEdn^e exp3 alţii spre Polo! Nord îstrepniii de dir j^bital Na?g#, «a pîscst iipre Sp^lisrg« t . vor adapta âcoio sotiftta difijibllalai, e*re depA eactls din Pe turn a plecat ataarâ prii #sio sprs S^iis- bcig.

Târial da iflfaâ?ară la Silllaae va |fste« te moujs urmatoi: Târg de o! te 26 şl 27 ApniH; Târg ds vite în 29 şi 30 Agnita; Târg de «ei tn 1 şt 2 Mal; Târg ds marfă f| 3 M«iu<

„âltfl" Biadlfali *e«tta Braşov ţine «edmţe ta obistaniti Vineri In lădV 1926 ora 6. p. rn, in Ceea „Statului". Fiind chestiuni foarte Importante ştleatitice şi profeeloaule ia ordinea Zilei sunt rug^l toţi colegii din oraşşi Judeţ de a Ua paite.*

Qfiţarii ia Aazervi din oraşul şt judeţul Braşov, sunt rugaţi a trece pe la Banca Naţională a României, Braşov, Strada Porţii, pentru a primi cărţile de membru, cocardele metalice, precum şi a achita taxele de membru ta casieria respectivă. :€ o miletul. 1—2

üQscerfnl pliafstsiai Vasa PfLhoăa având ia pian pe dl Char“ Ls Cerné, a?e loc ia 2o Aprilie m sala Redutei cu următorul program: 1. Mozait l con- cui ta vioară D Dur; 2. Paga- nmi : Concert ia vioara D Durj, 3. Schubert WJhelm? : Ave Maria; Voikmann* Pnhoda *. Waizer; Chopin Cerné ; Berceuse; Pro- vaztiik : Valse joyeuse; Paga«- nir i î Dansul viéj toareior.

Gatahiai «varUf ût «»arde W all-baser fterptif va da m searaZilei de di Aprdiô un concert de cameră în sala Redutei cu următorul program:

1. Cvartet Schumann À Duc op 4îî 2. Cvartet Beethoven Es-Dur op. 127; 3. Cvartet Tsçhei«. kovsky D Dur op, 11* B.lete la Agenţia Klingsor. 1—3

*Cooperativa Foc*eetie-

r ă ZârneştS dă în tăere par- chetul anului 1926 începând cu 1 Mai a- c. Doritorii să-şiînainteze ofertele cei mult până la 25 Apviiie a. c. împreună cu certificatele dé muncă de până acum precum şi garanţiile ce le pot depune.291 2 —3 Direcţiunea,*

Ctaiifi şi ïâspâüdl|i :»Bazata T m u s ^ r d e i * -

responzabll • iOAN BROTEA;