ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE”

Proiect pe tema: Analiza social-economică a orașului ,, Soroca”

Elaborat: Hîncu MariaChiosa Natalia

Gr.t-“115” Verificat: Livandovschi Roman

Chisinau 2014

1

Cuprins:

Capitolul I. Scurt istoric al localității Soroca .....................................pag 3-4

Capitolul II. Situaţia social-economică a localităților rurale ............pag 5-11

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) a localităților rurale ......................................................pag 11-19

Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în localitățile rurale .......................................................pag 20-21

Capitolul V. Potențialul de cazare a orașului Soroca..................................... pag 21-23

Concluzii şi recomandări.......................................................................pag 23

Itinerar turistic.......................................................................................pag 24-25

Program turistic......................................................................................pag 26-28

2

Capitolul I. Scurt istoric al localității

Judetul Soroca este un judet moldovenesc, in care constiinta nationala s-a pastrat treaza. Datinile au ramas neatinse, numai portul s-a pierdut, in contact cu neamurile straine. O regiune frumoasa, plina de pitoresc, de bogatie agricola, de cariere de piatra, marginita de Nistru pe care, pe vremuri, il strajuia istorica cetate, ramasa si astazi ca un bastion de paza la marginile estice ale tarii.

Ocupatia de seama, ca pretutindeni in Basarabia, ramane agricultura, apoi viticultura. Sectele religioase sunt putin raspandite, mai mult adventismul si baptismul. Aproape tot judetul e locuit doar de romani, cu exceptia catorva sate din partea de Nord, in care s-au stabilit ucrainieni, sau cum li se zic haholii. Aproape toti acesti ruteni stiu bine romaneste.

Targurile in schimb au un aspect evreiesc, incepand cu capitala judetului, unde elementul evreesc predomina. Multi evrei se ocupa si cu agricultura, alaturi de moldoveni. Se invecineza cu Ucraina, cu judetele Edinet, Balti si Orhei si cu Unitatea Teritoriala din Stanga Nistrului. Capitala sa este orasul Soroca.Judetul Soroca si-a luat numele de la orasul de resedinta, crescut la adapostul stravechii cetati a lui Stefan cel Mare. Construita solid din mari blocuri de piatra, cetatea a avut de la inceput rolul de straja la vadul Nistrului din calea Tatarilor. Din crestetul ei puteau fi supravegheate intinsele vai ale Podoliei.Dupa 1.500 cetatea a fost administrata de parcalabi. In tinutul Sorocei, la Lipnic, Stefan cel Mare a repurtat asupra Tatarilor una din marile lui victorii. Se pare ca la acest vad al Nistrului se afla, in evul mediu, o asezare genoveza sau bizantina : Olchionia.

Timp de secole Soroca a fost centrul administrativ-militar al ținutului cu același nume – Soroca. În perioada sec. XV – mij. sec. XVI la Soroca a existat o cetate din lemn și pămînt. Cetatea a fost transformată în forma actuală în 1543 şi 1546  pe timpul domniei lui Petru Rareş. Existența cetății a fost condiționată de crearea unei frontiere politice de-a lungul Nistrului, asigurarea unei vieți economice și comerciale protejată de invaziile străine. Sute de ani orașul Soroca a fost centru comercial, meșteșugăresc și agricol al Principatului Moldova.

În 1812 cetatea și orașul au trecut în stăpînirea imperiului Rus, și pe lîngă populația băștinașă de Moldoveni s-au stabilit aici și numeroși ruşi, ucraineni şi evrei.

3

La 1835 localității Soroca i se atribuie statut de oraș, iar la 1836 devine centru județean. În timpul reformelor din a doua jumătate a sec. XIX Soroca a beneficiat de o dezvoltare economico-socială, manifestată prin creșterea populației, dezvoltarea economiei locale, a instituțiilor de învățămînt, medicale, administrative. O nouă înflorire orașul a cunoscut în perioada interbelică, cînd Soroca devine unul dintre cele mai vestite centre culturale din România.  

1849-1917 oraşul Soroca a fost centru administrativ judeţean în componenţa Imperiului Rus.

În rezultatul reunirii Basarabiei cu România, 1918-1944, Soroca este centru administrativ în componenţa Regatului Roman (cu excepţia perioadei 1940-1941 - Soroca centru administrativ judeţean al RSSM nou formate la 02.VIII.1940).

În timpul celui de-Al doilea război mondial, orașul a suferit distrugeri și deportări de populație, sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băștinași care lucraseră pentru statul român (funcționari, juriști, profesori...), pe popi și pe refugiați, românii și germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei și pe toți cetățenii bănuiți că ar susține sistemul sovietic. Deportările spre Kazahstanși Siberia au fost reluate între 1945 și 1954[11].

Începând cu 1988, orașul Soroca trece printr-o criză acută, ce s-a reflectat asupra întregii vieți economico-sociale. Odată cu adoptarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 12.XI.1998, Soroca a obținut statut de municipiu și a devenit centru al județului Soroca.

 În 1991-2003 în rezultatul proclamării independenţei Republicii Moldova şi înfăptuirii reformei administrativ-teritoriale, Soroca devine centru judeţean iar în 2003 Soroca devine centru raional.

Legendă:Există o legendă veche despre Barza albă a cetăţii Sorocăi , în care se spune că pe timpul unui îndelungat asediu de către Tătari, o barză albă ar fi adus struguri apărătorilor înfometaţi şi însetaţi ai cetăţii,salvându-le astfel viaţa şi dăruindu-le biruinţa.

4

Capitolul II. Situaţia social-economică a localităților

Economia

Pe teritoriul oraşului sînt înregistrate 1495 întreprinderi, din care funcţionează numai 827. Numărul întreprinderilor industriale constituie 20 unităţi,

o SRL – 352;

o SA – 71;

o Firme – 3;

o Intreprinderi mici – 1;

o Intreprinderi individuale – 855;

o Cooperative – 39;

o Asociaţii – 3;

o Agenţii – 1;

o Societăţi obşteşti – 19;

o Comitete sindicale – 41;

o Instituţii de stat –122.

Capacitatea lor de producţie se foloseşte în mediu la nivel de 51 la sută, în special din cauza lipsei de materie primă şi a resurselor energetice.

 SA „Dana” este o fabrica de confecţii, unde se confecţionează paltoane, scurte, vestoane (în mare lor parte pentru copii). Materia primă se importă din America, Canada, Anglia, România, Italia, Germania. Din volumul anual de producere pe teritoriul republicii se realizează pînă la 27 la sută, iar cealaltă producţie este exportată în 6 ţări, de unde este importată materia primă.

SA „Noul Stil” este unica întreprindere din Soroca care produce tricotate din lînă şi semilînă, din acril, poliester, viscoză, bumbac şi amestecuri din ele, asamblează haine tricotate. Capacitatea de producere: 200 tone de tricot în metraj, 130 mii unităţi de tricotate, 250 mii de unităţi de confecţii din stofă. Utilajele la diferite sectoare sînt importate din Rusia, Germania, Italia, Japonia. Cehia.

5

La SA „Fabrica de brînzeturi” se prelucrează laptele, care în special este colectat de la persoanele fizice, deoarece majoritatea complexelor de vite au fost distruse. În prezent fabrica este specializată la producerea brînzeturilor cu cheag tare şi a untului, avînd capacitatea de prelucrare a 100 tone de lapte pe zi. În satele raioanelor Soroca şi Edineţ sînt instalate 28 de frigidere.

SA „Alfa-Nistru” lucrează pe bază de materie primă produsă în teritoriu, producînd sucuri şi conserve din legume şi fructe. Producţia se bucură de succes în mai multe ţări, dar din volumul total de export Rusiei îi vine 83 la sută. SA “Alfa-Nistru” prelucrează pînă la 100000 tone de materie primă pe an. Tehnologiile avansate permit de a menţine calităţile gustative şi nutritive ale produselor pe toată perioada de păstrare.

SA „Monolit”, „Hidroinpex”, sînt întreprinderi industriale de prelucrare a metalului, dar lipsa materiei prime a dus la folosirea capacităţilor numai la nivel de 19 la sută.

Pe teritoriul orașului activează peste 2.000 agenți economici, cea mai mare pondere ca număr o constituie întreprinderile individuale și deținătorii de patentă. Sectorul industrial al orașului este reprezentat de 20 agenți economici mari. Principalele întreprinderi industriale sunt concentrate în industria ușoară, de prelucrare și constructoare de mașini. În industria alimentară pot fi evidențiate domeniile de prelucrare a fructelor și legumelor, laptelui, produselor din carne și a tutunului. Sectorul industrial deține circa 15% din beneficiul total al economiei orașului și asigură o pondere considerabilă în veniturile bugetare.

Populatia

Populaţia oraşului Soroca este de 39,1 mii locuitori. Populaţia economic activăconstituie 25,5 mii oameni, adică 65 la sută faţă de populaţia totală. Ponderea ceamai mare o are populaţia ocupată în sfera comerţului şi alimentaţiei publice. Astfeldin populaţia economic activă 29,5 % lucrează în sfera comerţului şi alimentaţiei publice, industriei-14,7%, iar 17,6% - în sfera neproductivă.Componenţa etnică a populaţiei, conform ultimului recensământ, se cifrează prin:moldoveni (români) - 68%, ucraineni - 15%, ruşi - 12,3%, evrei - 1%, romi - 3%,alte naţionalităţi - 0,7%. În oraş funcţionează 10 instituţii preşcolare, inclusiv una privată, cu un număr de 1040 copii, 2 gimnazii, 2 şcoli medii, 3 licee publice şiunul privat, 2 şcoli serale. În oraş sunt 2 şcoli profesionale în care îşi fac studiile403 studenţi. Pe lângă aceasta

6

în oraş activează trei colegii. Sistemul ocrotiriisănătăţii în oraş este asigurat de 296 medici şi 422 personal medical mediu. La1000 locuitori revin 7,6 medici şi 10,8 asistenţi medicali. Din cei 422 asistenţimedicali 92 au categorie superioară, 90 - categoria I, 16 - categoria II. Potrivitreformei ocrotirii sănătăţii, în oraş a fost introdusă funcţia medicilor de familie. În prezent activează 41 medici de familie, inclusiv 7 cu categorie superioară şi 90asistenţi medicali, inclusiv 53 cu categorie superioară. Se dezvoltă serviciilemedicale private. În prezent activează 13 farmacii particulare. Acest fapt dă posibilitatea acoperirii cu servicii farmaceutice a întregii populaţii din oraş.Servicii calitative oferă populaţiei şi cele 5 cabinete stomatologice. În oraşfuncţionează 20 terenuri de sport, de baschet şi volei, 10 săli de sport, 1 stadionorăşenesc cu 1500 locuri, 1 şcoală de sport.

Cultură

În oraș activează 11 instituții de cultură, inclusiv Palatul județean de cultură, 7 biblioteci, 2 instituții de învățământ artistic cu un număr de 347 elevi, 1 muzeu, 1 Colegiu Republican de creație populară și 1 teatru. În instituțiile de cultură sunt angajați 91 specialiști. Din ei cu studii superioare – 45, 29 – cu studii medii-speciale, 16 – cu studii medii.

Directorul Teatrului "Veniamin Apostol" este Petre Popa(poet). Studioul "Cortina" din care fac parte elevi din institutii de invățămînt a participat la festivalul international la România, Botoșani.A devenit prietenul Teatrului "Mihai Eminescu" din Botoșani.

În oraș activează 7 colective artistice de amatori cu un număr de 150 participanți. Formația de dans „Nistrenii” a participat la un număr impunător de festivaluri internaționale în România, Marea Britanie, Grecia, Ucraina, etc. În oraș din 1989 se organizează Festivalul „Fanfara argintie”, la care participă zeci de orchestre de fanfară. Sunt situate pe teritoriul orașului 63 de monumente istorico-culturale de valoare locală și națională. Fondul de carte al Bibliotecii județene îl constituie 205 079 exemplare.

Cel mai semnificativ monument istoric din oraș este desigur „Cetatea Soroca”, care împreună cu Muzeul de istorie și etnografie formează un ansamblu istoric și cultural unic în Moldova.

Institutii culturale

7

- Fundatia Culturala Regala Principele Carol are camine culturale in 73 de localitati. - Casa Scoalelor si a Culturii Poporului intretine in judet 111 camine culturale si 9 biblioteci, adica in total 125 organizatii culturale, dintre care 95 au personalitate juridica. 

In judet se mai afla 1 ateneu popular, 1 casa de educatie nationala, 2 cinematografe, 1 societate sportiva si 4 societati de vanatoare. Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Soroca cu o sectiune, 8 magistrati si 1 procuror in circumscriptia Curtii de Apel din Cernauti. 6 judecatorii in Soroca, Cotiugenii Mari, Florestii- Noi, Otaci -Tg, Tarnova si Zgurita cu un total de 12 magistrati.

Învățămînt

În Soroca la moment activează urmatoarele instituții de învațamînt:

Scoli secundare: 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 liceu tehnic agricol, 1 liceu evreesc, 9 gimnazii , 4 gimnazii industriale, 1 scoala profesionala de cantareti si 1 scoala profesionala de agricultura. Scoli primare: 250, din care 241 rurale si 9 urbane (245 scoli de stat si 5 confesionale), cu un numar total de 41.037 elevi (1.454 mediu urban si 39.583 mediu rural) si cu 915 invatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii: 37, din care 34 rurale si 3 urbane (36 de stat si una confesionala), cu un numar total de 1.806 copii si cu 38 conducatoare (situatia din 1934)

Deoarece educatia este fundamentul capitalului uman, politica in domeniul invatamintului se considera o prioritate nationala si necesita un sir de masuri drastice:

dezvoltarea sistemului raional pe baza invatamintului national; estimarea potentialului de cadre in aspectul specialitatilor; perfectionarea mecanismului de plasare in cimpul muncii a tinerilor specialisti;completarea fondului de manuale necesare,utilaj tehnologic,mobilier scolar,inventar sportiv; crearea unui sistem modern de management educational; sporirea responsabilitatii autoritatilor publice locale pentru asigurarea conditiilor de pregatire obligatorie pentru scoala a copiilor de la virsta de 5 ani si pentru determinarea fenomenului de abandon scolar;

8

majorarea alocarilor mijloacelor financiare necesare in dezvoltarea si sustinerearamurii invatamintului. Deschiderea unor noi institutii educationale prin comansarea institutiilor  prescolare cu scolile primare; Marirea institutiilor cu programul "Pas cu Pas"; Mentinerea numarului de institutii prescolare si scolilor primare exestente; Organizarea schimbului de experienta intre colectivele din diferite institutii lanivel de raion si republica; Majorarea alocatiilor din partea administratiei locale privitor la organizareaalimentatiei tuturor copiilor.

SănătateSistemul ocrotirii sănătății în oraș este asigurat de 296 medici și 422 personal medical mediu. La 1000 locuitori revin 7,6 medici și 10,8 asistenți medicali. Din cei 422 asistenți medicali 92 au categorie superioară, 90 – categoria I, 16 – categoria II. Potrivit reformei ocrotirii sănătății, în oraș a fost introdusă funcția medicilor de familie. În prezent activează 41 medici de familie, inclusiv 7 cu categorie superioară și 90 asistenți medicali, inclusiv 53 cu categorie superioară. Se dezvoltă serviciile medicale private. În prezent activează 13 farmacii particulare. Acest fapt dă posibilitatea acoperirii cu servicii farmaceutice a întregii populații din oraș. Servicii calitative oferă populației și cele 5 cabinete stomatologice.

BugetulBugetul primăriei oraşului în fiecare an este diferit: anul 2010 – 32 mln. lei, 2011 – 27 mln. lei, 2012 – 35,3 mln. lei.Circa 18 % din venituri sunt din taxe locale, iar 82 % din transferuri de la bugetul de stat. Bugetul primăriei nu este suficient pentru soluţionarea problemelor locale. Primăria, consiliul orăşenesc în comun cu reprezentanţii societăţii civile înaintează diferite proiecte, implementarea cărora contribuie la dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii. Din bugetul primăriei sunt finanţate 18 instituţii, inclusiv: licee – 1 unitate, gimnazii – 2 unităţi, şcoli sportive – 1 unitate, contabilitatea centralizată – 1 unitate, grădiniţe – 9 unităţi, Centrul ICAR – 1 unitate, serviciul de amenajare – 1 unitate, aparatul primăriei – 1 unitate, Staţia de salvare pe apă – 1 unitate.Încăperile destinate instituţiilor preşcolare se folosesc la nivel de 74,5 la sută, iar cele ale instituţiilor şcolare – 92 la sută. Din volumul total al bugetului, cheltuielilor pentru întreţinerea instituţiilor de învăţămînt (grupa principală – 6), le revine 62,7 la sută.

9

Pe teritoriul oraşului funcţionează şi instituţii bugetare finanţate din bugetul raional şi cel de stat: nouă instituţii de învăţămînt,două instituţii superioare incomplete, cinci instituţii din ramura ocrotirii sănătăţii, opt instituţii de cultură, şapte direcţii din aparatul de administrare publică locală, o vamă, un penitenciar şi un centru militar.

 

Planurile de dezvoltare în domeniul economicOraşul Soroca se dezvoltă în baza „Strategiei de dezvoltare a oraşului”. Ultima variantă a fost aprobată în anul 2011. Strategia are la bază „Planul de Dezvoltare Durabilă a oraşului Soroca” elaborat în cadrul Agendei Locale 21 Soroca, aprobat în 2002 şi care se reactualizează o dată în cinci ani. Strategia de dezvoltare prevede soluţionarea,următoarelor,probleme:Gazificarea întregului oraş;Construcţia staţiei de epurare;Amenajarea gunoiştilor;Reparaţia drumurilor;Efectuarea lucrărilor de amenajare;Reparaţi capitale a edificiilor de menire socială;Înaintareaproiecteloretc.Se remarcă faptul că datorită amplasării sale la frontieră cu Ucraina, oraşul Soroca întreţine relaţii strînse de colaborare cu regiunea Viniţa (Ucraina). Se colaborează în diferite domenii: cultural, social, economic. La rîndul său, oraşul este inclus în proiectul transfrontalier „Euro-regiune Siret – Prut - Nistru”.

 

Forța de muncăNumărul total al populaţiei de vîrstă aptă de muncă în oraşul Soroca constituie 24,8 mii persoane, inclusiv 12,9 mii persoane – bărbaţi cuprinşi între vîrsta 16 – 61 ani şi 11,9 mii persoane femei cu vîrsta 16 – 56 ani. La momentul actual circa 40 % din populaţia aptă de muncă este încadrată în cîmpul muncii. Sub aspectul ocupării forţei de muncă pe domenii de activitate, potrivit relatărilor, predomină populaţia ocupată în sfera comerţului şi serviciilor – circa 35 % din total; sectorul public (învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, cultură, administraţie, etc.) cumulează circa 30 %; în industrie, inclusiv prelucrătoare sunt ocupaţi circa 20 %, alte domenii (construcţii, finanţe, transport,etc.)–15%.Oraşul Soroca dispune de forţa de muncă necesară pentru buna funcţionare a întreprinderilor din localitate şi o eventuală extindere a activităţilor economice. În localitate este forţă de muncă necalificată, dar şi specialişti în diverse domenii, absolvenţi a colegiilor din Soroca. mai mult ca atît, piaţa forţei de muncă din Soroca este completată de forţa de muncă din localităţile rurale din apropierea oraşului.

10

InfrastructuraÎn subordinea primăriei sunt 6 întreprinderi municipale: „Direcţia gospodăriei locativ-comunale”, „Direcţia apeduct şi canalizare”, care se reorganizează în societate comercială „Regia Apă-Canal Soroca” SA, „Soroceanca”, „Interproiect”, „Stadionul Soroca”, Serviciul de amenajare şi înverzire, „Servicii funerare”. Aceste întreprinderi activează în baza statutelor elaborate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi aprobate,de,consiliul,orăşenesc. În oraş sunt înregistrate străzi - 215, stradele - 53, fundacuri - 2, fîntîni - 367.Traseele,magistrale:- apeduct – 125,5 km; gospodării beneficiare - 10562.- gazoduct – 106,9 km; gospodării beneficiare - 5657- telefonizarea – beneficiari – 9200.Case de locuit: 5058, inclusiv: case cu blocuri – 146. Suprafaţa totală a fondului locativ constituie 684131 m.p

Rețeaua de drumuri

Orașul Soroca dispune de o retea de drumuri auto pe o lungime de 165km,dintre care 75km sunt cu acoperire rigida.Pe parcursul a ultimilor ani au fost executate unele lucrari de reparație capitală și curente a unor străzi.Acces la calea ferata în orașul Soroca nu exista.Cele mai apropiate stații feroviare sunt în orașele Florești și Drochia.

11

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi antropice) alea localităților rurale

Cetatea SorocaCetatea de la Soroca a fost înălțată de Ștefan cel Mare în ultimul sfert al secolului al XV-lea. O spune tradiția locală, care-i explică numele prin faptul că domnul a pus soroc (termen de clădire). În 1499 este menționat documentar Coste, primul pîrcălab al cetății. Cetatea Soroca a fost ănălțatî împotriva cetelot tătare de pradă, care prin vadurile Nistrului, își croiau drum în Moldova. Soroca n-a fost o cetate mare, cu două rînduri de ziduri, ca Suceava Cetatea Albă sau Hotinul, ci o fortăreațămică, un castel pentru adăpostul unei străji de pază împotriva tătarilor.Unii istorici, între care Dimitrie Cantemir, Constantin Stamate, Zamfir Arbure şi Nicolae Iorga consideră că cetatea Soroca e de fapt construită pe locul fostei factorii genoveze Olchionia, unde erau depozitate mărfurile aduse din Podolia. Olchionia ar fi o stațiune întărită pe drumul dintre Cetatea Albă și Suceava. Însă nu există la moment dovezi arheologice care să susţină această ipoteză.

Investigaţiile arheologice au depistat în jurul oraşului aşezări caracteristice pentru cultura Cucuteni-Tripolie, epoca bronzului, din perioada timpurie a fierului şi altele, pînă în evul mediu, fără a identifica însă vestigiile coloniei antice Оlсhionia (cca. 500 de ani î.H.) sau a cetăţii dacice Sargus (numită şi „Sarghidava”, „Krahita” sau „Krahidava”) localizate aici de unii istorici din secolele trecute.

Cetatea Soroca este un monument istoric unic în arhitectura construcţiilor defensive ale Moldovei medievale. Scrisoarea lui Petru Rareş, expediată la 23 aprilie 1543 către magistrul oraşului Bistriţa din Transilvania, în care domnitorul cerea meşteri şi calfe pentru a ridica întărituri la Soroca este considerată argumentul hotărîtor în datarea cetăţii din piatră. Cetatea de piatră pe care o vedem azi a fost ridicată de un grup de zidari din Transilvania, conduşi de meşterul Iacob, care a şi lăsat o inscripţie

12

în interiorul cetăţii: „a construit acest castel Iacob”. Înainte de cetatea de piatră a existat aici o cetate de lemn şi pămînt, despre care se crede că, deşi a fost menţionată abia în 1499, ar fi fost construită mai înainte. Vestigii ale acestei fortificaţii de lemn au fost găsite în decursul săpăturilor arheologice din interiorul cetăţii.

Cetatea are o formă circulară cu diametrul curţii interioare de 30,5 m, cu 5 turnuri, 4 circulare şi unul prizmatic cu pasajul de intrare, toate amplasate la distanţe egale. Zidurile incintei, de 3,05 m grosime în toate elementele sale, au o înălţime de 21 m, cu o evazare sub formă de talos la nivelul solului, adîncite cu încă 7 m în platou pînă la stratul cu rocă dură. Partea superioară a cetăţii, dominată de turnurile ce se ridicau deasupra curtinelor cu 4 m, este înzestrată cu creneluri. În interiorul cetăţii trei rînduri de galerii de lemn, susţinute pe grinzi în consolă, erau destinate apărătorilor cetăţii. În cetate se intra prin turnul prizmatic orientat spre Nistru, străbătut la primul nivel de un pasaj secţionat prin construirea a două porţi masive, precedate de o hersă. Sub pasaj se aflau două „capcane” subterane. Deasupra intrării se află capela cetăţii cu intrarea de pe prima galerie. Avea un portal în arc ogival cu chenare din baghete în spiritul goticului moldovenesc. Intrările în încăperile din turnuri aveau loc de pe galeriile de lemn, legate între ele prin scări exterioare. Pe drumul de strajă, amenajat pe lîngă crenelurile curtinelor, parţial pe grosimea lor, era depozitat inventarul de apărare. În centrul cetăţii era săpată o fîntînă.

Dimensiunile şi forma cetăţii Soroca sînt foarte importante pentru înţelegerea originii şi locului ei în sistemul de apărare al Moldovei medievale. Cetatea Sorocii este contemporană relizărilor Renașterii italiene, ea comportă trăsături asemănătoare cu multe dintre cetățile din nordul Italiei (în special cu castelul Caprarola), dar există și destule elemente care le deosebesc. Dimensiunile mici ale cetăţii, diametrul interior egal cu 100 paşi, plasează cetatea Sorocii printre realizările remarcabile ale arhitecturii europene, fiind o mărturie a experienței meşterilor ei în arta construcţiilor.

La finele secolului al XVII-lea, în timpul aflării în cetate a unui efectiv de 2000 de oşteni polonezi, au fost făcute o serie de schimbări. Au fost alipite pereţilor incintei 13 încăperi pentru păstrarea prafului de puşcă, iar deasupra lor au fost construite încăperi pentru cazare. Intervalele dintre creneluri au fost astupate rîmînînd orificii pentru tragerea cu arme uşoare. Pentru oştenii polonezi au fost construite cazărmi în afara cetăţii, terenul fiind înconjurat cu un şanţ şi un val de pămînt.

Cetatea Soroca ca punctul cel mai expus dinspre răsărit, în trecutul său istoric a fost arena celor mai groaznice invazii. Aici, la picioarele zidurilor sale s-au desfășurat războaiele cele mai crude.

13

Catedrala Adormirii Maicii Domnului(1840-1842) este ctitoria lui Costache Cerchez,construita dupa proiectul elaborate in 1832 de catre Antuan Weismann.Este situată în centrul localitații,pe locul unde s-au sucedat pîna la ea cîteva biserici.Penultima 1770 era ctitoria lui Teodor Stamati,blagocinul ținutului Soroca.Catedrala este în stilul neoclascist cu plan cruciform,încununat cu o cupola semisferica ridicata pe un tambur larg,decorat cu pilaștri însemănați ai ordinului ionic.Frontoane în segment de arc decorează toate fațadele.În 1878 în fața intrării a fost alipita clopotnița cu trei niveluri

Mănăstirea Cosauți

14

Mănăstirea Cosăuţ (mănăstire de călugări). Hram: Acoperamantul Maicii Domnului. Se află pe malul râului Nistru la 5 km de satul Cosăuţ, raionul Soroca. Este înfiinţată în anul 1994 de către parohul satului Cosauţi, Ieronim Palii. Mănăstirea este situată în apropierea locului numit "la Pristol". Aici, în urma cu 170 de ani s-a aflat o mănăstire de călugări cu hramul Naşterea Maicii Domnului, întemeiată în anul 1729 de doi preoti monahi, Pavel şi Gavriil. Biserica este terminată în anul 1999, construindu-se apoi şi un corp de chilii cu trapeză.

Mănăstirea Rudi

 (mănăstire de călugăriţe). Hram: Sfânta Treime. Se află în satul Rudi raionul Soroca la 170 km de capitala Chişinău sau la 50 km de Soroca. În anul 1777 se construieşte prima biserică Sfânta Treime. În 1939 se sfinţeşte a doua biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului. În 1948 lăcaşul este închis, instalându-se aici un spital pentru copii, iar Biserica Sfânta Treime devine depozit. În 1992 mănăstirea şi-a redeschis porţile pentru călugări, ca mai apoi din 1999 să revină călugăriţele.

.

Muzeul de Istorie şi Etnografie

Se află în oraşul Soroca. A fost fondat în anul 1959. Colecţiile muzeului conţin circa 30 mii de articole, cele mai interesante fiind obiectele descoperite în timpul săpăturilor arheologice în cetatea Soroca, Trifauţi şi Varvareuca.

15

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic “Râpa Bechirov Iar”

 Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 46 ha la sud de oraşul Soroca, ocolul silvic Soroca.

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic “Afloriment de nisip şi gresii”. Este Arie naturală protejată de Stat. Se întinde pe o suprafaţă de 0,6 ha pe versantul de est al carierii, satul Redi-Cereşnovăţ, raionul Soroca.

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic “Pragurile Nistrului”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 8 ha în preajma satului Cosăuţ raionul Soroca, în albia Nistrului.

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic “Afloriment de gresii şi granit”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 2 ha, pe versantul de vest al carierii părăsite, satul Cosăuţ, raionul Soroca.

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic “Colina Casca”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 37,6 ha la vest de satul Cremenciug, ocolul silvic Otaci Cremenciug, raionul Soroca.

Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic ”Aflorimentul Cerlina”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întind pe o suprafaţă de 60 ha la vest de satul Cerlina raionul Soroca, pe coasta abruptă a râului Nistru.

Monument al Naturii “Izvoarele Vărăncău”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 2 ha în satul Vărăncău, raionul Soroca.

Monument al Naturii Botanic ”Rudi-Gavan”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 49 ha satul Rudi raionul Soroca, ocolul silvic Otaci.

16

Rezervaţia Silvică “Baxani”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 45 ha între satele Popeşti raionul Drochia şi Baxani raionul Soroca, ocolul silvic Soroca.

Rezervaţia Peisajeră “Rudi – Arioneşti”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 916 ha la 10 km mai jos de oraşul Otaci, de-a lungul Nistrului, ocolul silvic Otaci, Arioneşti – Stânca. Peisajul reprezintă: Ponoare adânci, izvoare şi cascade. Pădurea e cu diferite plante rare: drăcilă, corn, luntricică, dediţel, pojarniţă de munte, trifoi negru ş.a.m.d

Rezervaţia Peisajeră “Cosăuţi”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 585 ha raionul Soroca, satul Cosăuţi, ocolul silvic Soroca Cosăuţi.

Rezervaţia Peisajeră “Holoşniţa”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 199 ha raionul Soroca, în preajma satului Holoşniţa, ocolul silvic Soroca, Holoşniţa. Peisajul reprezentă: pădure de stejar pe stânca abruptă a malului drept al Nistrului cu amestec de carpen, frasin şi tei roşu.

Padurea MalaciuniO padure amplasata in Cimpia Sorocii, la nord de orasul Soroca in directia satuluiCosauti. Padurea reprezinta un loc important pentru existenta a numeroase speciirare de plante si animale. Recent a fost ridicat un monument in comemorarea a  6000 de evrei ucisi in acest loc in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Satul Cosauti si mesterii pietrariLocalitate pe malul Nistrului (la 7 km nord-vest de orasul Soroca), in trecut numitaCosaceuti, mentionata pentru prima data in 1509. Este cunoscuta inca din trecut sica „satul pietrarilor“, luind nastere de la pietrarii adusi din Transilvania de catredomnitorul Petru Rares. Mestesugaritul in piatra a proliferat, fiind transmis din tatain fiu dе secole. Prelucrarea artistica a pietrei este o indeletnicire locala. Gresia sigranitul de Cosauti sunt cu succes folosite la constructii, confectionareaelementelor decorative pentru case, monumente etc.

Rezervatia istorico-culturala BusaBusa este un sat din regiunea Vinita, la 20 km nord-vest deorasul Iampol, amplasat in valea riuletului Busanca. Istorialocalitatii este bogata in evenimente si mistere nedescoperite.Oamenii au trait aici inca din epoca de piatra, avind caindeletnicire culesul si vinatul. In imprejurimile localitatii aufost descoperite urme ale culturii tripoliene, scitice,cerniahovsk, asezarilor vechi rusesti din sec. XI-XII. In prezent pe teritoriului parcului se afla asa monumente unicale, camanastirea de piatra cu

17

inscriptii stravechi cu caracter reliefat din sec. XV-XVI,ramasitele unei fortificatii si un turn cu cai subterane din sec. XVI-XVII,mormintul medieval din sec. XVII-XIX, expozitia de sculpturi in piatra din sex.XX si renumita “Ripa haidamacului”.

Parcul sculpturilor in piatra

Traditional in luna august, de mai mult de 20 de ani, in satul Busa se adunasculptori si mesteri pietrari din diferite regiuni si tari pentru a organiza festivalul‘Amuleta Podoliei’. Gradina din jurul cetatii se transforma intr-o unicala expozitiede sculpturi sub cerul liber. Multi mesteri isi lasa obiectele de arta chiar aici inincinta cetatii.

Lumea vegetala (flora) Diversitatea mare de habitate favorizeaza dezvoltarea multor specii de plante rare, precum cuibul pamintului(Neottia nidus-avis), ferigi(Gimnocarpiumrobertianum, Polypodium vulgare, Polystichum aculeatum), deditelul mare(Pulsatilla grandis), crinul de padure(Lillium martagon), brindusa(Crocusangustifolius), ruscuta de primavara(Adonis vernalis)etc. Padurile sunt compusein special din stejar pedunculat cu gorun (deseori intilnim ciresul, artarul etc.) si secaracterizeaza printr-o flora ierbacee bogata. Multe plante necesita protejare!

Lumea animala (fauna)Zona de mijloc a bazinului riului Nistru cuprinde numeroase landsafturi pitoresti,care adapostesc o bogata diversitate animala. Se intilnesc asa specii, ca liliaculmare cu

18

potcoava(Rhinolophus ferrumequinum), buha mare sau bufnita(Bubobubo)ciocanitoarea neagra(Dryocopus martius), pescarusul albastru(Alcedoatthis), fluturele mnemozina sau apolonul negru(Parnassius mnemosyne)fluturele polixena(Zerynthia polyxena), radasca sau vaca popii (Lucanus cervus) si altele.Multe dintre aceste animale sunt incluse in Cartea Rosie si necesita protejare!

19

Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului turistic în localitatea Soroca

 Industria turistică este o ramură a economiei care poate contribui eficient la dezvoltarea unei ţări, inclusiv a Republicii Moldova. Ţara cu o industrie turistică bine dezvoltată are posibilitatea de a se extinde pe plan internaţional de a crea o imagine bună, de a crea noi relaţii cu alte popoare, de a aduce beneficii economice neepuizînd resursele epuizabile în alte sfere economice, şi crescînd nivelul de trai şi de cultură al populaţiei locale. Cu atât mai mult, localităţile rurale merită o atenţie deosebită la acest capitol. Raionul Soroca are o moştenire istorică bogată, adunînd pe teritoriul său un număr remarcabil de monumente istorice, arhitecturale şi culturale.

Dezavantaje: Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al raionului, cauzată de lipsa unui Centru de informare turistică la nivel raional; Lipsa informaţiei, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei (în supesharu în mediul rural) cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care ar putea beneficia; Insuficienţa de valorificare a bazei materiale; Numărul mic a unităţilor de cazare, raportat la numărul de locuitori; Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiile mici realizate în turism, lipsa unui mecanism durabil de finanţare pe termen lung; Lipsa unui organism instituţional specializat, cu atribuţii de promovare a turismului raional şi cu rol integrator al tuturor celor interesaţi; Lipsa panourilor de anunţ publicitar în diferite medii de comunicare, misa - media, presa scrisă şi cea on - line; Lipsesc indicatoarele rutiere destinate turiştilor, care indică atît ruta, cît şi atracţiile turistice; Imposibilitatea de închiriere a autovehiculelor; Lipsesc condiţiile elementare pentru primirea turiştilor: Chioşcuri cu materiale promoţionale, suvenire şi articole de artizanat. Nu există structuri de alimentaţie publică, grupuri sanitare; Nu există materiale promoţionale şi pliante pentru autoghidaj; Interesul scăzut al autorităţilor raionale pentru promovarea activităţilor turistice; Lipsa unui program de promovare şi educaţie turistcă; Avantaje: Reţeaua de comunicaţii bine dezvoltată; Avantajele climatice oferă posibilităţi de a atrage turişti în toate anotimpurile;

20

Valorificarea superioară a potenţialului turistic al raionului, amenajarea unor zone de agrement, îmbunătăţirea imaginii raionului etc., Reprezintă oportunităţi care pot fi exploatate de factorii interesaţi de dezvoltare a turismului . Constatînd faptu că turismul prezintă acţiunea, dorinţa şi arta de a călători pentru propria plăcere, observăm că totuşi cu trecerea timpului motivaţiile de călătorie s- au diversificat şi ca urmare traficul de călători sa mărit ceea ce duce la dezvoltarea activităţii, care este destinată turismului.

21

Capitolul V. Potențialul de cazare a orașul Soroca

Hotelul Vila de la Nord este un hotel situat la intrarea in orasul Soroca chiar pe malul riului Nistru.Hotelul dispune de 10 camere bine dotate.Are 2 terase mari,gratar.parcare.Deasemenea puteti beneficia de serviciul unui ghid de exceptie pentru a cunoaste cele mai frumoase monumente istorice din oras. 

Hotelul “Central “ din orasul Soroca este cel mai indicat loc care va poate asigura ambianta ideala pentru petrecerea timpului.Facilitatile hotelului ofera conditii complete pentru recreere, socializare si intruniri de afaceri.

Hotelul va pune la dispozitie 15 camere confortabile, spatioase, elegant decorate si care combina un design original cu ospitalitatea familiala. Mobila moderna de o calitate inalta, decorul camerelor va vor face sa va simtiti bine indiferent de tipul numarului ales.

Arhitectura cladirii si dimensiunile relativ mici ale hotelului va vor crea senzatia ca sunteti gazduiti de un hotel de tip club, in care domina linistea si tihna. Brazii vesnic verzi care inconjoara hotelul ofera, indiferent de anotimp, o nota de primavara in suflet.

Pentru organizarea de intalniri de afaceri, simpozioane, seminarii, conferinte, interviuri puteti beneficia de o sala de conferinta,dotata modern, cu o capacitate de 80 de persoane.

Daca doriti sa luati dejunul, prizul sau cina nu va fi nevoie sa iesiti in oras, doar sa coboriti citeva scari si sa fiti surprinsi de ambianta placuta a unui restaurant bine amenajat. Vizitatorii restaurantului vor putea alege dintr-un meniu vast al bucatariilor europeana si nationala.

O sauna moderna cu aburi fierbinti si apa mereu filtrata din bazin te va ajuta sa iti revitalizezi corpul si mintea si sa te eliberezi de stresul cotidian.

Festivaluri in Raionul Soroca“ Festivalul National al Marului”,acest festival are loc in fiecare an in Piata Libertatii din orasul SorocaProgramul Festivalului Național al Mărului din 28 septembrie 2014, Raionul Soroca.08.00-16.00 Comercializarea produselor agricole și a materialului săditor (în preajma cinematografului ” Dacia”).09.30-10.00 Întîmpinarea oaspeților la Consiliul Raional Soroca (sala de protocol).10.00-15.00 Expoziție a tehnicii agricole (în preajma cinematografului ”Dacia”).

22

10.00-15.00 Expoziție a agenților economici - producători de mere în comun cu primăriile (Piața Libertății).10.00-12.00 Atelier de lucru cu deplasarea în livadă(satul Vasilcău).10.00-12.00 Evoluarea formațiilor folclorice din Raionul Soroca(Piața Libertății).12.00 Defilarea/parada gospodarilor cu participarea elevilor îmbrăcați în costume reprezentative pentru festival(Piața Libertății).12.30 Deschiderea Festivalului Național al Mărului în Raionul Soroca(Piața Libertății).12.50-15.00 Spectacol muzical ”În livada Mărului” (Piața Libertății).13.00 Concurs culinar/Vizitarea expozițiilor (Piața Libertății).15.00-18.00 Concert cu participarea artiștilor din or. Chișinău (Piața Libertății).

Concluzii si recomandariConcluziile analizei diagnostic şi probleme care împiedică relansarea sectorului turistic din localitatea Soroca au servit drept ca bază la formularea scopului generalde dezvoltare a acestui domeniu în perioada 2005-2010:

În funcţie de scopul enunţat au fost formulate patru obiective strategice ce trebuieatinse în următorii 5 ani, care reies din scopul PDT, situaţia existentă şi problemele identificate:

Cresterea numărului de antreprenori implicaţi în deservirea turiştilor şi dezvoltarea capacităţilor de operare pe piaţa turistică: În raion o parte însemnată a populaţiei esteocupată în activităţi agricole sau în general nueste implicată în activităţi economice

Sectorul serviciilor are tendinţe de dezvoltarelentă, care trebuie susţinute şi accelerate

Conţinutul scopului general de dezvoltare aPDT

Interesul sporit al antreprenorilor existenţi îndiversificarea afacerilor spre deservireaturiştilor

Potenţial uman semnificativ în domeniuldeservirii vizitatorilor

Existenţa exemplelor de reuşită a afacerilor în domeniul turisti

Îmbunătăţirea calităţii atracţiilor turistice: Concurenţa crescândă între zone turistice privind atragerea vizitatorilor

23

Potenţialul turistic existent nu este suficient debine conservat şi valorificat economic pentru generarea resurselor necesare protecţiei lui şistăvilirii utilizării acestuia ineficiente

Itinerarul turisticTipul transportului:MicrobusCuprinde drumul de tip rutier:autostradaLocul geografic:Zona de centru si nord a MoldoveiDurata sejurului :2 ZileLocuri de vizitat:Cetatea Soroca,Luminarea recunostintei , Manastirea Cosauti .Turisti:16

Ora 09.00-09.30

Adunarea grupului de turisti

09.30-12.00

Deplasarea in orasul Soroca

12.00-13.00

Servirea mesei

13.00-13.45

Vizitarea cetatii soroca

13.45-15.30

Vizitarea Luminarii Recunostintei

15.30-16.30

Vizitarea Manastirii Cosauti

16.30-18.30

Cazarea la hotelul “Vila de la Nord”

19.30-21.00

Cina

II zi- 9.30 Deplasarea spre Chisinau

Ghid: 600 leiCostul calatoriei: (100*0,38) * 2 + 12% + 600 = 38 +19200+ 2304 + 600= 22142/16= 1385 lei

24

25

PROGRAMUL TURISTIC

Monumentul „Luminarea Recunostintei” ridicat pe stinca, deasupra Nistrului, este una dintre

cele mai importante zidiri in istoria moderna a Moldovei. Aceasta epopee extraordinara este consacrata tuturor

monumentelor distruseale culturii moldave. Monumentul a fost inaugurat la 27 martie 2004. Pentru a ajunge la

monument trebuie urcate 600 de trepte ce urca de la apele Nistrului pina la piscul unui deal de la Soroca, in virful caruia isi face aparitia o capela in forma de luminare de 29,5 m, lumina careia pe timp de noapte strabate pina in

Otaci si Camenca. Din acest virf de deal poate fi admirata o priveliste pitoreasca de neuitat.

Cetatea Soroca Se gaseste in mijlocul orasului Soroca, la

circa 160 km spre nord de Chisinau. In perioada medievala cetatea Soroca facea parte dintr-un vast sistem defensiv al Moldovei. Cetatea Soroca a fost construita la trecatoarea peste Nistru pe locul unor fortificatii mai vechi. La 1499, din porunca lui Stefan cel Mare, este inaltata o cetate patrata din lemn. Intre anii 1543-1546, in timpul domniei lui Petru Rares, cetatea este rezidita din temelie de piatra, asa cum o vedem si astazi, adica rotunda cu diametrul de 37,5 m si cu cinci bastioane egal departate intre ele. Fortareata este unicul monument medieval din Moldova, care s-a pastrat asa cum l-au conceput mesterii, iar in bastionul de la intrare exista o biserica mica militara.

26

27

Manastirea Cosauti A fost intemeiata ca schit pe mosia episcopiei din

Husi in 1729. Era supusa administrativ Manastirii Calaraseuca. In 1812 schitului i se acorda statut de manastire, insa ea a fost desfiintata dupa noua ani de existenta. In 1994, arhimandritul Ieronim obtine un loc nou pentru manastire si in urmatorii 4 ani e construita biserica de piatra de Cosauti, cu hramul Acoperamintul

Maicii Domnului.

Muzeul de Istorie şi Etnografie

Se află în oraşul Soroca. A fost fondat în anul 1959. Colecţiile muzeului conţin circa 30 mii de articole, cele mai interesante fiind obiectele descoperite în timpul săpăturilor arheologice în cetatea Soroca, Trifauţi şi Varvareuca.

Va dorim calatorie placuta !

28

Bibliografie:

1.www.soroca.md/

2.www.sorocaprim.net/

3.ro.wikipedia.org/wiki/Soroca

4.www.localitati.casata.md/

5.ro.wikipedia.org/wiki/Cosauti

6.http://mediapublic.md/?go=articole&regiune=30&

7.http://www.tourismguide.ro/x/judetul_soroca/

29