tezĂ de doctorat...universitatea tehnicĂ “gheorghe asachi” din iaŞi facultatea de...
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT
Doctorand:
Ing.Nicolaie Gabriel Costoaea
Conducător de doctorat :
Prof.dr.ing.Marinela Barbuță
IAŞI, 2019
2
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI
CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR SPECIFICE CALITĂȚII
LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
-TEZĂ DE DOCTORAT-
REZUMAT
Doctorand:
Ing.Nicolaie Gabriel Costoaea
Conducător de doctorat :
Prof.dr.ing.Marinela Barbuță
IAŞI, 2019
3
CUPRINS
Cuprins
Cuprins
Capitolul 1 Introducere 5
1.1. Aspecte generale 5
1.2. Oportunitatea și obiectivele cercetării 6
1.3. Conținutul tezei 7
1.4. Definirea termenilor utilizați, prezentarea noțiunilor de abateri
în construcții 8
Capitolul 2 Date statistice, studiu de caz care fundamentează cercetarea și interpretarea
rezultatelor. Domeniul și utilitatea cercetării 9
2.1. Date statistice 9
2.2. Studiu de caz și interpretarea datelor statistice 12
2.3. Domeniul și utilitatea cercetării 20
Capitolul 3 Analiza pe categorii de lucrări 21
3.1. Terasamente 23
3.1.1. Terasamente- situația existentă 23
3.1.2. Terasamente- abateri 24
3.1.3. Terasamente- concluzii și interpretarea rezultatelor 24
3.2. Cofrare 24
3.2.1. Cofraj- situația existentă 24
3.2.2. Cofraj- abateri 25
3.2.3. Cofraj- concluzii și interpretarea rezultatelor 25
3.3. Armare 25
3.3.1. Armare- situația existentă 25
3.3.2. Armare- abateri 26
3.3.3. Armare- concluzii și interpretarea rezultatelor 26
3.4. Beton, beton armat 27
3.4.1. Beton, beton armat- situația existentă 27
3.4.2. Beton, beton armat- abateri 27
3.4.3. Beton, beton armat- concluzii și interpretarea rezultatelor 28
3.5. Hidroizolaţii 28
3.5.1. Hidroizolații- situația existentă 28
3.5.2. Hidroizolații- abateri 28
3.5.3. Hidroizolații- concluzii și interpretarea rezultatelor 29
3.6. Zidărie 29
3.6.1. Zidărie- situația existentă 29
3.6.2. Zidărie- abateri 30
4
CUPRINS
3.6.3. Zidărie- concluzii și interpretarea rezultatelor 31
3.7. Învelitori 32
3.7.1. Învelitori- situația existentă 32
3.7.2. Învelitori- abateri 32
3.7.3. Învelitori- concluzii și interpretarea rezultatelor 33
3.8. Sistem termoizolant 33
3.8.1. Sistem termoizolant- situația existentă 33
3.8.2. Sistem termoizolant- abateri 33
3.8.3. Sistem termoizolant- concluzii și interpretarea rezultatelor 34
Capitolul 4 Concluzii, contribuții personale și valorificarea rezultatelor obținute 35
4.1. Concluzii generale 35
4.2. Contribuții personale 35
4.2.1. Contribuții personale- Stabilirea criteriilor 35
4.2.2. Contribuții personale- Stabilirea coeficienților de calcul 35
4.2.3. Contribuții personale- Fișe pentru cuantificare 36
4.2.3.1. Terasamente- fișa pentru cuantificare 37
4.2.3.2. Cofraj- fișa pentru cuantificare 40
4.2.3.3. Armare- fișa pentru cuantificare 42
4.2.3.4. Beton, beton armat- fișa pentru cuantificare 45
4.2.3.5. Hidroizolații- fișa pentru cuantificare 47
4.2.3.6. Zidărie- fișa pentru cuantificare 51
4.2.3.7. Învelitori- fișa pentru cuantificare 54
4.2.3.8. Sistem termoizolant cu polistiren- fișa pentru cuantificare 58
4.2.4. Stabilirea punctajului general 60
4.2.5. Verificarea practică a metodei și opinia utilizatorilor 60
4.2.6. Valorificarea rezultatelor 66
Lista tabelelor 69
Anexa 1 Tema de cercetare- chestionare 70
Bibliografie 73
5
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Capitolul 1
Introducere
1.1. Aspecte generale
Așa cum este definită prin Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții (apărută în
Monitorul Oficial, 1995), calitatea în construcții este ”rezultanta totalităţii performanţelor de
comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a
exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor. Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a
echipamentelor tehnologice de producţie se stabilesc şi se realizează pe bază de reglementări
specifice fiecărui domeniu de activitate”.
Toți factorii implicați în edificarea unei construcții, investitori, proiectanţii, verificatorii
de proiecte atestați, executanţii, fabricanţii şi furnizorii de materiale pentru construcţii, experţii
tehnici atestați, sunt obligați prin lege să participe la realizarea unor construcţii de calitate, pentru
care pe toata durata existenței construcțiilor trebuiesc îndeplinite cerințele esențiale (Legea
nr.10/1995 privind calitatea în construcții, republicată cu modificările și completările ulterioare,
Monitorul Oficial, 1995).
Executarea empirică a lucrărilor de construire, pe baza experienței accumulate, a unor
cutume sau prin aplicarea intuitivă a legilor mecanicii este specifică secolelor trecute. În epoca
moderna, prin promovarea proiectării ca activitate distinctă, prin introducerea unor criterii
tehnice, a unor relații de calcul, prin efectuarea de încercări pe material și elaborarea unor teorii
de către Daniel Bernoulli, Leonard Euler, Louis Navier, Robert Hooke și alții, s-au pus bazele
teoretice pentru activitatea în domeniul construcțiilor.
Începând cu prima metodă de calcul pentru beton a lui Jean Cristopher la 1890, cu
primele preocupări pentru a obține beton precomprimat ale lui Jakson din 1886 și a stâlpilor
fretați ale lui Considere la 1892, specialiștii în domeniu au dezvoltat permanent elemente
teoretice și practice în scopul aprecierii siguranței în exploatare, a rezistenței și stabilității, a
siguranței la foc, pe scurt a calității construcțiilor realizate.
În țara noastră, după cutremurul din anul 1977, statul s-a implicat direct în activitatea de
construcții. Cadrul legislativ realizat și reglementările tehnice stabilesc cerințele minime ale
nivelului de calitate al unei construcții.
Nivelul de calitate al unei construcții nu depinde numai de soluția adoptată prin
proiectare, respectiv particularitățile metodei de calcul utilizate, ci și de modul de executare a
lucrărilor (materiale și tehnologii utilizate, corespondența între caracteristicile geometrice
proiectate și cele efectiv realizate în șantier).
Pe durata execuției lucrărilor de construire pot să apară abateri de ordin tehnic prin
punerea în operă a unor materiale de calitate diferită de cele stabilite în proiect, prin variația
gabaritului geometric al elementului în raport cu prevederile proiectului, prin modificarea pe
parcursul execuției lucrărilor de construire a soluției inițiale de alcătuire sau introducerea unor
6
CAPITOLUL 1- INTRODUCERE
soluții noi necorespunzătoare, prin utilizarea forței de muncă cu pregătire profesională
insuficientă sau necorespunzătoare.
Acceptarea aprioric a unor abateri nu trebuie să creeze impresia admiterii deliberat a unor
greșeli. Premiza este că toate procesele se desfășoară corect, conform normelor, normativelor și
legislației în vigoare, asumându-ne posibilitatea unor evenimente execepționale ce nu pot fi
prevăzute sau nu pot fi foarte bine controlate.
În Romania, toate documentele care atestă calitatea lucrărilor executate se regăsesc în
Cartea tehnică a construcției. Aceasta este structurată pe capitole și trebuie să conțină conform
Hotărârii nr. 343/2017, H.G. nr. 273/1994:
- fișa de date sintetice;
- documentația care cuprinde proiectarea;
- documentația care cuprinde execuția;
- documentația care cuprinde recepția, exploatarea, repararea, documentatia
privind întreţinerea, urmărirea în timp şi documentatia privind postutilizarea construcţiei;
- jurnalul evenimentelor.
În șantier există înregistrări sub forma unor inventare care arată îndeplinirea unor
cerințe/ exigențe de performanță pentru toate categoriile de lucrări, inclusiv pentru lucrările care
devin ascunse. Nu este realizată prin măsurare direct evaluarea impactului nivelului de calitate
pentru cerințele fundamentale ale construcțiilor și îndeplinirea exigențelor de performanță.
Cuantificarea calității lucrărilor de construire executate nu se realizează.
Ce găsim în șantier și ce stabilește legislația în domeniu?
În conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991, anexa nr.1, CONŢINUTUL-CADRU AL
PROIECTULUI - P.A.C., documentația conține ”lista şi semnăturile proiectanţilor, memoriu
prin care se face descrierea lucrărilor autorizate, cu referiri la amplasament, topografie,
trasare, clima, fenomen naturale, geologie, seismicitate, categoria de importanţă a obiectivului,
date şi indicatori urbanistici care caracterizează investiţia proiectată (suprafața construită,
suprafața desfăşurată, suprafața utilă, înălţimile clădirilor, numărul de niveluri, volumul
construcţiilor, P.O.T. (procent de ocupare teren), CUT (coeficient de utilizare teren), devizul
general al lucrărilor, studiul geotehnic, referate de verificare a proiectului” (Legea nr.50/1991).
Am urmărit în șantier conținutul proiectelor și am constatat:
- În memorii se fac referiri la amplasament, vecinătăți, încadrare în zona seismică, zona
climatică, la alcătuirea construcțiilor pe ansamblu și pe elemente... adică se fac referiri numai la
cerințele stabilite de legislația în vigoare;
- În caietele de sarcini se fac referiri la tehnologia de execuție, materiale;
- În toate documentele enumerate anterior nu sunt consemnate abaterile în care ar trebui
să se încadreze lucrările de construire care urmează a fi executate.
1.2. Oportunitatea și obiectivele cercetării
Nivelul de calitate care trebuie atins la realizarea unei construcții este un proces complex
de analiză, care ia în considerație multitudinea factorilor care intervin începând de la conceperea
obiectivului (oportunitatea realizării, alegerea amplasamentului, alegerea tipului de structură,
alegerea materialelor care vor fi utilizate etc.), execuția acestuia (încadrarea în prevederile
7
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
autorizației de construire, a proiectului vizat spre neschimbare, a proiectului tehnic și a detaliilor
de execuție, sub aspectul respectării cerințelor de cantitate și calitate), exploatarea și
postutilizarea.
În mod obișnuit, la realizarea unor lucrări de construire, se admite că îndeplinirea
cerințelor esențiale stabilite prin lege în raport cu o anumită probabilitate de producere a unor
fenomene defavorabile, datorate execuției necorespunzătoare a unei părți sau a unei construcții
în ansamblu, pot să apară.
În condițiile în care cerințele esențiale pentru fiecare obiectiv sunt cunoscute înainte de
începerea execuției lucrărilor de construire, este posibilă cuantificarea?
Cuantificarea cerințelor fundamentale de calitate este realizabilă prin indicarea metodelor
de calcul, de verificare și control, care vor avea ca rezultat stabilirea nivelului de performanță.
Dealtfel, Normativul cadru privind detalierea conținutului cerințelor stabilite prin Legea
nr.10/1995, NC001/1999, arată că ”acest mod de abordare sintetică permite ca proiectantul, în
funcție de condițiile de mediu și de cele de exploatare, să stabilească de comun acord cu
beneficiarul sau tehnologul, dupa caz, prevederile din temă, inclusiv cele impuse de tehnologia
sau caietele de sarcini pentru executant precum și caietul privind condițiile de exploatare pe
baza conceptului de performanță. În cazul clădirilor și construcțiilor industriale cât și a
construcțiilor cu caracter ingineresc (la care se pot aplica prevederile normativului),
proiectantul va selecta specificațiile de performanță corespunzătoare tipului de constructie și
eventual le va completa cu criterii specifice suplimentare pe baza "caietului privind specificații
de performanță'' realizat de proiectant- tehnolog si reprezentantul beneficiarului” pentru a fi
adaptate soluțiile tehnice astfel ca s[ avem păstrate siguranțq, sănătatea și confortul oamenilor și
a calității construcției ( NC 001/1999).
Prin conţinutul sau, cercetarea încearcă să se constituie drept ghid care să fie la îndemâna
participanţilor la realizarea construcţiilor în ceea ce priveşte soluţionarea unor probleme vag
definite în literatura de specialitate (de natură tehnică ori reglementări), predictibilitatea și
cuantificarea.
1.3. Conținutul tezei
Teza de doctorat este structurată în 4 capitole, după cum urmează:
Capitolul 1 – Introducere, unde sunt evidențiate aspectele generale, premisele ce stau la
baza dezvoltării unei metodologii care să asigure predictibilitatea și cuantificarea calității în
construcția clădirilor. În acest capitol sunt prezentate oportunitatea și obiectivele cercetării, sunt
definiți termenii reprezentativi utilizați și este prezentată structura tezei de doctorat prin
indicarea capitolelor lucrării.
Capitolul 2 – Domeniul și utilitatea cercetării. Date statistice, studiu de caz care
fundamentează cercetarea și interpretarea rezultatelor, prezintă interpretarea statistică pentru
neconformităţile constatate, măsurile dispuse şi sancţiunile aplicate pe baza datelor din raportul
de activitate anual al Inspectoratului de Stat în Construcţii şi rezultatele obţinute în urma
sondajului făcut, prin intermediul unui chestionar, la factorii care participă la realizarea
8
CAPITOLUL 1- INTRODUCERE
lucrărilor de construire (investitor, beneficiar, proiectant, executant, diriginte de şantier,
responsabil tehnic cu execuţia autorizat).
Capitolul 3 – Analiza pe categorii de lucrări, prezintă analiza situaţiei existente,
abaterile, concluziile şi interpretarea rezultatelor pentru categoriile de lucrări terasamente, cofraj,
armare, beton, zidărie, hidorizolaţii, sistem termoizolant, învelitori.
Capitolul 4 – Concluzii, contribuții personale și valorificarea rezultatelor obținute,
prezintă concluzii generale, contribuții personale la stabilirea criteriilor, a coeficienților de calcul
şi fişelor pentru cuantificare (pentru categoriile de lucrări terasamente, cofraj, armare, beton,
zidărie, hidorizolaţii, sistem termoizolant, învelitori) , valorificarea rezultatelor și opinia
utilizatorilor.
1.4. Definirea termenilor utilizați, prezentarea noțiunilor de abateri în
construcții
Cerința/ exigența fundamentală și performanța sunt termenii principali care definesc
calitatea. Acești termeni, împreună cu ceilalți care vor fi utilizați, îi definim din prisma
obiectivelor propuse în această lucrare:
Cerință/ exigență fundamentală: totalitatea condițiilor, obligațiilor convenționale,
nevoilor enunțate a ceea ce trebuie să fie din punct de vedere al condițiilor tehnice de
performanță;
Nivel de performanță: stadiul care trebuie atins de lucrările de construire executate,
stabilit prin proiect, urmare a cerințelor investitorului/ beneficiarului/ utilizatorului, cu
respectarea normelor, normativelor și legislației în vigoare;
Predictibilitate: stabilirea de către factorii implicați la realizarea construcţiei, în prealabil,
a verificărilor care trebuiesc a fi făcute, a abaterilor și a conţinutului documentelor care urmează
a fi completate;
Cuantificare: stabilirea unui punctaj de către factorii implicați la realizarea construcţiei,
pe baza verificărilor nemijlocite a lucrărilor executate și a documentelor întocmite.
Abaterea în construcții: diferență între valoarea nominală stabilită prin proiect în baza
normelor, normativelor și legislaței în vigoare și valoarea efectivă stabilită în urma verificărilor/
măsurătorilor;
Neconformitate: soluție tehnică aplicată, document întocmit, material pus în opera,
verificare efectuată…etc care prin formă de atestare nu corespunde cerințelor de calitate
prestabilite prin proiect, normă, normative sau legislația în vigoare.
Calitatea lucrărilor executate presupune efectuarea verificărilor în scopul confirmării
acestora cu prevederile din proiectul, respectiv prescripţii tehnice, în limitele abaterilor și
indicatorilor de calitate prestabiliți.
Colectarea și prelucrarea statistică, respectiv efectuarea analizei detaliate a cazurilor
deosebite, care au o frecvență ridicată cu implicații economice, este efectuată în țara noastră de
către Inspectoratul de Stat în Construcții.
Normele, normativele și legislația în vigoare stabilesc neconformitățile și limitele pentru
abateri. În capitolele următoare, la fiecare categorie de lucrări studiată, se vor regăsi aprecieri
privind abaterile.
9
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Capitolul 2
Date statistice, studiu de caz care fundamentează cercetarea și
interpretarea rezultatelor
2.1. Date statistice
În România controlul calităţii în construcţii este facut de către Inspectoratul de Stat în
Construcţii (I.S.C.), care aplica unitar prevederile legale in acest domeniu. Activitatea
desfășurată de I.S.C., presupune verificări în proiectare, în execuție, la furnizorii de materiale, la
investitori, utilizatori ai construcției...etc. Fiecare control reprezintă un proces- verbal în care
sunt consemnate, după caz, neconformitățile constatate.
Am pornit de la raportul de activitate al Inspectoratului Județean în Construcții Iași pentru
anul 2017, pentru care am făcut interpretarea statistică a neconformităților constatate în
proiectare, în conformitate cu cadrul legislativ (norme, normative, legi, proceduri, hotărâri...) și
al măsurilor dispuse.
În urma analizei se evidențiază că neconformitatea ”proiecte incomplete, nestabilirea
fazelor determinante...” are ponderea cea mai mare pe parcursul întregului an.
Dacă se ia în considerare numai măsura dispusă, ”completare a proiectului”, se observă
trei neconformități principale, nu sunt respectate reglementările tehnice la proiectarea
constructiilor, utilizarea in proiecte a produselor necertificate și realizarea de proiecte din care
lipsesc caiete de sarcini, acestea reprezentând 43% .
În cazul controlului efectuat la execuția lucrărilor de construire, în baza aceluiași
document (Raportul de activitate al Inspectoratului Județean în Construcții Iași pentru anul
2017), pe baza neconformităților constatate și a măsurilor dispuse, se poate observa că măsura
de refacere a lucrărilor reprezintă un procent de 11% (Fig.3).
Pentru a urmări ușor neconformitățile constatate și măsurile dispuse a fost utilizată
metoda tabelară de prezentare. În Tabelul 1. sunt prezentate, pentru fiecare trimestru din anul
2017, informațiile obținute din raportul de activitate al Inspectoratului Județean în Construcții
Iași. Au fost constatate 250 neconformități, 59 în primul trimestru, 73 în trimestrul al II-lea, 73 în
trimestrul al III-lea, 45 în trimestrul al IV-lea, pentru care au fost dispuse 19 măsuri de oprire a
lucrărilor de construire, 13 expertizări ale lucrărilor executate, 27 refaceri de lucrări și 181 de
alte măsuri privind executarea fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate, neîndeplinirea
obligațiilor stabilite prin regulamente şi proceduri, executarea fără proiecte sau pe bază de
proiecte neverificate, neasigurarea condiţiilor de verificare.
Din situația prezentată în Tabelul 1. și din graficele prezentate în figurile anterioare se
observă că marea majoritate a neconformităților constatate și a măsurilor dispuse se referă la
calitatea lucrărilor executate.
Din raportul menționat rezultă că urmare a neconformităților constatate și a măsurilor
dispuse au fost aplicate sancțiuni. Pot fi făcute clasificări ale sancțiunilor aplicate după tip şi
actul normativ care a stat la baza aplicării sancțiunii.
10
CAPITOLUL 2- DATE STATISTICE, STUDIU DE CAZ CARE FUNDAMENTEAZĂ
CERCETAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Tabelul 1. Situația neconformităților constatate/ măsuri dispuse
NECONFORMITĂȚI CONSTATATE / MĂSURI DISPUSE
Oprirea lucrărilor
Tri
m.I
Tri
m.I
I
Tri
m.I
II
Tri
m.I
V
SITUAȚIA MĂSURILOR DISPUSE
Executarea fără A.C./ A.D., sau
nerespectarea prevederilor acesteia 2 1
Fig.1 Situația măsurilor de oprirea
lucrărilor
Executarea de lucrari cu încălcarea
prevederilor autorizatiei şi
prevederilor privind executia
3 3
Executarea fără proiecte sau in
conformitate cu proiecte
neverificate 1 1 1
Nu se asigura verificarea execuției
prin diriginți de șantier autorizați
Nesesizarea investitorilor asupra
neconformităţilor şi
neconcordanţelor constatate în
proiecte 1
Organizarea necorespunzătoare şi
neasigurarea nivelului de calitate
corespunzător cerinţelor printr-un
SMQ
Încălcarea cerinţelor fundamentale
aplicabile 2
Nerespectarea proiectelor și a
detaliilor de execuție
Interzicerea sau obstrucţionarea
controlului
Utilizarea produselor pentru care
nu exista certificate sau agremente
1
Neconvocarea la FD
Neasigurarea condiţiilor de verificare
Neîndeplinirea obligațiilor
stabilite prin regulamente şi
proceduri 1
Neîndeplinirea măsurilor dispuse
Supunerea la recepţie a
construcţiilor care nu corespund
cerinţelor de calitate
Alte neconformități constatate
2
Total 3 6 10 0
19
11
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Alte măsuri dispuse
Tri
m.I
Tri
m.I
I
Tri
m.I
II
Tri
m.I
V
Executarea fără A.C./ A.D., sau
nerespectarea prevederilor
acesteia
Executarea de lucrari cu
încălcarea prevederilor
autorizatiei şi prevederilor
privind executia 1 2
Executarea fără proiecte sau in
conformitate cu proiecte
neverificate 4 7 6 1
Nu se asigura verificarea
execuției prin diriginți de șantier
autorizați
Nesesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi
neconcordanţelor constatate în
proiecte 1
Organizarea necorespunzătoare
şi neasigurarea nivelului de
calitate corespunzător cerinţelor printr-un SMQ
4 2
Încălcarea cerinţelor
fundamentale aplicabile 2 1 1
Nerespectarea proiectelor și a
detaliilor de execuție
Interzicerea sau obstrucţionarea controlului 1
Utilizarea produselor pentru care
nu exista certificate sau
agremente
Neconvocarea la FD 5 3
Neasigurarea condiţiilor de
verificare 1 3 2
Neîndeplinirea obligațiilor
stabilite prin regulamente şi
proceduri 6 1
Neîndeplinirea măsurilor dispuse
2 1
Supunerea la recepţie a
construcţiilor care nu corespund
cerinţelor de calitate 1
Alte neconformități constatate 44 23 31 25
Total 49 52 48 32
181
Fig.2 Alte măsuri dispuse
Total
Tri
m.I
Tri
m.I
I
Tri
m.I
II
Tri
m.I
V
59 73 73 45
250
12
CAPITOLUL 2- DATE STATISTICE, STUDIU DE CAZ CARE FUNDAMENTEAZĂ
CERCETAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
După cele două criterii se observă că sancționarea investitorilor și a executanților
reprezintă 69% din totalul sancțiunilor (Fig.3).
Fig.3 Situația statistică a sancțiunilor aplicate
Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate pentru încălcarea prevederilor Legii nr.10/1995
privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Fig.4).
Fig.4 Actul normativ in baza caruia s-a aplicat sanctiunea.
Procentul de 82% din totalul sancțiunilor aplicate arată că există carențe în ce privește
atingerea unui anume nivel stabilit prin Legea nr.10/1995.
2.2. Studiu de caz și interpretarea datelor statistice
Analizând sancțiunile aplicate ca urmare a constatării încălcării prevederilor din Legea
nr.10/1995, se constată că principalele contravenții constatate și sancționate sunt:
- Realizarea de proiecte si detalii de executie cu incălcarea reglementărilor tehnice
privind cerinţele esenţiale ale construcţiilor;
- Încălcarea prevederilor cu privire la autorizarea-executarea lucrărilor;
13
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
- Neasigurarea condițiilor pentru efectuarea verificarilor la lucrările ajunse în faze
determinante;
- Neîndeplinirea la termen a măsurilor dispuse;
- Organizarea necorespunzătoare a SMQ;
- Neasigurarea nivelui de calitate conform cerințelor esenţiale;
- Neprezentarea documentelor solicitate (Raportul de activitate la I.J.C.Iași pentru anul
2017).
Rapoartele studiate nu fac referiri la cauzele care au determinat apariția neconformităților
și nu stabilesc metode prin care să se reducă numărul acestora.
Detalierea și interpretarea statistică a sancțiunilor aplicate, pe baza datelor din Raportul
de activitate al Inspectoratului Județean în Construcții Iași pentru anul 2017, arată că cele mai
multe sancțiuni au fost aplicate pentru neasigurarea nivelului de calitate conform cerințelor,
neîndeplinirea la termen a măsurilor dispuse și neconvocare la verificarea lucrărilor ajunse în
fază determinantă de execuție. Cele trei tipuri de neconformități menționate anterior reprezintă
44%.
Din cele prezentate rezultă importanța deosebită pe care o are efectuarea corectă și la
timp a controalelor, cu scopul reducerii influenței erorilor asupra nivelului de calitate al
lucrărilor de construire executate.
Toate neconformitățile, măsurile și contravențiile evidențiate anterior se regăsesc în
calitatea lucrărilor executate dar nu se regăsesc cuantificate în cartea tehnică a construcției.
Se poate concluziona că la acest moment nu există un mod obiectiv simplu de evaluare a
calității unei construcții. Ce înseamnă asta? Investitorul, beneficiarul, utilizatorul,
administratorul, fie el contabil, avocat, judecător, procuror și toți ceilalți fără studii de
specialitate în domeniul construcțiilor, se pronunță dând calificative de felul ”bun”, ”rău”, foarte
bun” pentru diverse lucrări de construire, cu diverse ocazii.
În alte domenii (auto, textile...), același tip de produs, fabricat din materiale cu calităţi
diferite, cu soluții tehnice diferite, are un preţ corespunzător. De cele mai multe ori, în aceste
domenii, prețul poate constitui o măsură a calității. Clientul, care poate fi numit și aici
”investitor”, poate alege în cunoșință de cauză nivelul de calitate.
În domeniul construcțiilor activitatea este foarte complexă. Investitorul, poate avea la
dispoziție produsul finit (construcția), și partea scrisă (Cartea tehnică a construcției). De cele mai
multe ori investitorul nu înțelege mare lucru din documentația scrisă, iar calitatea lucrărilor o
evaluează numai după culoarea zugrăvelii, culoarea tâmplăriei, modelul de gresie/ faianță și
altele asemenea.
În perioada 01.02.2019- 15.05.2019, în baza unui chestionar, prin interogarea factorilor
care participă la realizarea lucrărilor de construire (investitor, beneficiar, proiectant, executant,
dirginte de șantier, responsabil tehnic cu execuția autorizat), am efectuat un studiu privind
predictibilitatea și cuantificarea activităților specifice calității în construcția clădirilor.
A fost solicitat răspuns la 15 întrebări, în 4 județe (Iași, Suceava, Botoșani, Vrancea).
Forma chestionarului este prezentată în anexa 1.
Au completat chestionarul 70 participanți la executarea lucrărilor de construire din care:
8 investitori, 9 beneficiari, 13 proiectanti, 17 executanți, 14 diriginți de șantier, 9 responsabili
tehnici cu execuția autorizați (Fig.5).
Factorii direct implicați în execuție (executant, diriginte de șantier, responsabil tehnic cu
execuția autorizat), prezenți aproape permanent în șantier, reprezintă 57 % din totalul
participanților la sondaj. Aceștia au fost ușor de găsit și au acceptat participarea la sondaj.
14
CAPITOLUL 2- DATE STATISTICE, STUDIU DE CAZ CARE FUNDAMENTEAZĂ
CERCETAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
8; 11%
9; 13%
13; 19%17; 24%
14; 20%
9; 13%Investitor
Beneficiar
Proiectant
Executant
Diriginte de șantier
R.T.E.A.
Fig.5 Situația categoriilor de participanți la sondaj
Lucrările de construire la care participă cei care au răspuns la sondaj sunt din categoria
clădirilor care au între două și nouă niveluri. Dintre acestea 11 au un nivel (reprezentând
15,7%), 25 au între două și trei niveluri (reprezentând 35,7%), 20 au între patru și nouă niveluri
(reprezentând 28,6%), 14 au peste zece niveluri (reprezentând 20%).
Majoritatea celor care au răspuns la chestionar participă sau au participat la realizarea
clădirilor cu două până la nouă niveluri, reprezentând 84,3% din total. 25% dintre respondenți
participă sau au participat la realizarea clădirilor cu două și trei niveluri.
La lucrările de construire la care participă, 91,4% dintre cei care au răspuns la chestionar
declară că este cunoscut nivelul de calitate ce trebuie atins conform prevederilor din contract. Au
răspuns afirmativ, din totalul investitorilor 87,5%, din totalul beneficiarilor 77,8%, din totalul
proiectanților 92,3%, din totalul executanților 94,1%, din totalul diriginților de șantier 92,9% și
100% dintre responsabilii tehnici cu execuția autorizați. Din totalul de 70 de participanţi un
procent de 8,6% au declarat că nu cunosc nivelul de calitate care trebuie atins conform
prevederilor din contractul de execuție (Fig.6).
Majoritatea specialiștilor în domeniu (diriginți de șantier, responsabili tehnici cu execuția
autorizați) au răspuns afirmativ, cu o singură excepție. În formularul completat pentru sondaj,
fără a fi solicitată în mod expres, dirigintele de șantier a făcut următoarea remarcă: ”este concept
greu de gestionat de constructor”.
Referitor la cunoașterea nivelului de calitate care trebuie atins conform prevederilor
proiectelor tehnice și detaliilor de execuție, 88,6% din cei 70 de participanţi la sondaj, au răspuns
că știu ce nivel de calitate care trebuie realizat la fiecare categorie de lucrări conform
prevederilor proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție.
Dintre aceștia 9,7% sunt investitori, 11,3% sunt beneficiari, 17,7% sunt proiectanți,
25,8% sunt executanți, 21% sunt diriginți de șantier, 14,5% sunt responsabili tehnici cu execuția
autorizați. Din totalul de 70 de participanţi 11,4% au declarat că nu cunosc nivelul de calitate
care trebuie atins conform prevederilor proiectelor tehnice și detaliilor de execuție.
Se observă că toţi responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi au dat răspunsuri afirmative.
75% dintre investitori, 77,8% dintre beneficiari, 84,6% dintre proiectanți, 94,1% dintre
executanți, 92,9% dintre diriginții de șantier au dat răspunsuri afirmative.
În medie 91,6% dintre specialiștii în domeniu, proiectanții, executanții, diriginții de
șantier, responsabilii tehnici cu execuția autorizați, au răspuns afirmativ.
Ceilalți participanți, investitorii și beneficiarii, au răspuns afirmativ în medie 76,4%.
15
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
89
13
17
14
9
7 7
12
16
13
9
12
1 1 1
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Participanti Raspuns afirmativ Raspuns negativ
Investitor
Beneficiar
Proiectant
Executant
Diriginte de șantier
R.T.E.A.
Fig.6 Situația cunoașterii nivelului de calitate care trebuie atins conform prevederilor din
contractul de execuție
92,8% dintre cei care au răspuns la sondaj şi care sunt implicaţi în lucrările de construire
au declarat că ştiu ce conține cartea tehnică a construcției.
Dintre cei care au dat răspuns afirmativ 9,3% sunt investitori, 13,8% sunt beneficiari,
18,5% sunt proiectanți, 23,1% sunt executanți, 21,5% sunt diriginți de șantier, 13,8% sunt
responsabili tehnici cu execuția autorizați. Din total, 7,2% au declarat că nu cunosc ce conține
cartea tehnică a construcției. Au răspuns afirmativ 75% dintre investitori, 92,3% dintre
proiectanți, 88,2% dintre executanți. La această întrebare remarcăm răspunsurile negative date de
doi executanţi şi un proiectant. Consemnăm și valoarea de 100% răspunsuri afirmative date de
beneficiari, diriginți de șantier și responsabili tehnici cu execuția autorizați.
În medie 92% dintre specialiștii în domeniu, executanții, diriginții de șantier,
responsabilii tehnici cu execuția autorizați, au răspuns afirmativ.
La lucrările de construire la care participă, declară că știu ce documente care atestă
calitatea trebuie să fie întocmite, 91,4% dintre cei chestionați. Au răspuns afirmativ, 100% dintre
executanți, diriginți de șantier și responsabili tehnici cu execuția autorizați. 75% dintre
investitori, 77,8% dintre beneficiari și 84,6% dintre proiectanți au răspuns afirmativ. Per total,
8,6% au declarat că nu știu ce documente care atestă calitatea trebuie să fie întocmite (Fig.7.). În
medie 96,15% dintre specialiștii în domeniu (proiectanții, executanții, diriginții de șantier,
responsabilii tehnici cu execuția autorizați), au răspuns afirmativ.
Remarcăm că doi dintre proiectanți au declarat că nu știu ce documente urmează a fi
întocmite, situație oarecum paradoxală având în vedere că ei întocmesc documentația în baza
căreia se vor executa lucrările de construire și tot ei sunt cei care vor stabili nivelul minim de
calitate.
La lucrările de construire la care participă, 95,7% dintre cei chestionați, declară că știu
cine trebuie să participe la verificare și cine întocmește documentele care atestă calitatea
lucrărilor executate.
Au răspuns afirmativ, 100% dintre proiectanți, diriginți de șantier și responsabili tehnici
cu execuția atestați, 94,1% dintre executanți, 87,5% dintre investitori, 88,9% dintre beneficiari.
4,3% dintre cei care au completat chestionarul au declarat că nu știu cine trebuie să facă
verificările și cine trebuie să întocmească documentele urmare a verificărilor făcute.
16
CAPITOLUL 2- DATE STATISTICE, STUDIU DE CAZ CARE FUNDAMENTEAZĂ
CERCETAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
89
13
17
14
9
6 7
11
17
14
9
2 2 20 0 00
5
10
15
20
Participanti Raspuns
afirmativ
Raspuns
negativ
Investitor
Beneficiar
Proiectant
Executant
Diriginte de șantier
R.T.E.A.
Fig.7 Situația cunoașterii documentelor care urmează a fi întocmite
Dintre cei care au dat răspuns afirmativ 10,4% sunt investitori, 12% sunt beneficiari,
19,4% sunt proiectanți, 23,9% sunt executanți, 20,9% sunt diriginți de șantier, 13,4% sunt
responsabili tehnici cu execuția autorizați.
Forma graficului din Figura 8 este relevantă pentru răspunsurile date de participanți la
intrebarea privind nominalizarea responsabililor cu întocmirea documentelor care atestă calitatea
lucrărilor executate. Observăm două maxime, la diriginți de șantier și executanți prin
responsabilii tehnici cu execuția autorizați. Făcând abstracție de maxim, observăm că investitorii,
proiectanții, executanții prin șefii punctelor de lucru și consultanții, din punct de vedere al
investitorilor, beneficiarilor, proiectanților, executanților, diriginților de șantier și responsabililor
tehnici cu execuția autorizați, ar trebui să participe la verificarea și întocmirea documentelor care
atestă calitatea lucrărilor executate.
2
6
3 4 5
2
7
22
5
3
5
3 2
6
1
1
9
1
5
8
1
7
3
6
4
1
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Intocmește
investitorul
Întocmește dirigintele
de șantier
Întocmește
proiectantul
Întocmește
executantul prin Ș.P.L.
Întocmește
executantul prin
R.T.E.A.
Întocmește
consultantul
R.T.E.A.
Diriginte de șantier
Executant
Proiectant
Beneficiar
Investitor
Fig.8 Cine este responsabil cu întocmirea documentelor care atestă calitatea lucrărilor executate
17
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Dintre toți participanții la sondaj, două persoane nu au făcut precizări în ce privește
nominalizarea responsabililor cu întocmirea documentelor.
La întrebarea dacă documentele care atestă calitatea lucrărilor executate fac referiri la abateri,
au răspuns afirmativ 64,3% dintre participanții la sondaj, respectiv 75% dintre investitori, 66,7%
dintre beneficiari, 69,2% dintre proiectanți, 52,9% dintre executanți, 64,3% dintre diriginții de
șantier și 66,7% dintre responsabilii tehnici cu execuția autorizați. 35,7% au răspuns că
documentele care atestă calitatea lucrărilor executate nu fac referiri la abateri (Fig.9).
47,1% dintre executanți și 30,8% dintre proiectanți au declarat că documentele nu fac
referiri la abateri.
În medie 28,6% este procentul specialiștilor în construcții și 70,8% procentul
investitorilor și beneficiarilor care au declarat că documentele nu fac referiri la abateri.
Din totalul celor care au răspuns afirmativ, 13,3% sunt investitori, 13,3% sunt beneficiari,
20% sunt proiectanți, 20% sunt executanți, 20% sunt diriginți de șantier, 13,4% sunt responsabili
tehnici cu execuția autorizați.
Participanții la sondaj au fost întrebați dacă știu care sunt abaterile admise. Din totalul
participanților 78,6% au răspuns afirmativ (Fig.10).
Dintre aceștia 7,3% sunt investitori, 9,1% sunt beneficiari, 20% sunt proiectanți, 23,6%
sunt executanți, 25,5% sunt diriginți de șantier, 14,5% sunt responsabili tehnici cu execuția
autorizați.
8
9
13
17
14
9
6 6
9 9 9
6
2
3
4
8
5
3
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Participanti Raspuns afirmativ Raspuns negativ
Investitor
Beneficiar
Proiectant
Executant
Diriginte de șantier
R.T.E.A.
Fig.9 Documentele care atestă calitatea lucrărilor executate fac referiri la abateri
50% dintre investitori, 55,6% dintre beneficiari, 84,6% dintre proiectanți, 76,5% dintre
executanți, 100% dintre diriginții de șantier și 88,9% dintre responsabililii tehnici cu execuția
autorizați au răspuns afirmativ.
În medie 87,5% este procentul specialiștilor în construcții (proiectanții, executanții,
diriginții de șantier, responsabilii tehnici cu execuția autorizați) și 52,8% procentul investitorilor
și beneficiarilor care au declarat că știu abateri/ toleranțe pentru obiectivul la care participă.
Remarcăm procentul de 100% al diriginților de șantier care au răspuns că știu abaterile
pentru obiectivul la care participă.
Pentru a obține informații despre nivelul cunoașterii și pentru a pune în evidență
rezultatul la cele două întrebări anterioare, participanților la sondaj li s-a cerut să scrie o abatere
stabilită prin proiect pentru lucrarea la care participă.
18
CAPITOLUL 2- DATE STATISTICE, STUDIU DE CAZ CARE FUNDAMENTEAZĂ
CERCETAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
8
4 4
9
54
13
11
2
17
13
4
14 14
0
98
1
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Participanti Raspuns afirmativ Raspuns negativ
Investitor
Beneficiar
Proiectant
Executant
Diriginte de șantier
R.T.E.A.
Fig.10 Situaţia cunoaşterii de către participanţi a abaterilor
Rezultatul a fost surprinzător. Formele diagramelor de la Figura 21 și Figura 22 practic s-
au inversat în Figura 23. Rezultatele obținute arată că 21,4% au scris o toleranță iar 79,6% nu au
scris nimic sau au scris un text fără relevanță. Pentru situaţia din Figura 11, au fost luate în calcul
toate răspunsurile scrise (inclusiv cele cu valori greşite) care făceau referire la element şi
valoarea abaterii.
89
13
17
14
9
01
3
5
2
4
8 8
10
12 12
5
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Participanti Raspuns afirmativ Raspuns negativ
Investitor
Beneficiar
Proiectant
Executant
Diriginte de șantier
R.T.E.A.
Fig.11 Situaţia enumerării unei abateri de către participanţii la sondaj
100% dintre investitori, 88,9% dintre beneficiari, 76,9% dintre proiectanți, 70,6% dintre
executanți, 85,7% dintre diriginții de șantier și 55,6% dintre responsabilii tehnici cu execuția
autorizați nu au scris nicio abatere. În medie 72,2% este procentul specialiștilor în construcții
(proiectanții, executanții, diriginții de șantier, responsabilii tehnici cu execuția autorizați) și
94,45% procentul investitorilor și beneficiarilor care nu au știu nicio abatere pentru obiectivul la
care participă.
Participanții la sondaj au fost rugați să spună dacă prin cunoașterea la începutul execuției
lucrărilor a totalității activităților de verificare, a abaterilor și a documentelor care trebuiesc
întocmite, calitatea lucrărilor ar fi alta (Fig.12).
În urma răspunsurilor obținute s-a stabilit că 79,3% dintre participanți au răspuns
afirmativ, respectiv 12,1% investitori, 10,3% beneficiari, 22,4% proiectanți, 20,7% executanți,
19% diriginți de șantier, 15,5% responsabili tehnici cu execuția autorizați.
87,5% dintre investitori, 66,7% dintre beneficiari, 100% dintre proiectanți, 76,5% dintre
executanți, 78,6% dintre diriginții de șantier și 100% dintre responsabilii tehnici cu execuția
autorizați s-au pronunțat că prin cunoașterea la începutul execuției lucrărilor a totalității
19
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
activităților de verificare, a abaterilor și a documentelor care trebuiesc întocmite, nivelul de
calitate al lucrărilor executate ar fi altul.
89
13
17
14
9
76
1312
11
9
1
3
0
5
3
00
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Participanti Raspuns afirmativ Raspuns negativ
Investitor
Beneficiar
Proiectant
Executant
Diriginte de șantier
R.T.E.A.
Fig.12 Situaţia creşterii calităţii lucrărilor dacă se cunosc de la început abaterile și
documentele care urmează a fi întocmite
Reținem procentul de 100% al răspunsurilor afirmative date de proiectanți și responsabilii
tehnici cu execuția autorizați. În medie 88,8% este procentul specialiștilor în construcții,
proiectanți, executanți, diriginți de șantier, responsabili tehnici cu execuția autorizați) și 77,1%
procentul investitorilor și beneficiarilor care au răspuns afirmativ la această întrebare. Dintre cei
care au răspuns la sondaj, 85,7% au spus că poate fi cuantificată calitatea. 100% dintre
investitori, 77,8% dintre beneficiari, 92,3% dintre proiectanți, 88,2% dintre executanți, 78,6%
dintre diriginții de șantier și 66,7% dintre responsabili tehnici cu execuția autorizați au răspuns
afirmativ. În medie 81,5% este procentul specialiștilor în construcții (proiectanți, executanți,
diriginți de șantier, responsabili tehnici cu execuția autorizați) și 85,1% procentul investitorilor și
beneficiarilor care au răspuns afirmativ la această întrebare.
Prin cuantificare calității lucrărilor executate sub forma unui punctaj, investitorul,
beneficiarul, utilizatorul ar avea la îndemână un instrument simplu de evaluarea a lucrărilor
executate (Fig.13.). S-au pronunțat în favoare 90% dintre participanții la sondaj.
Din total au răspuns afirmativ, 100% dintre proiectanţiii, 87,5% dintre investitori, 88,9%
dintre beneficiari, 94,2% dintre executanţi, 92,9% dintre diriginţii de şantier.
89
13
17
14
9
78
13
16
13
6
1 10
1 1
3
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Participanti Raspuns afirmativ Raspuns negativ
Investitor
Beneficiar
Proiectant
Executant
Diriginte de șantier
R.T.E.A.
Fig.13 Cuantificarea sub forma unui punctaj poate fi o măsură a calităţii
Excluzând răspunsurile responsabililor tehnici cu execuţia autorizaţi, media răspunsurilor
afirmative (cei care au fost de acord că se poate măsura calitatea prin acordarea unui punctaj)
este de 92,7%.
20
CAPITOLUL 2- DATE STATISTICE, STUDIU DE CAZ CARE FUNDAMENTEAZĂ
CERCETAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Prin sondaj s-a cerut participanţilor să estimeze, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă
foarte puțin iar 10 înseamnă foarte mult, cantitatea informațiilor din domeniul construcțiilor
(legi, hotărâri, ordine, norme, normative, reglementări tehnice…etc. ). Marea majoritate a
participanţilor au apreciat cantitatea informațiilor din domeniul construcțiilor ca fiind foarte mare
(54%). Dintre aceștia avem, 87,5% dintre investitori, 88,9% dintre beneficiari, 76,9% dintre
proiectanți, 76,5% dintre executanți, 78,6% dintre diriginții de șantier, 55,6% dintre R.T.E.A.
2.3. Domeniul și utilitatea cercetării
Coroborând rezultatele analizelor statistice obținute din cele două surse independente,
raportul de activitate al Inspectoratului Județean în Construcții Iași și sondajul efectuat cu
participarea celor implicați în realizarea lucrărilor de construire, putem concluziona că: toți
factorii implicați în realizarea lucrărilor de construire încalcă reglementările sau prevederile
legale; instituțiile abilitate ale statului constată neconformitățile și aplică sancțiuni; cei care
participă direct la realizarea lucrărilor de construire clădiri declară că știu nivelul de calitate care
trebuie atins conform contract, nivelul de calitate care trebuie atins pentru fiecare categorie de
lucrări conform prevederilor proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție pentru lucrarea
respective, cunosc conținutul cărții tehnice a construcției, cunosc ce documente care atestă
calitatea trebuie să fie întocmite și cine trebuie să întocmească aceste documente, cunosc
conținutul documentelor care atestă calitatea lucrărilor executate privitor la abateri, cunosc și
abaterile admise la lucrările la care participă; nivelul cunoașterii (de către factorii implicați)
abaterilor stabilite prin proiect la lucrările de construire la care partipă este redus; toți factorii
implicați în realizarea lucrărilor de construire spun că se poate cuantifica calitatea printr-un
punctaj iar prin cunoașterea la începutul execuției lucrărilor a totalității activităților de verificare,
a abaterilor și a documentelor care trebuiesc întocmite, se poate asigura predictibilitatea; volumul
informațiilor (din punct de vedere cantitativ) privind legislația, normele și normativele în vigoare
în domeniul construcțiilor este foarte mare.
În baza celor enumerate anterior, în lipsa literaturii de specialitate (privind
predictibilitatea și cuantificarea calității), se poate concluziona că pentru construcția clădirilor
este necesară studierea modului în care se realizează predictibilitatea și cuantificarea activităților
specifice calității.
21
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Capitolul 3
Analiza pe categorii de lucrări
Deoarece domeniul este foarte vast, cu multe variabile, în această lucrare, pentru a
susține ideile, în conformitate cu criteriile enumerate anterior, am ales clădirile cu infrastructura
formată din fundații din beton, beton armat, suprastructura din zidărie portantă, cadre din beton
armat sau structură mixtă (zidărie și beton armat).
Pentru aceste tipuri de clădiri am identificat și studiat următoarele categorii de lucrări:
terasamente, cofraje, armare, beton, beton armat, hidroizolaţii, zidării, învelitori, sistem
termoizolant cu polistiren.
Vom exemplifica făcând o analiză asupra acestor categorii de lucrări.
În cadrul cercetării nu au fost identificate studii de specialitate prin care să fie propuse
modele de evaluare prin punctaj a calității lucrărilor de construcții. Majoritatea documentelor
publicate se referă la sistemul calității, la managementul calității, la costurile calității, la
optimizări…etc.
Practic la momentul actual există înregistrări care ”inventariază” la nivel de șantier
îndeplinirea în anumite limite a unor exigențe de performanță ale ”execuției lucrărilor ascunse”
fără să se evalueze impactul nivelului de calitate al acestora (a modului cum au fost executate)
asupra satisfacerii cerințelor fundamentale ale construcțiilor și îndeplinirii exigențelor de
performanță.
Pentru a exemplifica considerăm că a fost turnat beton în elementele structurale verticale
de la parter. După decofrare se constată că o parte din elemente au defecte. În conformitate cu
prevederile Normativului C149/1987, vor fi parcurse etapele care sunt necesare pentru a fi
remediat defectul constatat. Se pune problema dacă construcția finalizată, la care finisajele sunt
terminate, îi pot transmite ”investitorului”, în timp util, mesajul că ”nu-i perfectă lucrarea de
construire” astfel încât acesta, în cunoștință de cauză, să ia decizii. Fac din nou analogie cu alte
domenii, spre exemplu domeniul auto unde o mașină scoasă din fabrică, fără km parcurși, lovită
din greșeală la transport și reparată, nu mai are aceeași valoare ca una nouă fără lovituri. În
condițiile enumerate anterior, ”investitorul” este îndreptățit să plătească mai puțin?
Realizând un punctaj pentru fiecare categorie de lucrări și un punctaj final, ”investitorul”
poate lua o decizie. Deoarece nu toate lucrările de construire pot avea un punctaj maxim (datorită
materialelor cu nivel de calitate divers), atunci este necesar ca ”investitorul” să-și asume lucrările
de construire cu punctajul acceptat. Astfel, un punctaj ”7”, presupune o anume calitate a
materialului la finisaj, eventuale abateri ale unor elemente pe măsura execuției lucrărilor (fără a
depăși valoarea maximă admisibilă), punctaj acceptabil pentru construcțiile agrozootehnice.
Stabilim, ca ipoteză de lucru, că nivelurile de calitate ale materialelor utilizate vor
influența direct punctajul final. Aceasta nu exclude posibilitatea studierii și a variantei în care,
prin tema de proiectare (cea care sintetizează și transpune cerințele/exigențele utilizatorului), se
indică materiale a caror calitate e de, să zicem, nota 7. În această ipoteză, atâta timp cât
materialul satisface performanțele prescrise pentru respectivul produs, odată cu îndeplinirea
tuturor cerințelor/ exigențelor vom avea punctaj maxim.
Odată stabilite criteriile pentru fiecare nivel de performanță, vom avea implicit și valorile
admisibile pentru îndeplinirea cerințelor de calitate. Îndeplinirea cerințelor de calitate asigură
satisfacerea exigențelor utilizatorilor.
În șantier, respectând reglementărilor tehnice în vigoare (ex: C56/1985, NE012/2-2010,
etc.), au fost identificate următoarele tipuri de documente care urmează a fi completate:
- Realizare predare- primire amplasamentu si borne de reper prin Proces- verbal;
- Verificare trasare lucrări prin Proces- verbal;
22
CAPITOLUL 3 – ANALIZA PE CATEGORII DE LUCRĂRI
- Verificarea cotei de fundare prin Proces- verbal;
- Verificare natura teren de fundare prin Proces- verbal;
- Verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse prin Proces- verbal;
- Verificarea aspectului betonului după decofrare şi poziţionarea golurilor tehnologice şi de
instalaţii prin Proces- verbal;
- Proces verbal de recepție calitativă;
- Condica pentru evidenţă betoanelor turnate;
- Buletin unic pe lucrare privind rezultatele încercărilor pe probe de beton prelevate la
șantier;
- Proces- verbal de recepție a infrastructurii;
- Proces- verbal de recepție a structurii;
- Receptia la terminarea lucrărilor prin Proces- verbal de recepție;
- Recepție finală prin Proces- verbal.
Conținutul acestor documente tipizate, întâlnite în șantier în majoritatea cazurilor, se
referă la: identificarea executantului, data întocmirii documentului, obiect/lucrare, partea din
lucrare verificata, identificarea elementelor (porțiune, ax, cotă, etc.), prevederile proiectului,
concluzii, cine a efectuat verificarea din partea executantului, investitorului și, după caz, a
proiectantului.
Prin semnarea și atașarea la Cartea tehnică a unei construcții a documentului care
certifică calitatea, se presupune că au fost făcute toate verificările și sunt îndeplinite condițiile
stabilite prin proiect, cu respectarea normelor, normativelor și legislației în vigoare.
Prin conţinutul său, cercetarea încearcă să se constituie drept ghid care să fie la îndemâna
participanţilor la realizarea construcţiilor în ceea ce priveşte soluţionarea unor probleme vag
definite în literatura de specialitate (de natură tehnică ori reglementări), după cum urmează:
- Care sunt verificările care trebuiesc făcute?
- Facem numai verificările trecute în P.C.C.V.I.?
- Cu ce comparăm valorile obținute?
- Poate o construcție la care abaterile dimensionale sau constructive sunt la limita admisă
să fie recepționată?
- Două construcții făcute după același proiect, dar la care diferă foarte mult abaterile,
anume, la una abaterile sunt la limita maximă iar la cealaltă abaterile aproape nu există,
pot avea aceeași valoare?
- Cine ar putea să stabilească ”valoarea”? Investitorul, proiectantul, executantul,
utilizatorul?
Pentru aceasta, în această lucrare s-a propus stabilirea tipurilor de documente care trebuiesc
întocmite, conținutul acestora, așa încât să dovedească efectuarea verificărilor care să conducă la
obținerea unor lucrări de construire care să îndeplinească cerințele de calitate stabilite prin
proiect în conformitate cu normele, normativele, legislația în vigoare, pentru care să se poată
stabili, în momentul efectuării verificărilor, și după caz prin măsurători, un punctaj de la 1 la 10,
unde punctajul notat cu “1” este minim și înseamnă nesatisfăcător/inacceptabil iar punctajul
notat cu “10” este maxim și înseamnă foarte bun. Pentru a fi acceptate, lucrările de construire
trebuie să aibă cel puţin punctajul notat cu ”5”, punctaj impus de respectarea condiţiilor minime
de calitate stabilite prin lege, norme şi normative în vigoare. Valoarea minimă stabilită pentru a
fi acceptate lucrările de construire poate fi stabilită prin contract, caz în care, investitorul, poate
impune anumite valori.
În baza unor checklist-uri realizate pentru fiecare dintre categoriile de lucrări enumerate
anterior, sunt arătaţi pașii care trebuiesc parcurși, respectiv, verificările și documentele care
trebuiesc întocmite înainte, în timpul și după finalizarea unei categorii de lucrări.
Pentru categoria de lucrări terasamente s-a exemplificat metoda de calcul. Este realizată
o schema logică, care arată principiul prin care se poate stabili un punctaj.
23
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
3.1. Terasamente
Terasamentele pot fi definite ca ansamblul lucrărilor constând în modificarea formei
naturale a pământului, servind ca bază, în vederea realizării unei construcții.
3.1.1. Terasamente- situația existentă
În șantier, respectând cerințele normativelor (C56/1985, NE012/2-2010, C169/1988,
C159/1989) se fac următoarele activități/verificări și se întocmesc următoare documente:
- Investitorul, proiectantul, executantul și, după caz, reprezentanții deținătorilor de utilități
vor proceda la predarea- primirea amplasamentului, vor trasa reperele și cota zero. Va fi
întocmit Proces- verbal de predare- primire amplasament;
- Investitorul și executantul vor trasa lucrările de terasamente pe ansamblu și pe obiect. Va
fi întocmit Proces- verbal;
- Investitorul și executantul vor face verificarea dimensiunilor și cotelor de nivel la
terminarea lucrărilor de săpături pentru fundații. Va fi întocmit Proces- verbal;
- Executantul, prin încercarea probelor de laborator sau prin încercare la penetrare statică
sau dinamică, va stabili, pentru cota de fundare atinsa, natura terenului;
- Investitorul, proiectantul și executantul vor verifica concordanta intre natura terenului la
atingerea cotei de fundare stabilită prin proiect/ studiu geotehnic și rezultatele de la
încercările de laborator. Va fi întocmit Proces- verbal in care se va consemna ca s-a facut
verificarea naturii terenului. Dacă la cota de nivel din proiect, natura terenului este
diferită de cea avuta în vedere la proiectare, lucrările vor continua numai pe baza
dispoziției scrise a proiectantului;
Acolo unde este cazul, investitorul și executantul vor face verificarea consolidării
terenului de fundare prin realizarea umpluturilor (perne) de pământ, nisip, balast, pietriș, piatră
spartă etc, pe care urmează să se așeze direct fundațiile. Vor fi făcute verificări ale documentelor
care atestă calitatea materialului utilizat pentru umplutură, corespondența cu cerințele proiectului
în ce privește tipul materialului, respectarea tehnologiei de compactare și atingerea gradului de
compactare. Va fi întocmit Proces- verbal de lucrări ascunse în care sunt consemnate toate
buletinele de încercare și rezultatele verificărilor realizate pe toată grosimea umpluturilor
(pernei). Dacă este cazul vor fi luate măsuri de menținere a platformei în stare uscată.
După terminarea săpăturii, inclusiv în cazul realizării consolidării terenului de fundare,
investitorul, proiectantul și executantul vor face retrasarea generală a fundației înainte de
începerea lucrărilor de armare și cofrare. Va fi întocmit Proces- verbal de recepţie calitativă a
lucrărilor executate.
În șantier, toate activitățile/ verificările prezentate anterior, pentru un executant al
lucrărilor de construire care are sistem propriu de asigurare a calității realizat/ implementat/
certificat, sunt realizate.
Ce nu este consemnat? Toate procesele- verbale întocmite în șantier nu consemnează
abaterile constatate, nu stabilesc un punctaj care să arate investitorului care este calitatea
lucrărilor realizată funcție de o referință prestabilită și nu conțin referiri la toate verificările care
au fost făcute pe măsura execuției lucrărilor și la sfârșitul fiecărei etape de lucru.
Care referință? Proiectantul ar trebui să stabilească prin proiect, cu respectarea legislației,
normelor și normativelor în vigoare, nivelul de calitate care trebuie atins, definind abaterile în
care trebuie să se încadreze fiecare tip de lucrare.
Abaterile pot fi valori sau înscrisuri obligatorii care să dovedească calitatea manoperei
sau a materialelor utilizate.
24
CAPITOLUL 3 – ANALIZA PE CATEGORII DE LUCRĂRI
3.1.2. Terasamente- abateri
După activitatea de predare- primire amplasament, după stabilirea reperelor fixe și a cotei
zero, după efectuarea trasării, etc. se poate trece la efectuarea lucrărilor de terasamente.
Premergător oricăror lucrări se va verifica trasarea în ansamblu şi pentru fiecare obiect
(după caz).
Pentru trasări, abaterile admise sunt de ±2cm pentru lungimi pana la 50m, ±3cm pentru
lungimi pana la 100m, ±4cm pentru lungimi pana la 150m, ±5cm pentru lungimi pana la 250m.
În cazul în care panta este mai mare de 3° dar mai mica sau egală cu 10° se va lua un spor
de 25% la calculul abaterilor.
În cazul în care panta este cuprinsă între 10° și 15° se va lua un spor de 50% la calculul
abaterilor. În cazul în care panta este mai mare de 15° atunci abaterile se vor majora cu 100%.
La umpluturile din pământ, nisip, balast, cat si pentru cele din pietriş si piatră spartă
realizate pentru îmbunatațirea terenului de fundare, se va urmări calitatea materialului utilizat,
abaterea maxima va fi de 5% faţă de componentele de sorturi stabilit. Se va verifica gradul de
compactare prin determinări pe toată grosimea pernei, minim o determinare pentru fiecare
material compactat și strat elementar prevăzut, la fiecare 20 m3. Abaterea medie admisă este de -
2% față de gradul de compactare consemnat în proiect
În sensul acestei lucrări, sunt considerate abateri:
- lipsa documentului care dovedește efectuarea verificării la predarea- primirea amplasamentului,
respectiv Proces- verbal de predare- primire amplasament;
- lipsa Procesului- verbal care sa arate ca s-a facut verificarea naturii terenului atunci cand s-a
ajuns la cota de fundare;
- lipsa Procesului- verbal pentru verificare la atingerea cotei de nivel stabilită prin proiect;
- lipsa dispoziției scrise a proiectantului pentru cazul în care la cota de nivel stabilită prin proiect,
natura terenului nu corespunde cu cea avuta în vedere la proiectare.
Abaterile enumerate anterior nu sunt limitative.
3.1.3. Terasamente- concluzii și interpretarea rezultatelor
Ținând cont de cele prezentate anterior, această lucrare, la capitolul contribuții personale,
va face o exemplificare pentru cuantificarea performanței/ calității efective a lucrărilor
executate, pentru terasamente. Se propune realizarea de fișe, care urmează a fi completate pe
măsura executării lucrărilor, cu referire la investitor, autorizație de construire, executant,
verificări care urmează a fi făcute, documente care se întocmesc, abaterea limită stabilită,
abaterea constatată, data efectuării verificării și a întocmirii documentelor, participanții la
verificare și punctajul obținut atunci când a fost îndeplinită cerința.
3.2. Cofrarea
Putem defini cofrarea ca fiind totalitatea operațiunilor de așezare, fixare şi susţinere a
materialelor necesare pentru a obţine, conform unui tipar prestabilit, dintr-un material de
construcţie în stare fluidă care urmează a se întări, forma dorită.
3.2.1. Cofraj- situația existentă
În șantier, au fost identificate următoarele activități/verificări și documente care se
întocmesc:
25
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
- Cofrajele sunt primite si depozitate în șantier;
- Investitorul si executantul verifică lucrările de cofrare executate. Acestea trebuie să
corespundă prevederilor proiectului și prescripțiilor tehnice. Va fi întocmit Proces- verbal
de recepție calitativă.
Majoritatea documentelor, privind cofrarea, existente la Cartea tehnică a construcției fac
referiri la beneficiar, obiectiv, numar și data întocmirii, faza de lucrare supusă verificării,
elemente de identificare, baza verificării, concluzii, numele- prenumele, funcția si semnătura
celor care au participat la verificare. În cele mai multe cazuri, în practică, armarea şi cofrarea fac
obiectul unei singure verificări fiind întocmit un singur proces- verbal.
3.2.2. Cofrare – abateri
Atunci când ne referim la abateri admisibile la cofraje ținem cont de formă, mărimea
cofrajului, cota pentru fundul cofrajului, poziționarea față de axe pe toate direcțiile.
Prin proiect și caiete de sarcini se stabilesc valori pentru toate abaterile cofrajelor. Putem
stabili ca abaterea de la planeitate pentru fundul săpăturii și de la verticală pentru pereții
săpăturii să fie ±24mm.
Normativul NE012/2-2010 definește clase de toleranță pentru suprafețele plane ale
elementelor: la planeitate, Clasa TS, III; la denivelări locale, Clasa TN, I.
Din perspectiva acestei lucrări considerăm abatere lipsa de la Cartea tehnică a
Procesului- verbal de receptie pentru cofraj. Existența Procesului- verbal de receptie pentru
cofraj dar fără referiri la etanșeitate, închidere corectă, dimensiuni, poziție goluri, alcătuirea
sprijinirilor, a susținerilor, utilizarea agenților de decofrare, reprezintă abatere.
3.2.3. Cofrare – concluzii și interpretarea rezultatelor
Proiectantul ar trebui să stabilească, prin proiect, nivelul de calitate care trebuie atins,
definind abaterile în care trebuie să se încadreze, respective referiri la calitatea suprafeţelor care
urmeaza a fi obţinute la fiecare tip de lucrare.
La capitolul contribuții personale se va face o exemplificare pentru cuantificarea
performanței/ calității efective a lucrărilor executate pentru cofrare.
3.3. Armare
Putem defini armarea ca fiind totalitatea operațiunilor de așezare și fixare a unei armături,
o cantitate procentuală dintr-o piesă de beton armat, raportată la suprafața utilă a secțiunii de
beton a piesei.
În șantier, au fost identificate următoarele activități/verificări și documente care se
întocmesc:
- Executantul lucrărilor de construire, la primirea în șantier a armăturilor, va recepționa calitativ
materialele;
- Armăturile vor fi depozitate în șantier;
- Investitorul, executantul și proiectantul vor proceda la verificarea armării. Aceasta trebuie să
corespundă prevederilor proiectului și prescripțiilor tehnice.
3.3.1. Armare- situația existentă
Majoritatea documentelor, privind armarea, existente la Cartea tehnică a construcției fac
26
CAPITOLUL 3 – ANALIZA PE CATEGORII DE LUCRĂRI
referiri la beneficiar, obiectiv, număr și data întocmirii, faza de lucrare supusă verificării,
elemente de identificare, baza verificării, concluzii, numele- prenumele, funcția si semnătura
celor care au participat la verificare.
3.3.2. Armare- abateri
În cazul armăturilor, Normativul pentru producerea betonului NE012/2-2010, definește
clase de toleranțe: la dimensiuni (pentru lungimi de tăiere, dimensiune totala şi parţiala): până
la 1,0 m: TD,VIII; peste 1,0 m: TD,IX; la rectilinitate: TR,IV; la unghiuri: TU,II (7)
La montarea armăturilor avem următoarele clasele de toleranţă:
- distanţele dintre barele de armătură la fundaţii pentru domeniul peste 1,0m (TD,IX), nu
mai mult de ±1 cm (se poate face un spor de 1,5cm);
- distanţele dintre barele de armătură la plăci şi pereţi pentru domeniul până la 1,0m
(TD,VIII), nu mai mult de ±0,5 cm;
- distanţele dintre barele de armătură la stâlpi şi grinzi pentru domeniul până la 1,0m, cu
maxim de ±0,3 cm (TD,VIII);
- distanţele dintre barele de armătură la etrieri, agrafe, frete pentru domeniul peste 1,0m
cu maxim de ±1 cm (TD,IX),;
Abaterile la acoperirea cu beton:
- pentru înalțimea elementului h ≤ 15,0 cm, abaterea admisă ±1 cm;
- pentru înalțimea elementului h = 40 cm, abaterea admisă - 1 / +1,5 cm;
- pentru înalțimea elementului h ≥ 250 cm, abaterea admisă - 1 / +2 cm.
Considerăm abatere lipsa de la Cartea tehnică a construcției a documentelor care atestă
calitatea materialelor și a lucrărilor de armare executate, respectiv lipsa Procesului- verbal de
receptie pentru lucrările care ajung ascunse.
Existența Procesului- verbal de receptie pentru lucrările care ajung ascunse dar fără
referiri la diametru, poziția, numărul armăturilor, diamentrul și distanța dintre etrieri, numărul și
calitatea legăturilor dintre bare, distanțieri, asigurarea acoperirii cu beton, prinderea și poziția
pieselor înglobate (unde este cazul), calitatea sudurilor (unde este cazul), reprezintă abatere.
3.3.3. Armare- concluzii și interpretarea rezultatelor
Ce nu este consemnat? Nu se regăsesc înregistrări privind efectuarea următoarelor
verificări:
- Existența certificatului de conformitate al oțelului- beton sau agrementul tehnic;
- Existența declarației de conformitate a oțelului beton;
- Existența certificatului de inspecție dat de producator sau de reprezentantul autorizat;
- Existența dosarului tehnic al produsului (după caz);
- Existența buletinelor de încercări;
- Etichetarea produselor;
- Depozitarea pe tipuri;
- Depozitarea pe diametre;
- Depozitarea așa încât să se evite condițiile care favorizează corodarea armăturii;
- Depozitarea așa încât să se evite murdărirea cu pamânt sau alte substanțe;
- Depozitarea așa încât să se asigure accesul și identificarea ușoară a fiecărui sortiment;
- Existența determinarilor de calitate făcute de executant/ prelucrător: tracțiune, îndoire
simplă, îndoire-dezdoire.
27
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Pentru toate verificările enumerate anterior, la Cartea tehnică nu găsim înregistrări iar
procesele- verbale întocmite în șantier nu consemnează abaterile constatate și nu stabilesc un
punctaj care să arate investitorului care este calitatea lucrărilor realizată funcție de referință.
Proiectantul ar trebui să stabilească, prin proiect, nivelul de calitate care trebuie atins,
definind abaterile în care trebuie să se încadreze fiecare tip de lucrare.
3.4. Beton, beton armat
Betonul este o masă foarte rezistentă, obţinută prin uscarea amestecului de agregate, liant,
apă şi alte substanțe.
Fiind unul dintre principalele materiale utilizate în construcția clădirilor, în literatura de
specialitate găsim definiții, clasificări, moduri de preparare diverse.
3.4.1. Beton, beton armat- situația existentă
În șantier, au fost identificate următoarele activități/verificări și documente care se
întocmesc:
- Executantul lucrărilor de construire, la primirea în șantier a betonului proaspăt pentru a fi
turnat, face verificări privind lucrabilitatea acestuia;
- Sunt prelevate probe pentru realizarea încercărilor de laborator;
- Turnarea betonului;
- Investitorul si executantul vor proceda la verificarea calităţii betonului după decofrare.
Betonul trebuie să corespundă prevederilor proiectului și prescripțiilor tehnice. Va fi
întocmit Proces- verbal de recepție calitativă.
Majoritatea documentelor, privind betonarea, existente la Cartea tehnică a construcției fac
referiri la beneficiar, obiectiv, număr și data întocmirii, faza de lucrare supusă verificării,
elemente de identificare, baza verificării, concluzii, numele- prenumele, funcția și semnătura
celor care au participat la verificare.
3.4.2. Beton, beton armat- abateri
Considerăm abatere:
- lipsa de la Cartea tehnică a construcției a Procesului- verbal de recepţie a probelor;
- lipsa de la Cartea tehnică a construcției a borderoului de transmitere a probelor;
- lipsa rezultatelor de laborator pentru încercările efectuate pe probele prelevate;
- lipsa Condicii de betoane sau necompletarea acesteia;
- lipsa Procesului- verbal pentru recepţie calitativă întocmit după decofrare;
- existența Procesului- verbal de receptie calitativa întocmit după decofrare dar fără referiri la:
o cum arata elementele, aratându-se dacă se întalnesc zone de beton
necorespunzătoare (necompactarea betonului, segregari etc.);
o dimensiunile secţiunilor transversale;
o distanţele dintre diferitele elemente;
o poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi fata de cele de la nivelul
imediat inferior);
o poziţia armăturilor înglobate în elemente ce se toarnă ulterior;
o poziţia golurilor de trecere (C56/1985);
- lipsa Procesului- verbal pentru recepţia structurii de rezistenţă din beton armat şi interpretarea
statistică a rezultatelor.
28
CAPITOLUL 3 – ANALIZA PE CATEGORII DE LUCRĂRI
3.4.3. Beton, beton armat – concluzii și interpretarea rezultatelor
Procesele- verbale existente la Cartea tehnică nu fac referire explicită la aspectul
elementelor, aratându-se dacă sunt zone de beton necorespunzatoare (necompactari, segregari,
etc.), dacă sunt abateri ale dimensiunilor secţiunilor transversale ale elementelor, dacă sunt
abateri la distanţele dintre diferite elemente, la poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme,
pereţi), la poziţia golurilor de trecere…etc.
3.5. Hidroizolaţii
Hidroizolaţia este o structura etanşă, omogena şi continuă de protecţie a elementelor sau
părţilor de construcţie împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidităţii naturale
a mediului ( NP040/2003, Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la
clădiri, M.O., Partea I nr.776bis, 2003).
Hidroizolaţiile pot fi din:
- membrane nearmate sau armate (cu armare, simplă/dublă, cuprinsă în masă, sau cu strat de
armare ca suport), cunoscute ca materiale hidroizolante bituminoase continue;
- membrane extruse sau calandrate, nearmate sau armate (cu armare simplă/dublă cuprinsă
în masă şi/sau cu sau fără strat de armare ca suport), cunoscute ca materiale hidroizolante
polimerice continue;
- materiale hidroizolante din mase omogene, polimerice sau bituminoase, cu sau fără
strat/straturi de armare, cu aplicare în unul sau mai multe straturi.
3.5.1. Hidroizolații- situația existentă
În șantier, au fost identificate următoarele activități/verificări și documente care se
întocmesc:
- Executantul lucrărilor de construire, la primirea în șantier a materialelor, face verificări
privind calitatea acestora. Acestea trebuie să corespundă prevederilor proiectului și
prescripțiilor tehnice. Va fi întocmit Proces- verbal de recepție calitativă;
- Este verificat stratul suport;
- Este realizată hidroizolaţia;
- Este realizată protecţia hidroizolaţiei (după caz);
- Investitorul si executantul vor proceda la realizarea probelor de etanşeitate (după caz).
Majoritatea documentelor, privind realizarea hidroizolaţiilor, existente la Cartea tehnică a
construcției fac referiri la beneficiar, obiectiv, număr și data întocmirii, faza de lucrare supusă
verificării, elemente de identificare, baza verificării, concluzii, numele- prenumele, funcția și
semnătura celor care au participat la verificare.
3.5.2. Hidroizolații- abateri
Sunt considerate abateri:
- lipsa Proceselor- verbale de recepției a materialelor în șantier;
- lipsa Proceselor- verbale de lucrări ascunse pentru recepţia stratului suport
(asperităţile suportului nu trebuie să depăşească ±5mm);
- lipsa Proceselor- verbale de lucrări ascunse pentru toate straturile succesive ale
hidroizolației;
29
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
- Procesul- verbal de receptie calitativa care nu face referire la verificarea stratului
suport, verificarea existenţei rosturilor de dilatare, verificarea corectării cu mortar a stratului
suport pentru asperităţi peste ±5mm (dacă este cazul), verificarea protejării prealabile a
termoizolaţiilor de polistiren (dacă este cazul), verificarea racordărilor între diverse suprafeţe
(după caz), verificarea respectării procedeelor şi reţetelor de preparare a materialelor in
şantier (soluţii, masticuri, etc), verificarea stării de umiditate a stratului suport amorsat,
verificarea lipirii corecte a foilor, verificarea lăţimii de petrecerea foilor, verificarea respectării
direcţiei de montare a foilor, verificarea realizării stratului de difuzie pe sub şorţuri, inclusiv
realizarea comunicării cu atmosfera, copertine sau tuburi, verificarea menţinerii nivelului
apelor freatice, în cazul izolaţiilor subterane (C56/1985);
- lipsa Proceselor- verbale pentru verificarea etanşeităţii hidroizolaţiilor prin inundare cu
apă (grosimea stratului de apă de 3.6 cm, timp de inundare 72 ore);
- lipsa Proceselor- verbale pentru verificarea etanşeităţii când avem presiunea hidrostatică
datorate apelor subterane;
- lipsa Proceselor- verbale pentru verificare atunci când nu se poate efectua proba prin
inundare.
3.5.3. Hidroizolaţii- concluzii și interpretarea rezultatelor
Procesele- verbale existente la Cartea tehnică nu fac referire explicită la existenţa
rosturilor de dilatare, la corectarea suprafețelor cu mortar de ciment (dacă este cazul), la
protejarea prealabilă a termoizolaţiilor de polistiren, la racordările între diverse suprafeţe…etc.
Chiar dacă aceste activităţi se execută în şantier, lipsa consemnării în documentele întocmite
poate creea suspiciuni.
3.6. Zidărie
Zidăria poate fi definită ca ansamblul neomogen de materiale, alcatuit din elemente rigide
numite blocuri/ fâșii/ plăci/ cărămizi și materiale sau elemente de legatură. Lucrările de zidărie
pot fi realizate din: cărămizi pline, blocuri goluri vertical, respectiv orizontale, blocuri din beton
cu agregat ușoar, blocuri și plăci din BCU, blocuri de piatră, cărămizi presate, inclusive cele din
sticlă, plăci, inclusive cele din ipsos și fosfogips pline și cu goluri, fâșii din beton celular
autoclavizat, fâșii, inclusive cele din ipsos, plăci, inclusive cele din azbociment, profile U de
sticlă, lut sau pământ stabilizat.
3.6.1. Zidărie- situația existentă
În șantier, respectând cerințele normativelor C56/1985, NE012/2-2010, P 100-1/2013, CR
6-2013...etc, se fac următoarele activități/verificări și se întocmesc următoare documente:
- Executantul lucrărilor de construire, la primirea în șantier a blocurilor/ fâșiilor/ plăcilor/
cărămizilor pentru zidărie, va recepționa calitativ materialele prin efectuarea de verificări ale
dimensiunilor, mărcii, clasei și a calității în conformitate cu condițiile tehnice avute in vedere
pentru fiecare material care urmează a fi pus în operă;
- Investitorul și executantul vor proceda la verificarea suportului premercator inceperii
executiei zidăriei. Acesta trebuie să fie in concordanta cu prevederile proiectului și prescripțiile
tehnice. Va fi întocmit Proces- verbal;
- Investitorul, executantul și proiectantul vor verifica trasarea premergător execuției
lucrărilor de zidărie. Va fi întocmit Proces- verbal;
30
CAPITOLUL 3 – ANALIZA PE CATEGORII DE LUCRĂRI
- Investitorul, executantul și proiectantul vor verifica calitatea lucrărilor de zidărie. Va fi
întocmit Proces- verbal de recepție calitativă.
În Figura 33 este prezentat un exemplu de Proces- verbal existent la Cartea tehnica, așa
cum este utilizat în prezent.
Se consider că pentru un executant al lucrărilor de construire care are sistem propriu de
asigurare a calității realizat/ implementat/ certificat, în șantier, toate activitățile/ verificările
prezentate anterior, sunt realizate.
3.6.2. Zidărie- abateri
Pentru zidărie considerăm următoarele:
- Abateri pentru dimensiunea rosturilor +5mm/ -2mm (mininm 5 măsurători pe fiecare
perete).
- Nu se admit rosturi neumplute.
Consistenţa mortarului trebuie să se încadreze între valorile (C56/1985):
• la zidărie, 8-13cm (cărămidă plină și blocuri din beton, inclusiv cu agregate ușoare sau grele)
• la zidărie, 7-8cm (cărămidă și blocuri cu goluri)
• la zidărie, 10-11cm (blocuri mici și plăci de BCA)
• la zidărie, 4-5cm (cărămidă de sticlă)
• la pasta de Ipsos, 11-13cm (plăci și fîșii de Ipsos).
Sunt tot abateri:
- lipsa de la Cartea tehnică a construcției a Procesului- verbal de recepţie calitativă a
materialelor ce urmează a fi utilizate (verificarea dimensiunilor, a mărcii, a clasei și
calităţii în funcție de condițiile tehnice cerute prin proiect pentru fiecare material);
- lipsa de la Cartea tehnică a construcției a Proceselor- verbale, care să ateste că
suportul corespunde prevederilor proiectului și prescripțiilor tehnice, si poate fi
executată zidăria;
- lipsa de la Cartea tehnică a construcției a Procesului- verbal de receptie calitativa
pentru lucrările care devin ascunse;
- existența Procesului- verbal de receptie calitativa dar fără referiri la: verificarea stării
suprafețelor cărămizilor, blocurilor, plăcilor de ipsos, cărămizilor de sticlă (se
interzice folosirea celor prafuite, care prezinta impurități sau gheață, celor care au
știrbituri, colțuri rupte), verificarea udarii pe timp căldurosa cărămizilor înainte de a
fi puse în operă, verificarea utilizarii unui procent maxim de 15% fractiuni,
verificarea consrvarii, verificarea utilizarii caramizilor friabile, verificarea cu conul
etalon a consistenței mortarului, verificarea teserii rosturilor la fiecare rând, cu
suprapunerea jumatate din blocul de zidărie, verificarea rosturilor verticale și
orizontale, acestea trebuie sa fie umplute complet cu mortar, mai putin adâncimea de
1- 1,5cm de la fața văzuta, verificarea gosimii zidăriilor, varificarea daca materialele
si piesele întrebuințate corespund prevederilor din proiect și standard, verificarea
dimensiunilor elementelor de construcții, verificarea rosturilor de dilatare și tasare,
verificarea existentei golurilor și șanțurilor pentru instalatii, verificarea verticalitatii
zidurilor, stâlpilor, ușilor și ferestrelor, verificarea orizontalitatii glafurilor,
verificarea așezarii corecte a buiandrugilor, verificarea centrarii stâlpilor, grinzilor
si executarea conform cu planurilor, varificarea calitatii suprafețelor pereților
netencuiți, verificarea legăturii dintre zidăria de umplutură și structura de rezistenta
( C56/1985).
31
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Fig.14 Model de proces- verbal de trasare a lucrărilor de zidărie
3.6.3. Zidărie- concluzii și interpretarea rezultatelor
Ce nu este consemnat? În șantier, șeful punctului de lucru face următoarele verificări:
- Verificarea modului de depozitare în șantier, și interzicerea utilizării blocurilor/ fâșiilor/
plăcilor/ cărămizilor care au devenit friabile;
- Verificarea blocurilor/ cărămizilor/ plăcilor/ fâșiilor stării privind acoperirea cu praf,
impurități sau gheață și starea suprafețelor. În cazul constatării neconformității se interzice
folosirea lor;
- Verificarea dacă se udă cărămizile înainte de punerea în operă. Verificare obligatorie
pentru lucru pe timp călduros;
- Verificarea dacă la realizarea zidăriei din cărămidă/ blocuri, este utilizat un procent de
fracțiuni de cărămizi/ blocuri mai mare de 15% față de cele întregi;
- Verificarea consistenței mortarului, a pastei de ipsos la fiecare șarjă;
- Verificarea modului de realizare a rosturilor verticale și îndeplinirii cerinței de
suprapunere pe 1/2 din blocul de zidărie;
- Verificarea umplerii cu mortar a rosturilor verticale și orizontale;
- Verificarea gosimii fiecărui zid.
32
CAPITOLUL 3 – ANALIZA PE CATEGORII DE LUCRĂRI
În practică s-a constatat că pentru toate verificările enumerate anterior, la Cartea tehnică
nu găsim înregistrări iar Procesele- verbale întocmite în șantier nu consemnează abaterile
constatate și nu stabilesc un punctaj care să arate investitorului care este calitatea lucrărilor
realizată funcție de referință.
3.7. Învelitori
Învelitoarea, are rol de asigurare a etanşeităţii construcţiei faţă de intemperii, cu rol de
izolare hidrofugă pentru acoperişuri/terase.
3.7.1. Învelitori- situația existentă
În șantier se fac următoarele activități/verificări: verificarea suportului învelitorii;
verificarea învelitorii.
La cartea tehnică a construcţiei, în cele mai multe cazuri, se găsesc procese- verbale
pentru cele două activităţi/verificări (verificarea suportului şi verificarea învelitorii). Documentul
face referiri la denumirea obiectivului, obiectul controlat, beneficiar, executant, număr și dată
document, data încheierii actului, număr și data proiect, numărul planșei care a stat la baza
efectuării verificării, concluziile verificărilor, alte mențiuni, cine a participat la verificări din
partea beneficiarului și cine din partea executantului.
Documentul prezentat nu face referiri la măsurarea elementelor geometrice, la verificarea
distanței minime dintre părțile lemnoase sau combustibile ale suportului şi coșurile de fum etc.
3.7.2. Învelitori- abateri
Pentru suportul învelitorii se admit abateri maxime de 5mm în lungul pantei și de 10mm
perpendicular pe aceasta pentru pante, planeitate, rectiliniaritate, distanța dintre axe.
La liniile orizontale, paralele cu poala, abaterile admisibile sunt de 1cm/m dar maxim
5cm pentru întreaga lungime a versantului.
Suprapunerea trebuie să fie cu o jumătate de ţiglă (așezate dublu). Conditie obligatorie,
rândul de la poală și rândul de la coamă, să fie așezate dublu și cu rosturile decalate.
În dreptul unei șipci trebuie să rezulte trei țigle suprapuse, între șipci sa fie două țigle.
În dreptul rezemării pe șipci să rezulte patru țigle, toate rândurile trebuie să fie dublate.
În camp, al patrulea rând trebuie legătură cu sârmă, iar la strașină, margini, precum și la
pante mai mari decat cele uzuale sau în zone seismice (grad 7-8), trebuie legătură la fiecare țiglă.
Trebuie realizată fixarea la poale, margini, coame.
În cazul pantelor mai mari decat cele uzuale, fixarea la 10 rânduri longitudinale cu cuie a
olanelor și în mortar (sau similar pentru care există reglementare tehnică) a celor de deasupra.
Considerăm abatere:
- lipsa Procesului- verbal de recepţie calitativă pentru verificarea suportului învelitorii;
- existenţa Proceselor- verbale de recepţie calitativă dar fără referiri la:
măsurarea elementelor geometrice ale suportului învelitorii (prin sondaj);
verificarea distanței minime dintre părțile lemnoase sau combustibile ale
suportului şi coșurile de fum;
dacă pentru învelitorile din ţiglă procesele verbale nu fac referiri la
verificarea așezării țiglelor sau olanelor, verificarea decalării rândurilor
de țigle;
33
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
verificarea existenței la țigle solzi, respective a celor profilate, a prinderii
cu sârmă zincată de suport;
verificarea fixării și etanșeității coamelor la ţiglele profilate; verificarea
fixării cu mortar de ciment (sau similar pentru care există reglementare
tehnică) a rândurilor și șirurilor de pe contur la olane;
verificarea executării corecte a doliilor din tablă zincată;
verificarea țiglelor, a olanelor și a coamelor;
pentru învelitorile din panouri de tablă cutată sau ondulată procesele
verbale nu fac referiri la verificarea petrecerilor minime paralele cu
panele, verificarea petrecerilor laterale (în lungul pantei), verificarea
petrecerii laterale, verificarea respectării sensului de montaj, verificarea
respectării numărului, tipului, calității și poziției pieselor fixare și
solidarizare, verificarea realizării eventualelor sisteme de etanșare
suplimentară la petreceri și străpungeri, verificarea respectării detaliilor
la coame, pazii, timpane, străpungeri, dolii etc., verificarea realizării
protecției anticorozive a panourilor de tablă neagră, respective a
panourilor din zincată sau profilată. Se verifica si elementele metalice de
montaj (C56/1985).
3.7.3. Învelitori – concluzii și interpretarea rezultatelor
Procesele- verbale existente la Cartea tehnică a construcției nu fac referire explicită la
măsurarea elementelor geometrice ale suportului învelitorii, prin sondaj, la verificarea distanței
de 10 cm, distanta minima între coșul de fum și partea combustibila a suportului, la verificarea
așezării țiglelor sau olanelor, pe linii paralele cu poala, orizontale, …etc. Așa cum am mai spus
în cadrul acestei lucrări, dar trebuie repetat, chiar dacă activităţile enumerate anterior se execută
în şantier, lipsa consemnării în documentele întocmite poate creea suspiciuni.
3.8. Sistem termoizolant
Aşa cum apare în literatura de specialitate, Sistemul este o structură realizată din produse
compatibile, ca un ansamblu unitar cu atestare de conformitate, alcătuit în scopul îndeplinirii
uneia sau mai multor funcţiuni. (GP123/2013)
3.8.1. Sistem termoizolant- situația existentă
În execuţie, pe şantier, realizarea termosistemului presupune montarea stratului
termoizolant, montarea diblurilor, montarea plasei de armare şi aplicarea grundului de bază,
realizarea amorsajului şi executarea materialului de finisaj.
Dovada parcurgerii etapelor enumerate anterior sunt procesele-verbale existente la Cartea
tehnică a construcției.
3.8.2. Sistem termoizolant- abateri
Pentru lucrările de construire la sistemul termoizolant vor fi considerate abateri
următoarele:
34
CAPITOLUL 3 – ANALIZA PE CATEGORII DE LUCRĂRI
- verificare a stratului suport prin lipsa Procesului- verbal;
- verificare a montării stratului termoizolant prin lipsa Procesului- verbal;
- verificare a aplicării diblurilor prin lipsa Procesului- verbal; - verificare a aplicării grundului de bază şi înglobarea plasei de armare prin lipsa
Procesului- verbal;
- dacă nu au fost efectuate determinări ale aderenţei prin tracţiune a adezivului şi a stratului
de bază la stratul termoizolant;
- lipsa Procesului- verbal de recepţie a materialelor (să specifice clasa de reacţie la foc).
3.8.3. Sistem termoizolant– concluzii și interpretarea rezultatelor
Anterior începerii execuţiei, proiectantul ar trebui să stabilească, cu respectarea legislației,
normelor și normativelor în vigoare, nivelul de calitate care trebuie atins, definind abaterile în
care trebuie să se încadreze fiecare tip de lucrare, respectiv verificarile care urmeaza a fi
efectuate. Sunt obligatorii verificarea lucrărilor de pregătire a stratului suport, verificarea
lucrărilor de aplicarea adezivului şi plăcii termoizolante, verificarea lucrărilor de aplicarea
diblurilor, verificarea lucrărilor de aplicarea grundului de bază şi înglobare plasă de armare…etc.
35
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Capitolul 4
Concluzii, contribuții personale și valorificarea rezultatelor
obținute
4.1. Concluzii generale
Cunoaşterea nivelului de calitate care trebuie atins, anterior începerii execuţiei, prin
punerea la dispoziţia celor implicaţi în realizarea obiectivului a documentelor care definesc
abaterile, respectiv cunoaşterea verificarilor care urmeaza a fi efectuate, poate avea ca rezultat
obţinerea unor clădiri care să corespundă tuturor cerinţelor investitorilor/ beneficiarilor/
utilizatorilor şi care să respecte toate cerinţele stabilite de reglementările tehnice şi legislaţia în
vigoare. Toate acestea demonstrează predictibilitatea activităţilor specifice calităţii.
După finalizarea fiecărui tip de lucrări, pe baza punctajului obținut, lucrările pot fi
declarate corespunzătoare sau necorespunzătoare, funcție de valoarea de referință (punctaj impus
de respectarea condiţiilor minime de calitate stabilite prin Lege, norme şi normative în vigoare).
Investitorul, poate impune prin contract, valori mai mari decat cele minim admise. Această
activitate arată că poate fi cuantificată calitatea prin stabilirea tipului și conţinutului
documentelor, criteriile şi modul de calcul.
4.2. Contribuții personale
4.2.1. Contribuții personale- stabilirea criteriilor
Pentru stabilirea punctajului am stabilit următoarele criterii:
- Valoarea măsurată față de referința stabilită prin proiect, fără a încălca cerințele normei,
normativului sau legislației în vigoare (fără abatere= punctaj maxim);
- Încadrarea în abaterea stabilită (nu se încadrează în abatere= punctaj minim);
- În cazul în care verificările care trebuie făcute sau documentele care trebuie întocmite,
sunt stabilite prin norma, normativ sau legislaţie, dar nu se aplică la lucrarea controlată, la
stabilirea punctajului se va acorda punctajul maxim stabilit sau se va omite rândul
corespunzător la calculul punctajului;
- Ponderea verificării din totalul activităților efectuate (pentru o întreagă categorie de
lucrări avem un punctaj format din punctajele pentru fiecare verificare stabilită a fi
efectuată pentru lucrările respective);
- Existența documentului stabilit de norma, normativ sau legislația în vigoare (lipsă
document= punctaj minim);
- Defectele apărute pe măsura execuției lucrărilor de construire, care au fost remediate în
baza unei dispoziții de șantier, urmează a fi consemnate în documentele de calitate.
Obiectul, elementul care a făcut obiectul unei remedieri nu poate avea punctaj maxim.
4.2.2. Contribuții personale- stabilirea coeficienților de calcul
Ţinând cont de criteriile stabilite anterior, propun o metodologie nouă și originală de
stabilire a unor coeficienți care să țină cont de abaterile dimensionale măsurate, apărute în
procesul de execuție. Coeficienții vor fi diferiți, funcție de categoria de lucrări.
Calculul punctajului la o verificare curentă:
36
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
n
Pc = Pa – [u × ׀ (∑ Me/(Nm x Ne) – Vp) (1) [ ׀
i=1
Unde:
Pc = punctajul pentru verificarea curentă
Pa = punctaj maxim absolut stabilit pentru verificarea curentă
u = unitatea/ pasul minim de creştere de la valoarea foarte bine (perfect) (Vp) stabilită,
până la valoarea maximă a abaterii admise
Vp = valoarea foarte bine (perfect), valoarea fără abateri
Me = valoarea efectivă a masuratorii efectuate pentru fiecare element
Nm = număr de măsurători stabilite
Ne = număr de elemente la care s-a stabilit a fi făcute măsurători
n = numarul măsurătorilor efective realizate (n=Nm x Ne)
Stabilirea punctajelor pentru fiecare categorie de lucrări se poate face utilizând formula
de calcul:
(2)
Unde:
P= punctaj total pentru fiecare categorie de lucrari
Ki= ponderea verificării/lucrării în cadrul fiecărei categorii de lucrări
Pi= punctajul stabilit pentru fiecare verificare/lucrare din cadrul unei categorii de lucrări
i= numarul de criterii luate ca fiind reprezentative pentru fiecare categorie de lucrări
Funcție de punctajul obținut, lucrările pot fi declarate corespunzătoare sau
necorespunzătoare, funcție de valoarea de referință ”5”. Valoarea minima stabilită pentru a fi
acceptate lucrările de construire poate fi stabilită prin contract, caz în care, investitorul, poate
impune valori mai mari.
În Figura 36 este prezentat un exemplu de schemă logică pentru calculul punctajului la
terasamente, verificare trasare.
Utilizând schema logică poate fi făcută în limbajul C++ o aplicație în care introducând
lungimea măsurată (Lmas), lungimea proiectată (Lpr) și panta terenului (PANTA) putem
determina punctajul.
4.2.3. Contribuții personale- fișe pentru cuantificare
La începutul execuţiei lucrărilor de construire, în şantier vor exista, pentru fiecare
categorie de lucrări care urmează a fi realizată, fişe al căror conţinut minim urmează a fi detaliat.
Toţi factorii implicaţi în realizarea unei clădiri vor şti de la început care sunt aşteptările
investitorului, respectiv cerinţele minime de calitate care trebuiesc a fi îndeplinite, prin aceasta
aceste activităţi devin predictibile.
La realizarea fișelor se vor avea în vedere criteriile și formula stabilite anterior.
37
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
START
CITEȘTE
Lmas, Lpr, PANTA
PUNCTAJ=10
Lab=2
NU PANTA≤10° DA
NU PANTA≤15° DA Lab=Lab+Lab*25/100
Lab=Lab+Lab Lab=Lab+Lab*50/100
Ref=50
Lref=Lmas-Lpr
NU Lpr≤Ref DA
Ref=Ref+50 NU Lref=0 DA
Lab=Lab+1 NU Lref≤Lab DA
PUNCTAJ=PUNCTAJ-7 PUNCTAJ=PUNCTAJ-2
SCRIE PUNCTAJ
STOP
Fig.36 Schema logică pentru calcul punctaj verificare trasare.
Prin aceeași metodă putem realiza fișe și pentru alte categorii de lucrări care nu au făcut
obiectul acestei lucrări: tencuieli, placaje, zugrăveli și vopsitorii, pardoseli, tâmplărie etc.
4.2.3.1. Terasamente- fișă pentru cuantificare
Conținutul fișei pentru cuantificarea calității lucrărilor de terasamente va avea formatul
stabilit în Tabelul 2.
Fișa va conține referiri la categoria de lucrări care se execută, elementul verificat,
verificarea care se face, documentul care se întocmește, abaterea stabilită, abaterea constatată,
observații privind încadrarea în abaterile admise, data efectuării verificării și întocmirii
documentului, participanții la verificare, punctajul obținut.
38
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
Tabelul 2. Model fișă pentru cuantificare – terasamente
Autorizatia de construire nr.......din data.....................................................
Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.........................................................
Adresa investiției:............................................................................ ...............................
Investitor/ Beneficiar:.....................................................................................................
Adresa investitor:............................................................................. ..............................
Nr. telefon investitor:.....................................................................................................
Executant:...................................................................................... ................................
Adresa executant:..........................................................................................................
Nr. telefon executant:......................................................................... ...........................
TERASAMENTE
ELEMENTUL VERIFICAT..........................
Da
ta e
fectu
ări
i v
erif
ică
rii
și
înto
cmir
ii d
ocu
men
t
Cin
e a
pa
rtic
ipa
t la
ver
ific
are
(nu
me
pre
nu
me)
Pu
nct
aj
ob
țin
ut
atu
nci
cân
d
a f
ost
în
dep
lin
ită c
eri
nța
Nr.
crt.
Ver
ific
are
a/
do
cum
entu
l
care
se
into
cmes
te
Ab
ate
re
sta
bil
ită
Ab
ate
re
con
sta
tata
Ab
ate
rea
Înd
epli
nest
e
ceri
nta
DA
NU
0 1 2 3 4 5 6 7 8 1. Verificare
amplasament/ Proces
verbal de predare-
primire amplasament.
Este document
semnat de toți
factorii implicati
Executant
Diriginte de
santier
Proiectant
Reprezentant
deţinător utilitati
punctaj 10,
pentru lipsă
document sau
lipsă semnături se acordă
punctaj 0
2. Verificare trasare/
Proces verbal de
trasare a obiectelor.
”±2cm pt. lungimi
pana la 50m, ±3cm
pt. lungimi pana la
100m, ±4cm pt.
lungimi pana la
150m, ±5cm pt.
lungimi pana la
250m, (dupa caz
spor de panta
pentru 3°<p≤10°,
25%, pentru
10°<p≤15°, 50%,
pentru 15°<p,
100%)” (4)
Executant
Diriginte de
santier
Proiectant
Se aplică algoritmul
stabilit prin
schema logică din Figura 2.
3. Verificarea
dimensiunilor si
cotelor de nivel la
terminarea lucrarilor
de sapaturi pentru
fundatii / Proces
verbal de lucrari
ascunse.
”Plan = +/- 25
mm; Inalt. = +/-20
mm”(4), (5), (6)
Executant
Diriginte de
santier
Proiectant
39
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
4. Verificarea naturii
terenului sub cota de
fundare prin probe de
laborator (daca nu se
face penetrare statica
sau dinamica)/ Proces
verbal sau
”cate una la 200mp
dar nu mai putin de
3 pe obiect” (4)
Executant
Diriginte de
santier
Proiectant
punctaj 10, pentru lipsă
document sau
lipsă semnături se acordă
punctaj 0;
5. Proces verbal pentru
verificarea naturii
terenului sub cota de
fundare prin
penetrare statica sau
dinamica (daca nu se
preleveaza probe de
laborator)
Există proces-
verbal semnat de
factorii implicati
Executant
Diriginte de
santier
Proiectant
punctaj 10, pentru lipsă
document sau
lipsă semnături se acordă
punctaj 0;
6. Verificare la
atingerea cotei de
nivel stabilita de
proiect, natura
terenului corespunde
cu cea avuta in
vedere la proiectare.
Există proces-
verbal semnat de
factorii implicati
Executant
Diriginte de
santier
Proiectant
punctaj 10,
pentru lipsă
document sau lipsă semnături
se acordă
punctaj 0;
7. Daca la cota de nivel
stabilita de proiect,
natura terenului nu
corespunde cu cea
avuta in vedere la
proiectare,
continuarea lucrarilor
se va face numai pe
baza unei dispozitii
scrise a proiectantului
Exista dispozitie de
santier
Executant
Diriginte de
santier
Proiectant
punctaj 10,
pentru lipsă
document sau lipsă semnături
se acordă
punctaj 0;
8. Proces verbal de
lucrari ascunse
intocmit inainte de
inceperea lucrarilor la
corpul de fundatii.
semnat de factorii
implicati
Executant
Diriginte de
santier
Proiectant
punctaj 10,
pentru lipsă document sau
lipsă semnături
se acordă punctaj 0;
9. Verificarea
umpluturilor (perne)
de pamant, nisip,
balast, pietris sau
piatra sparta, care
servesc drept
consolidare a
terenului de fundare
si pe care se aseaza
direct fundatiile/
Documente care sa
ateste calitatea
materialului utilizat
pentru umplutura si
care dovedeasca
concordanta cu
prevederile
proiectului
”in sfera de
granulozitate ±5%
fata de
componentele de
sorturi ”(4)
Executant
Diriginte de
santier
Se aplică
algoritm similar
cu cel stabilit prin schema
logică din
Figura 2 sau formula de
calcul (1)
40
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
10 Verificare dacă este
realizat gradul de
compactare prevazut
in proiect
”abatere admisa de
-2% pentru medie si
5% pentru valoarea
minima” (4)
Executant
Diriginte de
santier
Proiectant
Se aplică algoritm similar
cu cel stabilit
prin schema logică din
Figura 2 sau
formula de calcul (1)
11 Verificare realizare
determinari pe toata
grosimea pernei și
verificare respectarea
tehnologiei de
compactare prevazuta
in proiect
”cate una pentru
fiecare strat
elementar, cel putin
una la fiecare 20mc
material compactat
”(4)
Executant
Diriginte de
santier
Se aplică
algoritm similar
cu cel stabilit prin schema
logică din
Figura 2 sau formula de
calcul (1)
12 Verificare dacă în
procesele verbale de
lucrari ascunse sunt
consemnate toate
buletinele de
incercare si
rezultatele
verificarilor
există toate
documentele
Executant
Diriginte de
santier
Se aplică
algoritm similar
cu cel stabilit
prin schema
logică din Figura 2 sau
formula de
calcul (1)
13 Masuri de mentinere
a platformei in stare
uscata (daca este
cazul)
Dacă este stabilită
prin proiect cerința
trebuie îndeplinită
Executant
Diriginte de
santier
punctaj 10,
pentru lipsă document sau
lipsă semnături
se acordă punctaj 0;
14 Verificare retrasare
generala fundatii
inainte de armare si
cofrare, / Proces
Verbal
”Plan = +/- 25
mm; Inalt. = +/-20
mm”(4), (5), (6)
Executant
Diriginte de
santier
Proiectant
Se aplică algoritm similar
cu cel stabilit prin schema
logică din
Figura 2 sau
formula de
calcul (1) PUNCTAJ (media aritmetica ponderata pentru nr.crt. de la 1 la 14):
Concluzii funcție de punctajul obținut: lucrările executate la acest element corespund/ nu corespund
cerințelor, se poate/ nu se poate trece la etapa următoare.
Punctajul final va fi media aritmetică ponderată pentru toate activităţile stabilite ca obligatorii.
Poate fi utilizată formula de calcul (2).
4.2.3.2. Cofraj- fișă pentru cuantificare
Cuantificarea performanței/ calității efective a lucrărilor executate, pentru cofrare, ținând
cont de cele prezentate anterior, urmează a fi obținută prin completarea în execuție, pe măsura
executării lucrărilor, a fișelor cu conținut stabilit în Tabelul 3.
Fișa va conține referiri la categoria de lucrări care se execută, elementul verificat,
verificarea care se face, documentul care se întocmește, abaterea stabilită, abaterea constatată,
observații privind încadrarea în abaterile admise, data efectuării verificării și întocmirii
documentului, participanții la verificare, punctajul obținut.
Tabelul 3. Model fișă pentru cuantificare – cofraj
Autorizatia de construire nr.....................din data............
41
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.....................................................
Adresa investiției:........................................................................................................
Investitor/ Beneficiar:..................................................................................................
Adresa investitor:.........................................................................................................
Nr. telefon investitor:...................................................................................................
Executant:....................................................................................................................
Adresa executant:.........................................................................................................
Nr. telefon executant:..................................................................................................
COFRAJ
ELEMENTUL VERIFICAT...........................................
Da
ta e
fectu
ări
i v
erif
ică
rii
și
înto
cmir
ii d
ocu
men
tulu
i
Cin
e a
pa
rtic
ipa
t la
ver
ific
are
(nu
me
pre
nu
me)
Pu
nct
aj
ob
țin
ut
atu
nci
câ
nd
a
fost
în
dep
lin
ită
ceri
nța
Nr.
crt.
Ver
ific
are
a/
do
cum
entu
l
care
se
înto
cmeș
te
Ab
ate
re
con
form
no
rma
Ab
ate
re
con
sta
tata
Ab
ate
rea
înd
epli
neș
te c
eri
nța
DA
NU
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Continut Procese
Verbale de receptie
pentru cofraj
Procese Verbale de receptie
pentru cofraj cu trimitere la
proceduri, inregistrari,
trasabilitate, calificarea
personalului, tratarea
neconformitatilor conform
prevederilor
Executant
Diriginte
de șantier
pentru lipsă doc. sau lipsă
semnături se
acordă punctaj 0
2 In Procesul- verbal cu
referire la:
Documentul este complet.
Trebuie să existe referiri
Executant
Diriginte
de șantier
Se face media
aritmetica pentru toate activităţile
de la nr.crt.3 până la 7
3 a) modul de alcatuire
a susţinerilor şi
sprijinirilor ;
Executant
Diriginte
de șantier
pentru lipsă
consemnare în
document se acordă punctaj 0
4 b) modul de încheiere
a elementelor
cofrajelor, respectiv
asigurarea
etanşeităţii;
Executant
Diriginte
de șantier
pentru lipsă
consemnare în document se
acordă punctaj 0
5 c) verificarea
dimensiunilor în plan
şi ale secţiunilor;
Executant
Diriginte
de șantier
pentru lipsă
consemnare în
document se
acordă punctaj 0
6 d) poziţia golurilor,
piese inglobate/de
trecere
Executant
Diriginte
de șantier
pentru lipsă
consemnare în
document se
acordă punctaj 0
7 e) agenti de
decofrare
Executant
Diriginte
de șantier
pentru lipsă
consemnare în
document se
acordă punctaj 0
Punctaj (media aritmetica ponderata)
Concluzii funcție de punctajul obținut: Cofrajul pentru acest element corespunde/nu corespunde cerințelor,
se poate/nu se poate trece la etapa următoare.
42
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
Punctajul final va fi media aritmetică ponderată pentru toate cele activităţile stabilite ca
obligatorii. Poate fi utilizată formula de calcul (2).
4.2.3.3. Armarea- fișa pentru cuantificare
Cuantificarea performanței/ calității efective a lucrărilor executate, pentru armare, ținând
cont de cele prezentate anterior, urmează a fi obținută prin completarea în execuție, pe măsura
executării lucrărilor, a fișelor cu conținut stabilit în Tabelul 4.
Fișa va conține referiri la categoria de lucrări care se execută, elementul verificat,
verificarea care se face, documentul care se întocmește, abaterea stabilită, abaterea constatată,
observații privind încadrarea în abaterile admise, data efectuării verificării și întocmirii
documentului, participanții la verificare, punctajul obținut.
Tabelul 4. Model fișă pentru cuantificare – armare
Autorizatia de construire nr.......din data......................................................................
Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.........................................................
Adresa investiției:.......................................................................................................... .
Investitor/ Beneficiar:......................................................................................... ............
Adresa investitor:...........................................................................................................
Nr. telefon investitor:............................................................................................ .........
Executant:................................................................................................................... ...
Adresa executant:.................................................................................................. ........
Nr. telefon executant:....................................................................................................
ARMARE
ELEMENTUL VERIFICAT.............................
Da
ta e
fectu
ări
i v
erif
ică
rii
și
înto
cmir
ii d
ocu
men
t
Cin
e a
pa
rtic
ipa
t la
ver
ific
are
(nu
me
pre
nu
me)
Pu
nct
aj
ob
țin
ut
atu
nci
câ
nd
a
fost
în
dep
lin
ită
ceri
nța
Nr.
crt.
Ver
ific
are
a/
do
cum
entu
l
care
se
into
cmes
te
Ab
ate
re
sta
bil
ită
Ab
ate
re
con
sta
tata
Ab
ate
rea
Înd
epli
nest
e
ceri
nta
DA
NU
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1. Existența certificatului de
conformitate al oțelului-
beton emis de un organism
acreditat sau agrementul
tehnic
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
pentru lipsa
documentului sau
lipsa semnături se
acordă punctaj 0
2. Existența declarației de
conformitate a oțelului beton
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
pentru lipsa
documentului sau lipsa semnături se
acordă punctaj 0
43
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
3. Existența certificatului de
inspecție dat de producator
sau de reprezentantul
autorizat al acestuia
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
pentru lipsa documentului sau
lipsa semnături se
acordă punctaj 0
4. Existența dosarului tehnic al
produsului (după caz,
certificat de conformitate,
buletine de încercări cu
rezultatele inițiale și/sau
documente de calitate
fabricant )
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
pentru lipsa
documentului sau lipsa semnături se
acordă punctaj 0
5. Existența buletinelor de
încercări efectuate înainte de
punerea în operă a
produsului, precum și
trasabilitatea
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
pentru lipsa
documentului sau
lipsa semnături se
acordă punctaj 0
6. Verificarea etichetării
produselor
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
pentru lipsa
etichetelor se
acordă punctaj 0
7. Verificare depozitarea pe
tipuri
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
dacă nu se face depozitare pe
tipuri se acordă
punctaj 0
8. Verificare depozitarea pe
diametre
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
dacă nu se face depozitare pe
diametre se acordă
punctaj 0
9. Verificare depozitarea așa
încât să se evite condițiile
care favorizează corodarea
armăturii
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
dacă nu se asigură
condiții se acordă punctaj 0
10 Verificare depozitarea așa
încât să se evite murdărirea
cu pamânt sau alte substanțe
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
dacă nu se asigură
condiții se acordă
punctaj 0
11 Verificare depozitarea așa
încât să se asigure accesul și
identificarea ușoară a
fiecărui sortiment
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
dacă nu se asigură
condiții se acordă punctaj 0
12 Sunt documente care să
ateste caracteristicile
armăturilor si trasabilitatea
acestora
Trebuie să existe
Executant
Diriginte
de santier
Proiectant
pentru lipsa
documentului sau
lipsa semnături se acordă punctaj 0
13 Sunt determinari de calitate
facute de
executant/prelucratorla
tractiune, indoire simpla,
indoire-dezdoire
Trebuie să existe
pentru armături
(Incercari
laborator): 3
epruvete/lot/diam.
Executant
Diriginte
de santier
Proiectant
pentru lipsa
documentului sau lipsa semnături se
acordă punctaj 0
44
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
14 PV receptie armaturi
montate face trimiteri la
proceduri, inregistrari,
trasabilitate, calificarea
personalului, tratarea
neconformitatilor
Trebuie să existe
Executant
Diriginte
de santier
Proiectant
pentru lipsa documentului sau
lipsa semnături se
acordă punctaj 0
15 Procesul- verbal pentru
armare face referiri:
Total punctaj
acordat=(sum
a)+b)+c)+d)+e)
+f)+g)+h)+i)
16 a) numărul de bare,
diametrul acestora, poziţia
armăturilor
Trebuie să existe
Executant
Diriginte
de santier
Proiectant
se acordă punctaj
1, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
17 b) distanţa dintre etrieri,
diametrul etrierilor, modul
lor de fixare al etrierilor;
Trebuie să existe
Executant
Diriginte
de santier
Proiectant
se acordă punctaj
1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
18 c) la barele care depăşesc
reazemele se face verificarea
lungimii;
Trebuie să existe
Executant
Diriginte
de santier
Proiectant
se acordă punctaj
1, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
19 d) calitatea sudurilor; Trebuie să existe
Executant
Diriginte
de santier
Proiectant
se acordă punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
20 f) numărul legaturilor dintre
bare şi calitatea legăturilor;
Trebuie să existe
Executant
Diriginte
de santier
Proiectant
se acordă punctaj
1, pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
21 g) verificarea montarii
dispozitivelor de menţinere a
poziţiei armăturilor atunci
cand se toarna beton;
Trebuie să existe
Executant
Diriginte
de santier
Proiectant
se acordă punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
22 h) verificarea grosimii
stratului de acoperire cu
beton, inclusiv dimensiunile
Poziționarea
armăturii, ca
diferență a
acoperirii cu beton
efective, față de
acoperirea
nominală, în funcție
de înălțimea
secțiunii, h(între
valorile prevăzute
se interpolează
linear). Pentru
h≤150, ∆=±10,
h=400, ∆=-
10…+15, h>2500,
∆=-10+15 (valorile
sunt in mm)
Executant
Diriginte
de santier
Proiectant
3 care se va
diminua funcție de abaterea stabilita
prin măsurători,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0,
poate fi utilizată formula (1)
23 i) pentru poziţia piesele
înglobate se verifica, modul
de fixare şi dimensiunile
Trebuie să existe Executant
Diriginte
de santier
Proiectant
1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
PUNCTAJ (media aritmetica ponderata pentru nr.crt. de la 1 la 15):
Concluzii funcție de punctajul obținut: lucrările de armare la acest element corespund/ nu corespund
cerințelor, se poate/ nu se poate trece la etapa următoare.
45
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Punctajul final va fi media aritmetică ponderată pentru nr.crt. de la 1 la 15. Poate fi utilizată
formula de calcul (2).
4.2.3.4. Beton, beton armat- fișa pentru cuantificare
Cuantificarea performanței/ calității efective a lucrărilor executate, pentru lucrările de
beton, ținând cont de cele prezentate anterior, urmează a fi obținută prin completarea în execuție,
pe măsura executării lucrărilor, a fișelor cu conținutul prezentat în Tabelul 5.
Se vor face mențiuni la verificarea betonului întărit, la prelevarea probelor, la rezultatele
încercărilor, la condica de betoane, la procesele- verbale de recepție calitativă întocmite după
decofrare, la recepția structurii de rezistență și interpretarea statistică a rezultatelor.
Completarea informațiilor solicitate în Tabelul 5, parcurgerea etapelor stabilite și
efectuarea calculelor, vor asigura la sfârșit obținerea unui punctaj.
Tabelul 5. Model fișă pentru cuantificare – beton
Autorizatia de construire nr.....................din data.......................................................................
Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.....................................................................
Adresa investiției:........................................................................................................................
Investitor/ Beneficiar:..................................................................................................................
Adresa investitor:........................................................................................................................
Nr. telefon investitor:..................................................................................................................
Executant:...................................................................................................................... ...............
Adresa executant:.........................................................................................................................
Nr. telefon executant:..................................................................................................................
BETON
ELEMENTUL VERIFICAT..................................................
Da
ta e
fectu
ări
i v
erif
ică
rii
și
înto
cmir
ii d
ocu
men
tulu
i
Cin
e a
pa
rtic
ipa
t la
ver
ific
are
(nu
me
pre
nu
me)
Pu
nct
aj
ob
țin
ut
atu
nci
câ
nd
a f
ost
înd
epli
nit
ă c
eri
nța
Nr.
crt.
Ver
ific
are
a/
do
cum
entu
l
care
se
into
cmes
te
Ab
ate
re
con
form
no
rma
Ab
ate
re
con
sta
tata
Ab
ate
rea
înd
epli
nes
te
ceri
nta
DA
NU
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Verificarea betonului intarit Prelevare probe,
conform – cel putin o
proba pe fiecare tip
de beton, lot, pe
schimb, la minim 100
mc ( ≤C16/20) / 50
mc ( › C16/20):
Total punctaj
acordat=(sum
de la nr.crt.2 pana la 4),
pentru lipsa
documentului sau lipsa
semnături se
acordă punctaj 0
46
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
2 a) A fost întocmit proces-
verbal de prelevare a
probelor
Document
obligatoriu
Executant
Diriginte
de santier
Laborant
punctaj 3, pentru lipsa
documentului
sau lipsa semnături se
acordă
punctaj 0
3 b) Borderou de transmitere
a probelor
Document
obligatoriu
Executant
Laborant
punctaj 3,
pentru lipsa
documentului sau lipsa
semnături se
acordă punctaj 0
4 c) Sunt rezultate de
laborator pentru
încercările efectuate pe
probele prelevate
Document
obligatoriu
Șef de
laborator
Laborant
punctaj 4,
pentru lipsa documentului
sau lipsa
semnături se
acordă
punctaj 0
5 Condica de betoane
completata la zi
Completată la zi Executant punctaj 10,
pentru lipsa documentului
sau lipsa
semnături se acordă
punctaj 0
6 Au fost prezentate
procesele verbale de
receptie calitativa intocmite
dupa decofrare. Trebuie sa
contina:
Executant
Diriginte
de șantier
Total punctaj acordat=(sum
de la nr.crt.7
pana la 14), pentru lipsa
documentului
sau lipsa semnături se
acordă
punctaj 0
7 a) aspectul elementelor,
mantionandu-se zonele
necorespunzatoare
Document
obligatoriu în care se
consemnează dacă
avem beton
segregate,
necompactat,..etc.
punctaj 1,
dacă nu se
face depozitare pe
tipuri se
acordă punctaj 0
8 b) dimensiunile sectiunilor Document
obligatoriu
punctaj 1, dacă nu se
face
depozitare pe diametre se
acordă
punctaj 0
9 c) distantele dintre
diferitele elemente
Document
obligatoriu
punctaj 1,
dacă nu se
asigură condiții se
acordă
punctaj 0
10 d) pozitia elementelor
verticale fata de cele de la
nivelul inferior
Document
obligatoriu
punctaj 1,
dacă nu se
asigură
condiții se acordă
punctaj 0
11 e) pozitia armaturilor Document
obligatoriu
punctaj 1, dacă nu se
asigură
condiții se acordă
punctaj 0
47
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
12 f) pozitia golurilor de
trecere
Document
obligatoriu
punctaj 1, pentru lipsa
documentului
sau lipsa semnături se
acordă
punctaj 0
13 A fost făcută recepția
infrastructurii din beton
armat.
Document obligatoriu
(pct.2.13, cap.6 din
C56/85 si pct.15.5
din Normativul NE
012/2-2010)
punctaj 1, pentru lipsa
documentului
sau lipsa semnături se
acordă
punctaj 0
14 A fost făcută recepția
structurii de rezistență din
beton armat.
Document
obligatoriu (pct.2.13,
cap.6 din Normativul
C56/85 si pct.15.5
din Normativul NE
012/2-2010)
punctaj 2,
pentru lipsa
documentului sau lipsa
semnături se
acordă punctaj 0
Punctaj (media aritmetica ponderata)
Concluzii funcție de punctajul obținut: Betonul turnat în acest element corespunde/nu corespunde
cerințelor, se poate/nu se poate trece la etapa următoare.
Punctajul final va fi media aritmetică ponderată pentru nr.crt. de la 1, 5 şi 6. Poate fi utilizată
formula de calcul (2).
4.2.3.5. Hidroizolații- fișa pentru cuantificare
La fel ca la celelalte categorii de lucrări, cuantificarea performanței/ calității efective a
lucrărilor executate, urmează a fi obținută prin completarea în execuție, pe măsura executării
lucrărilor, a fișelor cu conținutul prezentat în Tabelul 6.
Pentru categoria de lucrări hidroizolații, documentul va conține referiri la categoria de
lucrări, la elementul care se verifică, la documentul care se întocmește sau verificarea care se
efectuează, la abaterea stabilită prin proiect, la abatarea măsurată, la stabilirea dacă abaterea
constatată îndeplinește cerința stabilită prin proiect, la data efectuării verificării și întocmirii
documentului, la factorii implicați și punctajul stabilit.
Tabelul 6. Model fișă pentru cuantificare – hidroizolații
Autorizatia de construire nr.....................din ……………
Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):................................................
Adresa investiției:.................................................................................................. .
Investitor/ Beneficiar:.............................................................................................
Adresa investitor:....................................................................................................
Nr. telefon investitor:..............................................................................................
Executant:...............................................................................................................
Adresa executant:...................................................................................................
Nr. telefon executant:..............................................................................................
48
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
HIDROIZOLATII
ELEMENTUL VERIFICAT...............................................
Da
ta e
fectu
ări
i v
erif
ică
rii
și
înto
cmir
ii d
ocu
men
tulu
i
Nr.
crt.
Ver
ific
are
a/
do
cum
entu
l ca
re s
e
înto
cmeș
te
Ab
ate
re
sta
bil
ita
Ab
ate
re
con
sta
tata
Ab
ate
rea
ind
epli
neș
te
ceri
nța
Cin
e a
pa
rtic
ipa
t la
ver
ific
are
(nu
me
pre
nu
me)
Pu
nct
aj
ob
țin
ut
atu
nci
câ
nd
a f
ost
înd
epli
nit
ă c
eri
nța
DA
NU
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Proces- verbal de
recepției a
materialelor în
șantier
Trebuie să existe. Se verifică
dimensiunile geometrice,
umiditatea,…etc.(standarde de produs,
agemente tehnice). Se verifică dacă
sunt documente care certifică calitatea
materialelor (pct.2.1, caietul XIV din
C56-85)
E punctaj 10, pentru
lipsa documentului
sau lipsa semnături se acordă punctaj 0
2 Proces- verbal
pentru recepţie strat
support, lucrări
ascunse
Trebuie să existe si să arate că suportul
peste care urmeaza a fi aplicata
hidroizolația corespunde prevederilor
proiectului (cerinţa minima stabilită de
prescripțiilor tehnice pct.2.2, Caiet
XIV, C56/85)
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
lipsa documentului sau lipsa semnături
se acordă punctaj 0
3 Procese verbale de
lucrări ascunse
pentru toate
straturile succesive
ale hidroizolației
Trebuie să existe E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
lipsa documentului
sau lipsa semnături se acordă punctaj 0
4 Procesele verbale
de receptie
calitativa
Trebuie să existe documentele şi să
conțină referiri la:
E+B
(DS)
Total punctaj acordat=(suma de la
nr.crt.5 pana la 16).
Pentru lipsa doc. sau lipsa semnături se
acordă punctaj 0
5 a) verificarea
stratului suport
In orice directive, pentru o singura
denivelare de ±5 mm, in rest până la
2mm, pentru o suprafată verificată cu
dreptarul de 2 m
punctaj 1, pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
6 b) existenţa
rosturilor de
dilatare
Maxim 2cm lăţime (la 4-5 m, distanţă
pe ambele direcţii)
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
7 c) corectarea cu
mortar
Pentru panta maxima 1:5 a
denivelărilor maxime de 10 mm între
prefabricate de acoperiş
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
8 d) protejarea
prealabilă a
termoizolaţiilor de
polistiren cu foi
bitumate sau
peliculă de mortar
special
Trebuie să existe punctaj 0,5, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
49
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
9 e) racordările între
diverse suprafeţe
Abateri:
- la raza de curbura de - 5 şi + 10mm
- la latimi de 10 mm
punctaj 1, pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
10 f) respectarea
procedeelor de
lucru, a reţetelor de
preparare a
materialelor
(masticuri, soluţii
etc)
Trebuie să existe, conform
normativului specific în vigoare
(funcţie de soluţia aleasă)
punctaj 0,5, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
11 g) starea de
umiditate a startului
suport amorsat
La fiecare 1000 mp se fac 5 probe de
desprindere (conform normei specific)
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
12 h) lipirea foilor Nu sunt admise deslipiri, alunecări,
băşici, ...etc.
punctaj 0,5, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
13 i) lăţimea de
petrecerea foilor
longitudinal de 7...10 cm, frontal de
minimum 10 cm. In cazul în care
valorile nu sunt respectate se va reface
stratul respectiv
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
14 j) respectarea
direcţiei de montare
a foilor
directia de montare paralela cu strasina
pentru pantă pana la 20% , pentru pante
peste 20% se monteaza numai în lungul
liniei
punctaj 0,5, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
15 k) menţinerea
nivelului apelor
freatice, pentru
izolatii subterane
Apa freatică cu 30 cm sub nivelul cel
mai de jos al lucrării respective. Se
verifică racordarea izolaţiilor vertical și
orizontale. Abaterea pentru lăţimea
petrecerii este de maxim 10 mm
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
16 l) verificarea
stratului de difuzie
pe sub şorţuri,
copertine sau tuburi
Trebuie să existe punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
Probe directe:
17 Verificarea
etanşeităţii
hidroizolaţiilor prin
inundare cu apă
Inundarea se face timp de 72 ore la
acoperişurile cu pante până la 7%
inclusiv. Nivelul apei trebuie sa fie cu
minimum 2 cm peste punctul cel mai
ridicat
E+B
(DS)
+P
punctaj 10, pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
18 Atunci cand
inundarea va fi
efectuată (72 ore),
grosimea stratului
de apă trebuie sa fie
de minim 3.6 cm
Trebuie sa existe E+B
(DS)
+P
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
19 La construcţiile
unde avem presiune
hidrostatică a apelor
subterane
Se iau masuri de contrapresiune, se
procedeaza la oprirea epuismentelor,
se lasa hidroizolaţia la presiunea
maxima 48 ore (STAS 2355-79, C112-
80.
E+B
(DS)
+P
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
20 Daca probele prin
inundare nu se
efectueaza motivat
(sunt costisitoare..)
Se face verificare vizuala si prin
ciocănire, eventual sondaje în punctele
stabilite ca fiind dubioase.
E+B
(DS)
+P
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
50
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
21 La protecţia
hidroizolaţiile din
vopsitorii executate
la acoperişurile
necirculabile și
circulabile
La acoperisurile necirculabile: se va
verifica continuitatea visual.
Verificarea aderenţei se face prin
frecare energică cu mâna.
La acoperişurile circulabile se verifica
montarea pe strat de 2cm de nisip a
plăcilor şi dalelor, se verifica rosturile
între plăci privind uniformitatea şi
umplerea, Se verifica rosturile de
dilatatie care trebuie sa fie umplute cu
mastic bituminous. Placile si dalele
trebuie sa aiba stabilitate la circulaţie
E+B
(DS)
+P
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
22 La acoperişuri Se face verificarea pantelor, se face
verificarea functionarii gurilor de
scurgere. Se executia corespunzătoare a
racordurilor hidroizolaţiei la reborduri,
atice, străpungeri, rosturile de dilataţie,
gurile de scurgere. Se verifica daca
gurile de scurgere sunt prevăzute cu
parafrunzare (gratare)
E+B punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
23 Tinichigeria
aferentă
acoperişurilor
(şorţuri, glafuri,
etc.)
Se verifica manual și vizual dacă sunt
respectate prevederile proiectului, daca
este racordată cu hidroizolatia şi bine
fixată de construcţie.
E+B
(DS)
+P
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
24 În camera Se verifica daca sunt executate
pardoselile, daca este asigurata
planeitatea şi înclinările, daca sunt
realizate racordările la pereţi, se
verifica dacă nu sunt înfundate gurile
de scurgere şi au grătare
E+B
(DS)
+P
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
25 Pentru verificarea
zidurilor de
protecţie a
hidroizolaţiilor
aplicate la
exteriorul
construcţiilor
subterane
În cazul executării după realizarea
hidorizolaţiei se verifică grosimea, se
verifica daca exista rosturile verticale,
daca exista rosturi orizontale la bază si
daca au foi bitumate.
În cazul executării după realizarea
hidorizolaţiei se verifică grosimea,
existenţa rosturilor de colţ, existenta
stâlpilor verticali la fiecare maxim 2,5
m. Trebuie să existe înregistrări.
E+B(
DS)+
P
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
26 La construcţiile
subterane, la care
hidroizolaţia este
realizata la interior
sau la construcţiile
pentru
inmagazinarea
apelor
Trebuie să existe înregistrări. E+B
(DS)
+P
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
Punctaj (media aritmetica ponderata)
Concluzii funcție de punctajul obținut: Hidroizolatia pentru acest element se consider corespunzătoare/
necorespunzătoare cerințelor, se poate/nu se poate trece la etapa următoare.
Rezultatele verificărilor menţionate la această categorie de lucrări se vor înregistra în fișa
a cărui conținut a fost prezentat anterior. În cazul în care sunt constatate deficiențe, acestea vor fi
inregistrate într-un Proces- verbal dupa care se va trece la remedierea lor. După remediere se va
încheia un nou Proces- verbal, pentru lucrarile care au ajuns ascunse.
51
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Punctajul final va fi media aritmetică pentru nr.crt. de la 1 la 4 şi după caz un criteriu sau mai
multe de la 17 pană la 27. Poate fi utilizată formula de calcul (2).
4.2.3.6. Zidărie- fișă pentru cuantificare
Cuantificarea performanței/ calității efective a lucrărilor executate, ținând cont de cele
prezentate anterior, urmează a fi obținută prin completarea în execuție, pe măsura executării
lucrărilor, a fișelor cu următorul conținut:
Tabelul 7. Model fișă pentru cuantificare – zidărie Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.........................................................
Adresa investiției:.......................................................................................................... .
Investitor/ Beneficiar:.....................................................................................................
Adresa investitor:...........................................................................................................
Nr. telefon investitor:.....................................................................................................
Executant:................................................................................................................... ...
Adresa executant:..........................................................................................................
Nr. telefon executant:....................................................................................................
ZIDARIE
ELEMENTUL VERIFICAT.............................
Da
ta e
fectu
ări
i v
erif
ică
rii
și
înto
cmir
ii d
ocu
men
tulu
i
Cin
e a
pa
rtic
ipa
t la
ver
ific
are
(nu
me
pre
nu
me)
Pu
nct
aj
ob
țin
ut
atu
nci
câ
nd
a
fost
în
dep
lin
ită
ceri
nța
Nr.
Crt
.
Ver
ific
are
a/
do
cum
entu
l
care
se
înto
cmeș
te
Ab
ate
re
sta
bil
ita
Ab
ate
re
con
sta
tata
Înd
epli
neșt
e
ceri
nța
DA
NU
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1. Se face dovada verificării
caracteristicilor
materialelor puse in opera
(dimensiune, marca,
clasa,… etc)
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 10,
pentru lipsa
documentului sau lipsa
semnături se
acordă punctaj 0
2. Se face dovada existenței
proceselor verbal pentru
verificarea lucrarilor care
ajung ascunse, din
continutul carora sa rezulte
că suportul peste care se
execută zidăria corespunde
prevederilor proiectului
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 10, pentru lipsa
documentului
sau lipsa semnături se
acordă punctaj 0
3.
Au fost prezentate
procesele verbale de
receptie calitativa care
conțin referiri la:
Total punctaj
acordat=sum
a)+b)+c)+d)+e)
+f)+g)+h)
52
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
4. a) verificarea stării
cărămizilor (suprafata), a
blocurilor, a plăcilor de
ipsos, acărămizilor de
sticlă
Trebuie să existe
documente care sa
dovedeasca
efectuarea
verificarilor. Este
interzisa utilizarea
celor prafuite,
care prezinta
impuritati, gheata,
sau au știrbituri,
colțuri rupte
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
5. b) verificarea dacă se udă
cărămizile înainte de
utilizare (pe timp călduros)
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
6. c) verificarea pe măsura
executării lucrărilor dacă
fracțiunile de cărămizi
utilizate depășesc maxim
15% față de cele întregi
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
7. d) verificarea modului de
conservare (este interzisa
utilizarea caramizilor
friabile)
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
8. e) verificarea, cu conul
etalon, la fiecare șarjă, a
consistenței mortarului •pentru zidarie
plina si blocuri
(BAU sau BAG)
intre 8 si 13 cm
•la GV si GO
intre 7 si 8 cm
•la BCA intre 10
si 11 cm
•la cărămidă intre
4 si 5 cm
•pentru pasta de
Ipsos intre 11 si
13 cm,
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 2,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
9. f) verificarea daca
rosturile verticale sunt
țesute
Trebuie să existe
documente
care sa arate ca s-
a facut verificarea
pe fiecare perete,
la fiecare rând, cu
suprapunerea la
jumatate
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
10. g) 1.verificarea umplerii
cu mortar a rosturilor
verticale și orizontale (mai
putin adîncimea de 1 pana
la 1,5 cm)
2.verificarea dacă
rosturile verticale şi
orizontale au dimensiunea
stabilită prin proiect
- nu este admis sa
existe rosturi
neumplute la
zidarie
- 5 măsurători pe
fiecare perete,
abaterea +5mm/ -
2mm. Se face
media aritmetică
a măsurătorilor.
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 2,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
53
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA
ACTIVITĂȚILOR SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
11. h) verificarea grosimii
zidăriilor Se face
verificarea la
fiecare zid in
parte prin
măsurarea cu
precizie de 1mm.
Masurarea se
face pe distanța
orizontală dintre
două
dreptare aplicate
pe ambele fețe ale
zidului.
Măsurarea se
face in trei
înălțimi sau
puncte diferite ale
zidului. Se face
media aritmetică
a rezultatelor.
Rezultatul
obtinut se
compară cu
grosimea
specificata în
proiect
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0 Poate fi utilizată
formula (1)
12.
Au fost prezentate
procesele verbale de
receptie care conțin referiri
la:
Total punctaj
acordat=sum a)+b)+c)+d)+e)
+f)+g)+h)+i)+k)
+l)
13.
a) dacă materialele și
piesele întrebuințate
corespund cerințelor
prescrise în proiect și
standarde
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
14. b) verificarea
dimensiunilor elementelor
executate
Trebuie să existe
document care sa
faca referiri la
prevederile
proiectului
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
15. c) verificarea pozitionarii
rosturilor de dilatare și
tasare
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
16. d) s-au constatat defecte
din datorita tasărilor
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 0,5, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
17. e) sunt executate goluri,
șanțuri pentru instalații
conform prevederilor din
proiect
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 0,5,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
18. f) verticalitatea zidurilor,
stâlpilor, ușilor și
ferestrelor
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
19. g) orizontalitatea
glafurilor
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 0,5, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
54
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
20. h) dacă buiandrugii sunt
bine așezați deasupra
golurilor de uși și ferestre
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
21. i) centrarea stâlpilor
precum și a grinzilor
principale și secundare pe
stîlpi și ziduri
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
22. j) executarea conform cu
planurile a încastrării
cornișelor
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1, pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
23. k) calitatea suprafeței
pereților de fațadă
netencuiți
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 0,5,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
24. l) legătura dintre zidăria
de umplutură și elementele
structurii
Trebuie să existe
Diriginte
de șantier
Executant
punctaj 1,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
PUNCTAJ (media aritmetica ponderata pentru nr.crt. 1, 2, 3, 12):
Concluzii funcție de punctajul obținut: Zidaria pentru acest element corespunde /nu corespunde cerințelor,
se poate trece/ nu se poate trece la etapa următoare de execuție.
Punctajul final va fi media aritmetică pentru nr.crt. 1, 2, 3 şi 12. Poate fi utilizată formula de
calcul (2).
4.2.3.7. Învelitori- fișă pentru cuantificare
Pentru învelitori, din motivele prezentare anterior propunem utilizarea fişei al cărui
format este prezentat în Tabelul 8. Fișa pentru cuantificare o să conțină informații despre
verificarea stratului suport, despre măsurarea elementelor geometrice ale suportului, despre
modul de așezare pentru elementele învelitorii…etc.
Tabelul 8. Model fișă pentru cuantificare – învelitoare Autorizatia de construire nr.....................din data.........................................
Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):........................................
Adresa investiției:..........................................................................................
Investitor/ Beneficiar:....................................................................................
Adresa investitor:...........................................................................................
Nr. telefon investitor:.....................................................................................
Adresa executant:..........................................................................................
Nr. telefon executant:....................................................................................
ÎNVELITORI (exclusiv învelitori bitumoase și protecția anticorozivă)
ELEMENTUL VERIFICAT...........................................
Da
ta e
fectu
ări
i
ver
ific
ări
i și
în
tocm
irii
do
cum
entu
lui
Cin
e a
pa
rtic
ipa
t la
ver
ific
are
(n
um
e
pre
nu
me)
Pu
nct
aj
ob
țin
ut
atu
nci
cân
d a
fo
st î
nd
epli
nit
ă
ceri
nța
Nr.
crt.
Ver
ific
are
a/
do
cum
entu
l ca
re s
e
înto
cmeș
te
Ab
ate
re
con
form
no
rma
Ab
ate
re
con
sta
tata
Înd
epli
neșt
e
ceri
nța
DA
NU
0 1 2 3 4 5 6 7 8
55
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
1 Verificarea
suportului
învelitorii.
Procesele- verbale
de receptie calitativa
trebuie să facă referi
la:
Trebuie să existe
E+B
(DS)
punctajul maxim poate fi 10 dar se acordă
egal cu suma a)+b),
pentru lipsa documentului sau lipsa
semnături se acordă
punctaj 0
2 a) măsurarea
elementelor
geometrice ale
suportului învelitorii
(prin sondaj)
Abateri maxime 5mm
în lungul pantei și
10mm perpendicular
pe aceasta pentru
pante, planeitate,
rectiliniaritate,
distanța dintre axe.
E+B
(DS)
punctajul maxim 5, pentru lipsa
documentului sau lipsa
semnături se acordă punctaj 0. Pentru
calcul se poate utiliza
formula (1) cu u=1mm pentru lungul pantei şi
u=2 pentru
perpendicular pe pantă
2 b) verificarea
distanței minime
dintre părțile
lemnoase sau
combustibile ale
suportului şi
coșurile de fum
Conditie obligatorie,
minim 100mm
E+B
(DS)
punctajul 5, pentru
neîndeplinire se acordă
punctaj 0
Învelitori de țiglă
3 Procesele verbale de
receptie calitativa
care să facă referiri
la:
Trebuie să existe
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
4 a) verificarea
așezării tiglelor sau
olanelor
Abateri admisibile de
1cm/m (suplimentar,
pentru întreaga
lungime a versantului,
avem abatere maxima
de 5cm)
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru neîndeplinire se acordă
punctaj 0
5 b) verificarea
decalării rândurilor
succesive de țigle
Suprapuse (așezate
dublu), cu o jumătate
de țiglă, condiţie
obligatorie
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru neîndeplinire se acordă
punctaj 0
6 c) verificarea la țigle
solzi așezate simplu
Condiția ca primul
rînd de la poală și
ultimul rând, de la
coamă, să fie așezate
dublu și cu rosturile
decalate
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă
punctaj 0
7 d) verificarea la țigle
solzi așezate simplu
Condiţie obligatorie:
în dreptul unei șipci
trebuie să rezulte trei
țigle suprapuse, iar
între șipci două țigle
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă
punctaj 0
8 e) verificarea la țigle
solzi așezate dublu
Condiţie obligatorie:
în dreptul rezemării pe
șipci să rezulte patru
țigle, toate rândurile
trebuie să fie dublate
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru neîndeplinire se acordă
punctaj 0
9 f) verificarea
existenței la țiglele
profilate sau țiglele
profilate a prinderii
de suport cu sarma.
Condiţie: în camp, la
fiecare al patrulea
rând, la fiecare tigla la
streașină, margini
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
56
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
10 g) verificarea la țigle
profilate
Condiţie obligatorie:
realizarea rezemării
complete pe cele patru
laturi
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru neîndeplinire se acordă
punctaj 0
11 h) verificarea fixării
și etanșeității
coamelor
Condiţie obligatorie:
fixare şi etanşeizare
cu mortar de ciment
sau alt material
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă
punctaj 0
12 i) verificarea la
olane
Condiţie: suportul
trebuie sa fie
continuu, protejat cu
material bitumat. Se
verifica daca exista
suprapunerea
rândurilor succesive
cu 4 cm
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru neîndeplinire se acordă
punctaj 0
13 j) verificarea fixării
cu mortar de ciment
(sau similar pentru
care există
reglementare
tehnică) a rândurilor
și șirurilor de olane
de pe tot conturul
Condiţie: fixarea la
poale, coame,…etc
Atunci cand sunt
depășirii ale pantelor
uzuale, in camp se va
face fixare la 10
rânduri dupa ambele
directii prin cuie cu
cap conic
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru neîndeplinire se acordă
punctaj 0
14 k) verificarea
executării corecte a
doliilor. (se
utilizeaza des tablă
zincată)
Condiţie: se realizeaza
cu falțuri duble,
cositorite pentru
gosime de 0,5mm, și
maxim 40 cm lungime
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
15 l) verificarea
țiglelor, a olanelor și
a coamelor
Condiţie: țiglele
trebuie să fie întregi.
Nu se utilizeaza tigle,
olane ciobite mai mult
de 2 cm din margine
sau sparte, fisurate
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă
punctaj 0
Învelitori din
panouri de tablă
cutată sau
ondulată
16 Procesele verbale de
receptie calitativa
care să facă referiri
la:
Condiție obligatorie:
Trebuie să existe
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
17 a) verificarea
petrecerilor minime
paralele cu panele
Abateri:
-pentru panta 40cm/m,
petrecerea trebui să fie
9cm,
-pentru panta 30cm/m,
petrecerea trebuie să
fie 10cm
-pentru panta 15cm/m,
petrecerea trebuie să
fie 11cm
-pentru panta 12cm/m,
petrecerea trebui să fie
20cm
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă
punctaj 0. Pentru pante intermediare se fac
interpolări
57
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
18 b) verificarea
petrecerilor laterale
(în lungul pantei)
Condiţie obligatorie:
la tabla ondulată
trebuie să fie minim
jumătate de ondulă și
să includă obligatoriu
creasta ondulei
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru neîndeplinire se acordă
punctaj 0
19 c) la panourile din
tablă cutată se face
verificarea petrecerii
laterale
Condiţie obligatorie:
petrecerea trebuie să
fie realizata
pemarginea fiecarui
panou, pe nervura
mică
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
20 d) verificarea la
tabla cutată
Condiţie obligatorie:
rezemarea pe suport
se face pe cuta largă
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
21 e) verificarea
respectării sensului
de montaj
Condiţie obligatorie:
montarea se face de la
poală la coamă și
invers față de direcția
vînturilor dominante
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă
punctaj 0
22 f) verificarea
respectării
numărului, tipului,
calității și poziției
pieselor fixare și
solidarizare
Condiţie obligatorie:
trebuie să fie
respectată condiţia
stabilită prin proiect
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
23 g) verificarea
realizării
eventualelor sisteme
de etanșare
suplimentară la
petreceri și
străpungeri
Condiţie obligatorie:
trebuie să fie
respectată condiţia
stabilită prin proiect
așa încât la recepție să
nu pătrundă apă prin
învelitoare
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
24 h) verificarea
respectării detaliilor
la coame, pazii,
timpane,
străpungeri, dolii
etc.
Condiţie obligatorie:
trebuie să fie
respectată condiţia
stabilită prin proiect și
reglementările tehnice
specifice
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
25 i) verificarea
realizării protecției
anticorozive a
panourilor de tablă
și a elementelor de
montaj și a
elementelor metalice
de montaj
Condiţie obligatorie:
trebuie să fie
respectată condiţia
stabilită prin proiect în
funcție de
agresivitatea mediului,
confrom cu
reglementările tehnice
în vigoare
E+B
(DS)
punctaj 10, pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
Punctaj (media aritmetica ponderata):
Concluzii funcție de punctajul obținut: se consideră că realizarea învelitorii pentru acest element
corespunde/nu corespunde cerințelor, se poate trece/nu se poate la etapa următoare.
Punctajul final va fi media aritmetică pentru valorile de la nr.crt. 1, 3 până la 25 (se aleg numai
valorile pentru care verificarea se aplică). Poate fi utilizată formula de calcul (2).
58
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
4.2.3.8. Sistem termoizolant- fișa pentru cuantificare
Ținând cont de cele prezentate anterior, pe măsura executării lucrărilor, se propune
completarea fișelor al căror conţinut este prezentat în Tabelul 9.
Tabelul 9. Model fișă pentru cuantificare – sistem termoizolant
Autorizatia de construire nr.....................din data.........................................
Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.................................................................
Adresa investiției:....................................................................................................................
Investitor/ Beneficiar:..............................................................................................................
Adresa investitor:.....................................................................................................................
Nr. telefon investitor:...............................................................................................................
Executant:................................................................................................................................
Adresa executant:....................................................................................................................
Nr. telefon executant:...............................................................................................................
SISTEM TERMOIZOLANT CU POLISTIREN
ELEMENTUL VERIFICAT........................................
Da
ta e
fectu
ări
i v
erif
ică
rii
și î
nto
cmir
ii d
ocu
men
tulu
i
Cin
e a
pa
rtic
ipa
t la
ver
ific
are
(n
um
e
pre
nu
me)
Pu
nct
aj
ob
țin
ut
atu
nci
cân
d a
fo
st î
nd
epli
nit
ă
cerin
ța
Nr.
crt.
Ver
ific
are
a/
do
cum
entu
l ca
re s
e
înto
cmeș
te
Ab
ate
re
con
form
no
rma
Ab
ate
re
con
sta
tata
Înd
epli
neșt
e
ceri
nța
DA
NU
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Verificarea stratului
suport
Condiţie: este intocmit
Proces- verbal
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
2 Verificarea aplicării
adezivului şi montare
plăci termoizolante
Condiţie obligatorie: este
încheiat Proces- verbal
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
3 Verificarea lucrărilor
de aplicarea diblurilor
Condiţie obligatorie: este
încheiat Proces- verbal
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
4 Verificarea lucrărilor
de aplicarea grund de
bază şi înglobare
plasă de armare
Condiţie obligatorie: este
încheiat Proces- verbal de
verificare a lucrărilor
ascunse
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
5 Verificarea lucrărilor
de executare amorsaj
şi aplicarea
materialului de finisaj
Condiţie obligatorie: este
încheiat Proces- verbal de
verificare a lucrărilor
ascunse
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
6 Efectuarea
determinării aderenţei
prin tracţiune a
adezivului şi a
stratului de bază la
strat termoizolant
Condiţie obligatorie: în
conformitate cu SR
EN13498/2004, coroborat
cu prevederile art.30 din
SC 007-2013
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru
neîndeplinire se
acordă punctaj 0
59
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
7 Materialul
termorezistent pentru
clădirile de locuit cu
mai mult de 11 etaje
are Clasa de reacţie la
foc B-s2, do
Conditie obligatorie:
trebuie îndeplinită
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
8 Materialul
termorezistent
utilizat pentru
bordare goluri la
clădirile de locuit cu
mai mult de 11 etaje
are Clasa de reacţie la
foc A1 sau A2-s1, do
Conditie obligatorie:
trebuie
îndeplinită
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
9 Se face dovada că
plăcile din polistiren
EPS respectă
caracteristicile
minine stabilite, fac
referiri la:
Conditie obligatorie:
trebuie îndeplinită conditia
din SR EN 13163
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
10 a)- rezistenţa termică
(notata RD)
- conductivitatea
termică (notata λD)
Conditie obligatorie:
trebuie îndeplinită
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
11 b) caracteristicile
geometrice
Conditie obligatorie:
trebuie îndeplinită
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
12 c) este asigurata
stabilirea
dimensională (in
condiţii de laborator)
Conditie obligatorie: clasa
DS(N) 2 valoare ce nu
trebuie depăşita (SR EN
13163)
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
13 d) stabilirea
dimensională în
condiţii specifice de
temperatură şi
umiditate.
Conditia obligatorie
minima este sa se
încadreze în cerințele
aferente nivelului DS(70,-)
2 pentru modificările în
lungime, lăţime şi grosime
(SR EN 13163)
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
14 e) efortul de
compresiune
Conditia obligatorie
minima este să fie mai
mare decât nivelul
CS(10)80 pentru o
deformaţie de 10% (SR
EN 13163)
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
15 f) comportarea la foc Conditie obligatorie: daca
clasa de reacţie la foc este
diferită de clasa E
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
16 g) rezistenţa la
tracţiune
Conditie obligatorie:
nivelul TR100 este minim
pentru tractiune pe fete
(SR EN 13163)
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
17 h) rezistenţa la
încovoiere
Conditie obligatorie: se va
respecta cerinta din SR EN
13163
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
60
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
18 i) verificarea
rezistenţei la îngheţ-
dezgheţ
Conditie obligatorie: se va
respecta cerinta din SR EN
13163
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
19 j) verificarea
factorului de
rezistenţă la difuzia
vaporilor de apă
(notat cu μ)
Conditie obligatorie:
conform prevederilor din
SR EN 13163.
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru neîndeplinire se
acordă punctaj 0
20 Este utilizat polistiren
(EPS)
Condiție obligatorie: se
utilizeaza codul de
identificare (SR EN
13163)
Executantul
Dirigintele
de santier
punctaj 10,
pentru
neîndeplinire se acordă punctaj 0
Punctaj (media aritmetică)
Concluzii funcție de punctajul obținut: Se consideră că sistemul termoizolant pentru acest element
corespunde/nu corespunde cerințelor, se poate trece/nu se poate trece la etapa următoare.
Punctajul final va fi media aritmetică pentru valorile înregistrate la nr.crt. 1 până la 20.
4.2.4. Stabilirea punctajului general
La sfârșitul execuției lucrărilor de construire se poate măsura calitatea lucrărilor de
construire, prin realizarea unui punctaj general, ca medie ponderată a tuturor punctajelor obținute
pentru fiecare categorie de lucrări. Punctajele obținute, existente la Cartea tehnică a construcției,
pot sta la baza fundamentări deciziei investitorului privind recepția, cumpărarea sau
încredințarea unor lucrări de construire unui anume executant.
Se propune centralizarea informațiilor sub forma unei fișe al cărui model este prezentat în
tabelul 10.
Fișa propusă va conține referiri la nivelul de calitate atins, punctajul stabilit, detalierea
nivelului de calitate pentru fiecare categorie de lucrări executate, datele privind lucrările de
construire evaluate (adresă, categorie de importanță, sursă de finanțare …etc), date tehnice ale
clădirii (suprafața construită, suprafața desfășurată…etc), data începerii lucrărilor, data finalizării
lucrărilor, programul (softul) utilizat pentru calculul structurii de rezistență, date de identificare
pentru executant, date de identificare pentru diriginte de șantier, date de identificare pentru
proiectant. În Tabelul 10. este prezentată o fișă pentru stabilirea punctajului general.
4.2.5. Verificarea practică a metodei și opinia utilizatorilor
Prin realizarea fişelor pentru categoriile de lucrări stabilite, transmiterea acestora în
şantier, interogarea utilizatorilor, publicarea de articole, participare la manifestări stiințifice şi
întâlniri tehnice se asigură aducerea la cunoștința publicului a temei alese.
Verificarea modului de aplicare în timpul execuţiei pentru toate categoriile de lucrări, a
tuturor rezultatelor studiilor efectuate într-o perioadă de 10 luni nu a fost posibilă.
La obiectivul construire locuinţă individuală şi împrejmuire, situat în Iaşi, zona Bucium,
am putut verifica rezultatele obţinute în urma cercetării pentru categoria de lucrări zidărie şi am
aflat opinia investitorului, executantului, dirigintelui de şantier şi responsabilului tehnic cu
execuţia.
61
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Tabelul 10. Model fișă punctaj general
Nr. înregistrare la autoritatea publică locală
Data înregistrării
NIVEL DE CALITATE
PUNCTAJ
Detalierea nivelului de calitate prin punctaj obținut pentru:
- Terasamente
- Îmbunătățirea terenului de fundare
- Fundații
- Beton, beton armat și beton precomprimat
- Cofraje
- Zidării
- Tencuieli
- Placaje
- Zugrăveli și vopsitorii
- Pardoseli
- Sistem termoizolant
- Tâmplărie
- Geamuri
- Învelitori
- ….
Date privind lucrările de construire evaluate:
Adresa:(Localitate/Sector, Strada și nr.)
Nr. cadastral:
Tipul construcției:
Categoria de importanță:
Sursa de finanțare:
Suprafața construită:
Suprafata desfășurată:
Suprafața utilă:
Data începerii lucrărilor de construire:
Data finalizării lucrărilor de construire:
Programul de calcul utilizat pentru structură:
Executantul lucrărilor
Șef punct de lucru
Șef șantier
CQ
R.T.E.A.
Diriginte de șantier
Proiectant
Arhitectură
Structură
Instalații
62
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
Clădirea care a făcut obiectul aplicării practice a studiului se realizează în baza
autorizaţiei de construire emisă de Municipiul Iaşi, are destinaţia locuinţă, are două niveluri, are
infrastructura realizată din beton armat, suprastructura din zidărie din cărămidă cu goluri
verticale, cu stâlpişori, centuri şi planşee din beton armat, acoperiş şarpantă. La parter, zidurile
sunt dispuse după 6 axe după două direcţii perpendiculare. Este utilizată cărămidă cu goluri
verticale cu dimensiunea 290x240x238 produsă de BRIKSTON.
Completarea fişei a presupus verificarea existenţei documentelor şi efectuarea de
măsurători pentru rosturile orizontale, verticale şi grosimea zidurilor.
Au fost făcute 5 măsurători ale dimensiunilor rosturilor pentru fiecare perete (Fig.15), în
total 60 (5 masurători pentru fiecare dintre cei 12 preţi) şi 3 măsurători ale grosimii pentru
fiecare perete (Fig.16), în total 36 (3 masurători pentru fiecare dintre cei 12 pereţi).
Fig.15 Exemplu de măsurare a rosturilor la clădirea la care se utilizează metoda din
această lucrare. Valorile măsurate sunt cuprinse între 11,07mm și 12,91mm.
Pentru toate cele 60 de măsurători, a rezultat prin calcularea mediei aritmetice, o grosime
a rostului de 12,17mm.
63
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Media celor 36 de măsurători pentru stabilirea grosimii zidului este de 243,9mm.
După completarea fişei, prin aplicarea criteriilor stabilite şi efectuarea calculelor conform
formulelor (1) şi (2), stabilite în acestă lucrare, s-a obţinut punctajul 9,77.
În baza punctajului obținut, cei care participă la realizarea lucrărilor de construire au
concluzionat că zidăria pentru această etapă corespunde cerinţelor şi se poate trece la etapa
următoare.
Durata măsurată pentru efectuarea măsurătorilor, efectuarea calculelor şi completarea
fişei a fost de 180 minute.
Această cercetare poate fi considerată remarcabilă dacă comparăm rezultatele
prezentate anterior cu rezultatele obţinute la un alt obiectiv la care nu a fost aplicată
metoda prezentată.
Fig.16 Exemplu de măsurare a grosimii pereților. Valorile măsurate sunt cuprinse între
242mm și 245mm.
În fig.17 este prezentată fişa completată de participanţii la executarea lucrărilor de
construire (investitor, proiectant, executant, diriginte de şantier, responsabil tehnic cu execuţia).
64
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
65
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
66
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
Fig.17 Exemplu: fișă pentru cuantificare zidărie
67
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Din motive obiective, nu pot prezenta datele de identificare ale celuilalt obiectiv.
Voi prezenta în Figura 18 o parte dintre măsurătorile efectuate pentru a fi observată
diferenţa faţă de abaterile stabilite prin reglementări.
Valorile măsurate pentru dimensiunea golurilor a fost cuprinsă între 14 mm și 18
mm, media valorilor măsurate fiind de 17,2 mm. Este posibil ca principala cauză a valorilor
mari măsurate să fie lipsa informațiilor în șantier, respectiv necunoașterea valorii absolute
și nici a abaterii admise.
Între cele două exemple, cel în care se cunosc înainte de începerea lucrărilor
cerințele (prin aducerea la cunoștință a fișei pentru cuantificare din care rezultă valorile
abaterilor și cerințele privind nivelul de calitate) și cel în care la punctul de lucru nu s-au
găsit informații detaliate (privind verificările care se fac, abaterile în care trebuie să se
încadreze), se constată o diferență mare a nivelului de calitate atins.
Fig.18 Măsurarea rosturilor la clădirea la care nu se utilizează metoda din această lucrare.
Valorile măsurate sunt cuprinse între 14 mm și 18 mm.
În concluzie, consider că rezultatele acestei lucrări pot fi utile domeniului ales, iar
prin continuarea cercetării în acest domeniu, într-un timp nu foarte îndepărtat, calitatea
tuturor categoriilor de lucrări poate fi predictibilă şi cuantificabilă.
68
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA
REZULTATELOR OBŢINUTE
4.2.6. Valorificarea rezultatelor
Pe parcursul programului doctoral, activitatea de cercetare desfășurată a fost valorificată
prin:
- Publicarea, în calitate de autor sau coautor, unui număr de 3 lucrări științifice, în reviste
BDI (B+) incluse în baze de date internaționale:
1. Costoaea N.G., Bărbuță M., (2018), Predictability of activities specific to the quality of
construction works, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția Construcții. Arhitectură,
Volumul 64 (68), Numărul 3- 2018, pp 27-38;
2. Costoaea N.G., Bărbuță M., Lupășteanu R., (2018), Studies on the predictability and
quantification of specific quality activities in the construction of buildings- masonry, Buletinul
Universității Transilvania din Brașov, Volumul 11 (60), Special Issue No. 1 – 2018, Series I:
Engineering Sciences, pp 7-16;
3. Costoaea N.G., Bărbuță M., (2019), Studies on the predictability and quantification of
quality-specific activities in the construction – concrete, Buletinul Institutului Politehnic din Iași,
Secția Construcții. Arhitectură, Volumul 65 (69), Numărul 1- 2019, pp 79-86;
4. Costoaea N.G., Bărbuță M., Antohie E., Lupășteanu R., (2019), Studies on the
predictability and quantification of quality-specific activities in the construction of reinforcing
buildings, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția Construcții. Arhitectură, Numărul 2-
2019;
- Publicarea, în calitate de autor sau coautor, unui număr de 2 lucrări științifice în volume
ale conferințelor naționale cu participare internațională (2):
5. Bărbuță M., Antohie E., Costoaea N.G., (2018), poster, Studies on the predictability
and quantification of quality-specific activities in the construction of reinforcing buildings,
Conferința internațională ”Tradiție și inovare - 65 de ani de construcții în Transilvania”, 15-17
noiembrie 2018, Cluj Napoca, România, pp 211-212;
6. Costoaea N.G., Velicu C., (2019), Studies on the predictability and quantification of
quality-specific activities in the construction - construction formwork, Conference of the TUIASI
Doctoral School, 23-24 mai 2019, Iasi, Romania;
- Publicarea în calitate de autor sau coautor, unui număr de 2 lucrări științifice în volume
ale conferințelor naționale cu participare națională (2):
7. Costoaea N.G., (2017), Studii privind predictibilitatea și cuantificarea activităților
specifice calității în construcțiua clădirilor- terasamente”, Creații universitare 2017 – Al X-lea
Simpozion Național, 2 iunie 2017, Iași, România, Editura Societății Academice ”Matei Teiu-
Botez”, ISSN 2247-4161;
8. Costoaea N.G., (2018), Studii privind predictibilitatea și cuantificarea activităților
specifice calității în construcțiua clădirilor- program de control” la Conference of the TUIASI
Doctoral School, 23-24 mai 2018, Iași, Romania, pp 92;
69
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Lista tabelelor
Tabelul 1. Situația neconformităților constatate/ măsuri dispuse 10
Tabelul 2. Model fișă pentru cuantificare – terasamente 38
Tabelul 3. Model fișă pentru cuantificare – cofraj 40
Tabelul 4. Model fișă pentru cuantificare – armare 42
Tabelul 5. Model fișă pentru cuantificare – beton 45
Tabelul 6. Model fișă pentru cuantificare – hidroizolații 47
Tabelul 7. Model fișă pentru cuantificare – zidărie 51
Tabelul 8. Model fișă pentru cuantificare – învelitoare 54
Tabelul 9. Model fișă pentru cuantificare – sistem termoizolant 58
Tabelul 10. Model fișă punctaj general 61
70
ANEXA 1. TEMA DE CERCETARE- CHESTIONAR
Anexa 1. Tema de cercetare-
chestionare
71
72
73
CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
Bibliografie
1. Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, Monitorul oficial, 1995;
2. Hotărârea nr.343/2017, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea
Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, Anexa nr.2,
Monitorul Oficial, Partea I nr.406 din 30.05.2017;
3. NC 001/1999, Normativ cadru privind detalierea conținutului cerințelor stabilite prin Legea
nr.10/1995, Buletinul construcțiilor, 1999;
4. Velicu, C, Cladiri, Editura Expertilor Tehnici, 2007;
5. Legea nr.50/1991, privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, Monitorul oficial, 1991;
6. C56/1985, Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații
aferente, ICCPDC, 1986;
7. NE012/2-2010, Nornativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton
armat și beton precomprimat- executarea lucrărilor din beton, Monitorul Oficial, 2010;
8. C169/1988, Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor
construcțiilor civile și industrial, Buletinul construcțiilor, 1988;
9. C159/1989, Instrucțiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu
con, penetrare statică, penetrare dinamică, vibropenetrare, Buletinul construcțiilor, 1989;
10. P 100-1/2013, Codul de proiectare seismică, Monitorul Oficial, 2013;
11. CR 6-2013, Codul de proiectare pentru structuri din zidărie, Monitorul Oficial, 2013;
12. NP057/2002, Normativ privind protecția clădirilor de locuințe, Monitorul Oficial, 2002;
13. NP040/2003, Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri,
Monitorul Oficial, Partea I nr.776bis, 2003;
14. GP123/2013, Normativ privind proiectarea și executarea lucrărilor de reabilitare termică a
blocurilor de locuințe, Monitorul Oficial, Partea I nr.538bis, 2013;
15. Lupăşteanu, R., Calitatea investiţiilor, Technical Expert Publishing House, Iasi, 2006;
16. Lupăşteanu, R., Construction Management – Introduction, Gama Publishing House, Iasi, 1997 ;
17. Bărbuță, M., Haja M., Ciobanu G., Mechanical properties of polymer concrete containing tire
waste power, Journal of Food, Agriculture and Environment 12 (2), 1185-1190;
18. Barbuta, M., Elemente structurale din betoane performante, Editura Performantica, Iasi ISBN
978-606-685-204-3, 2014;
19. Antohie, E., Iacob, V., The determination of the costs associated with constructions/ demolation
and their place in the global cost in constructions, Buletinul Institutului Politehnic din lasi, Sectia
Constructii, Arhitectura 59, 2013;
20. I.S.C.- Inspectoratul Județean în Construcții Iași, Raportul de activitate pentru anul 2017, Iași,
Romania, ianuarie 2018;
21. Costoaea N.G., Studii privind predictibilitatea și cuantificarea activităților specifice calității în
construcțiua clădirilor- terasamente, Creații universitare 2017 – Al X-lea Simpozion Național,
Editura Societății Academice ”Matei Teiu-Botez”, ISSN 2247-416, Iași, România, 12 iunie 2017;
22. Costoaea N.G., Studii privind predictibilitatea și cuantificarea activităților specifice calității în
construcțiua clădirilor- program de control la Conference of the TUIASI Doctoral School, pp 92,
Iași, Romania, 23-24 mai 2018;
74
BIBLIOGRAFIE
23. Costoaea N.G., Bărbuță M., Predictability of activities specific to the quality of construction
works, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția Construcții. Arhitectură, Volumul 64 (68),
pp 27-38, Numărul 3- 2018;
24. Costoaea N.G., Bărbuță M., Lupășteanu R., Studies on the predictability and quantification of
specific quality activities in the construction of buildings- masonry, Buletinul Universității
Transilvania din Brașov, Volumul 11 (60), Special Issue No. 1 – 2018, Series I: Engineering
Sciences, pp 7-16, 2018;
25. Bărbuță M., Antohie E., Costoaea N.G., poster, Studies on the predictability and quantification of
quality-specific activities in the construction of reinforcing buildings, Conferința internațională
”Tradiție și inovare - 65 de ani de construcții în Transilvania”, Cluj Napoca, România, pp 211-
212, 15-17 noiembrie 2018;
26. Costoaea N.G., Velicu C., (2019), Studies on the predictability and quantification of quality-
specific activities in the construction - construction formwork, Conference of the TUIASI
Doctoral School, Iasi, Romania, 23-24 mai 2019;
27. Costoaea N.G., Bărbuță M., Studies on the predictability and quantification of quality-specific
activities in the construction – concrete, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția
Construcții. Arhitectură, Volumul 65 (69), Numărul 1, pp 79-86, 2019;
28. Costoaea N.G., Bărbuță M., Antohie E., Lupășteanu R., Studies on the predictability and
quantification of quality-specific activities in the construction of reinforcing buildings, Buletinul
Institutului Politehnic din Iași, Secția Construcții. Arhitectură, Numărul 2- 2019;
29. Baran I., Covatariu D., Environmental engineering, Editura Societății Academice ”Matei Teiu-
Botez”, Iași, ISBN 978-973-8955-98-1, 2011;
30. STAS 2355-79, Construcții civile, industrial și agricole. Hidroizolații din material bituminoase și
elemente de construcții, 1979;
31. C112-86, Normativ pentru proiectarea și executarea lucrărilor din material bituminoase,
Buletinul construcțiilor nr.3, 1989;
32. SR EN13498/2004, Produse termoizolante destinate utilizarii la clădiri. Determinarea rezistenței
la penetrare a sistemelor composite de izolare termica la exterior (ETICS), Asociația de
Standardizare din România (ASRO), 2004;
33. SC 007-2013, Soluții cadru privind reabilitarea termo- higro- energetică a anvelopei clădirilor de
locuit existente, http://www.mdrap.ro/userfiles/reglementari/, 2013;
34. SR EN 13163, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren expandat
(EPS). Specificaţie, Asociația de Standardizare din România (ASRO), 2016;
35. Baran I., Dumitrescu L., Pescaru R.A., Thermal Rehabilitation Technology and the Nearly Zero-
Energy Buildings. Romanian Representative Education Buildings-Case Study, 9th International
Conference Interdisciplinarity in Engineering, INTER-ENG 2015, 8-9 October 2015, Tirgu-
Mures, Romania, Procedia Technology, vol 22, ISSN 2212-0173,
DOI:10.1016/j.protcy.2016.01.024, pp. 358-364, 2016;
36. Bărbuță M., Harja M., Baran I., Comparison of mechanical properties for polymer concrete with
different types of filler, Journal of Material in Civil Engineering ASCE ISSN: 0885-7024 vol 22,
Issue 7, pag 696-701;
37. Șerbănoiu I., Ungureanu L., Tehnici pentru programarea lucrărilor de construcții, Editura
Societății Academice ”Matei Teiu-Botez”, Iași 2010;
38. Budescu M., Ciongradi I.P., Ţăranu N., Gavrilaş I., Ciupala A.M., Lungu I., Reabilitarea
construcţiilor, Editura VESPER, Iaşi, 2001;
39. Antohie E., Classes of construction cost estimates, Buletinul Institutului Politehnic din lasi. Sectia
Constructii, Arhitectura, Volumul 55, Numărul 4, 2009.