teste_anestiologie_si_reanimare.doc

8/17/2019 teste_anestiologie_si_reanimare.doc

1/19

Release by Medtorrents.com

Teste la anestiologie sireanimare

Anul VITEMA: ANESTEZIA(CS) 1.Starea de analgezie include:a. Mioplegie. !i"sa sensiilit#$ii dureroase

c. Abolirea conştiinţeid. Lipsa sensibilităţii tactilee. Lipsa sensibilităţii termice(CS) %.Starea de anestezie include:a. Suprimarea selectivă a sensibilităţii dureroaseb. Abolirea obligatorie a conştiinţeic. Su"rimarea tututor senza$iilord. Păstrarea sensibilităţii tactilee. Păstrarea completă a sensibilităţii termice(CM) &.'entru monitorizarea "acientului n cursulanesteziei se utilizeaz#:a.*imetriab. Rezonanţa magnetică nuclearăc. Ca"nometriad. A"recierea deitului cardiace. Electroence+alogra,a(CM) -. #s"unsul /egetati/ 0emodinamic ti"ic laim"ulsul nocice"ti/ include:a. Hipotermie. Ta0icardiec. Tai!la"ied. i"ertensiune arterial#e. Stop cardiac(CS) #. $apnogra!a este%a. Metoda de apreciere a debitului cardiacb. &nregistrarea saturaţiei a emoglobinei 'n ()c. Măsurarea ventilaţiei pulmonare globaled. 2nregistrarea gra,c# a concentra$iei C% n aerulal/eolar

e. Metoda electivă de apreciere a metabolismuluio"igenului 'n organism

(CS) *. $are a!rmaţie este incorectă+a. Anestezie raidiană caudală. Anestezie monocom"onent# cu alotanc. Anestezie combinată intravenoasă,inalatoried. Anestezie combinată spinal,epiduralăe. Anestezie generală cu miorela"are şi -M$

(CM) . /etamina provoacă%a. 0epresie minimă a 1ormaţiei reticulareb. Mioplegiec. alucina$ii

d. 0epresia sistemului cardio,vasculare. M#rirea "resiunii arteriale

(CS) 2. Parametrul cel mai in1ormativ 'n e"amenulpreoperatoriu al sistemului respirator este%a. $apacitatea vitalăb. $apacitatea 1uncţională rezidualăc. 'roa Ti+nod. $apacitatea pulmonară totalăe. 3recvenţa respiratorie

(CM) 4. $auzele depresiei respiratorie la administrareabarbituricilor sunt%

a. 3e"resia scoar$ei cererale. 3e"resia sinusului carotidianc. Stimularea 1ormaţiei reticulared. (bstrucţia căilor respiratoriie. Micşorarea 1recvenţei respiratorii

(CS) 56. 71ectul mor!nei 'n doza de administrare 56 mgintravenos%a. 4rec/en$a 5i minut6/olumul res"ira$iei suntdiminuate7 n tim" ce "ro+unzimea este crescut#b. Spasticitatea musculară creştec. Mărirea volumului curentd. 0i1uziunea alveolocapilară scadee. Mărirerea 1recvenţei respiratorii

(CS) 55. Toate de mai 8os rela"ează musculaturanetedă9 e"cept:nd%

a. Tio"entalulb. Halotanulc. Papaverinad. Mor!nae. 0iazepamul

(CS) 5). 0e c:te ori mai puternic dec:t mor!na9 dinpunct de vedereanalgetic9 este considerat 1entanilul+a. 56b. #6c. 188d. )66e. ;66

(CM) 5


2/19


(CM) 54. $e produce depolarizarea musculaturiisceletice+a. Cre5terea ionului de sodiu intracelularb. Scăderea ionului de sodiu intracelularc. Sc#derea "otasiului intracelulard. $reşterea potasiului intracelulare. Scăderea ionului de clor intracelular

(CM) )6. /etamina administrată intravenos produce%a. Anestezie general#b. Analgezie viscerală pro1undă

c. Cre5terea moderat# a "resiunii arterialed. Scăderea debitului cardiace. Hipotonie arterială

(CM) )5. Absorbţia tisulară a unui anestezic local dupăin8ectare depinde de%a . Soluilitatea n $esut. Vasculariza$ia $esutuluic. Concentra$ia droguluid. 3recvenţa cardiacăe. 3recvenţa respiratorie

(CM) )). Mani1estările to"ice ale supradozarii lidocaineisunt%

a. Tusă. E*citatia sistemului ner/os centralc. 'ierderea cunostinteid. Con/ulsiie. dureri de pumnal in abdomen

(CM) )


3/19


(CM)


4/19


(CS) G. CHnd un stimul in+ra"ragal7 nenoci/7"ro/oac# durere7 este /ora de:

aE iperalgeziea. iperpatie. alodiniec. disestezied. ipoestezie

(CS) . Modi,carea "ro"riet#$ilor +unc$ionale 5istructurale ale neuronilor7 cauzate de un in?u*nocice"ti/ "relungit sau de o leziune a $esuturilor

"eri+erice 5iJsau a celui ner/os se nume5te:a. +enomen de neuro"lasticitateb. 1enomen de transcripţiec. crossing,overd. 1enomen de restructurizaree. dis1uncţie neuronală

(CS)


5/19


(CS) %1. Metoda de administrare a AINS nainte de nce"erea durerii7 n sco"ul reducerii consumului"osto"eratoriu de analgezice o"ioide7 se nume5te:

a. analgezie Ola cerereKb. analgezie Ola necesitateKc. analgezie "reemti/#d. analgezie multimodalăe. analgezie balansată

(CS) %%. 3oza de %8 mg de ne+o"am7 administrat# n "er+uzie intra/enoas#7 este ec0ianalgezic# cu:

a. 56 mg mor!năb. # mg mor!năc. mg mor,n#d. 5# mg mor!năe. )6 mg mor!nă

(CS) %&. 3oza de %8 mg de ne+o"am7 administrat# n "er+uzie intra/enoas#7 este ec0ianalgezic# cu:

a. 8 mg "etidin#b. # mg petidinăc. 566 mg petidinăd. 5)# mg petidinăe. 5#6 mg petidină

(CS) %-. 3oza de %8 mg de ne+o"am7 administrat# n "er+uzie intra/enoas#7 este ec0ianalgezic# cu%

a. )# mg diclo1enacb. #6 mg diclo1enacc. mg diclo+enacd. 566 mg diclo1enace. 5)# mg diclo1enac

(CS) %. 3oza ma*imal admisiil# n %- ore "entrune+o"am n administrare intra/enoas# este de :

a. )6 mgb. ;6 mgc. G8 mgd. 26 mg

e. 566 mg

(CS) %G. /ariant# a 'CA (analgezia controlat# de"acient) este 'CEA (analgezia e"idural#7 controlat#de "acient)7 care "resu"une:

a. administrarea analgezicului 'n spaţiulperidural de către medic

b. administrarea analgezicului 'n spaţiulperidural de către asistentă

c. administrarea analgezicului n s"a$iul"eridural de c#tre "acient

d. administrarea pro!lactică a analgezicului 'n spaţiul peridural

e. administrarea anestezicului local cu scop

de producere a stării de anestezie

(CM) %. 2n c0irurgia ca/itar#7 asociat# cu re"aosulla "at7 a+ectarea +unc$iei "ulmonare n"osto"erator const# n :

a. in0ii$ia re?ectorie a contractilit#$iidia+ragmului

. cre5terea tonusului mu5c0ilorintercostali 5i adominali

c. sc#derea ca"acit#$ii reziduale+unc$ionale

d. creşterea capacităţii reziduale 1uncţionaleIe. cre5terea e+ortului res"irator cu

"osiilitatea instal#rii 0i"erca"niei

(CM) %


6/19


e. muscular şi renal

(CM) &. Mediatorii no*ici "ro/in din - surse"rinci"ale:

a. agenţii lezionali. celulele lezatec. celulele im"licate n in?ama$ie

(leucocite7 tromocite7 endoteliocite7celule gliale)

d. ,rele ner/oase senzoriale 5isim"atice

e. circuitul sistemic (sustan$eleacumulate n tim"ul isc0emiei$esuturilor)

(CM) &eto"ro+end. 1entanile. "aracetamol

(CM) -. Analgezicele care "osed# 5i e+ectanti0i"eralgezic sunt:

a. >etamina. ne+o"amulc. gaa"entinad. de*trometor+anule. mor!na

(CM) -


7/19


d. genereaz# cea mai mare mortalitatedintre medicamente

e. sunt medicamente relativ ino1ensive

(CM) 1. 9rm#toarele a,rma$ii des"re AINS suntcorecte:

a. sunt mai e,ciente n cazul durerii acte deorigine somatic#

b. sunt mai e!ciente 'n cazul durerii acute deorigine viscerală

c. sunt contraindicate "entru analgezia

"osto"eratorie du"# c0irurgia !7neuroc0irurgie 5i o+talmologie

d. sunt contraindicate "acien$ilor0i"o/olemici

e. este permisă asocierea a ) AC=S pentrutratamentul durerii intense

(CM) %. 9rm#toarele a,rma$ii des"re Tramadolsunt corecte:

a. analgezic central7 cu ac$iune"re"onderent monoaminergic#

. e+ect o"ioidergic nensemnat (de 888ori mai mic decHt la mor,n#)

c. e1ect opioidergic puternic

d. la asocierea cu mor,na rezult# un e+ectin+raaditi/ (adic#7 1X117)

e. la asocierea cu mor!na rezultă un e1ectsinergic Dadică9 5Q5


8/19


e. *6 mmHg

(CS) 1%. !a e+ectuarea /entilatiei mecanice"acientilor cu S3A se recomand# setareaunui /olum curent egal cu:

a. 5# ml?g b . 56 ml?gc. G mlJ>gd.


9/19


a . Concent ratia redusa a % in aerulins"irat

b . Sc0 imarea ra"or tu lu i /enti la ti e6"er+uzie

c . Suntul drea"ta stHngad. Tulur#ri de di+uzie la ni/el de

memrana al/eolo6ca"ilarae . Scăderea el iberări i de () la nivel t isular

(CM) %


10/19


e . @ronoscopia cu o"igenare

(CM) - . i "o* ia s e/ er# de dura ta sesoldeaza cu:

a . E"uizarea s istemulu i adrenergic s iinstalarea /aso"legiei

b. Acumularea metaolitilor acizic . Isc0emie miocardic#d. Alcaloză metabolicăe . Aritmii cardiace

(CM) -G. i"er/entila$ia este nso$it# de:

a . i"oca"nie b . Acidoză respiratoriec . Alcaloz# res"iratoried. Acidoză metabolicăe . Hipo"emie

(CM) -. E+ectul inotro" negati/ indus de0i"erca"nie:

a . Apare la pH N9)6b. A"are la "Y7%8c . 7ste agravat de reacţia adrenergicăd. 3etermin# sc#derea deitului cardiace . 'oate determina 0i"otensiune

arterial#

TEMA :INS94ICIEN\A CA3IAC] AC9T]

(CS) 1. S"re deoseire de insu,cien$a cardiac#cronic#7 n insu,cien$a cardiac# acut#:

a. sunt mai evidente mecanismele de compensare. mecanismele de com"ensare lent # nu sunt

inclusec. se produce ipertro!a ventricularăd. are loc activarea sistemului renină,angiotensină,

aldosteron

nu e"ista% b

(CS) %. Cu c Ht /olumul sanguin telediastolic estemai mare (adic#7 cu cHt e mai mare "resarcina)7 cuatHt mai "uternic# este +or$a de contrac$ie (cu atHtmai mare este /olumul sistolic). Aceast# rela$ieeste cunoscut# dre"t:

a. K legea 4ran>6Starling. Jlegea (tto 3ranKc. Jlegea Starling,Pappeneimer,StavermanKd. Jlegea LaplaceKe. Jlegea lui HiltonK

(CS) &. 3eitul cardiac este:

a. cantitatea de s:nge propulsată de inimă pedurata unei sistole. /olumul de sHnge "ro"ulsat de inim# "e

durata unui minutc. volumul de s:nge9 are circulă la un moment

dat 'n corpd. volumul de s:nge9 raportat la supra1aţa

corporalăe. volumul de s:nge9 raportat la masa corporală

(CS) -. Care /aloare trigger a 'VC7 la un "acient0i"otensi/7 im"une corec$ie /olemic#Q

a. ,) mmHgb. 56 mmHg

c. YG mmgd. 6 mmHge. N)6 mmHg

(CS) . 3u"# . S0oema>er7 /aloarea o"tim# "entru'VC "entru un /entricol cu com"lian$a normal# estede:

a. 5;,5* mmHg

.


11/19


. ,stule arterio6/enoasec. in1arct miocardic acutd. 0i"erca"niee. 0i"ertiroidism

(CM) 1. Cauzele cele mai r#s"Hndite aleinsu,cien$ei acute de /entricul stHng:

a. in+arctul miocardic acut 5i isc0emiamiocardic# acut#

. disec$ia de aort#c. embolia aeriană

d. insu,cien$a /al/ei mitralee. stenoza /al/ei aortale

(CM) 1G. Cauzele cele mai r#s"Hndite aleinsu,cien$ei acute de /entricol dre"t:

a. stenoza valvei aortale. tromemolia arterei "ulmonarec. emolia aerian#d. emolia cu lic0id amniotice. /entilarea "ulmonar# arti,cial# cu "resiune

"oziti/# e*cesi/#

(CM) 1. Cauzele cele mai r#s"Hndite aleinsu,cien$ei cardiace acute gloale:

a. ipervolemia. deregl#rile de ritm (ta0icardia /entricular#7

WAV gr. III)c. miocarditeled. cardiomio"atia 0i"ertro,c# 5i cea dilatati/#e. tam"onad# cardiac#

(CM) 1


12/19


. deit cardiac sc#zutc. rezistenţe vasculare sistemice scăzuted. rezisten$e /asculare sistemice crescutee. volum sistolic crescut

(CM) &8. Managementul "acientului su"usinter/en$iei "e cord "resu"une:

a. iperbaroterapie. su"ortul res"iratorc. su"ort nutriti/d. analgezia 5i sedareae. medica$iile "ro,lactice (antiio"ro,la*ia7

tera"ia antiagregant#7 tera"iaanticoagulant#)

(CM) &1. Wradicardia necesit# tratament n cazurilecHnd:

a. 4CC R& "m7 indi+erent de ni/elul tensiuniiarteriale

b. 3$$ *6 bpm9 indi1erent de nivelul tensiuniiarteriale

c. 4CCR8 "m7 n cazul cHnd "roduce0i"otensiune arterial#

d. 3$$46 bpm9 'n cazul c:nd produce ipotensiunearterială

e. 3$$ *# bpm9 indi1erent de nivelul tensiunii

arteriale

(CM) &%. 2n caz de radicardie7 se /a ree/alua:a. ni/elului de "otasiu n "lasm#b. ipertiroidismc. 0i"otiroidismd. tratamentul cronic cu beta,adrenimimeticee. tratamentul cronic cu eta6locant7 glicozide

cardiace7 locante a canalelor de calciu7 alteantiaritmice

(CM) &&. 2n cazul cHnd insu,cien$a cardiac# acut#este asociat# cu 0i"otensiune sau rezisten$#/ascular# sistemic# =oas#7 se administreaz# un

/aso"resor. Valorile6$int# "entru "resiuna arterial#sistolic# 5i VS (rezisten$a /ascular# sistemic#)sunt:

a. presiunea arterială sistolică de 6 mmHg. "resiuna arterial# sistolic# de 188 mm0c. R-SN);66 dGneUsUcm,#?m)d. VS [1G88 dFne^s^cm6Jm%e. Presiunea arterială sistolică mai mare de 5;6

mmHg

(CM) &-. Este indicat# administrarea de/asodilatatoare n urm#toarele cazuri:

a. rezisten$e sistemice crescute ([%-88dFne^s^cm6Jm%)

b. rezistenţa vasculară sistemică de 5*66dGneUsUcm,#?m)c. "acient critic cu 0i"ertensiune arterial#

('AS[1-8 mmg sau 'AM [188 mmg)d. presiune arterială sistolocă de 566 mmHge. presiune arterială medie de ## mmHg

(CM) &. 2n cazul unor rezisten$e sistemice crescute([%-88 dFne^s^cm6Jm%) sau "rezen$ei0i"ertensiunii arteriale ('AS[1-8 mmg sau 'AM[188 mmg)7 este indicat# administrarea de/asodilatatoare:

aE noradrenalină) nicardi"ina

cE adrenalinăd) nitro"rusiatul de sodiueE e1edrină

TEMA: INT_ICATII!E AC9TE

(CM) 5. To"icitatea unei substanţe este determinată deurmătorii 1actori%

a. 'ro"riet#$ile ,zico6c0imice ale sustan$ei

. 3oz#7 tim"ul de e*"ozi$ie 5i concentra$ia nsHnge.c. Calea de "#trundere.d. Se"9 v:rstă9 greutatea corporală9 predispunerea

individuală.e. 3actorii mediului e"tern.

(CS) ). Rata eliminării to"icelor din organism depindede%

a. $alea de eliminare a to"icului. b. Proprietăţile !zico,cimice ale to"icului.c. $alea de pătrundere şi doza absorbită.d. Starea somatica a organismului.e. Toate.

(CM)


13/19


(CS) 4. 7numerati metodele de deto"icare utilizate ininto"icatiile acute% a. diureza 1orţatăb. emodializac. emo, şi plasmosorbţiad. Plasmo1erezae. Toate.

(CS) 56. &n ipotensiune pe 1ond de rezistenţă vascularăperi1erică scăzută9 administrarea căror preparate va !e1ectivă%

a. Sim"atomimeticeb. lucocorticoizic. Spasmolitice.d. Simpatoliticee. $ardiotonice

D$SE 55. &n into"icaţia acuta cu alcool etilic pot !evidenţiate următoarele cu e"cepţia%a. $omab. 0ereglări de respiraţie.c. 0ereglări ale sistemului cardiovascular.d. riree. 7dem cerebral

D$SE 5). &n into"icatiile cu S(3 pentru micşorareabronoreei şi ipersalivaţiei se administrează%a. Adrenalina.b. Stro1antină.c. Atro"in#.d. Prednizolonă. e. 7u!lină

D$SE5


14/19


a. $riza tireoto"ica. Into*ica$ia cu arituratec. Traumatismul craniocererald. Into*ica$ie cu sustan$e +os+ororganicee. Intoica$ia cu metanol

(CM) ). Frmatoarele a!rmatii sunt corecte re1eritorla terapia,antidot%a. Este nalt s"eci,c#. Este e,cient# doar n +aza to*icogen# ainto*ica$iilor acute

c. 7ste e!cientă doar 'n 1aza somatogenă ainto"icaţiilor acuted. eacti/atorii colinesterazei sunt antido$i ninto*ica$iile cu 4Se. alcoolul etilic este antidot in into"icatiile cubarbiturice

(CS) )2. $ea mai e!cientă metodă de tratament 'ninto"icaţia cu mono"id de carbon estea. ("igenoterapia pe masca. i"eraroo*igenareac. ("igenoterapia pe canula nazalăd. -entilatia mecanicăe. ("igenarea e"tracorporeală

T7MA% T7RAPCA 07 P7R3FVC7 WC TRA=S3FVC7.ALCM7=TAXCA PAR7=T7RALY.

(CM)1. Concentratul eritrocitar s"#lat esteindicat:

a. Pacienţilor cu reacţii emolitice posttrans1uGionale 'n anamneză

. 'acien$ilor cu li"s# congenital# de IgAc. 'acien$ilor cu reac$ii se/ere

"osttrans+uzionale

d. Pacienilor cu de!cit de CgMe. Pacienţilor care au su1erit anterior şoc ana!lactic

(CM)%. Concentratul eritrocitar deleucocitat se/a administra:a. 'acien$ilor cu anticor"i antileucocitarib. Pacienţilor cu lipsă congenitală de CgAc. 'enru "re/enirea aloimuniz#rii contra

antigenelor leucocitared. Pacienţilor cu reacţii emolitice severe

posttrans1uzionalee. Pacienţilor cu leucocitoză

(CM)&. 'lasma "roas"#t congelat# este indicat#

cu sco"ul:a. Corec$iei 0emoragiilor micro/asculare n cazde cre5tere a tim"ului de "rotromin# maimult de 17 ori com"arati/ cu /alorilenormale

. Corec$iei 0emoragiilor micro/asculare n cazde cre5tere a tim"ului tromo"lastinei"ar$ial acti/ate mai mult de % ori com"arati/cu /alorile normale

c. e/ersiei urgente a anticoagulantelorcumarinice

d. $ori8ării ipovolemieie. $ori8ării ipoalbuminemiei

(CM)-. 'lasma "roas"#t congelat# este indicat#cu sco"ul:a. nutriţiei parenteraleb. normaliz#rii IN6ului n asen$a

0emoragiilor micro/ascularec. Corec$iei 0emoragiilor

micro/asculare n caz de cre5tere atim"ului tromo"lastinei "ar$ial

acti/ate mai mult de % ori com"arati/cu /alorile normale

d. e/ersiei urgente a anticoagulantelorcumarinice

e. Corec$iei 0emoragiilormicro/asculare n caz de cre5tere atim"ului de "rotromin# mai mult de17 ori com"arati/ cu /alorilenormale

(CM). Alumina se /a administra "acien$ilor

cu:a. arsuri. edeme rezistente la diureticec. emoragii microvasculared. emo!lie Ae. emo!lie @

(CM)G. Crio"reci"itatul con$ine:a. +actorul VIIIb. 1actorul ZCCc. ,rinogend. +actorul _IIIe. +actorul /onillerand

(CS). Crio"reci"itatul nu con$ine:a. !bronectinăb. !brinogenc. 1actorul -CCCd. tromin#e. 1actorul ZCCC

(CM)


15/19


a. Sol.glucoză )6Bb. Cntralipidc. Sol. idro*ietilamidond. Cn1ezole. Aminoplasmal

(CS) 1-. A"ortul glucidic zilnic treuie s#aco"ere:a. )6,


16/19


(CM)1&. 2n tratamentul 5ocului cardiogen ("e+ond de IMA) /or , utilizate urm#toarelemedicamente:a . 4entanFlb. nitroglicerinac. noradrenalinad. do"aminae. doutamina

(CS)1-. 2n tratamentul 5ocului cardiogen ("e

+ond de IMA) /or , utilizate urm#toarelemedicamente cu e*ce"$ia:a. noradrenalinab. dopaminac. dobutaminad. nitroglicerinae. 3entanGl

(CM)1. Walonul intra6aortic de contra"ulsa$ie:a. reduce rezisten$a la e=ec$ia /entricular# "rindezum?are "resistolica. cre5te "resiunea arterial# diastolic#c. scade presiunea arterială diastolicăd. creşte rezistenţa la e8ecţia ventriculară prin

dezumare presistolicae. se umă 'n sistolă

(CM)1G. Walonul intra6aortic de contra"ulsa$ie:a. este o metod# tem"orar# de tratament a5ocului cardiogenb. este o metodă de!nitivă de tratament a şoculuicardiogenc. se plasează 'n aorta ascendentăd. se "laseaz# n aorta descendent#e. se um?# n diastol#(CM)1. Cauzele 5ocului 0i"o/olemic sunt:a. 0emoragiile. ocluzia intestinal#

c. arsurid. cetoacidoza diabeticăe. se"sis

(CM)1


17/19


a. scăderea P-$b. taicardiec. diminuarea debitului cardiacd. tegumente caldee. scăderea diurezei orare

(CS) &%. Tratamentul 5ocului 0i"o/olemic se /a nce"e cu administrarea de:a. ser ,ziologic7 ing0er !actatb. sol. adrenalinăc. sol. noradrenalină

d. 0e"tran ;6e. mezaton

(CM) &&. ocul neurogen se caracterizeaz# "rin:a. /asodilata$ie generalizat#b. vasoconstricţie generalizatăc. 0i"o/olemie relati/#d. creşterea debitului cardiace. sc#derea deitului cardiac

(CM) &-. 2n 5ocul 0i"o/olemic se "roduce:a. cre5terea ni/elului cortizolului seric. cre5terea ni/elului catecolaminelor endogenec. scăderea 1recvenţei contracţiilor cardiace

d. cre5terea +rec/en$ei contrac$iilor cardiacee. cre5terea reasor$iei a"ei la ni/el de turenal

(CM) &. 2n 5ocul 0i"o/olemic se atest#:a. acidoz# lactic#. acti/area sistemului renin#6angiotentin#c. acti/area sistemului sim"aticd. activarea sistemului parasimpatice. cre5terea elier#rii de aldosteron

(CM) &G. 2n 5ocul 0i"o/olemic (clasa IV) seatest#:a. bradicardie

. 0i"otensiune arterial#c. ta0icardied. oliguriee. con+uzie mental# sau letargie

(CS)&. liguria din cadrul 5ocului 0i"o/olemic/a , tratat# "rin administrare de:a. 1urosemidb. manitolc. eu!linăd. ser ,ziologice. sol. idro"ietilamidon

(CS) &


18/19


a. Hiperventilarea. i"erca"niac. Hipotensiunea sistemicăd. i"o*iae. Hipero"ia

18. DCM) Care sunt elementele triadei Cus0ing:a. i"ertensiune arterial# sistemic#. Wradicardiec. Taicardied. Wradi"nee

e. PC$ elevată

11. DCM) Care sunt com"onentele tera"iei Ktrei n cadrul olna/ilor diagnostica$i cu SA:a. emodilu$ieb. Hipovolemiec. Hipertensiune sistemicăd. i"er/olemiee. i"ero*ie

1%. DCME Care din urm#toarele criterii suntincluse n scala lasgoU "entru come:a. Ree"ul oculo,motor. #s"unsul /eral

c. 3esc0iderea oc0ilord. Răspunsul vestibulare. #s"unsul motor

1&. DCSE Care din com"onentele de mai =os nueste com"onent de az# al legii Monroe6`ellie:a. 7nce1alulb. L$Rc. Licidul e"tracelulard. 4orma$iunile de /olum intracranienee. $omponentul vascular

1-. DCSE Ce re"rezint# "resiunea de "er+uzie

cereral# (''C):a. 0i1erenţa dintre tensiunea arterială sitemică şiPC$

b. 0i1erenţa dintre tensiunea arterială sistolică şidiastolică

c. 3i+eren$a dintre tensiunea arterial#medie 5i 'IC

d. 0i1erenţa dintre tensiunea arterială sistolică şiPC$

e. 0i1erenţa dintre tensiunea arterială diastolicăşi PC$

1. DCME Care din cele enumerate mai =os "ot ,utile n diagnosticarea mor$ii cererale:

a. starea de com# de"#5it# (SC6& aluri)b. pupile mioticec. "u"ile midriaticed. testul a"neice. testul atro"inic

1G. DCME 4ormele de 0erniere a $esutuluicereral:a. Transtentorial#b. 3isura orbitală in1erioarăc. Su +al*d. 2n +oramen magnume. 2n re5a osoas#

1. DCSE Care din metodele de mai =os esteinutil# "entru monitorizareaa 'IC:a. Cntraventricularb. 7piduralc. Cntracerebrald. Subaranoidiane. Su"eriostal

1


19/19


a. -entriculostomia este metoda standardului deaur de monitorizare a PC$

b. -entriculostomia este indicată 'n prezenţaventriculilor laterali comprimaţi

c. Ventriculostomia este unica metod# demonitorizare a 'IC

d. -entriculostomia o1eră posibilitateadecompresiei L$R

e. Ventriculostomia este o metod# sigur#de monitorizare a 'IC 5i li"sit# de e+ectead/erse.

teste_anestiologie_si_reanimare.doc

Documents