teste psihiatrie, anul 6
TRANSCRIPT
1) Ca tulburări psihosenzoriale pot fi apreciate:a) Derealizareab) Pareidoliilec) Metamorfopsiiled) Fotopsiilee) Dereglarea schemei corporale
2) Din tulburari psihosenzoriale fac partea) Pareidoliileb) Metamorfopsiilec) Iluziiled) Dereglarea schemei corporalee) Halucinatiile
3) Prin ce se caracterizează sindromul Kandinski-Clerambault:a) Idei obsesiveb) Mentismc) Automatism motord) Halucinaţii vizualee) Pareidolii
4) Delirul rezidual este prezent după:a) Psihoze infecţioaseb) Nevrozec) Psihoze somatogened) Epilepsiee) Psihoze organice
5) Care sindroame sunt delirante:a) Astenicb) Paranoidc) Apaticd) Parafrenice) Paranoial
6) Automatismul asociativ se caracterizează prin:a) Furtul gвndiriib) Idei obsesivec) Delir de influenţăd) Mentisme) Delir de relaţie
7) Pentru delir sunt tipice următoarele particularităţi:a) Stereotipia gвndiriib) Lipsa simţului criticc) Perseverarea gândiriid) Convingerea subiectivă ireductibilăe) O logică deformată cu argumentare eronată a realităţii
1
8) Оn delirul sistematizat:a) Ideile sunt coordonateb) Ideile sunt necoordonatec) Asociaţiile se fac în mod logicd) Ideile sunt pasageree) Ideile au un registru de supravaloare
9) Pentru sindromul Kandinski- Clerambault sunt specifice:a) Halucinaţiileb) Pseudohalucinaţiilec) Delirul de grandoared) Delirul de otrăviree) Delirul de influenţă
10) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Ecoul gândirii, inserţia sau furtul gândirii şi răspândirea gândiriib) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile c) Tulburarea duce la un disconfort subiectivd) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi socialăe) Idei delirante de control şi influenţă
11) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Ecoul gвndirii şi răspândirea gândiriib) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile c) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi socialăd) Tulburarea duce la un disconfort subiective) Inserţia sau furtul gândirii
12) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Ecoul şi răspândirea gândiriib) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile c) Tulburarea duce la un disconfort subiectivd) Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi socialăe) Idei parafrenice
13) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Furtul şi răspândirea gândiriib) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile c) Tulburarea duce la un disconfort subiectivd) Tulburarea este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi socialăe) Manifestările mai sus menţionate apar în copilărie sau adolescenţă, şi continuă în viaţa adultă
14) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Idei delirante de controlb) Ecoul gвndirii
2
c) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Tendinta de a purta ranchiuna permanent e) Intreruperi оn cursul gвndirii
15) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Idei delirante de controlb) Ecoul gвndiriic) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Halucinaţii auditive e) Refuzul de a ierta insultele
16) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Idei delirante de controlb) Ecoul gвndiriic) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Halucinaţii auditivee) Suspiciune
17) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Un sentiment combativ de susţinere a drepturilor personale b) Idei delirante de controlc) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Halucinaţii auditivee) Suspiciune
18) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Refuzul de a ierta desconsiderarea b) Idei delirante de controlc) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Halucinaţii auditivee) Suspiciune
19) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Tendinta de a purta ranchiună permanentb) Răceală emoţională c) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelord) Detaşaree) Auto-dramatizare
20) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Tendinta de a purta ranchiună permanentb) Răceală emoţională şi detaşarec) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelord) Explozii de violenţăe) Puţine (dacă există vreuna) activităţi care produc plăcere
21) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Tendinta de a purta ranchiună permanentb) Răceală emoţională şi detaşare
3
c) Capacitatea limitată de a exprima căldura d) Explozii de violenţăe) Lipsa prietenilor apropiaţi
22) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor şi regulilor socialec) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Atitudine marcată de iresponsabilitate e) Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viaţa sa
23) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Atitudine marcată de dispreţuire a regulilore) Atitudine marcată de iresponsabilitate
24) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include tipurile:a) Histrionicb) Impulsivc) Schizoidd) Borderline e) Disocial
25) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip impulsiv întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Explozii de violenţă c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Lipsa controlului impulsurilor e) Auto-dramatizare
26) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip impulsiv întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Explozii de violenţă c) Lipsa controlului impulsurilor d) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivee) Comportament agresiv, în special ca răspuns la criticile altora
27) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip borderline întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Sentiment cronic de vidc) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Comportament, gesturi sau ameninţări recurente de suicide) Răceală emoţională
28) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip borderline întruneşte următoarele condiţii:a) Eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginarb) Sentimente persistente de ingrijorare
4
c) Sentiment cronic de vidd) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivee) Auto-dramatizare
29) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivec) Expresia exagerată a emoţiilor d) Auto-dramatizaree) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor
30) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice c) Auto-dramatizared) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice e) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor
31) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Sugestibilitate c) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice d) Auto-dramatizaree) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice
32) Prin ce se caracterizează stările crepusculare:a) Agresivitateb) Apatiec) Amnezied) Dezorientare în timpe) Dezorientare în spaţiu
33) Tulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:a) Răceală emoţionalăb) Sentimente de îndoială excesive c) Sentiment cronic de vidd) Sentimente de prudenţă excesivee) Sugestibilitate
34) Tulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:a) Răceală emoţionalăb) Sentimente de îndoială excesivec) Conştiinciozitate d) Sentiment cronic de vide) Sentimente de prudenţă excesive
35) Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:a) Răceală emoţionalăb) Sentimente persistente de tensiune
5
c) Sentiment cronic de vidd) Sentimente persistente ingrijoraree) Auto-dramatizare
36) Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:a) Răceală emoţionalăb) Convingerea că este incapabil social c) Sentiment cronic de vidd) Sentimente persistente de tensiune e) Sentimente persistente de ingrijorare
37) Din tulburarile preferinţei sexuale fac partea) Piromaniab) Fetişismulc) Frotteurismuld) Cleptomaniae) Necrofilia
38) Din tulburarile preferinţei sexuale fac partea) Voyeurismulb) Pedofiliac) Piromaniad) Fetişismule) Tricotilomania
39) Tulburări ale obiceiurilor şi impulsurilor includ:a) Joc de noroc patologicb) Pedofiliac) Piromania d) Cleptomaniae) Tricotilomania
40) Tulburare dependentă de personalitate este caracterizată de:a) Căutarea continuă a senzaţiilor puternice b) Autorizarea acordată altora de a lua decizii pentru viaţa pacientului c) Auto-dramatizared) Atenţie exagerată acordată atracţiei fizice e) Supunerea exagerată la dorinţele altora
41) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:a) Imposibilitatea contactării cu pacienţiib) Inhibiţia procesului de gandirec) Lipsa reacţiilor la excitanţi externid) Lipsa reflexelore) Dificultatea concentrării atenţiei
42) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:a) Imposibilitatea contactării cu pacienţiib) Inhibiţia procesului de gandire
6
c) Dificultatea concentrării atenţiei d) Lipsa reacţiilor la excitanţi externie) Lipsa reflexelor
43) Prin ce se caracterizează soporul:a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externib) Lipsa reflexelorc) Imposibilitatea contactării cu pacienţiid) Dificultatea concentrării atenţieie) Reactii la durere
44) Prin ce se caracterizează soporul:a) Depresieb) Lipsa reflexelorc) Imposibilitatea contactării cu pacienţiid) Dificultatea concentrării atenţieie) Pastrarea unor reflexe
45) Prin ce se caracterizează soporul:a) Depersonalizareb) Imposibilitatea contactării cu pacienţiic) Lipsa reflexelord) Dificultatea concentrării atenţieie) Reactii la durere
46) Prin ce se caracterizează coma:a) Percepţie dificilă b) Lipsa reacţiilor la excitanţic) Dificultatea concentrării atenţieid) Lipsa reflexelore) Dezorientare în spaţiu
47) Prin ce se caracterizează coma:a) Dezorientare оn timp b) Percepţie dificilăc) Lipsa reacţiilor la excitanţid) Dificultatea concentrării atenţieie) Lipsa reflexelor
48) Prin ce se caracterizează tulburarea de conştiinţă de tip delirant (delirium tremens) cu caracter profesional:a) Excitaţie motorieb) Supraaprecierea posibilităţilorc) Epuizare rapidăd) Pareidoliie) Stupoare
49) Prin ce se caracterizează tulburarea de conştiinţă de tip delirant (delirium tremens) cu caracter profesional:
7
a) Excitaţie motorieb) Pareidolii c) Dismorfofobiid) Idei obsesivee) Stare maniacală
50) Prin ce se caracterizează starea delirantă (delirium tremens) musitantă:a) Epuizare rapidăb) Mişcări necoordonate c) Vorbire incoerentă d) Delir de grandoaree) Iluzii auditive
51) Prin ce se caracterizează starea delirantă (delirium tremens) musitantă:a) Halucinaţii hipnagogiceb) Vorbire incoerentă c) Stare depresivăd) Mişcări necoordonate e) Impresionabilitate
52) Prin ce se caracterizează starea oneiroidă:a) Percepţie ca оn " vis" fiind in stare de vegheb) Epuizare rapidăc) Lipsa reflexelord) Pseudoreminiscentee) Percepţie halucinator- iluzorie
53) Prin ce se caracterizează amenţia:a) Lipsa reflexelorb) Incoerenţa gandiriic) Tendinţa către originalitated) Vorbire fără sens e) Impresionabilitate
54) Prin ce se caracterizează amenţia:a) Veselie nemotivatăb) Incoerenţa gândirii c) Salată de cuvinted) Dezorientare totalăe) Impresionabilitate
55) Prin ce se caraterizează amenţia:a) Inhibiţia procesului de gândireb) Dezorientare totalăc) Tendinţa spre reacţii neadecvated) Veselie nemotivatăe) Salată de cuvinte
56) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:
8
a) Accese de furieb) Percepţie ca оn " vis" fiind in stare de veghec) Lipsa reflexelord) Apatiee) Dezorientare totală
57) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:a) Dezorientare severăb) Mişcări automatizatec) Slăbiciunea funcţiilor volitived) Accese de furiee) Lipsa reflexelor
58) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:a) Contact dificil cu realitatea b) Dezorientare severă c) Accese de furie d) Înţelegere greoaiee) Slăbiciunea funcţiilor volitive
59) Prin ce se caracterizează starea crepusculară:a) Răspunsuri întârziateb) Dezorientare severă c) Mişcări automatizate d) Accese de furie e) Inhibiţia procesului de gândire
60) Semnele clinice specifice pentru sindromul Korsakov:a) Asteniab) Automatismul ideatorc) Amnezia de fixared) Hipocondriae) Confabulaţiile
61) Paramneziile includ:a) Hipomneziileb) Confabulaţiilec) Halucinaţiiled) Pseudoreminiscenţelee) Hipermneziile
62) Hipomneziile se intвlnesc in:a) Astenieb) Stări hipomaniacalec) Depresied) Demenţă vascularăe) Sindromul maniacal
63) Hipermneziile se intвlnesc in:
9
a) Sindromul maniacalb) Excitaţie catatonicăc) Stări hipomaniacaled) Ateroscleroză cerebralăe) Depresie
64) Schizofrenia catatonică are următoarele simptome:a) Apatieb) Gândire incoerentăc) Halucinaţiid) Delire) Negativism
65) Schizofrenia hebefrenică se caracterizează prin următoarele simptome:a) Astenieb) Depresiec) Grimase bizared) Apatiee) Veselie puerilă
66) In evoluţia Schizofreniei paranoide deosebim următoarele etape:a) Paranoialăb) Halucinatoriec) Paranoidăd) Obsesivăe) Parafrenică
67) Care sint sindroamele specifice ale Schizofreniei simple:a) Apaticb) Halucinatorc) Paranoidd) Abulice) Hipocondriac
68) Indicaţi formele Schizofreniea) Paranoidăb) Simplăc) Catatonicăd) Confuzionalăe) Hebefrenică
69) Au fost obţinute dovezi de moştenire genetică a Schizofreniei prin:a) Studierea genomuluib) Investigaţiile gemenilor monozigoţic) Investigaţiile gemenilor dizigoţid) Studierea familiilore) Studierea copiilor adoptaţi
70) Pentru Schizofrenia paranoidă este specific sindromul:
10
a) Kandinski- Clerambaultb) Astenicc) Halucinator- paranoidd) Amentive) Korsakov
71) Tematica delirului paranoial include idei de:a) Gelozieb) Invenţiec) Grandoared) Erotomaniee) Renastere
72) Sindromul parafrenic al Schizofreniei paranoide se manifestă prin:a) Idei de invenţieb) Idei de bogăţiec) Pseudoreminiscenţed) Idei de grandoaree) Confabulaţii
73) Simptomele „negative" ale Schizofreniei includ:a) Euforiab) Răcirea răspunsurilor emoţionalec) Halucinaţiiled) Apatiae) Delirul
74) Preparatele neuroleptice de ultima generaţie sunt:a) Triftazinab) Rispoleptulc) Haloperidoluld) Sulpiridae) Olanzapina
75) Rispoleptul (Risperidona) este utilizat la pacienţii cu Schizofrenie în special în cazul:a) Stărilor deliranteb) Stărilor halucinator- delirantec) Excitaţiei psihomotoriid) Inhibiţiei psihomotoriie) Stărilor apatico- abulice
76) Оn Schizofrenie sunt afectate sferele:a) Gandiriib) Memorieic) Emoţiilord) Percepţieie) Voinţei
77) Pentru Schizofrenia catatonică este specific
11
a) Delirulb) Halucinaţiilec) Stupoaread) Excitaţiae) Amnezia
78) Manifestările negative ale Schizofreniei sunt:a) Delirulb) Halucinaţiilec) Apato- abuliad) Excitaţiae) Replierea
79) Cu ce preparate specifice se trateaza alcoolismul:a) Esperalb) Seduxenc) Teturamd) Dimedrole) Haloperidol
80) Starea deliranta alcoolica se caracterizează cu următoarele simptome:a) Dezorientare temporo- spaţialăb) Delir de influenţăc) Hipocondried) Halucinaţii vizualee) Apatie
81) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu alcoolism cronic:a) Insomnieb) Delir de otrăvirec) Delir de urmărired) Halucinaţii auditivee) Transpiraţii
82) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Dezorientare tempo- spaţialăb) Halucinaţii olfactivec) Amnezie de fixared) Asteniee) Delir de otrăvire
83) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:a) Delir de relaţieb) Delir de urmărirec) Delir de bogăţied) Halucinaţii auditivee) Delir de reformă
84) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:
12
a) Delir de relaţieb) Amneziec) Delir de bogăţied) Halucinaţii auditivee) Delir de reformă
85) Formele beţiei patologice sunt:a) Depresivăb) Distonicăc) Maniacalăd) Astenicăe) Apatică
86) Formele beţiei patologice sunt:a) Delirantăb) Distonicăc) Epileptoidăd) Apaticăe) Psihastenică
87) Formele beţiei patologice sunt:a) Paranoidăb) Distonicac) Psihopaticăd) Apaticăe) Maniacală
88) Care tip de halucinaţii se notează în caz de abstinenţă la bolnavi cu narcomanii:a) Vizualeb) Olfactivec) Auditived) Tactilee) Gustative
89) Care dereglări apar la bolnavi cu delirium tremensa) Dezorentare în spaţiu şi timpb) Apatiec) Halucinaţii vizualed) Disforiee) Amnezie
90) Stadiile alcoolismului cronic:a) encefalopaticăb) Alcoolismul narcotizatc) Depresivd) Disforice) Iniţial
91) Psihoza alcoolocă Korsakov se caracterizează cu următoarele simptome:
13
a) Halucinaţii auditiveb) Amneziec) Delir de urmărired) Polinevritee) Confabulaţii
92) Care sunt psihozele alcoolice:a) Psihoza Korsakovb) Delirul de geloziec) Sindromul Kandinski-Clerambaultd) Delirul de grandoaree) Delirium tremens
93) Psihozele alcoolice sunt următoarele:a) Sindromul Kandinski-Clerambaultb) Psihoza Korsakovc) Delirul de gelozied) Delirul de grandoaree) Delirium tremens
94) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:a) Euforiab) Abstinenţac) Depresiad) Pierderea reflexului de vomăe) Creşterea toleranţei
95) În haşisomanii se includ următoarele familii de cânepă:a) Planb) Cocainăc) Harosd) Bange) Heroină
96) În haşisomanii se includ următoarele familii de cânepă:a) Cocainăb) Planc) Codeinăd) Harose) Bang
97) Care din investigaţiile paraclinice sunt cele mai informative pentru boala Alzheimer:a) Roentgenologia cranianăb) Electroencefalografiac) Tomografia computerizatăd) RMNe) Examinarea fundului de ochi
98) Pentru Coreea Huntington sunt caracteristice:
14
a) Ameţelib) Cefaleec) Greţuri şi vomed) Răcire emoţională faţă de persoanele apropiatee) Hiperkineziile
99) Pentru cerebrastenia traumatică sunt caracteristice:a) Asteniab) Dereglarea somunuluic) Euforiad) Apatiae) Automatismul ambulator
100) Pentru encefalopatia traumatică sunt caracteristice:a) Iritabilitateb) Idei delirantec) Sindromul Kandinski- Clerambaultd) Sindromul apatico- abulice) Astenia
101) Sechelele tardive posttraumatice se manifesta prin:a) Dereglări psihosenzorialeb) Somnambulismc) Demenţă posttraumaticăd) Epilepsie posttraumaticăe) Hipermnezia
102) Structura accesului epileptic major:a) Inceput bruscb) Pierderea echilibruluic) Pierderea conştiinţeid) Convulsii tonico- clonicee) Halucinaţii vizuale în timpul accesului
103) Factorii declanşatori ai crizelor convulsive:a) Întreruperea bruscă a medicaţiei anticonvulsivanteb) Supraalimentarea bolnavilorc) Abuzul de alcoold) Deprivarea de somne) Dereglarea regimului de lucru
104) In encefalopatia traumatică sunt descrise următoarele tipuri de schimbări de personalitate:a) Amentivb) Explozivc) Epileptoidd) Euforice) Apatic
105) Localizarea procesului atrofic оn cazul bolii Pick la nivelul lobilor orbitali se manifestă prin:
15
a) Inhibiţie psihomotorieb) Excitaţie psihomotoriec) Apatied) Euforie pronunţatăe) Scăderea discernământului critic
106) Ce trăsături de caracter sunt specifice pacienţilor cu Epilepsie:a) Explozivitateb) Sentimente de indoiala excesivec) Irascibilitated) Suspiciunee) Egocentrism
107) Care sunt criteriile caracteristice pentru Status epileptic:a) Stările crepusculareb) Edemul cerebralc) Falsele absenţed) Pseudohalucinaţiilee) Nerevenirea in constiinta intre crize
108) Care sunt criteriile de bază în tabloul clinic al crizelor Grand mal:a) Semnele prodromaleb) Starea de postcrizăc) Starea crepuscularăd) Excitaţia psihomotoriee) Aura
109) Care sunt aspectele clinice ale Epilepsiei:a) Tristeţea patologicăb) Echivalentele psihicec) Schimbările specifice ale personalităţiid) Inhibiţie psihomotoriee) Stupoare
110) Ce particularităţi de caracter sunt specifice pacienţilor cu epilepsie:a) Egocentrismb) Paramimiec) Excitabilitated) Scăderea memorieie) Afectivitate labilă
111) Criteriile de bază în tabloul clinic al crizelor Grand mal:a) Excitarea psihomotorieb) Delirc) Disfuncţia organelor pelviened) Convulsii tonico- clonicee) Starea disforică
112) Din care loturi de simptome este alcătuit tabloul clinic al epilepsiei:
16
a) Stări paroxismaleb) Scimbari specifice ale personalitatiic) Psihoze epilepticed) Hipocondriee) Amenţie
113) Prin ce se manifestă stările crepusculare epileptice:a) Debut lentb) Comportament echilibratc) Dezorientare totalăd) Amneziee) Debut brusc
114) Tratamentul statusului epileptic:a) Introducerea anticonvulsivantelorb) Punctie lombarac) Administrarea camforeid) Administrarea antidepresivelore) Administrarea psihostimulatoarelor
115) La apariţia crizelor convulsive participă următorii factori:a) Scăderea pragului convulsivantb) Alterarea LCRc) Focarul epilepticd) Modificările endocrinee) Excitantul epileptogen extern
116) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intвlnesc ina) Schizofrenieb) Delirium tremensc) Tulburarea depresivăd) Starea maniacalăe) Stări confuzionale de origine toxică
117) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:a) Tulburarea depresivăb) Delirium tremensc) Stări confuzionale de origine toxicăd) Starea maniacalăe) Nevroze
118) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:
a) Macropsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Fonemee) Dismegalopsii
17
119) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:a) Macropsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Fotopsiie) Foneme
120) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Acoasmeb) Fosfenec) Pareidoliid) Micropsiie) Fotopsii
121) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Acoasmeb) Fosfenec) Pareidoliid) Fotopsiie) Dismegalopsii
122) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei оn sindromul:a) Maniacalb) Paranoialc) Automatismului psihicd) Amentive) Kandinski-Clerambault
123) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:a) Maniacalb) Kandinski-Clerambaultc) Depresivd) Paranoiale) Automatismului psihic
124) Depersonalizarea este percepţia denaturată a :a) Propriilor ideib) Formei propriului corpc) Mediului ambiantd) Mărimii propriului corpe) Gustului
125) Depersonalizarea este percepţia denaturată a :a) Formei propriului corpb) Mediului ambiantc) Mărimii propriului corpd) Propriilor ideie) Gustului
18
126) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:a) Schizofrenieb) Traumă cranio-cerebralăc) Ateroscleroză cerebralăd) Maladie toxico-infecţioasăe) Manie
127) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:a) Ateroscleroză cerebralăb) Traumă cranio-cerebralăc) Psihoze seniled) Manie e) Maladie toxico-infecţioasă
128) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:a) Ateroscleroză cerebralăb) Manie c) Maladie toxico-infecţioasăd) Psihoze senilee) Depresie
129) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:a) Ateroscleroză cerebralăb) Manie c) Psihoze seniled) Maladie toxico-infecţioasăe) Depresie
130) Confabulaţiile se întâlnesc mai ales în:a) Schizofrenieb) Sindromul Korsakovc) Stări depresived) Stări maniacalee) Demenţe
131) Confabulaţiile se întâlnesc mai ales în:a) Schizofrenieb) Sindromul Korsakovc) Stări depresived) Demenţee) Stări maniacale
132) În perioada acută a traumatismelor craniene deosebim amnezie:a) Retrogradăb) Parţialăc) Anterogradăd) Totalăe) Progresivă
19
133) În perioada acută a traumatismelor craniene deosebim amnezie:a) Parţialăb) Retrogradăc) Progresivăd) Totalăe) Anterogradă
134) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Accelerarea gandiriic) Obsesiad) Mentismule) Ideea prevalentă
135) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Mentismulc) Obsesiad) Accelerarea gandiriie) Iluzia
136) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Obsesiac) Incoerenţa gândiriid) Inhibiţia gândiriie) Cleptomania
137) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Accelerarea gandiriib) Obsesiac) Ideea prevalentăd) Micropsiae) Inhibiţia gândirii
138) Sindromul paranoial se manifestă prin:a) Delir cu caracter politematicb) Halucinaţiic) Delir cu caracter monotematicd) Delir interpretativ bine sistematizate) Automatism senzitiv
139) Sindromul paranoial se manifestă prin:a) Delir cu caracter politematicb) Halucinaţiic) Delir cu caracter monotematicd) Automatism senzitive) Delir interpretativ bine sistematizat
20
140) Sindromul paranoid se manifestă prin:a) Iluzii vizualeb) Delir cu caracter politematicc) Delir cu caracter monotematicd) Confabulaţiie) Halucinaţii
141) Sindromul paranoid se manifestă prin:a) Iluzii vizualeb) Delir cu caracter politematicc) Delir cu caracter monotematicd) Halucinaţiie) Confabulaţii
142) Mania se manifestă prin: a) Apatieb) Asteniec) Euforied) Indispoziţiee) Excitaţie intelectuală
143) Mania se manifestă prin: a) Hipomnezieb) Euforiec) Apatied) Asteniee) Excitaţie intelectuală
144) Mania se manifestă prin: a) Apatieb) Euforiec) Indispoziţied) Hipomneziee) Excitaţie motorie
145) Depresia se manifestă prin:a) Confabulaţiib) Inhibiţie psihomotoriec) Mentismd) Inhibiţie intelectualăe) Hipermnezie
146) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :a) Mentismb) Delirc) Excitaţie psihomotoried) Idei prevalentee) Inhibiţie psihomotorie
21
147) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :a) Mentismb) Inhibiţie psihomotoriec) Delird) Negativisme) Confabulaţii
148) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Delirulb) Comac) Halucinaţiiled) Oneiroidule) Amnezia
149) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Halucinaţiileb) Starea delirantă abortivăc) Amenţiad) Amneziae) Confabulaţia
150) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Oneiroidulb) Halucinaţiilec) Iluziad) Starea delirantă abortivăe) Amnezia
151) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Delirulb) Starea crepuscularăc) Halucinaţiiled) Amenţiae) Amnezia
152) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Amenţiab) Oneiroidulc) Halucinaţiiled) Starea crepuscularăe) Amnezia
153) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Amneziab) Starea delirantă musitantăc) Amenţiad) Oneiroidule) Mentismul
22
154) Starea crepusculară se produce mai ales la bolnavi cu:a) Schizofrenieb) Epilepsiec) Depresied) Bulimiee) Psihoze organice
155) Starea crepusculară se produce mai ales la bolnavi cu:a) Schizofrenieb) Psihoze organicec) Depresied) Epilepsiee) Stare maniacală
156) Variantele stării crepusculare sunt:a) Oneiroidulb) Automatismul ambulatorc) Indispoziţiad) Somnambulismule) Insomnia
157) Variantele stării crepusculare sunt:a) Amenţiab) Automatismul ambulatorc) Indispoziţiad) Somnambulismule) Fugile
158) Variantele stării crepusculare sunt:a) Transeleb) Automatismul ambulatorc) Indispoziţiad) Somnambulismule) Insomnia
159) Variantele stării crepusculare sunt:a) Anxietateab) Automatismul ambulatorc) Indispoziţiad) Somnambulismule) Absenţa
160) Variantele stării crepusculare sunt:a) Fugileb) Automatismul ambulatorc) Transeled) Somnambulismule) Amenţia
23
161) Gradele retardării mentale:a) Superficialb) Uşorc) Moderatd) Severe) Profund
162) Gradele retardării mentale:a) Uşorb) Superficialc) Moderatd) Severe) Profund
163) Din simptomele motorii fac parte: a) Ticurileb) Manierismele c) Dismorfofobiad) Flexibilitatea ceroasăe) Macropsiile
164) Din simptomele motorii fac parte: a) Macropsiileb) Ticurilec) Manierismele d) Dismorfofobiae) Flexibilitatea ceroasă
165) Patologiile psihosomatice gastro- intestinale cele mai frecvent întâlnite în fragedă copilărie sunt:a) Colicele ideopaticeb) Anorexia precocec) Bulimia precoced) Boala ulceroasăe) Ruminatul sugarului
166) Patologiile psihosomatice gastro- intestinale cele mai frecvent întâlnite în fragedă copilărie sunt:a) Boala ulceroasăb) Anorexia precocec) Bulimia precoced) Colicele ideopaticee) Ruminatul sugarului
167) Patologiile psihosomatice gastro- intestinale cele mai frecvent întâlnite în fragedă copilărie sunt:a) Colicele ideopaticeb) Boala ulceroasăc) Anorexia precoced) Bulimia precoce
24
e) Pancreatita
168) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:a) Accelerarea gandiriib) Alterarea memorieic) Lentoarea gandiriid) Slaba capacitate de concentraree) Dificultăţi la rezolvarea problemelor
169) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:a) Alterarea memorieib) Lentoarea gandiriic) Slaba capacitate de concentrared) Manierismee) Dificultăţi la citit
170) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:a) Apatiab) Euforiec) Reducerea spontanietăţiid) Accelerarea gandiriie) Retragere socială
171) Demenţa în boala HIV-SIDA se manifestă prin:a) Apatiab) Reducerea spontanietăţiic) Euforied) Accelerarea gandiriie) Retragere socială
172) Tulburarea organică labil-emoţională (astenică) se manifestă prin:a) Labilitate emoţională marcată şi persistentăb) Fatigabilitatec) Mentism d) O varietate de senzaţii somatice neplăcutee) Acuze algice
173) Tulburarea organică labil-emoţională (astenică) se manifestă prin:a) Labilitate emoţională marcată şi persistentăb) Fatigabilitatec) Confabulaţii d) O varietate de senzaţii somatice neplăcutee) Acuze algice
174) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat, caracterizat prin:a) Labilitate emoţionalăb) Apatiec) Bună dispoziţie superficială şi nejustificată
25
d) Veselie neadecvatăe) Schimbare rapidă spre iritabilitate sau scurte explozii de mânie şi agresiune
175) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat, caracterizat prin:a) Labilitate emoţionalăb) Apatiec) Bună dispoziţie superficială şi nejustificatăd) Schimbare rapidă spre iritabilitate e) Veselie neadecvată
176) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat, caracterizat prin:a) Labilitate emoţionalăb) Scurte explozii de manie c) Apatied) Bună dispoziţie superficială şi nejustificatăe) Veselie neadecvată
177) Tulburarea organică de personalitate se manifestă cu comportament emoţional alterat, caracterizat prin:a) Scurte explozii de agresiuneb) Labilitate emoţionalăc) Negativismd) Bună dispoziţie superficială şi nejustificatăe) Veselie neadecvată
178) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:a) Cefaleeb) Ameţealăc) Obosealăd) Iritabilitatee) Accese convulsivante
179) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:a) Cefaleeb) Halucinaţiic) Obosealăd) Iritabilitatee) Hipermnezie
180) Sindromul organic cerebral posttraumatic includea) Cefaleeb) Hipermneziec) Ameţealăd) Dificultăţi de concentrare e) Iluzii gustative
181) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:
26
a) Iritabilitateb) Dificultăţi de concentrarec) Performanţe intelectuale redused) Delire) Alterări ale memoriei
182) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:a) Performanţe intelectuale reduseb) Alterări ale memorieic) Idei prevalented) Insomniee) Emotivitate crescută
183) Sindromul organic cerebral posttraumatic include:a) Iritabilitateb) Idei delirantec) Performanţe intelectuale redused) Reducerea toleranţei la stresse) Emotivitate crescută
184) Tulburările non-organice ale somnului includ:a) Absenţeleb) Insomniac) Hipersomniad) Somnambulismule) Teroarea nocturnă
185) Tulburările non-organice ale somnului includ:a) Oneiroidulb) Absenţelec) Insomniad) Hipersomniae) Somnambulismul
186) Tulburările non-organice ale somnului includ:a) Absenţeleb) Insomniac) Amenţiad) Hipersomniae) Oneiroidul
187) Tulburări non-organice ale somnului includ:a) Insomniab) Coşmarurilec) Hipersomniad) Somnambulismule) Oneiroidul
188) Tulburări non-organice ale somnului includ:
27
a) Absenţeleb) Insomniac) Teroare nocturnă d) Coşmarurilee) Amenţa
189) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexualeb) Sadomazochismulc) Aversiunea sexualăd) Eşec al satisfacţiei sexualee) Disfuncţia orgasmică
190) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexualeb) Aversiunea sexualăc) Pedofiliad) Eşec al satisfacţiei sexualee) Disfuncţia orgasmică
191) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Lipsa dorinţei sexualeb) Eşec al satisfacţiei sexualec) Disfuncţia orgasmicăd) Fetisismule) Ejacularea precoce
192) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Pierderea dorinţei sexualeb) Eşec al satisfacţiei sexualec) Transsexualismuld) Disfuncţia orgasmicăe) Ejacularea precoce
193) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Lipsa dorinţei sexualeb) Eşec al satisfacţiei sexualec) Disfuncţia orgasmicăd) Necrofiliae) Impuls sexual excesiv
194) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Pierderea dorinţei sexualeb) Exhibiţionismulc) Vaginismuld) Dispareuniae) Fetişismul
195) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:
28
a) Eşec al satisfacţiei sexualeb) Disfuncţia orgasmicăc) Ejacularea precoced) Vaginismule) Voyeurismul
196) Din disfuncţiile sexuale, necauzate de o boală sau tulburare organică, fac parte:a) Disfuncţia orgasmicăb) Ejacularea precocec) Frotteurismuld) Vaginismule) Impuls sexual excesiv
197) Din tulburările mentale asociate cu puerperiul fac parte:a) Depresia post-natalăb) Tricotilmaniac) Psihozele puerperaled) Depresia post-partume) Schizofrenia
198) Din tulburările mentale asociate cu puerperiul fac parte:a) Depresia post-natalăb) Epilepsiac) Psihozele puerperaled) Depresia post-partume) Schizofrenia
199) Din tulburările mentale asociate cu puerperiul fac parte:a) Hipocondriab) Depresia post-natalăc) Schizofrenia d) Psihozele puerperalee) Depresia post-partum
200) Ca manifestări halucinatorii pot fi apreciate:a) Derealizareab) Acoasmelec) Micropsiad) Fotopsiilee) Depersonalizarea
201) Ca manifestări halucinatorii pot fi apreciate:a) Derealizareab) Pseudohalucinaţiilec) Acoasmeled) Fotopsiilee) Depersonalizarea
202) Ca manifestări halucinatorii pot fi apreciate:
29
a) Fonemeleb) Derealizareac) Pseudohalucinaţiiled) Acoasmelee) Fotopsiile
203) Iluziile sunt:a) O senzaţie denaturată a formei propriului corpb) Percepţii false la baza cărora stă un excitant realc) Percepţia deformată a unui obiect sau fenomend) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corpe) Percepţii fără obiect
204) Iluziile sunt:a) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corpb) O senzaţie denaturată a formei propriului corpc) Percepţii false la baza cărora stă un excitant reald) Percepţia deformată a unui obiect sau fenomene) Percepţii fără obiect
205) Iluziile sunt:a) O senzaţie denaturată a formei propriului corpb) Percepţii fără obiectc) Percepţii false la baza cărora stă un excitant reald) Percepţia deformată a unui obiect sau fenomene) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corp
206) Din dereglări psihosenzoriale fac parte :a) Halucinaţiileb) Iluziile c) Dereglarea schemei corporaled) Delirule) Derealizarea
207) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:a) Iluziile b) Metamorfopsiilec) Deliruld) Depersonalizareae) Amnezia
208) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:a) Iluziile b) Metamorfopsiilec) Derealizaread) Depersonalizareae) Amnezia
209) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:
30
a) Derealizareab) Iluziile c) Metamorfopsiiled) Depersonalizareae) Amnezia
210) Prin ce se caracterizează sindromul paranoial:a) Halucinaţiib) Delir interpretativ bine sistematizatc) Delir interpretativ cu caracter monotematicd) Pseudohalucinaţiie) Delir de grandoare
211) Prin ce se caracterizează sindromul paranoial:a) Halucinaţiib) Delir interpretativ bine sistematizatc) Delir cu caracter politematicd) Delir interpretativ cu caracter monotematice) Delir de grandoare
212) Mentismul se caracterizează prin:a) Lipsă totală de ideib) Incetinirea fluxului de ideic) Desfaşurare rapidă involuntară a ideilor şi reprezentărilord) Stoparea fluxului de ideie) Desfaşurare rapidă incoercibilă a ideilor şi reprezentărilor
213) Incoerenţa gândirii este:a) Repetarea la scurte intervale a unor expresiib) Pierderea legăturii logice între idei c) Repetarea stereotipă a unor şi aceleaşi cuvinted) Pierderea legăturii logice între reprezentărie) Succesiunea rapidă a proceselor asociative
214) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc оn:a) Tulburarea depresivăb) Delirium tremensc) Schizofrenied) Starea maniacalăe) Stări confuzionale de origine toxică
215) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:a) Schizofrenieb) Stări confuzionale de origine toxicăc) Starea maniacalăd) Delirium tremense) Nevroze
216) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:
31
a) Macropsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Fotopsiie) Foneme
217) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:a) Fotopsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Fonemee) Dismegalopsii
218) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Acoasmeb) Fotopsiic) Pareidoliid) Micropsiie) Fosfene
219) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Fotopsiib) Acoasmec) Fosfened) Pareidoliie) Dismegalopsii
220) Pseudohalucinaţiile se intalnesc de obicei in sindromul:a) Maniacalb) Kandinski-Clerambaultc) Paranoiald) Automatismului psihice) Parafrenic
221) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:a) Automatismului psihicb) Depresivc) Paranoiald) Kandinski-Clerambaulte) Parafrenic
222) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:a) Schizofrenieb) Traumă cranio-cerebralăc) Ateroscleroză cerebralăd) Maladie toxico-infecţioasăe) Psihoze senile
223) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:
32
a) Ateroscleroză cerebralăb) Traumă cranio-cerebralăc) Manie d) Maladie toxico-infecţioasăe) Depresie
224) Care dintre investigaţiile paraclinice sunt caracteristice pentru boala Alzheimer:a) Roentgenologia cranianăb) Electroencefalografiac) Tomografia computerizatăd) RMNe) Examinarea fundului de ochi
225) Care dintre investigaţiile paraclinice sunt informative pentru boala Alzheimer:a) Roentgenologia cranianăb) Electroencefalografiac) Tomografia computerizatăd) RMNe) Examinarea fundului de ochi
226) Ce este caracteristic pentru faza depresivă a tulburarii afective bipolarea) Productivitate crescutăb) Productivitate scăzutăc) Paroxisme de iritabilitated) Tristeţe patologicăe) Stupor maniacal
227) Care sunt criteriile ce caracterizează faza depresivă a starii bipolare:a) Răceală emoţionalăb) Inhibiţie ideatoriec) Tristeţe patologicăd) Inhibiţie motoriee) Indiferenţă
228) Care sunt criteriile ce caracterizează sindromul maniacal:a) Excitaţie motorieb) Anestezie psihicăc) Euforied) Excitaţie ideatoriee) Inhibiţie psihomotorie
229) Ce este caracteristic sindromului maniacal:a) Fuga de ideib) Stupoarec) Excitaţie psihomotoried) Amneziee) Halucinaţii
230) Ce este caracteristic sindromului depresiv:
33
a) Inhibiţie motorieb) Excitaţie ideatoriec) Idei de grandoared) Idei suicidaree) Inhibiţie psihică
231) Pentru depresie sunt specifice următoarele tulburări de somn:a) Adormire dificilăb) Somn superficialc) Treziri în a doua jumătate a nopţiid) Dificultăţi de trezire matinalăe) Nici unul
232) Pentru evitarea repetării fazelor maniacale şi depresive sunt indicate:a) Sărurile de litiub) Inhibitorii recaptării serotonineic) Sărurile valproatului de Nad) Antidepresivii triciclicie) Carbamazepinele
233) Variantele cele mai grave ale psihozei afective bipolare sunt:a) Depresia unipolarăb) Mania unipolarăc) Crizele bipolared) Crizele continualee) Ciclarea rapidă
234) Care sunt psihozele endogene:a) Depresia reactivăb) Schizofreniac) Depresia puerperalăd) Depresia psihogenae) Epilepsia
235) Care sunt psihozele endogene:a) Depresia reactivăb) Schizofreniac) Tulburarea afectivă bipolarăd) Delirium tremense) Epilepsia
236) Ca simptome productive (pozitive) pot fi calificate:a) Halucinaţiileb) Autismulc) Deliruld) Apatiae) Obsesiile
237) Insulinoterapia se indică în:
34
a) Schizofrenie incipientăb) Psihoze presenilec) Stări nevrotice cu evoluţie nefavorabilăd) Schizofrenie cu evoluţie continuu-progredientăe) Schizofrenie cu evoluţie sub formă de accese
238) Care sunt psihozele endogene:a) Nevrozeleb) Psihopatiilec) Schizofreniad) Epilepsiae) Alcoolismul
239) Care sunt psihozele endogene:a) Narcomaniileb) Epilepsiac) Psihopatiiled) Psihoza puerperalăe) Schizofrenia
240) Care sunt psihozele endogene:a) Nevroza obsesivăb) Anorexia nervoasăc) Epilepsiad) Alcoolismule) Faza maniacală a psihozei afective bipolare
241) Care sunt psihozele endogene:a) Epilepsiab) Schizofreniac) Psihoza afectivă bipolarăd) Psihopatiilee) Alcoolismul
242) Pentru aprecierea gradului de nedezvoltare intelectuală la retardare mentală folosim următoarele criterii:a) Gradul de dezvoltare a vorbirii şi bagajul lingvisticb) Gradul de dezvoltare a gandirii, mai ales celei abstractec) Posibilitatea de a indeplini lucrul fizic şi intelectuald) Nivelul de cunoştinţe specialee) Capacităţile mnestice
243) Care sunt criteriile determinării gradului de retard mental:a) Gradul de dezvoltare a vorbirii şi bagajul de cuvinteb) Gradul şi tipul de gândirec) Posibilitatea de a munci sinestătătord) Posibilitatea de însuşire a programei în şcoala generalăe) Frecventarea şcolii generale
35
244) Acuzele somatice în tulburarea somatoformă nediferenţiată:a) Nu pot fi explicate complet de o condiţie medicală generală cunoscutăb) Pot fi explicate complet de o condiţie medicală generală cunoscutăc) Pot fi explicate de efectele directe ale unei substanţed) Nu pot fi explicate de efectele directe ale unei substanţee) Durează cel puţin 6 luni
245) În tulburarea algică:a) Factorii psihologici sunt consideraţi importanţib) Simptomul nu este produs intenţionalc) Simptomul este produs intenţionald) Simptomul nu este simulate) Simptomul este simulat
246) Оn hipocondrie subiectul:a) Este preocupat în legătură cu faptul, că ar avea o maladie severăb) Interpretează eronat simptomele corporalec) Interpretează corect simptomele corporaled) Dispreţuieşte evaluarea medicală corespunzătoaree) Este preocupat în legătură cu faptul, că nu ar avea o maladie severă
247) În tulburarea dismorfică corporală subiectul:a) Este preocupat pentru un presupus defect оn aspectb) Nu este preocupat pentru un presupus defect оn aspectc) Prezintă o deterioare semnificativă clinic în domeniul sociald) Prezintă o deterioare semnificativă clinic în domeniul profesionale) Prezintă o deterioare semnificativă clinic în diferite domenii importante de funcţionare
248) Neurastenia se manifestă clinic prin următoarele simptome:a) Astenieb) Apatiec) Senzatii vasculo- vegetative funcţionaled) Cefaleee) Insomnie
249) Clasificarea tulburărilor nevrotice:a) Tulburarea de depersonalizareb) Tulburarea anxios- fobicăc) Tulburarea de conversied) Tulburarea de derealizaree) Neurastenia
250) Clasificarea tulburărilor nevrotice:a) Tulburarea anxios- fobicăb) Tulburarea de derealizarec) Tulburarea de conversied) Tulburarea de depersonalizaree) Neurastenia
36
251) Tulburarea anxios- fobică se caracterizează prin:a) Idei prevalenteb) Idei obsesivec) Idei dominanted) Acţiuni obsesivee) Frici obsesive
252) Nevrozele se pot manifesta la trei niveluri:a) Tulburări nevrotice anxioaseb) Simptome nevrotice izolatec) Tulburări nevrotice minored) Sindroame nevrotice specificee) Tulburări a schemei corporale
253) Simptome nevrotice izolate: a) Descurajareb) Tristeţec) Sopord) Iritabilitatee) Mutism
254) Predispoziţiile nevrozelor:a) Condiţiile de viaţă nefavorabileb) Zgomotulc) Condiţiile de muncă nefavorabiled) Şomajule) Traumatismul cranian
255) Trăsăturile nevrotice din copilărie includ:a) Suptul degetelorb) Rosul unghiilorc) Convulsiile generalizated) Capriciile privind alimentelee) Balbaiala
256) Trăsăturile nevrotice din copilărie includ:a) Suptul degetelorb) Convulsiile generalizatec) Rosul unghiilord) Capriciile privind alimentelee) Insomnia
257) Factorii, care servesc drept cauză declanşării nevrozelor, sunt:a) Familial- existenţialib) Somatogenic) Endocrinid) Profesionalie) Organici cerebrali
37
258) Factorii, care pregătesc terenul pentru instalarea nevrozelor, sunt:a) Familial- existenţialib) Organici cerebralic) Geneticid) Endocrinie) Profesionali
259) Clasificarea nevrozelor:a) Neurasteniab) Hipocondriac) Asteniad) Tulburarea anxios- fobicăe) Tulburarea de conversie
260) Tulburarea anxios- fobică a fost descrisă de:a) Esquirol b) Morelc) Charcotd) Janete) Beard
261) Pentru pacienţi cu neurastenie este caracteristic:a) Astenia fizicăb) Depresiac) Obsesiad) Astenia mentalăe) Hipocondria
262) Tulburările anxios- fobice includ:a) Agorafobiab) Fobiile socialec) Asteniad) Fobiile specificee) Idei delirante
263) Tulburările anxios- fobice includ:a) Idei de supravaloareb) Asteniac) Ritualurid) Atacul de panicăe) Indispoziţia
264) Fobiile sociale includ:a) Frica de a fi privit de alţi oameni, în grupuri comparativ micib) Frica de a manca оn publicc) Frica de vorbi in publicd) Frica de a nu fi singure) Frică de a nu voma în public
38
265) Fobiile specifice includ:a) Frica de înălţimib) Frica de furtună cu trăsnetec) Frică de zbord) Idei de persecutie insotite de fricae) Frica de cabinetul stomatologic
266) Tulburarea de panică este:a) Recurentăb) De lungă duratăc) Continuăd) Imprevizibilăe) Previzibilă
267) Tulburarea de panică include:a) Palpitaţiib) Tremorc) Dureri de capd) Senzaţie de scurtare a respiraţieie) Oboseală
268) Tulburarea de panică include:a) Palpitaţiib) Tremorc) Convulsiid) Senzaţie de scurtare a respiraţieie) Senzaţie de sufocare
269) Tulburarea de panică include:a) Palpitaţiib) Bătăi puternice ale inimiic) Tristeţed) Senzaţie de scurtare a respiraţieie) Insomnie
270) Acţiunile obsesive includ:a) Gestul de a-şi semna numeleb) Teamă de obiecte ascuţitec) Gestul de a-şi atinge faţa cu mânad) Ridicarea umerilore) Ideile de defenestrare
271) Tulburarea de conversie include manifestări:a) Motoriib) Hipocondriacec) Asteniced) Senzorialee) Paranoice
39
272) Tulburarea de conversie include manifestări:a) Obsesiveb) Motoriic) Hipocondriaced) Senzorialee) Paranoice
273) Tulburările motorii conversive includ:a) Paraliziab) Astazia- abaziac) Surditatead) Afoniae) Orbirea
274) Tulburările motorii conversive includ:a) Surditateab) Paraliziac) Astazia- abaziad) Hemiparezelee) Orbirea
275) Tulburările senzoriale conversive includ:a) Paraliziab) Astazia- abaziac) Surditatead) Afoniae) Orbirea
276) Tulburările senzoriale conversive includ:a) Orbireab) Paraliziac) Astazia- abaziad) Surditateae) Globus histericus
277) Anxietatea de separare la copii include:a) Teama de accidente a celor apropiaţib) Nedorinţa de a mânca în singurătatec) Refuz de a merge la şcoalăd) Iluzii pasageree) Dismorfomanii
278) Anxietatea de separare la copii include:a) Iluzii pasagereb) Teama de accidente a celor apropiaţic) Nedorinţa de a mânca în singurătated) Refuz de a merge la şcoalăe) Refuz de a merge la culcare
40
279) Anxietatea de separare la copii include:a) Refuz persistent de a merge la culcareb) Nedorinţa de a mânca în singurătatec) Refuz de a merge la şcoalăd) Teamă de a rămâne acasăe) Anorexie
280) Anxietatea de separare la copii include:a) Teama de accidente a celor apropiaţib) Nedorinţa de a mânca în singurătatec) Refuz de a merge la şcoalăd) Iluzii pasageree) Cosmaruri nocturne cu scene de despartire
281) Tulburarea de conduită la copii şi adolescenţi include:a) Excitatie hebefrenicab) Distrugerea proprietăţiic) Furtd) Comportament maniacale) Autoagresie
282) Tulburarea reactivă de ataşament se datorează:a) Desconsiderării persistente a necesităţilor fundamentale emoţionale a copiluluib) Desconsiderării persistente a necesităţilor corporale fundamentale a copiluluic) Atitudinei exagerate faţă de funcţiile psihiced) Schimbărilor repetate ale persoanelor importante din anturaje) Fixaţiei asupra funcţiilor vitale ale copilului
283) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:a) Omiterea detaliilor in activitateb) Dificultăţi de planificare a activităţiic) Tulburări de percepţied) Anorexiee) Bâlbâială
284) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:a) Tulburări de percepţieb) Anorexiec) Dificultati de a astepta randuld) Omiterea detaliilor оn activitate
e) Dificultăţi de planificare a activităţii
285) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:a) Enurezisb) Somn superficialc) Pierderea obiectelord) Instabilitate motoriee) Vorbire excesivă
41
286) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:a) Vorbire excesivăb) Enurezisc) Somn superficiald) Pierderea obiectelore) Instabilitate motorie
287) Sindromul hiperactivităţii cu deficit de atenţie include:a) Encoprezisb) Idei obsesivec) Fobiid) Nerăbdaree) Distrare
288) Opoziţionismul provocator include:a) Certuri frecventeb) Enurezisc) Vome regulated) Răzbunaree) Refuz de mancare
289) Opoziţionismul provocator include:a) Sfidarea regulilorb) Refuz de mancarec) Fobii nocturned) Pierderea cumpătuluie) Bulimie
290) Tulburarea autistă include:a) Lipsa de reciprocitate emoţională sau socialăb) Prelungirea sunetelorc) Evitarea privitului în faţăd) Incapacitatea de a susţine o conversaţie cu alţiie) Limbaj stereotip şi repetitiv
291) Balbaila include:a) Lipsa de reciprocitate emoţională sau socialăb) Evitarea privitului în faţăc) Repetiţii de sunete d) Repetiţii de silabee) Cuvinte intrerupte
292) Balbaiala include:a) Lipsa de reciprocitate emoţională sau socialăb) Prelungirea sunetelorc) Evitarea privitului în faţăd) Repetiţii de sunete şi silabee) Cuvinte intrerupte
42
293) În comportamentul compensator la anorexie- bulimie intră:a) Laxativeleb) Exerciţiile fizicec) Deprivarea de somnd) Vomelee) Mâncarea excesivă
294) În comportamentul compensator la anorexie- bulimie intră:a) Deprivarea de somnb) Urmarea unei dietec) Exerciţiile fiziced) Vomelee) Mâncarea excesivă
295) Оn comportamentul compensator al bulimiei intră:a) Laxaţieb) Exerciţii fizicec) Deprivarea de somnd) Vomee) Urmarea unei diete speciale
296) În comportamentul compensator al bulimiei intră:a) Mâncare excesivăb) Laxaţiec) Exerciţii fiziced) Deprivarea de somne) Vome
297) Anorexia este frica de a:a) Nu lua оn greutateb) Deveni subponderalăc) Deveni grasăd) Consuma apăe) Efectua exerciţii fizice
298) Anorexia este frica de a:a) Efectua exerciţii fiziceb) Nu lua оn greutatec) Deveni subponderalăd) Deveni grasăe) A se otravi
299) Sindromul catatonic se manifestă în următoarele variante:a) Abulieb) Excitaţiec) Depresied) Stupore) Astenie
43
300) Excitaţia catatonică este însoţită de:a) Mişcări stereotipeb) Ras bizarc) Gândire coerentăd) Agresiunee) Gândire incoerentă
301) Din fenomenele hiperchinetice, care sunt asociate excitaţiei catatonice, fac parte:a) Manierismulb) Mutismulc) Stereotipiiled) Catalepsiae) Paramimia
302) Ecopraxia este repetarea:a) Cuvintelorb) Mişcărilorc) Gesturilord) Mimiciie) Frazelor
303) Ecolalia este repetarea:a) Cuvintelorb) Mişcărilorc) Gesturilord) Mimiciie) Frazelor
304) Stuporul catatonic include:a) Manierismulb) Mutismulc) Stereotipiiled) Catalepsiae) Paramimia
305) Tulburarea de conduită la copii şi adolescenţi include:a) Tiranizarea celor din jurb) Cruzime faţă de animalec) Excitatie hebefrenicad) Comportament maniacale) Autoagresie
306) Terapia electroconvulsivantă este indicată în:a) Catatonie cu refuz de alimentaţieb) Halucinaţii c) Depresie rezistentad) Paranoid involutive) Anorexie
44
307) În dezvoltarea psihiatriei se disting următoarele etape:a) Perioada prenozologicăb) Perioada clasicăc) Perioada nozologicăd) Perioada istorică contemporanăe) Perioada preistorică
308) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Ecoul gandiriib) Inserţia gândirii c) Furtul gandiriid) Răspândirea gândiriie) Lentoarea gândirii
309) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Ecoul gandiriib) Confabulatiic) Furtul gandiriid) Răspândirea gândiriie) Iluzii
310) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Amnezia de fixareb) Ecoul gandiriic) Acalculiad) Furtul gandiriie) Confabulaţiile
311) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Amnezia de fixareb) Ecoul gandiriic) Hipocondriad) Furtul gandiriie) Pseudoreminiscente
312) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Amnezia de fixareb) Pseudoreminiscenţelec) Ecoul gandiriid) Pseudohalucinatiie) Confabulaţiile
313) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Starea crepuscularăb) Ecoul gandiriic) Fobiiled) Inserţia gândirii e) Obnubilare
45
314) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Hipermneziab) Ecoul gandiriic) Inserţia gândirii d) Furtul gandiriie) Răspândirea gândirii
315) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Amneziab) Transmiterea gandiriic) Maniad) Furtul gandiriie) Răspândirea gândirii
316) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Insomniab) Furtul gandiriic) Amneziad) Ecoul gandiriie) Inserţia gândirii
317) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Idei delirante de controlb) Idei delirante de influenţă c) Idei delirante persistente de identitate politicăd) Idei prevalentee) Idei obsesive
318) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Idei delirante de controlb) Idei prevalentec) Idei delirante de influenţă d) Idei delirante persistente de identitate politicăe) Idei delirante de otrăvire
319) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Idei prevalente de gelozieb) Idei delirante de controlc) Idei delirante persistente de identitate politicăd) Idei delirante persistente religioasee) Idei obsesive
320) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Idei delirante de controlb) Idei delirante de influenţă c) Idei prevalente de inventied) Idei delirante persistente religioasee) Idei prevalente de gelozie
46
321) Siptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Idei prevalenteb) Idei delirante de controlc) Idei prevalente de gelozied) Idei delirante persistente de identitate politicăe) Idei obsesive
322) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului b) Halucinaţii auditive discutând între ele despre comportamentul subiectului c) Halucinaţii auditive, venind dintr-o anumită parte a corpuluid) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesive) Iluzii vizuale
323) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului b) Iluzii vizualec) Halucinaţii auditive, venind dintr-o anumită parte a corpuluid) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesive) Halucinaţii hipnopompice
324) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului b) Iluzii tactilec) Halucinaţii auditive, venind dintr-o anumită parte a corpuluid) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesive) Iluzii care apar episodic
325) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Halucinaţii auditive făcând un comentariu continuu despre comportamentul subiectului b) Halucinaţii auditive discutând între ele despre comportamentul subiectului c) Halucinaţii hipnopompiced) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesive) Iluzii care apar episodic
326) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Halucinaţii hipnogogiceb) Halucinaţii auditive discutând între ele despre comportamentul subiectului c) Halucinaţii hipnopompiced) Halucinaţii care apar zilnic, timp de mai multe zile sau luni, succesive) Iluzii vizuale
327) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Incoerenţa gândiriib) Incetinirea gandiriic) Neologismed) Accelerarea gandiriie) Amnezia
47
328) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Incetinirea gandiriib) Incoerenţa gândiriic) Neologismed) Accelerarea gandiriie) Confabulaţiile
329) Simptome patognomonice pentru schizofrenie:a) Incoerenţa gândiriib) Pseudoreminiscenţelec) Incetinirea gandiriid) Raspuns pe alaturie) Accelerarea gandirii
330) Comportamentul catatonic in schizofrenie include:a) Excitaţiab) Postură catatonicăc) Halucinaţiiled) Flexibilitatea ceroasăe) Delirul
331) Sindromulul catatonic оn schizofrenie include:a) Excitaţiab) Halucinaţiilec) Postură catatonicăd) Obsesiilee) Negativism
332) Sindromulul catatonic оn schizofrenie include:a) Delirulb) Excitaţiac) Amneziad) Halucinaţiilee) Flexibilitatea ceroasă
333) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:a) Confabulaţiileb) Excitaţiac) Flexibilitatea ceroasăd) Ecoul gandiriie) Inserţia gândirii
334) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:a) Ecoul gandiriib) Mutismc) Inserţia gândirii d) Flexibilitatea ceroasăe) Negativism
48
335) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:a) Inserţia gândirii b) Flexibilitatea ceroasăc) Negativismd) Delirule) Stupor
336) Sindromulul catatonic in schizofrenie include:a) Inserţia gândirii b) Flexibilitatea ceroasăc) Negativismd) Delirule) Stupor
337) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:a) Apatie marcatăb) Sărăcie a vorbiriic) Răcirea răspunsurilor emoţionale d) Delirule) Scăderea performanţei sociale
338) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:a) Apatie marcatăb) Iluziilec) Răcirea răspunsurilor emoţionale d) Retragerea socială e) Scăderea performanţei sociale
339) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:a) Amnezieb) Depresiec) Răcirea răspunsurilor emoţionale d) Retragerea socială e) Scăderea performanţei sociale
340) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:a) Apatie marcatăb) Amneziec) Depresied) Răcirea răspunsurilor emoţionale e) Scăderea performanţei sociale
341) Simptome "negative" patognomonice pentru schizofrenie:a) Apatie marcatăb) Maniec) Răcirea răspunsurilor emoţionale d) Izolaree) Delirul
49
342) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:a) Episod maniacalb) Episod depresivc) Tulburare afectivă bipolară d) Tulburare depresivă recurentăe) Episod astenic
343) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:a) Episod maniacalb) Episod depresivc) Episod delirantd) Tulburare depresivă recurentăe) Ciclotimie
344) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:a) Episod maniacalb) Episod depresivc) Episod delirantd) Tulburare afectivă bipolară e) Distimia
345) Tulburări ale dispoziţiei (afective) includ:a) Episod maniacalb) Episod depresivc) Stare crepuscularăd) Ciclotimiee) Amnezie de fixare
346) Fobiile sociale includ:a) Frica de a fi privit (examinat) de alţi oameni, în grupuri, comparativ micib) Frica de a manca оn publicc) Frica de a vorbi оn publicd) Frica de a voma оn public, ori la оntalnirile cu sexul opuse) Frica de înălţimi
347) Fobiile sociale includ:a) Frica de a fi privit (examinat) de alţi oameni, în grupuri, comparativ micib) Frica de a se urina оn publicc) Frica de intunericd) Frica de a voma оn public, ori la intalnirile cu sexul opuse) Frica de înălţimi
348) Fobiile sociale includ:a) Frica de furtună cu trăsneteb) Frica de a manca оn publicc) Frica de a vorbi оn publicd) Frica de a voma оn public, ori la intalnirile cu sexul opuse) Frica de înălţimi
50
349) Fobiile sociale includ:a) Frica de a fi privit (examinat) de alţi oameni, în grupuri, comparativ micib) Frica de a manca оn publicc) Frica de a vorbi оn publicd) Frica de a voma оn public, ori la intalnirile cu sexul opuse) Frica de a se expune la anumite boli
350) Fobiile specifice (izolate) includ:a) Frica de animale obişnuiteb) Frica de înălţimic) Frica de furtună d) Frica de trăsnetee) Frica de a voma оn public
351) Fobiile specifice (izolate) includ:a) Frica de animale obişnuiteb) Frica de a manca in publicc) Frica de înălţimid) Frica de furtună cu trăsnetee) Frica de intuneric
352) Fobiile specifice (izolate) includ:a) Frica de animale obişnuiteb) Frica de intunericc) Frica de a manca оn publicd) Frica de a vorbi оn publice) Frica de a voma оn public
353) Fobiile specifice (izolate) includ:a) Frica de zborb) Frica de cabinetul stomatologicc) Frica de vederea sangelui sau a leziunilord) Frica de a se expune la anumite boli e) Frica de a vorbi оn public
354) Din tulburări disociative fac parte:a) Pseudodemenţab) Sindromul Ganserc) Tulburare de personalitate multiplăd) Demenţae) Delirul
355) Din tulburările non-organice ale somnului fac parte:a) Insomniab) Hipersomnia c) Somnambulismuld) Oneiroidule) Coşmarurile
51
356) Din tulburările non-organice ale somnului fac parte:a) Insomniab) Hipersomnia c) Hipermneziad) Teroarea nocturnă (pavorul nocturn)e) Oneiroidul
357) Din tulburările non-organice ale somnului fac parte:a) Insomniab) Hipersomnia c) Oneiroiduld) Delirule) Teroarea nocturnă (pavorul nocturn)
358) Din disfuncţiile sexuale necauzate de o boală sau tulburare organică fac parte:a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexualeb) Eşec al satisfacţiei sexualec) Disfuncţie orgasmicăd) Ejaculare precocee) Fetişismul
359) Din disfuncţiile sexuale necauzate de o boală sau tulburare organică fac parte:a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexualeb) Ejaculare precocec) Vaginismul d) Impuls sexual excesive) Sado- masochismul
360) Din disfuncţiile sexuale necauzate de o boală sau tulburare organică fac parte:a) Lipsa sau pierderea dorinţei sexualeb) Homosexualitateac) Disfuncţie orgasmicăd) Ejaculare precocee) Vaginismul
361) Ca manifesteri halucinatorii pot fi apreciate:a) Dismegalopsiab) Macropsiac) Micropsiad) Fotopsiilee) Depersonalizarea
362) Halucinaţiile sunt:a) Percepţii false la baza cărora stă un excitant realb) O senzaţie denaturată a fomei propriului corpc) O percepţie eronată a formei obiectelord) O senzaţie denaturată a mărimii propriului corpe) Percepţii fără obiect
52
363) Din dereglări psihosenzoriale fac parte :a) Halucinaţiileb) Iluziile c) Dereglarea schemei corporaled) Delirule) Mentismul
364) Din dereglări psihosenzoriale fac parte:a) Iluziile b) Metamorfopsiilec) Deliruld) Halucinaţiilee) Amnezia
365) Prin ce se caracterizează sindromul paranoic:a) Halucinaţiib) Delir interpretativ bine sistematizatc) Fenomene de automatism mentald) Pseudohalucinaţiie) Delir de grandoare
366) Mentismul se caracterizează prin:a) Lipsă totală de ideib) Incetinirea fluxului de ideic) Desfaşurare rapidă involuntara, incoercibilă a ideilor şi reprezentărilord) Stoparea fluxului de ideie) Pierderea capacităţii de formare a asociaţiilor
367) Incoerenţa gândirii este:a) Repetarea la scurte intervale a unor expresiib) Repetarea stereotipă a unor şi aceleaşi cuvintec) Desfaşurarea rapidă involuntara, incoercibilă a ideilor şi reprezentărilord) Pierderea legăturii logice între idei şi reprezentărie) Succesiunea rapidă a proceselor asociative
368) Deliriul de negaţie constă în:a) Convingerea bolnavului, că suferă de o maladie gravăb) Negarea existenţei diferitor organe vitalec) Convingerea bolnavului, că a comis o mulţime de păcate şi greşelid) Afirmaţia, că a început ceva noue) Convingerea bolnavilor, că sunt fiii unor persoane cu mare avere
369) Fenomenele obsesive se caracterizează prin:a) Tendinţa de neînvins de a beab) Aparitia ideilor precum este urmarit de cinevac) Apariţia involuntară a unor idei, reprezentări, amintiri neplăcuted) Tendinţa de a nu face nimice) Pasiunea de a citi literatura medicala
53
370) Pentru perseverarea gandirii este caracteristic:a) Repetarea stereotipă a mişcărilorb) Repetarea stereotipă a unora şi aceloraşi cuvinte sau frazec) Incetinirea procesului asociativd) Pierderea capacităţii de formare a asociaţieie) Desfăşurarea rapida a ideilor şi reprezentărilor
371) Delirul de filiaţie constă în convingerea, că :a) Cei din jur vor să-l omoareb) Cineva îl urmăreştec) A comis anumite păcate şi nu merită să fie îngrijitd) Nu există diferite organee) Sunt fiii unor persoane cu mare avere
372) Din automatismele sindromului Kandinski- Clerambault fac parte:a) Motorb) Vizualc) Inhibitord) Excitante) Nici unul
373) Din automatismele sindromului Kandinski- Clerambault fac parte:a) Vizualb) Nocturnc) Persecutord) Sensitive) Nici unul
374) Din automatismele sindromului Kandinski- Clerambault fac parte:a) Nocturnb) Inhibitorc) Persecutord) Ideatore) Emoţional
375) „Salată de cuvinte" înseamnă:a) Diminuarea procesului ideativb) Desfăşurarea lentă a ideaţieic) Repetarea stereotipă a expresiilord) Lipsa legăturii între cuvintee) Repetarea stereotipă a cuvintelor
376) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Ecoul gândirii, inserţia sau furtul gândirii şi răspândirea gândiriib) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile c) Tulburarea nu duce la un disconfort subiectivd) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi socialăe) Tulburarea nu este de obicei asociată cu probleme semnificative în performanţa profesională şi
54
socială
377) Criteriile pentru tulburări ale personalităţii şi comportamentului adultului:a) Ecoul gandiriib) Inserţia şi răspândirea gândiriic) Atitudini şi comportament marcat dizarmonice şi durabile d) Idei delirante de controle) Idei delirante de influenţă
378) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Idei delirante de controlb) Ecoul gandiriic) Sensibilitate excesivă la eşecurid) Halucinaţii auditive e) Intreruperi оn cursul gandirii
379) Tulburarea paranoidă de personalitate este caracterizată de:a) Intreruperi оn cursul gandirii b) Ecoul gandiriic) Halucinaţii auditive d) Sensibilitate excesivă la înfrângeri e) Idei delirante de control
380) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Răceală emoţională şi detaşarec) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelord) Explozii de violenţăe) Auto-dramatizare
381) Tulburarea schizoidă de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivec) Răceală emoţională şi detaşared) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelore) Auto-dramatizare
382) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor şi regulilor socialec) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Răceală emoţională şi detaşaree) Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viaţa sa
383) Tulburarea disocială de personalitate întruneşte următoarele condiţii:a) Sentiment cronic de vidb) Sentimente persistente de ingrijorarec) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor şi regulilor socialed) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
55
e) Autorizarea acordată altora de a lua decizii foarte importante pentru viaţa sa
384) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include tipul:a) Histrionicb) Impulsivc) Schizoidd) Disociale) Paranoid
385) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate include tipul:a) Histrionicb) Schizoidc) Borderline d) Disociale) Paranoid
386) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip impulsiv întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Explozii de violenţă c) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Răceală emoţionalăe) Auto-dramatizare
387) Tulburarea emoţional-instabilă de personalitate de tip borderline întruneşte următoarele condiţii:a) Sentimente persistente de ingrijorareb) Sentiment cronic de vidc) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesived) Răceală emoţionalăe) Auto-dramatizare
388) Tulburare de personalitate histrionică este caracterizată de:a) Tendinta de a purta ranchiuna permanentb) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivec) Răceală emoţională şi detaşared) Auto-dramatizaree) Atitudine persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuire a normelor
389) Tulburarea anankastă de personalitate este caracterizată prin:a) Răceală emoţionalăb) Auto-dramatizarec) Sentiment cronic de vidd) Sentimente de îndoială şi prudenţă excesivee) Sugestibilitate
390) Tulburare de personalitate anxios-evitantă este caracterizată de:a) Răceală emoţionalăb) Sentiment cronic de vidc) Sentimente persistente şi generale de tensiune şi îngrijorare
56
d) Auto-dramatizaree) Atitudine persistentă de dispreţuire a normelor
391) Tulburarea preferinţei sexuale include:a) Jocul de noroc patologicb) Piromaniac) Fetişismuld) Cleptomaniae) Tricotilomania
392) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externib) Inhibiţia procesului de gândirec) Lipsa reflexelor d) Imposibilitatea contactării cu pacienţiie) Dezorientare completă în timp şi spaţiu
393) Prin ce se caracterizează starea de obnubilare:a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externib) Lipsa reflexelorc) Dificultatea concentrării atenţiei d) Imposibilitatea contactării cu pacienţiie) Dezorientare completă în timp şi spaţiu394) Prin ce se caracterizează soporul:a) Lipsa reacţiilor la excitanţi externib) Lipsa reflexelorc) Imposibilitatea contactării cu pacienţiid) Dificultatea concentrării atenţieie) Percepţie dificilă
395) Prin ce se caracterizează coma:a) Dezorientare оn timpb) Lipsa reacţiilor la excitanţi externic) Dificultatea concentrării atenţieid) Percepţie dificilăe) Dezorientare în spaţiu
396) 1.Prin ce se caracterizează coma:a) Dezorientare оn timpb) Dificultatea concentrării atenţieic) Lipsa reflexelord) Percepţie dificilă e) Dezorientare în spaţiu
397) Prin ce se caracterizează starea delirantă abortivă:a) Epuizare rapidăb) Stare de fricăc) Impresionabilitated) Demonstrativitate
57
e) Stare maniacală
398) Ce caracterizează sindromul Korsakov:a) Halucinaţii auditiveb) Confabulaţii bogatec) Pseudohalucinaţiid) Mentisme) Negativism
399) Care sunt componentele sindromului Korsakov:a) Amnezia de fixareb) Halucinaţii auditivec) Deliruld) Palimpsestee) Dereglări psihosenzoriale
400) Legea Ribot este caracteristică pentru:a) Ateroscleroză cerebralăb) Procese infecţioasec) Traume cranio- cerebraled) Schizofreniee) Psihoze somatogene
401) Care sindrom este specific bolnavilor cu Schizofrenie simplă:a) Hipocondriacb) Astenicc) Abulicd) Disforice) Delirant
402) La bolnavi cu Schizofrenie catatonică se observă următoarele dereglări de conştiinţă:a) Amenţiab) Stări crepuscularec) Oneiroidd) De tip delirante) Obtuzii
403) Pentru Schizofrenia catatonică este caracteristică:a) Amenţiab) Gândirea incoerentăc) Apatiad) Asteniae) Hipocondria
404) Debutul Schizofreniei paranoide în majoritatea cazurilor se întâlneşte la vârsta:a) 15- 20 anib) 20- 25 anic) 25- 30 anid) 35- 40 ani
58
e) 40- 55 ani
405) Debutul schizofreniei hebefrene se notează la vârsta:a) 16- 17 anib) 17- 20 anic) 20- 25 anid) 25- 30 anie) 30- 40 ani
406) Etapa iniţială a Schizofreniei hebefrenice durează: a) 1- 5 l unib) 5 luni- 1 anc) 1,5- 2 anid) 3- 4 anie) 5- 8 ani
407) Simptomele „negative" ale Schizofreniei includ:a) Euforiab) Iluziilec) Halucinaţiiled) Apatiae) Delirul
408) Ce este caracteristic formei simple a Schizofreniei:a) Manifestări hipocondriaceb) Debut lentc) Prezenţa ideilor deliranted) Prezenţa halucinaţiilore) Incorenţa gândirii
409) Noţuinea de Demenţă praecoce a fost propusă de:a) Bleulerb) Kraepelinc) Kahlbaumd) Heckere) Morel
410) Termenul de Schizofrenie a fost propus de:a) Bleulerb) Kraepelinc) Kahlbaumd) Heckere) Morel
411) Sindromul paranoial al Schizofreniei paranoide se manifestă printr-un delir:a) Sistematizatb) Nesistematizatc) De grandoared) De persecuţie
59
e) Cotard
412) In tratamentul Schizofreniei sunt utilizate оn primul rand preparate:a) Neurolepticeb) Antidepresivec) Tranchilizanted) Anxioliticee) Psihostimulatoare
413) În cazul tulburărilor halucinatorii în Schizofrenie este indicat:a) Triftazinab) Rispoleptulc) Haloperidoluld) Sulpiridae) Aminazina
414) Un pericol de deces prezintă:a) Schizofrenia paranoidăb) Schizofrenia hebefrenicăc) Schizofrenia circularăd) Schizofrenia hipertoxicăe) Schizofrenia catatonică
415) Clozapina (Leponexul, Azaleptina) este utilizată la pacienţii cu Schizofrenie în cazul:a) Stărilor deliranteb) Stărilor halucinatoriic) Excitaţiei psihomotoriid) Inhibiţiei psihomotoriie) Stărilor apatico- abulice
416) Antiparkinsonienele (Cyclodol, Parcopan) sunt utilizate оn Schizofrenie, оn cazul:a) Stărilor deliranteb) Stărilor halucinator- delirantec) Excitaţiei psihomotoriid) Inhibiţiei psihomotoriie) Sindromului neuroleptic
417) Dacă unul din părinţi este bolnav de Schizofrenie, copiii se îmbolnăvesc cu o frecvenţă de:a) 0- 5%b) 5- 10%c) 10- 15%d) 15- 20%e) 20- 25%
418) Incidenţa Schizofreniei în populaţie este de :a) 0,01%b) 0,1%c) 1%d) 2%
60
e) 5%
419) Cu ce preparate specifice se trateaza alcoolismul:a) Insulina, stari comatoaseb) Vitamina Cc) Teturamd) Dimedrole) Cordiamin
420) Ce metode specifice sunt оn tratamentul alcoolismului:a) Apomorfinoterapiab) Insulinoterapiac) Vitaminoterapiad) Terapia rezobtivăe) Terapia vasculară
421) Cu ce preparate specifice se trateaza alcoolismul:a) Aminazinăb) Vitamina „C"c) Teturamd) Dimedrole) Haloperidol
422) Delirul alcoolic acut (delirium tremens) se caracterizează cu următoarele simptome:a) Apatieb) Halucinaţii vizualec) Halucinaţii olfactived) Hipocondriee) Demenţă
423) Delirul alcoolic acut (delirium tremens)se caracterizează cu următoarele simptome:a) Insomnieb) Asteniec) Sindromul Korsacovd) Pseudohalucinaţiie) Delir de urmărire
424) Delirul alcoolic acut (delirium tremens) se caracterizează cu următoarele simptome:a) Delir de urmărireb) Delir de influenţăc) Iluzii vizualed) Pseudohalucinatiie) Apatie
425) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Delir de urmărireb) Halucinaţii auditivec) Halucinaţii olfactived) Apatie
61
e) Hipocondrie
426) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Automatism psihicb) Delir de geloziec) Halucinaţii auditived) Halucinaţii olfactivee) Apatie
427) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Sindromul Cotardb) Delir de geloziec) Halucinaţii auditived) Halucinaţii olfactivee) Apatie
428) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Delir de otrăvireb) Delir de geloziec) Halucinaţii tactiled) Halucinaţii auditivee) Apatie
429) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Delir hipocondriacb) Delir de geloziec) Halucinaţii auditived) Halucinaţii olfactivee) Delir de grandoare
430) Halucinoza alcoolică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Halucinaţii vizualeb) Halucinaţii tactilec) Halucinaţii auditived) Halucinaţii olfactivee) Apatie
431) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu alcoolism cronic:a) Delir de gelozieb) Tulburări cardiovascularec) Halucinaţii vizualed) Halucinaţii auditivee) Apatie
432) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu alcoolism cronic:a) Hipocondrieb) Delir de otrăvirec) Halucinaţii vizualed) Halucinaţii auditive
62
e) Vome
433) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:a) Intoxicare acutăb) Dependenţă patologicăc) Intoxicaţie patologicăd) Asteniee) Apatie
434) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:a) Insomnieb) Creşterea toleranţeic) Intoxicaţie patologicăd) Asteniee) Apatie
435) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:a) Insomnieb) Intoxicaţie patologicăc) Astenied) Pierderea autocontroluluie) Apatie
436) Care sunt criteriile alcoolismului cronic:a) Insomnieb) Intoxicaţie patologicăc) Astenied) Apatiee) Abstinenţa
437) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Halucinaţii vizualeb) Halucinaţii auditivec) Amnezied) Apatiee) Astenie
438) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Tulburări psihosenzorialeb) Halucinaţii tactilec) Cefaleed) Confabulaţiie) Astenie
439) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Hipocondrieb) Dezorientare temporo- spaţialăc) Cefaleed) Halucinaţii olfactive
63
e) Astenie
440) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Hipocondrieb) Halucinaţii olfactivec) Amnezie de fixared) Asteniee) Delir de otrăvire
441) Psihoza alcoolică Korsakov este caracterizată cu următoarele simptome:a) Halucinaţii olfactiveb) Delir de grandoarec) Confabulaţiid) Delir de persecuţiee) Delir de otrăvire
442) Prin ce se caracterizează encefalopatia Gayet- Vernicke:a) Delir musitantb) Delir de geloziec) Delir de otrăvired) Delir de influenţăe) Delir de urmărire
443) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:a) Cefaleeb) Asteniec) Halucinaţii auditived) Delir hipocondriace) Apatie
444) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:a) Halucinaţii olfactiveb) Halucinaţii auditivec) Delir hipocondriacd) Halucinaţii tactilee) Hipocondrie
445) Care sunt simptomele crizei alcoolice patologice:a) Delir de relaţieb) Delir de otrăvirec) Delir de bogăţied) Delir hipocondriace) Delir de reformă
446) Care este starea caracteristică crizei alcoolice patologice:a) Catatonicab) Amentivăc) Crepuscularăd) Oneiroidă
64
e) Hipocondriacă
447) Formele beţiei patologice sunt:a) Demenţialăb) Epileptoidăc) Hipocondriacăd) Astenicăe) Apatică
448) Formele beţiei patologice sunt:a) Psihopaticăb) Nevroticăc) Delirantăd) Astenicăe) Psihastenică
449) Formele beţiei patologice sunt:a) Psihopaticăb) Catatonicac) Paranoidăd) Astenicăe) Apatică
450) Formele beţiei patologice sunt:a) Hipocondriacăb) Catatonicac) Psihopaticăd) Isteroidăe) Apatică
451) Ce este caracteristic pentru starea de abstinenţă la bolnavi cu opiomanie:a) Astenieb) Apatiec) Euforied) Vomăe) Hipocondrie
452) Ce este caracteristic pentru starea de abstinenţă la bolnavi cu opiomanie:a) Euforieb) Diareec) Apatied) Amenţiee) Idei delirante
453) Ce este caracteristic pentru starea de abstinenţă la bolnavi cu opiomanie:a) Crize istericeb) Crize epilepticec) Crize catatoniced) Crize maniacale
65
e) Crize crepusculare
454) Ce este caracteristic pentru opiomanie în starea de intoxicatie acută:a) Astenieb) Apatiec) Euforied) Disforiee) Hipocondrie
455) Ce este caracteristic pentru opiomanie în starea de intoxicatie acută:a) Depresieb) Excitaţie motoriec) Excitaţie anxioasăd) Excitaţie istericăe) Hipocondrie
456) Barbituromaniile par mai frecvent la bolnavii cu: a) Schizofrenieb) Epilepsiec) Tulburare afectivă bipolarăd) Tulburări de personalitatee) Tulburări somatoforme
457) În faza cronică a barbituromaniilor apar următoarele simptome:a) Euforieb) Disforiec) Apatied) Abuliee) Isterie
458) În faza cronică a barbituromaniilor apar următoarele simptome:a) Crize istericeb) Crize epilepticec) Crize maniacaled) Crize depresivee) Crize anxioase
459) In clinica delirului alcoolic acut (delirium tremens) apar urmatoarele simptome:a) Dezorentarea în timp şi spaţiu b) Hipocondriec) Delir de influenţăd) Asteniee) Apatie
460) Cu ce preparate se tratează delirul alcoolic acut:a) Insulinăb) Relaniumc) Triftazinăd) Piracetam
66
e) Rispolept
461) Care halucinaţii sunt specific la bolnavi cu halucinoza alcoolică:a) Vizualeb) Tactilec) Olfactived) Auditivee) Gustative
462) Cu ce simptome se caracterizează sindromul abstinent la bolnavi cu barbituromanie:a) Astenieb) Apatiec) Dureri mari în articulaţiile picioarelor şi mâinilord) Crize epilepticee) Demenţa
463) In etiologia alcoolismului rolul principal îl joacă următorii factori:a) Factori endogenib) Factorii socio- psihologicic) Traumele cerebraled) Aterosclerozae) Infecţiile
464) Care dereglări psihice apar la bolnavi cu psihoza alcoolică Korsakov:a) De gandireb) De percepţiec) De memoried) Emoţionalee) Psihosenzoriale
465) Оn criterile alcoolismului cronic se include:a) Delirul de persecuţieb) Beţie alcoolică obişnuităc) Starea de abstinenţăd) Sindromul hipocondriace) Sindromul disforic
466) Criza de beţie patologică se caracterizează cu următoarele simptome:a) Apatieb) Asteniec) Stare crepuscularăd) Hipocondriee) Demenţă
467) Care sunt simptomele principale in ebrietatea alcoolica simplaa) Hipocondrieb) Asteniec) Euforied) Amenţie
67
e) Obnubilare
468) Pentru encefalopatia Gayet - Wernicke este caracteristic:a) Debut bruscb) Raţionament sterilc) Delir musitant-profesionistd) Stupore) Delir de persecuţie
469) În tabloul clinic al bolii Alzheimer cel mai frecvent se întâlneşte:a) Sindromul afazo- apraxo- agnozicb) Sindromul parafrenicc) Automatismul asociativd) Sindromul Kandinski- Clerambaulte) Sindromul apatico-abulic
470) Care dintre investigaţiile paraclinice este cea mai informativa pentru boala Alzheimer:a) Radiografia cranianăb) Electroencefalografiac) Tomografia computerizatăd) Reoencefalografiae) Examinarea fundului de ochi
471) Pentru Coreea Huntington sunt caracteristice:a) Ecopraxiab) Euforiac) Apato-abuliad) Hiperschineziilee) Cefalea
472) Pentru cerebrastenia traumatică sunt caracteristice:a) Cefaleeleb) Schimbările ale personalităţiic) Euforiad) Convulsiilee) Stările crepusculare
473) Pentru encefalopatia traumatică sunt caracteristice:a) Ideile deliranteb) Halucinaţiilec) Astenia persistentăd) Simptomatologia catatonicăe) Comportamentul demonstrativ
474) Pentru boala Parkinson sunt specifice următoarele simptome:a) Halucinaţii auditiveb) Euforiec) Sindromul Korsakovd) Debut brusc
68
e) Tremor paralitic
475) Debutul bolii Pick se notează la :a) 40- 45 anib) 45- 50 anic) 50- 55 anid) 55- 60 anie) 60- 65 ani
476) Cu ce simptome debutează boala Pick:a) Sporirea voinţeib) Scăderea posibilităţii de a se concentrac) Diminuarea intelectuluid) Euforiae) Dereglarea conştiinţei
477) Boala Pick incepe cu:a) Crize epilepticeb) Anorexiec) Diminuarea intelectuluid) Bulimiee) Vome
478) Durata bolii Pick este de aproximativa) 1- 5 anib) 5- 10 anic) 5- 15 anid) 10- 15 anie) 10- 20 ani
479) Ce este caracteristic crizelor Grand mal:a) Stare de anxietateb) Euforiec) Agitaţie psihomotoried) Stări oneroidee) Stare de postcriză
480) Pentru tabloul clinic al Epilepsiei sunt caracteristice:a) Stările abuliceb) Excitaţia asociativac) Echivalentele psihiced) Delirium tremense) Euforia
481) Pentru tabloul clinic al Epilepsiei sunt caracteristice:a) Stările abuliceb) Excitaţia asociativac) Stările crepusculared) Gandirea autistă
69
e) Ambivalenţa
482) Care este factorul mai important in apariţia crizelor convulsivea) Obosealab) Fatigabilitateac) Excitantul epileptogen externd) Modificările de personalitatee) Euforia
483) Pentru Coreea Huntington sunt caracteristice:a) Astaziab) Abaziac) Crizele convulsived) Hiperchineziile e) Ticurile
484) Statusul epileptic se caracterizează prin:a) Stare oneroidab) Păstrarea conştiinţei între accesec) Modificări endocrined) Nerevenirea în conştiinţă între accesee) Păstrarea echilibrului vertical
485) Pentru starea de absans este caracteristica) Păstrarea echilibruluib) Căderea pacientului în spatec) Fugi şi transed) Instabilitatea echilibruluie) Căderea pacientului în faţă
486) Care este investigaţia specifica necesara pentru diagnosticarea epilepsiei:a) Electroencefalografieb) Tomografie computerizatăc) Pneumoencefalografied) Ecoencefalografiee) Reoencefalografie
487) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:a) Schizofrenieb) Tulburarea depresivăc) Starea maniacalăd) Stări confuzionale de origine toxicăe) Nevroze
488) De cele mai dese ori iluziile vizuale se intalnesc in:a) Schizofrenieb) Tulburarea depresivăc) Starea maniacalăd) Delirium tremens
70
e) Nevroze
489) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:a) Macropsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Fotopsiie) Dismegalopsii
490) Halucinaţiile elementare auditive se numesc:a) Fotopsiib) Acoasmec) Pareidoliid) Micropsiie) Dismegalopsii
491) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Acoasmeb) Fotopsiic) Pareidoliid) Micropsiie) Dismegalopsii
492) Halucinaţiile elementare vizuale se numesc:a) Acoasmeb) Fosfenec) Pareidoliid) Micropsiie) Dismegalopsii
493) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:a) Maniacalb) Depresivc) Paranoiald) Automatismului psihice) Parafrenic
494) Pseudohalucinaţiile se întâlnesc de obicei în sindromul:a) Astenicb) Depresivc) Paranoiald) Kandinski-Clerambaulte) Parafrenic
495) Derealizarea este percepţia denaturată a:a) Formei propriului corpb) Mărimii propriului corpc) Mediului ambiantd) Propriilor idei
71
e) Gustului
496) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:a) Schizofrenieb) Traumă cranio-cerebralăc) Ateroscleroză cerebralăd) Psihoze senilee) Manie
497) Amnezia de scurtă durată se întâlneşte în caz de:a) Ateroscleroză cerebralăb) Psihoze senilec) Manie d) Maladie toxico-infecţioasăe) Depresie
498) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:a) Ateroscleroză cerebralăb) Manie c) Maladie toxico-infecţioasăd) Depresiee) Traumă cranio-cerebrală
499) Amnezia de lungă durată se întâlneşte în caz de:a) Manie b) Psihoze senilec) Maladie toxico-infecţioasăd) Depresiee) Traumă cranio-cerebrală
500) Hipomnezia este:a) Creşterea capacităţii memorieib) Confundarea trecutului cu prezentulc) Scăderea capacităţii memorieid) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezentee) Reproducerea unor evenimente imaginare
501) Hipomnezia este:a) Reproducerea unor evenimente imaginareb) Creşterea capacităţii memorieic) Confundarea trecutului cu prezentuld) Scăderea capacităţii memorieie) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezente
502) Confabulaţiile constau în :a) Creşterea capacităţii memorieib) Reproducerea unor evenimente imaginare
72
c) Confundarea trecutului cu prezentuld) Scăderea capacităţii memorieie) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezente
503) Confabulaţiile constau în :a) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezenteb) Creşterea capacităţii memorieic) Reproducerea unor evenimente imaginared) Confundarea trecutului cu prezentule) Scăderea capacităţii memoriei
504) Pseudoreminiscenţele constau în:a) Creşterea capacităţii memorieib) Reproducerea unor evenimente imaginarec) Confundarea trecutului cu prezentuld) Scăderea capacităţii memorieie) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezente
505) Ecmnezia constă în :a) Creşterea capacităţii memorieib) Reproducerea unor evenimente imaginarec) Confundarea trecutului cu prezentuld) Scăderea capacităţii memorieie) Reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le retrăieşte ca evenimente prezente
506) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Accelerarea gandiriic) Obsesiad) Ideea prevalentăe) Iluzia
507) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Mentismulc) Obsesiad) Ideea prevalentăe) Iluzia
508) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Obsesiac) Incoerenţa gândiriid) Iluziae) Cleptomania
73
509) Din tulburarea ritmului procesului ideativ face parte:a) Delirulb) Obsesiac) Ideea prevalentăd) Micropsiae) Inhibiţia gândirii
510) Întreruperea bruscă a ritmului gândirii se numeşte:a) Delirb) Obsesiec) Mentismd) Stereotipiee) Sperrung
511) În perioada de sugar manifestările psihosomatice sunt legate de sistemul:a) Respiratorb) Cardio- vascularc) Uro- genitald) Endocrine) Gastro- intestinal
512) Tratamentul patologiilor psihosomatice gastrointestinale, prezente în fragedă copilărie, va fi preferat de:a) Tranchilizanteb) Psihoterapia mamă- copilc) Antidepresived) Neurolepticee) Nootropi
513) Diagnosticul de enurezis va fi stabilit atunci, când micţiunile continuă după vârsta de:a) 4 anib) 5 anic) 6 anid) 7 anie) 10 ani
514) Diagnosticul de enurezis va fi stabilit atunci, când micţiunile continuă după vârsta de:a) 2 anib) 4 anic) 5 anid) 7 anie) 10 ani
515) Diagnosticul de encoprezis va fi stabilit atunci, când eliminarea involuntară a excrementelor va continua după vârsta de:a) 4 anib) 5 anic) 6 ani
74
d) 7 anie) 10 ani
516) Diagnosticul de encoprezis va fi stabilit atunci, cвnd eliminarea involuntară a excrementelor va continua după vârsta de:a) 2 anib) 3 anic) 4 anid) 7 anie) 10 ani
517) Оn tratamentul enurezisului nevrotic la copii se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Psihoterapieic) Medicaţiei uro- genitaled) Neurolepticelore) Antidepresivelor
518) Оn tratamentul enurezisului nevrotic la copii se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Medicaţiei uro- genitalec) Neurolepticelord) Psihoterapieie) Antidepresivelor
519) În tratamentul encoprezisului nevrotic la copii se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Psihoterapieic) Medicaţiei proctologiced) Neurolepticelore) Antidepresivelor
520) In tratamentul encoprezisului nevrotic la copii se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Medicaţiei proctologicec) Psihoterapieid) Neurolepticelore) Antidepresivelor
521) În tratamentul anxietăţii de separare la copii, se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Psihoterapiei mamă- copilc) Izolarea copilului de mamăd) Neurolepticelore) Antidepresivelor
522) În tratamentul anxietăţii de separare la copii, se va da prioritate:a) Tranchilizantelorb) Izolarea copilului de mamă
75
c) Neurolepticelord) Antidepresivelore) Psihoterapiei mamă- copil
523) În tratamentul devierilor de comportament se va da prioritate metodelor:a) Farmacoterapeuticeb) Socialec) Psihoterapeuticed) Judiciaree) Didactice
524) Оn tratamentul devierilor de comportament se va da prioritate metodelor:a) Farmacoterapeuticeb) Didacticec) Socialed) Psihoterapeuticee) Medicamentoase
525) Sindromul paranoic se manifestă prin:a) Delir cu caracter politematicb) Halucinaţiic) Delir cu caracter monotematicd) Automatism asociative) Automatism senzitiv
526) Sindromul paranoid se manifestă prin:a) Iluzii vizualeb) Delir cu caracter politematicc) Delir cu caracter monotematicd) Amnezie de fixaree) Confabulaţii
527) Mania se manifestă prin: a) Apatieb) Asteniec) Euforied) Indispoziţiee) Hipomnezie
528) Mania se manifestă prin: a) Hipomnezieb) Apatiec) Astenied) Excitaţie intelectualăe) Indispoziţie
529) Mania se manifestă prin: a) Apatieb) Astenie
76
c) Indispoziţied) Hipomneziee) Excitaţie motorie
530) Depresia se manifestă prin:a) Confabulaţiib) Excitaţie intelectualăc) Mentismd) Inhibiţie intelectualăe) Hipermnezie
531) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :a) Mentismb) Delirc) Excitaţie psihomotoried) Idei prevalentee) Confabulaţii
532) Sindromul catatonic se manifestă sub formă de :a) Mentismb) Inhibiţie psihomotoriec) Delird) Idei prevalentee) Confabulaţii
533) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Delirulb) Comac) Halucinaţiiled) Iluziae) Amnezia
534) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Halucinaţiileb) Starea delirantă abortivăc) Iluziad) Amneziae) Confabulaţia
535) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Oneiroidulb) Halucinaţiilec) Iluziad) Amneziae) Mentismul
536) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Delirulb) Halucinaţiile
77
c) Amenţiad) Iluziae) Amnezia
537) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Delirulb) Halucinaţiilec) Iluziad) Starea crepuscularăe) Amnezia
538) Din tulburările de conştiinţă face parte:a) Halucinaţiileb) Iluziac) Amneziad) Starea delirantă musitantăe) Mentismul
539) Afectul depresiv în psihoza afectivă bipolară este prezent ca regulă:a) Noapteab) Searac) Оn cursul zileid) Dimineaţae) Nu variază în cursul zilei
540) Tentativele de sinucidere sunt mai frecvente la sexul feminin comparativ cu cel masculin:a) De 2 orib) De 5 oric) De 10 orid) De 15 orie) De 20 ori
541) Suicidul reuşit se întâlneşte mai frecvent la sexul masculin comparativ cu cel feminin:a) De 2 orib) De 5 oric) De 10 orid) De 15 orie) De 20 ori
542) Starea crepusculară se produce mai ales la bolnavi cu:a) Schizofrenieb) Epilepsiec) Depresied) Bulimiee) Stare maniacală
543) În tratamentul depresiei se foloseşte în primul rând:a) Anafranilulb) Aminazina
78
c) Triftazinad) Diazepamule) Cyclodolul
544) Оn depresii rezistente este indicată:a) Insulinoterapiab) Neurolepticelec) Terapia electroconvulsivantăd) Psihoterapiae) Toate
545) Amitriptilina face parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare
546) Melipramina face parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare
547) Mianserina (Lerivonul) face parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare
548) Fluoxetina (Prozacul, Framexul) face parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare
549) Carbamazepina face parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare
550) Sărurile de litiu fac parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclice
79
c) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare
551) Sărurile valproatului de Na fac parte din preparate:a) Tricicliceb) Tetraciclicec) Inhibitorii selectivi al recaptării serotonineid) Inhibitorii selectivi al recaptării noradrenalineie) Timostabilizatoare
552) În depresiile de nivel nevrotic cea mai indicată este următoarea metodă de psihoterapie:a) Sugestivb) Relaxaţionalăc) Cognitivăd) Comportamentalăe) Psihanalitică
553) Ce este caracteristic pentru sindromul maniacal:a) Astenieb) Senzaţii cenestopaticec) Excitaţie ideatoried) Ideaţie suicidarăe) Inhibiţie ideatorie
554) Care sunt psihozele endogene:a) Depresia reactivăb) Schizofreniac) Depresia puerperalăd) Depresia presenilăe) Paranoidul alcoolic
555) În condiţii ambulatorii se recomandă administrarea aminazinei în doze:a) 75- 100 mgb) 150- 200 mgc) 300- 500 mgd) 500- 800 mge) 800- 1000 mg
556) Pentru jugularea comei hipoglicemice оn insulinoterapie se foloseşte:a) Glucoză 5%b) Ser fiziologicc) Glucoză de 40% i. v.d) Glucoză de 40% i. m.e) Glucoză de 40% per os
557) Curele de insulinoterapie se recomandă de a fi efectuate după o pauză de:a) 1-2 lunib) 2-2,5 luni
80
c) 3-4 lunid) 4,5-5 lunie) Peste 6 luni
558) Ca cauză a retardului mental pot fi:a) Psihogeniileb) Deficitul instruiric) Folosirea alcoolului in pubertated) Trauma cerebrală şi asfixia la naşteree) Educaţia greşită
559) Pentru retardul mental profund este caracteristic:a) Lipsa vorbirii şi gândiriib) Cefaleec) Astenied) Hipermneziee) Interpretarea concretă a proverbelor şi zicătorilor
560) Cauzele retardului mental:a) Factorii genetici semnificativib) Psihogeniile c) Traumatismele cranio- cerebrale după vârsta de 3 anid) Consum de alcool la vârsta şcolarăe) Meningita la vârsta şcolară
561) Nivelul IQ pentru retardarea mentală uşoară este de la:a) 70 până la 85b) 50-55 până la 70c) 35-40 până la 50-55d) 20-25 până la 35-40e) sub 20-25
562) Nivelul IQ pentru retardarea mentală moderată este de la:a) 70 până la 85b) 50-55 până la 70c) 35-40 până la 50-55d) 20-25 până la 35-40e) sub 20-25
563) Nivelul IQ pentru retardarea mentală severă este de la:a) 70 până la 85b) 50-55 până la 70c) 35-40 până la 50-55d) 20-25 până la 35-40e) sub 20-25
564) Nivelul IQ pentru retardarea mentală profundă este de la:a) 70 până la 85b) 50-55 până la 70
81
c) 35-40 până la 50-55d) 20-25 până la 35-40e) sub 20-25
565) Tulburarea de somatizare include un istoric de durere cu cel puţin:a) Cinci simptome algiceb) Patru simptome algicec) Trei simptome algiced) Două simptome algicee) Un simptom algic
566) Tulburarea de somatizare include un istoric de cel puţin:a) Cinci simptome gastrointestinaleb) Patru simptome gastrointestinalec) Trei simptome gastrointestinaled) Două simptome gastrointestinalee) Un simptom gastrointestinal
567) Care sunt factorii declanşatori ai nevrozelora) Psihotraumele acuteb) Traumatismele cranio-cerebralec) Neuroinfecţiid) Intoxicaţiilee) Psihotraumele cronice
568) În nevroza isterică crizele au un caracter:a) Tonico- clonicb) Tonicc) Dezordonatd) Clonice) Coreic
569) Claustrofobia este teama de:a) Spaţii deschiseb) A nu roşic) Spaţii închised) A rămâne singure) Singurătate
570) Criza convulsivă isterică apare de obicei după:a) Traumatisme cranio-cerebraleb) Intoxicaţiic) Psihotraumed) Meningitee) Encefalite
571) Criza convulsivă isterică apare de obicei după:a) Traumatisme cranio-cerebraleb) Intoxicaţii
82
c) Meningited) Encefalitee) Psihotraume
572) Termenul de neurastenie a fost propus de:a) Freud b) Beardc) Esquirold) Charcote) Janet
573) Ca una din variante a stării crepusculare este:a) Teamab) Anxietateac) Indispoziţiad) Somnambulismule) Insomnia
574) Agorafobia este frica de:a) Oamenib) Spaţii deschisec) Murdăried) A nu fi singure) Spaţii inchise
575) Claustrofobia este frica de:a) Oamenib) Murdăriec) A nu fi singurd) Spaţii închisee) Spaţii deschise
576) Ideile obsesive sunt:a) Paranoiceb) Parazitarec) Prevalented) Delirantee) Parafrenice
577) În tulburarea de conversie cea mai eficace s- a dovedit a fi următoarea metodă de psihoterapie: a) Traeningul autogenb) Psihoterapia cognitiv- comportamentalăc) Psihoterapia de grupd) Psihoterapia psihanaliticăe) Psihodrama Moreno
578) Anxietatea de separare la copii include:a) Halucinaţiib) Teama, că un eveniment nefericit va duce la separarea de o persoană de ataşament major
83
c) Iluzii pasagered) Dismorfomaniie) Certuri cu adulţii
579) Tulburarea de conduită la copii şi adolescenţi include:a) Depresieb) Iniţierea bătăilorc) Comportament maniacald) Atacuri de panicae) Dismorfofobii
580) Opoziţionismul provocator include:a) Refuz de mancareb) Certuri cu adulţiic) Fobii nocturned) Bulimiee) Anorexie
581) Anorexia nervoasă va fi identificată atunci, când subiectul va avea masa corporală inferioară normei cu:a) 10%b) 15%c) 20%d) 25%e) 30%
582) În anorexia nervoasă amenoreea se manifestă prin absenţa a cel puţin:a) Două cicluri menstrualeb) Trei cicluri menstrualec) Patru cicluri menstrualed) Cinci cicluri menstrualee) Şase cicluri menstruale
583) Raportul bărbaţi- femei în bulimie nervoasă este de:a) 1:2b) 1:3c) 1:5d) 1:7e) 1:10
584) În condiţii de ambulator Rispoleptul poate fi administrat în următoarele doze(mg):a) 1-4b) 4-5c) 5-6d) 6-8e) 8-10
585) În condiţii de ambulator Haloperidolul poate fi administrat în următoarele doze(mg):a) 5-15
84
b) 15-30c) 30-45d) 45-60e) 60-75
586) În condiţii de ambulator Triftazina poate fi administrată în următoarele doze(mg):a) 5-15b) 15-30c) 30-45d) 45-60e) 60-75
587) Promotor de bază al concepţiei nozologice în psihiatrie a fost:a) S. Freudb) K. Kahlbaumc) E. Kraepelind) V. Magnane) E. Hecker
588) Prima secţie de psihiatrie din Moldova a fost deschisă în anul:a) 1846b) 1852c) 1892d) 1895e) 1905
589) Spitalul de Psihiatrie Costiugeni a fost deschis оn anul:a) 1856b) 1892c) 1895d) 1905e) 1915
590) Primul director al Spitalului de Psihiatrie Costiugeni a fost:a) Iu. Rohalskib) V. Kossakovskic) A. Koţovskid) A. Kornetove) B. Morozov
591) Fondatorul Catedrei de Psihiatrie a Universităţii de Medicină din Chişinău a fost:a) Kornetovb) A. Molohovc) Al. Nacud) N. Opreae) A. Koţovski
592) Boala Parkinson este o maladie care:a) Este înnăscută
85
b) Apare după o psihotraumă vădităc) Apare pe fondal de atrofie cerebralăd) Debutează brusce) Are un prognostic benign
593) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :a) Euforieb) Bătăi puternice ale inimii, asociate cu anxietate vădităc) Apatied) Amenţiee) Tristeţe
594) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :a) Euforieb) Apatiec) Amenţied) Bătăi puternice ale inimii asociate cu anxietate vadita e) Tristeţe
595) În atacul de panică frică intensă sau de disconfort apare:a) Lentb) Gradualc) Voluntard) Brusce) Conştient
596) Atacul de panică frică intensă sau de disconfort atinge culmea în decurs de aproximativa) 2 oreb) 45 minutec) 12 ored) 24 oree) 10 minute
597) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :a) Euforieb) Apatiec) Amenţied) Senzaţii de scurtare a respiraţiei e) Delir
598) Unul din criteriile de diagnostic pentru atacul de panică :a) Cefaleeb) Halucinaţiic) Senzaţie de sufocared) Amenţiee) Halucinaţii auditive
599) Psihozele reactive apar după un eveniment stresant fizic şi/sau mental : a) Minor
86
b) Excepţionalc) Moderatd) Nesemnificative) Uşor
600) Stresul acut (Psihozele reactive de şoc) durează :a) Minimum 1 zi şi maximum 1 săptămână de la evenimentul traumaticb) Minimum 2 zile şi maximum 2 săptămâni de la evenimentul traumaticc) Minimum 2 zile şi maximum 3 săptămâni de la evenimentul traumaticd) Minimum 2 zile şi maximum 4 săptămâni de la evenimentul traumatice) Minimum 3 zile şi maximum 5 săptămâni de la evenimentul traumatic
87