teste anul iii omf

50
1.C.S. La naştere , cavitatea bucală este: A. Populată de o mare varietate de germeni patogeni; B. Populată de o mare varietate de germeni nepatogeni; C. Sterilă; D. Populată de o floră microbiană polimorfă; E. Populată de o floră microbiană anaerobă. M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 7 2.C.M. Cavitatea bucală reprezintă un loc ideal de dezvoltare pentru microorganisme, care-s factorii ideali: A. Temperatură optimă de dezvoltare; B. Condiţii de umeditate necesară; C. Mediu alcalin; D. Aport de substanţe plastice şi energetice permanente; E. O slabă rezistenţă imunitară. M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 7 3.C.M. Principalele specii microbiene din cavitatea bucală sunt: A. Streptococci, stafilococi, pneumococi, B. Corynebacterii, bacilli gramnegativi şi grampozitivi; C. Vibrioni, spirili; D. Spirochete, levuri, hemofili; E. Specii tranzitorii ( stafilococul auriu, streptococul betahemolitic, esherihia coli, mycobacterium etc.). M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 8 4.C.M. La nivelul cavitaţii bucale, cea mai mare cantitate de bacterii se găseşte: A. Pe mucoasa geniană; B. Pe mucoasa buzelor; C. Pe faţa dorsală a limbii; D. Pe suprafaţa dinţilor; E. În glandele salivare. M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 8 5.C.M. Barierele naturale care apără organismul de pătrunderea germenilor patogeni sunt : A. Pielea; B. Mucoasa cavităţii bucale; C. Bariera de organ (bariera hemato-encefalică); D. Imunitatea dobândită; E. Imunitatea naturală. M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 15 6.C.M. În infecţiile părţilor moi perimaxilare, sunt incriminate următoarele cauze: A. Caria penetrantă cu gangrenă complicată cu parodontită periapicală, pungi parodontale adânci; B. Leziunile traumatice ale părţilor moi şi ale porţiunii alveolare a maxilarelor; C. Litiaza salivară, infecţii salivare acute; D. Suprainfectarea chisturilor, furunculul şi carbunculul; E. Corpi străini pătrunşi în ţesuturile moi. G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco- Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 320 7.C.M. Unele tratamente stomatologice duc la complicaţii septice (abcese, flegmoane etc.): A. Obturaţii radiculare cu modificări pulpare; B. Obturaţii de canal cu depăşire; C. Coroane-proteze prost adaptate cu iritări ale parodonţiului marginal; D. Tratamente ortodontice; E. Anestezii loco-regionale. G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco- Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 320 8.C.M. Complicaţiile extracţiei dentare în unele cazuri pot provoca abcese, flegmoane: A. În cazul în care nu s-a ales momentul potrivit (extracţia făcută ”la cald” fără drenare); B. Când nu s-au îndepărtat elementele patologice; C. Extracţii traumatice; D. Resturi radiculare; E. În orice extracţie dentară. G.Timoşca, C. Burlibaşa - Chirurgie Buco- Maxilo-Facială. Editura Universitas Chişinau , 1992. Pag. 320-321 9.C.M. Celulele implicate în fagocitoză sunt următoarele: A. Polimorfonucleare neutrofile sanguine (leucocitele, limfocitele etc.); B. Macrofage tisulare din ficat (celulele Kupffer); C. Ţesutul conjunctiv (histiocite); D. Măduva osoasă, ţesutul osos (osteoclaste); E. Mononucleare circulante (monocite). M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 16 10. C.M. Imunitatea dobândită în infecţii se realizează prin acţiunea sistemului imuno-limfoid periferic, care este constituită din: A. Ganglionii limfatici; B. Inelul limfatic Weldeyer; C. Splina; D. Limfocitele din mucoasă şi submucoasă; E. Macrofagi. M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 18 11. C.S. În unele cazuri, infecţia trece în fază cronică din motive că: A. Pacientul nu se adresează la timp; B. Nu se depistează la timp şi tratamentul s-a început târziu; C. Antibioticoterapia incorectă; D. Bacteriile fagocitate nu pot fi degregate, persistând şi chiar multiplicându-se în macrophage, localizarea intracelulară le protejează de antibiotic şi anticorpi; E. Virulenţa microbilor patogeni scăzută. M.Pricop, E.Urtilă - Infecţiile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timişoara, 1995. Pag. 17 12. C.M. Imunoglobulinele acţionează împotriva germenilor localizaţi extracelular, determinând:

Upload: cornelia-gheorghita

Post on 16-Sep-2015

105 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

omf

TRANSCRIPT

1.C.S. La natere , cavitatea bucal este:A. Populat de o mare varietate de germeni patogeni;B. Populat de o mare varietate de germeni nepatogeni;C. Steril;D. Populat de o flor microbian polimorf;E. Populat de o flor microbian anaerob.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 72.C.M. Cavitatea bucal reprezint un loc ideal de dezvoltare pentru microorganisme, care-s factorii ideali:A. Temperatur optim de dezvoltare;B. Condiii de umeditate necesar;C. Mediu alcalin;D. Aport de substane plastice i energetice permanente;E. O slab rezisten imunitar.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 73.C.M. Principalele specii microbiene din cavitatea bucal sunt:A. Streptococci, stafilococi, pneumococi,B. Corynebacterii, bacilli gramnegativi i grampozitivi;C. Vibrioni, spirili;D. Spirochete, levuri, hemofili;E. Specii tranzitorii ( stafilococul auriu, streptococul betahemolitic, esherihia coli, mycobacterium etc.).M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 84.C.M. La nivelul cavitaii bucale, cea mai mare cantitate de bacterii se gsete:A. Pe mucoasa genian;B. Pe mucoasa buzelor;C. Pe faa dorsal a limbii;D. Pe suprafaa dinilor;E. n glandele salivare.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 85.C.M. Barierele naturale care apr organismul de ptrunderea germenilor patogeni sunt :A. Pielea;B. Mucoasa cavitii bucale;C. Bariera de organ (bariera hemato-encefalic);D. Imunitatea dobndit;E. Imunitatea natural.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 156.C.M. n infeciile prilor moi perimaxilare, sunt incriminate urmtoarele cauze:A. Caria penetrant cu gangren complicat cu parodontit periapical, pungi parodontale adnci;B. Leziunile traumatice ale prilor moi i ale poriunii alveolare a maxilarelor;C. Litiaza salivar, infecii salivare acute;D. Suprainfectarea chisturilor, furunculul i carbunculul;E. Corpi strini ptruni n esuturile moi.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 3207.C.M. Unele tratamente stomatologice duc la complicaii septice (abcese, flegmoane etc.):A. Obturaii radiculare cu modificri pulpare;B. Obturaii de canal cu depire;C. Coroane-proteze prost adaptate cu iritri ale parodoniului marginal;D. Tratamente ortodontice;E. Anestezii loco-regionale.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 3208.C.M. Complicaiile extraciei dentare n unele cazuri pot provoca abcese, flegmoane:A. n cazul n care nu s-a ales momentul potrivit (extracia fcut la cald fr drenare);B. Cnd nu s-au ndeprtat elementele patologice;C. Extracii traumatice;D. Resturi radiculare;E. n orice extracie dentar.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 320-3219.C.M. Celulele implicate n fagocitoz sunt urmtoarele:A. Polimorfonucleare neutrofile sanguine (leucocitele, limfocitele etc.);B. Macrofage tisulare din ficat (celulele Kupffer);C. esutul conjunctiv (histiocite);D. Mduva osoas, esutul osos (osteoclaste);E. Mononucleare circulante (monocite).M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 1610. C.M. Imunitatea dobndit n infecii se realizeaz prin aciunea sistemului imuno-limfoid periferic, care este constituit din:A. Ganglionii limfatici;B. Inelul limfatic Weldeyer;C. Splina;D. Limfocitele din mucoas i submucoas;E. Macrofagi.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 1811. C.S. n unele cazuri, infecia trece n faz cronic din motive c:A. Pacientul nu se adreseaz la timp;B. Nu se depisteaz la timp i tratamentul s-a nceput trziu;C. Antibioticoterapia incorect;D. Bacteriile fagocitate nu pot fi degregate, persistnd i chiar multiplicndu-se n macrophage, localizarea intracelular le protejeaz de antibiotic i anticorpi;E. Virulena microbilor patogeni sczut.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 1712. C.M. Imunoglobulinele acioneaz mpotriva germenilor localizai extracelular, determinnd:A. Opsonizarea microorganismelor pentru a nu fi distruse de fagocite;B. Activarea lizei microorganismelor de ctre complement;C. Neutralizarea toxinelor;D. Inhibarea atarii microorganismelor pe celulele organismului uman;E. Inhibarea viruilor extracelulari.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 1913. C.M. Aprarea antibacterian este rezultatul unei aciuni sinergice i ordonate a proceselor de:A. Imunitate umoral;B. Imunitate celular;C. Factorilor de rezisten naturali;D. Activitatea sistemului cardio-vascular;E. Activitatea sistemului nervos.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 2114. C.S. n aprarea antibacterian o contribuie major o au procesele imunitare i infeciile cu exotoxine, rolul principal l are:A. Imunitatea celular;B. Rezistena natural;C. Activitatea sistemului cardio-vascular;D. Imunitatea umoral prin procese de neutralizare;E. Ambele tipuri de rspuns imunitar n egal msur.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 2115. C.S. Infeciile n care microorganismele se multiplic facultativ intracelular, rolul principal n aprarea antimicrobian l are:A. Imunitatea umoral;B. Imunitatea celular;C. Ambele tipuri de reacie imunitar n egal msur;D. Rezistena natural;E. Starea general a organismului.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 2116. C.M. Inflamaia acut reprezint un complex de fenomene n mecanismul de producere, ns se pot distinge trei grupe de reacii:A. Vasculare;B. Reparare;C. Exudative;D. Alterative;E. Toate.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 23

17. C.M. n inflamaia acut au loc urmtoarele modificri vasculare:A. Vasoconstricie iniial;B. Vasodilataie arteriocapilar;C. Hiperemie acut;D. Creterea permiabilitii capilare;E. Exudaia.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 2318. C.M. n inflamaia acut este caracteristic formarea exudatului (edemul inflamator) constituit dintr-o component lichid i alta celular, componena lor fiind:A. Plasma care conine substane antibacteriene i antitoxice;B. Mediatorii chimici (serotonina, bradikinina);C. Ioni de K;D. Fibrinogen;E. Polimorfonucleare, monocite, macrofage.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 2519. C.M. Tipurile de inflamaie acut, dup natura i caracterul exudatului inflamator, se deosebesc:A. Inflamaia seroas cu cantitate mare de lichid, exudat bogat n proteine;B. Inflamaie fibrinoas (exudat bogat n fibrin);C. Inflamaia pseudomembranoas (depozite alb-cenuii pe mucoas);D. Inflamaie hemoragic (eritrocite);E. Inflamaie cataral.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 26-2720. C.M. Interveniile chirugicale ajuttoare n tratamentul endodontic sunt:A. Osteotomia transmaxilar;B. Chiuretajul periapical;C. Rezecia apical, amputaia radicular, hemisecia;D. Replantarea terapeutic;E. Extracia dentar n orice caz.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 167;C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 139.

21.C.M. Indicaiile tratamentului chirurgical ajuttor tratamentului endodontic sunt:A. Gangrena pulpar i complicaiile ei;B. Leziunile traumatice ale dinilor n treimea apical;C. Chisturi radiculare;D. Obstacole pe canalul radicular (denticuli, ace rupte, obturaii incomplete);E. Anomalii radiculare anatomice (rdcini curbe, canale nguste sau lipsa lor).C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 142-143.22.C.S. Osteotomia transmaxilar este indicat n:A. Parodontite apicale cronice cu secreie persistent pe canal;B. Depiri ale apexului cu substane de obturaie ce nu se resorb;C. Chisturi radiculare mici;D. Fracturi radiculare n 1/3 apical;E. Ace rupte n 1/3 apical.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 167.23.C.S. Indicaia de baz a osteotomiei transmaxilare este:A. Extracia molarilor de minte inclui;B. Parodontita apical acut , n faz periapical;C. Extracia resturilor radiculare profunde;D. Pregtirea osului pentru aplicarea unui implant osteointegrat;E. Tratamentul parodontopatiilor cronice.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 139.24.C.S. Care este avantajul major al metodelor chirurgicale ajuttoare tratamentului endodontic:A. Dau posibilitatea realizrii tratamentului corect de canal;B. Pstreaz dintele sau o parte din el pe arcad;C. Sunt metode chirurgicale simple;D. Pot nlocui uneori tratamentul endodontic;E. Se pot face n orice cabinet stomatologic.25. C.M. Drenajul apical transmaxilar poate fi utilizat ca metod de tratament conservator n unele dintre urmtoarele situaii:A. Impermiabilitatea canalului radicular prin obstacole sau corpi strini;B. Parodontite apicale acute n stadiul periapical i endoosos cnd drenajul endodontic nu este posibil sau nu este eficient;C. Chisturile odontogene suprainfectate;D. Parodontite apicale cronice atunci cnd tratamentul endodontic dureaz prea mult sau expune la complicaii;E. Gangrene la copii cu care nu se poate colabora.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 167. 26.C.S. Locul trepanrii tablei osoase vestibulare pentru drenajul apical transmaxilar poate fi stabilit cu ajutorul:A. Dispozitivul PICHLER;B. Dispozitivul DESIRABORDE;C. Dispozitivul MILLER;D. Dispozitivul TRAUNNER;E. Dispozitivul PARTSCH.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 168.

27.C.S. Care este diferena ntre tehnica clasic de drenaj apical transmaxilar i tehnica Sargenti:A. Tehnica Sargenti nu necesit repararea sediului apexului cu dispozitivul Traunner;B. Incizia n tehnica Sargenti este orizontal;C. Tehnica Sargenti nu mai necesit decolarea mucoperiostului datorit trepanrii directe cu ajutorul fistulatorului;D. n tehnica clasic dup trepanare se meeaz cavitatea;E. n tehnica Sargenti canalul este obturat anterior operaiei fa de tehnica clasic unde obturarea se face intraoperator.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 168.28.C.S. n care din urmtoarele metode chirurgicale ajuttoare tratamentului endodontic se folosete dispozitivul Traunner:A. Rezecia apical;B. Amputaia radicular;C. Drenajul apical transmaxilar;D. Chiuretajul periapical;E. n nici una.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 168.29.C.S. Dup osteotomia transmaxilar plaga operatorie:A. Se sutureaz cu fire de catgut, resorbabile;B. Se sutureaz cu fire neresorbabile;C. Se nchide cu un obturator acrilic;D. Se las deschis fr drenaj;E. n aceast intervenie nu este plag.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 169.30.C.S. Indicaiile chiuretajului periapical sunt:A. Parodontitele apicale acute n stadiul endoosos;B. Parodontitele apicale cronice granulomatoase;C. Osteit periapical cronic;D. Intolerana materialului de obturaie ce a depit apexul;E. Focarele de fractur, chiuretarea fcndu-se prin focarul deschis.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 169.31.C.M. Indicaiile chiretajului periapical sunt:A. Periodontita apical acut;B. Reacia periapical dup obturaia de canal cu depire;C. Necroza de apex;D. Osteita periapical rezidual cu obturaie incomplet de canal;E. Dispozitive corono-radiculare cimentate care mpiedic rezecia apical cu obturaie direct.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 140-141.32.C.S. Avantajul chiuretajului periapical constau n:A. Pstrarea lungimii totale a rdcinii;B. Certitudinea radicalitii interveniei;C. Pot fi abordai i dinii cu obturaii incomplete de canal;D. Nu altereaz implantarea dintelui;E. Se folosete la dinii cu compacte osoase groase.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 142.33.C.S. Ca regul, rezecia apical se utilizeaz n cazurile n care:A. Dup ndeprtarea apexului mai rmne 1/3 din rdcin implantat n os sntos;B. Dup ndeprtarea apexului mai rmne 2/3 din rdcin implantat n os sntos;C. Dup ndeprtarea apexului mai rmne 1/2 din rdcin dar acest dinte este un intermediar ntr-o lucrare protetic fix;D. Dup ndeprtarea apexului mai rmne 1/2 din rdcin dar acest dinte este stlpul distal, pe care se aplic croetul unei proteze mobile;E. Procesul apical nu intereseaz doi dini vecini.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 170.34.C.S. La un canin superior cu reconstruire corono-radicular, obturaie incomplet de canal i granulom periapical, se recomand:A. Osteotomie transmaxilar;B. Chiuretaj periapical;C. Rezecie apical cu obturaie directD. Rezecie apical cu obturaie retrograd;E. Amputaie radicular.35.C.M. Precizai n care dintre urmtoarele situaii este recomandat rezecia apical:A. Parodontit apical cronic granulomatoas;B. Parodontit marginal cronic cu pungi profunde;C. Chisturi radiculare mici i mijlocii;D. Osteit periapical cronic cu persistena secreiei pe canal;E. Parodontita marginal cronic hiperplazic.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 171.36.C.M. Indicai n care din urmtoarele cazuri se poate practica rezecia apical pentru evitarea extraciei:A. Impermiabilitatea canalului radicular prin obstacole sau corpi strini;B. Parodontite apicale acute;C. Obturaii incomplete de canal, care nu pot fi ndeprtate;D. Ci false n apropierea apexului;E. Osteoradionecrozele maxilarelor.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 170-171.37.C.M. Printre indicaiile rezeciei apicale figureaz:A. Parodontita apical cronic granulomatoas;B. Chistul radicular;C. Persistena reaciei periapicale cronice sau a unei fistule dup tratament endodontic;D. Supurri n focarul de fractur a mandibulei;E. Parodontit marginal cronic.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 171.38.C.S. Pregtirea dintelui n vederea rezeciei apicale impune:A. Obturaia de canal cu depire;B. Cimentarea dispozitivului corono-radicular pregtit anterior;C. Trepanarea dintelui, curirea cavitii carioase, tratamentul mecanic al canalului radicular;D. Reducerea septicitii bucale prin splturi antiseptice;E. Antibioterapie profilactic.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 172.39.C.M. Rezecia are ca obiective principale:A. Extirparea apexului radicular;B. Extirparea procesului patologic periapical;C. Obturaia corect a canalului radicular;D. Evitarea deschiderii sinusului;E. Extracia dintelui cauzal.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 170.40.C.S. Obturaia canalicular ntr-o rezecie apical cu obturaie anterograd este indicat s se fac:A. Cu 24 ore naintea operaiei;B. Ca prim timp al operaiei;C. La 24 ore dup operaie;D. Dup extirparea procesului patologic i rezecia apexului;E. Nu are importan momentul cnd aceasta se face.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 174.41.C.S. n ce situaie este preferat incizia Partsch n rezecia apical:A. La incisivii inferiori;B. La molarii superiori;C. La premolarii inferiori;D. La incisivii superiori;E. Niciodat.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 175.42.C.M. Care sunt elementele ce condraindic o rezecie apical:A. Leziunile ce impun rezecia a mai mult de o treime din rdcin;B. Imposibilitatea obturrii complete, n cazul metodei retrograde, a poriunii de canal rmas neobturat iniial;C. Coexistena unei parodontite marginale cornice cu osteoliz important;D. Rapoarte anatomice importante cu sinusul maxilar sau gaura mentonier;E. Vecintatea dintelui respectiv cu o tumor benign.

G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 172.43.C.M. Care din urmtoarele tipuri de incizii se pot folosi pentru rezecia apical:A. Incizie n Z,B. Incizia Pichler;C. Incizia Partsch;D. Incizia n L;E. Incizie trapezoidal.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 172.44.C.M. Care dintre urmtorii timpi operatori sunt specifici rezeciei apicale:A. Trepanarea tablei osoase vestibulare;B. Chiuretajul esutului patologic;C. Incizia PICHLER;D. Seciunea rdcinii sub podeaua camerei pulpare;E. Descoperirea tablei osoase vestibulare.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 172-174.45.C.M. Precizai n care din urmtoarele situaii este recomandat rezecia apical cu obturaie retrograd:A. Lezarea apexului unui dinte frontal superior n timpul odontectomiei unui canin inclus;B. Rezecia de intoleran fa de obturaia de canal cu depire;C. Granulom apical la un dinte cu dispozitiv corono-radicular cimentat i obturaie incomplet de canal;D. Chisturi periapicale care ntrein o secreie pe canal;E. Obturaie incomplet de canal efectuat cu material care nu se pot ndeprta.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 153.46. C.S. Uneori dup rezecia apical, pe radiografie se observ imagini radiotransparente, de form rotund sau semilunar, n jurul rdcinii (umbrele lui Hammer). Ele reprezint:A. Recidive postoperatorii;B. Eecuri postoperatorii;C. Cicatrizare fibroas;D. Osteit postoperatorie;E. Cicatrizare osoas.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 175.47.C.S. Condiia esenial n efectuarea amputaiei radiculare este ca:A. Rdcinile s fie sudate n bloc;B. Tratamentul rdcinii ce urmeaz a fi conservat s fie corect efectuat, preoperator i controlat radiologic, fr reacie periapical;C. Molarii s aib canale permeabile;D. Rdcina s fie curb pentru a mri suprafaa de sprijin osos;E. Rdcina restant s fie recurbat mezial, pentru a se opune extraciei.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 176.48.C.M. Care dintre urmtoarele accidente intraoperatorii se pot produce n timpul unei rezecii apicale:A. Lezarea ganglionului sfeno-palatin;B. Fractura tuberozitaii maxilarului;C. Perforarea planeului foselor nazale;D. Deschiderea sinusului maxilar;E. Lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 154-155.49.C.S. Amputaia radicular se poate practica:A. La molarii superiori i inferiori;B. La premolarii superiori i inferiori;C. Din punct de vedere tehnic intervenia este mai uor de efectuat la monoradiculari;D. La premolarii i molarii superiori;E. n principiu intervenia se poate efectua la toate grupele de dini, dar din cauza condiiilor anatomice nu toi dinii pot beneficia de aceast metod.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 159.50.C.M. La molarii superiori, se pot practica amputaia radicular pentru:A. Rdcina mezio-vestibular;B. Rdcina disto-vestibular;C. Ambele rdcini vestibulare;D. Rdcina palatinal;E. Nici una dintre acestea.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 159.51.C.M. Replantarea terapeutic a dinilor este indicat n:A. Gangrene pulpare la molari n care tratamentul este mpiedicat de imposibilitatea accesului corect pe canal;B. Parodontite apicale cronice la pluriradiculari imposibil de tratat endodontic;C. Procese osteitice interradiculare;D. Perforaii radiculare accidentale la molari;E. n toate cazurile enumerate mai sus.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 179.52.C.M. Termenul Dentiie definete totalitatea fenomenelor:A. Fenomen biologic complex;B. Evolutive;C. Dinamice;D. Formarea i creterea dinilor;E. Erupia dentar.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 219.53.C.M. Erupia dentar prezint un fenomen biologic complex i:A. Este ultima etap a dentiiei;B. Dinii traverseaz osul i fibromucoasa gingival;C. Exterioriznd coroana n cavitatea bucal;D. Integrarea pe arcada dentar;E. Formeaz muctura.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 219.54.C.S. La om se ntlnesc mai multe dentiii:A. Monofiodont (o edentiie);B. Difiodont (dou dentaii succesive);C. Trifiodont (trei dentaii seccesive);D. Multifiodont;E. Dentaii mixte (monofiodont, difiodont).G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 219.55.C.S. Erupia dinilor permaneni cu excepia molarilor de minte se desfoar ntre:A. 4-15 ani;B. 6 i 12-13 ani;C. 6-18 ani;D. 5-20 ani;E. 5 i 18-20 ani.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 219.56.C.S. Erupia molarilor de minte se desfoar ntre:A. 15-30 ani;B. 18 i 25-30 ani;C. 15-20 ani;D. 16-18 ani;E. 20-25 ani.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 219.57.C.M. Factorii locali care determin incluzia dentar sunt:A. Malformaii corono-radiculare ale dintelui inclus;B. Obstacole n calea de erupie: persistena peste limita normal a dintelui temporar, dini supranumerari, tumori sau pseudotumori n calea dintelui inclus;C. Dizarmonia dento-maxilar;D. Leziuni ale maxilarelor: traumatisme n copilrie, despicturi labio-maxilo-palatine etc;E. Toi aceti factori.

G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 226.58.C.M. Momentul erupiei dinilor permaneni este influenat de o serie de factori:A. Sexul (apariia mai devreme cu 3-5 luni la fete);B. Clima;C. Factorii socio-economici;D. Urbanizarea;E. Diferene rasiale.Prelegeri.59.C.M. O serie de factori generali pot produce variaii patologice n cronologia erupiei dinilor permaneni:A. Endocrinopatiile;B. Bolile genetice (sindromul Down, Turner);C. Disfunciile nutriionale metabolice;D. Boli ale aparatului digestive;E. Boli cardio-vasculare.Prelegeri.60.C.M. Factorii locali care pot produce variaii patologice n cronologia erupiei dinilor permaneni pot fi:A. Angioamele, fibrangioamele feei;B. Obstacole n calea erupiei dentare;C. Gangrene complicate a dinilor temporari;D. Extracia precoce a dinilor temporari;E. Igiena proast a cavitii bucale.Prelegeri.61.C.M. Dintre factorii generali ce pot provoca incluzia dentar pot fi enumerai urmtorii:A. Rahitismul;B. Anemiile;C. Disfunciile endocrine;D. Malnutriiile;E. Sifilisul congenital.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 226.62.C.M. Simptomele clinice ale incluziei dentare sunt:A. Lipsa de pe arcad a dintelui;B. Existena unui spaiu pe arcad;C. Prezena tremelor i a diastemelor;D. Deformaii osoase;E. Prezena unei proeminene a planului osos.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 227.63.C.M. Adeseori semnele clinice obiective sunt reliefate prin accidente i complicaii generale de dintele inclus, care-s ele:A. Inflamatorii;B. Nervoase;C. Mecanice;D. Tumorale;E. Dificulti n protezare.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 228.64.C.M. Examenul radiologic cu film endobucal, ne poate prezenta:A. Prezena dintelui inclus;B. Poziia n os a dintelui;C. Adncimea incluziei i direcia axului dintelui;D. Raportul cu formaiuni anatomice;E. Prezena de formaiuni sau leziuni asociate (chisturi, tumori, focare de osteit).G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 228.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 261.65.C.M. Redresarea chirurgical-ortodontic a caninilor inclui are urmtoarele indicaii:A. Vrsta tnr;B. Incluzia nu prea profund;C. Spaiu suficient pe arcad;D. Dintele este n poziie puin oblic sau vertical;E. Caninul prezint numai anomalii de form dar nu i de volum.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 289.66.C.S. Gingivostomatita odontiazic se caracterizeaz prin:A. Unilateralitatea fenomenelor;B. Debutul brusc;C. Ulceraii acoperite de depozite alb-glbui uor detaabil;D. Bilateralitatea fenomenelor pe mucoasa jugal;E. Debutul lent,insidios.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 223.67.C.S. Redresarea chirurgical-ortodontic a caninilor superiori inclui este posibil ntr-una din urmtoarele situaii:A. La pacienii tineri, sntoi, la care exist sau poate fi creat spaiul necesar pe arcad, iar dintele inclus nu este malformat i este ntr-o poziie favorabil erupiei;B. La pacienii cu edentaii ntinse, la care este necesar un stlp n regiunea caninului;C. La pacienii tineri care nu se pot prezenta la tratamente ortodontice ndelungate;D. La pacienii cu dizarmonii dento-alveolare, pentru a preveni migrarea dinilor vecini;E. n toate aceste situaii.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 289.68.C.S. Care dintre urmtorii dini permaneni rmn cel mai frecvent n incluzie:A. Molarii de minte superiori;B. Molarii de minte inferiori;C. Caninii superiori;D. Caninii inferiori;E. Premolarii superiori i inferiori.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 225.69.C.S. Care este semnificaia termenului de odontectomie:A. Extracia unui dinte supranumerar;B. Extirparea unui odontom;C. Extirparea oricrei tumori odontogene;D. Extracia unui dinte printr-o metod chirurgical;E. Extracia unui dinte inclus.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 225.70.C.M. Printre semnele clinice ale incluziei dinilor permaneni figureaz:A. Supuraii ale prilor moi perimaxilare;B. Prezena pe arcad a unui dinte temporar dup depirea perioadei normale de erupie;C. Absena dintelui permanent;D. Malpoziii dentare de vecintate;E. Modificarea rapoartelor normale de ocluzie.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 227.71.C.M. Factorii favorizani ai accidentelor de erupie ai molarilor de minte inferiori sunt:A. Fracturi ale unghiului mandibulei n antecedente;B. Oblicitatea axului de erupie;C. Structura osului i a fibromucoasei gingivale n aceast zon;D. Rapoartele anatomice de vecintate;E. Extracia precoce a dinilor temporari.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 222.72.C.S. Profilaxia complicaiilor erupiei molarului de minte inferior, cnd se constat existena unor factori favorizani se poate rezolva prin:A. Igien bucal riguroas;B. Tratament ortodontic;C. Germectomie;D. Extracia profilactic a molarului de 6 ani;E. Tratamentul complicaiilor se face de preferat n momentul de debut.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 223.73.C.M. Accidentele i complicaiile provocate de erupia molarului de minte inferior sunt variate i pot fi sistematizate astfel:A. Complicaii septice;B. Complicaii mecanice;C. Tulburri trofice;D. Tulburri nervoase;E. Complicaii tumorale.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 222-223.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 244.74.C.M. Complicaiile septice n erupia molarului de minte inferior pot fi:A. Pericoronarita congestiv;B. Pericoronarita supurat;C. Abcese submandibular, sublingual, latero-faringian, pterigo-mandibular, maseterin;D. Osteite, osteomielite;E. Adenite acute i cronice.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 223.75.C.M. Complicaiile septice la distan n erupia molarului de minte inferior pot fi:A. Tromboflebita sinusului cavernos;B. Complicaii pulmonare;C. Septicemii;D. Septicopiemii;E. Complicaii septic vasculare (tromboflebite a venelor faciale), cardiac.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 251-252.76.C.M. Dintre tulburrile sensitive, provocate de erupia dificil a molarului de minte inferior, fac parte:A. Sinalgiile dento-cutanate;B. Paraliziile faciale;C. Trismusul;D. Algiile cervico-faciale;E. Nevralgiile dentare.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 223.77.C.M. n pericoronarita congestiv simptomatica este prezentat de:A. Dureri spontane sau provocate de intensitate variabil, n regiunea retromolar, jen n deglutiie i discret trismus;B. n regiunea retromolar mucoasa hiperemiat, congestiv, tumefiat, uneori pe ea se vede amprenta antagonistului;C. La presiune, de sub capuonul de mucoas apare o secreie serosanguinolent;D. La palpare cu sonda dentar se percepe coroana molarului de minte inferior;E. Dup cteva zile fenomenele inflamatorii retrocedeaz ori evoluiaz spre supuraie.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 222.

78.C.M. Pericoronarita supurat are o gam bogat de simptome, care sunt ele:A. Starea general alterat cu febr 38-39C, inapeten, insomnia, cefalee;B. Gen n deglutiie i trismus antalgic i se datoreaz inflamaiei locale;C. Durere vie retromolar ce iradiaz n regiunea auriculo-temporal i de-a lungul mandibulei;D. Tumefiere i congestie a tegumentelor n regiunea periangulomandibular;E. La palpare se constat o ngroare periostal la nivelul unghiului mandibular, adenopatie.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 223.79.C.M. Local (endobucal) n pericoronarita supurat se determin:A. Capionul de mucoas ngroat, tumefiat, congestionat, dureros la presiune;B. Se determin amprenta dintelui antagonist ;C. De sub capion la presiune apare puroi;D. Cu sonda dentar se poate palpa coroana dintelui de minte;E. Complicaii septic n prile moi (abcese i flegmoane).G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 222.80.C.M. n pericoronarita supurat procesul septic difuzeaz pe faa intern i extern a mandibulei i duce la:A. Supuraii ale planeului bucal;B. Abces latero-faringian;C. Abces pterigo-mandibular;D. Abces maseterin;E. Abces al logei submandibulare.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 250.Prelegeri.81.C.M. Dintre complicaiile inflamatorii ale erupiei molarilor de minte inferiori fac parte :A. Sinalgiile dento-alveolare;B. Anorexia;C. Pericoronarita congestiv;D. Gingivostomatita odontiazic;E. Abcesul buccinatomandibular.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 223.82.C.S. Ulceraiile obrazului i limbii ca complicaie n erupia molarului de minte este de ordin:A. Septic;B. Mecanic;C. Trofic;D. Nervos;E. Tumoral.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 253.Prelegeri.

83.C.M. Complicaiile mecanice n accidentele erupiei molarului de minte inferior la nivelul mucoasei pot fi:A. Ulceraii ale obrazului prin erupie vestibular;B. Ulceraii ale limbii prin erupie lingual;C. Ulceraii ale buzei superioare;D. Ulceraii ale vlului palatin;E. Ulceraii ale plicii pterigopalatine.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 253.Prelegeri.84.C.S. Gingivostomatita odontiazic n accidentele de erupie a molarilor de minte inferiori este o tulburare:A. Mecanic;B. Neurotrofic;C. Septic;D. Nervoas;E. Tumoral.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 254.Prelegeri.85.C.M. Infecia sacului pericoronar al molarului de minte inferior inclus se poate produce pe urmtoarele ci:A. Pe cale direct din cavitatea bucal;B. Pe cale direct n timpul odontectomiei;C. De la o leziune din vecintate a molarului 2;D. De la o leziune cutanat;E. Pe cale endogen.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 222.86.C.M. Tratamentul pericoronaritei acute congestive const n :A. Irigaii locale cu soluii calde antiseptice (permanganat de potasiu, cloramin, ap oxigenat, clorhexidin, dimexid, dioxidin);B. Fizioterapie (laseroterapie, diatermie, ultrasunet);C. Vitamine, antialgice, antihistaminice, antiinflamatoare;D. Drenajul sacului pericoronar;E. Decapionarea.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 247.87.C.M. Decapionarea ca tratament conservator al accidentelor de erupie a molarilor de minte inferiori se aplic n cazurile n care:A. Accidentul de erupie se nregistreaz la adolesceni;B. Exist spaiu de erupie pe arcad;C. Pacientul nu sufer de boli degenerative;D. Coroana este acoperit cu o fibromucoas subire aezat orizontal;E. Molarul se afl n poziie corect.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 224.88.C.M. Decapionarea sau operculectomia dup Laskin const n excizia capionului i este indicat n cazul cnd avem:A. Capion de mucoas subire care acoper faa ocluzal a molarului de minte ca o fa de mas;B. Incluzia vertical a molarului de minte;C. Rdcinile M3 drepte sau uor recurbate distal;D. Spaiu sufficient pe arcad pentru erupia M3;E. Incluzia submucoas, iar osul s nu interfere faa ocluzal a M3.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 247.89.C.S. Incizia n decapionare sau operculectomie are forma de:A. Z;B. Triunghi;C. Ptrat;D. Circumscrie coroana molarului de minte;E. Oval.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 248.90.C.M. n timpul odontectomiei molarului de minte inferior inclus, se pot produce o serie de accidente, cum ar fi:A. Fractura mandibulei;B. Luxaia mandibulei;C. Fractura rdcinilor molarului 3;D. Fractura sau luxaia molarului de 12 ani;E. Supuraia i dehiscena plgii.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 237.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 275-276.91.C.M. Volumul abceselor variaz n raport cu:A. Numrul i virulena germenilor patogeni;B. Capacitatea de aprare a organismului;C. Localizarea procesului;D. Starea general a organismului;E. Funcia sistemului cardio-vascular.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 2892.C.M. Schimbrile metabolice n focarul inflamator sunt caracterizate prin:A. Predominana glicolizei anaerobe cu formarea de acizi piruvic i lactic;B. Intensificarea metabolismului proteic cu acumularea de globuline, polipeptide, peptone, acizi aminai;C. Acumularea unei mari cantiti de lipide;D. Creterea presiunii osmotice n focar;E. Acidoza metabolic iniial compensat, iar ulterior decompensat, care este consecutiv stazei i hipoxiei.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 37-3893.C.M. Hipoxia i acidoza n esuturile infectate determin, la rndul lor:A. Creterea acumularii locale de ap;B. Acumularea de potasiu n exudatul inflamator;C. Stimularea terminaiilor nervoase sensitive cu apariia durerii;D. Creterea permiabilitii vaselor mici, diminuarea tonusului vascular;E. Intensificarea afluxului de neutrofile, stimularea activitii fibroblatilor.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 3894.C.M. n producerea proceselor inflamatorii perimaxilare, intervin un ir de factori favorizani locali, ca:A. Leziunile traumatice osoase (fracturi deschise n cavitatea oral);B. Tumorile maxilare, suprainfectarea chisturilor;C. Corpii strini ptruni accidental n mucoas;D. Complicaiile anesteziei loco-regionale, complicaiile extraciei dentare;E. Complicaiile diferitelor tratamente stomatologice.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 32095.C.M. n producerea efectiv a proceselor inflamatorii perimaxilare, intervin un ir de factori favorizani generali, ca:A.Vrsta , supuraiile fiind mai frecvente n perioada n care sistemul dento-alveolar este mai afectat; B.Reactivitatea natural diminuat a organismului; C.Strile de caexie, strile de denutriie n bolile cronice i careniale;D.Afeciunile neurologice sau neoropsihice;E.Tratamentul ndelungat cu antibiotice sau cortico-steroizi pe cale oral.96.C.M. n producerea proceselor inflamatorii perimaxilare, intervin un ir de factori determinani, ca:A. Leziunile dentoparodontale ca gangrene pulpare complicate cu parodontite apicale acute sau reacutizate;B. Pungi parodontale adnci;C. Fracturi dentare;D. Accidente de erupie dentar;E. Exacerbarea virulenei germenilor patogeni, prin selecionarea unor tipuri bacteriene n urma tratamentului ndelungat cu antibiotice, corticosteroizi, citostatice.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 32097.C.M. Particularitile de localizare, debut i evoluia infeciilor buco-maxilo-faciale pot fi determinate de:A. Caracteristicile morfologice ale regiunii;B. Tipul i virulena germenilor cauzali;C. Reactivitatea bolnavului;D. Precocitatea interveniei chirurgicale;E. Toate acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 32198.C.M. Trismusul este un semnificativ ce nsoete:A. Fracturile mandibulei;B. Supuraiile cu punct de plecare dinii frontali;C. Supuraiile cu punct de plecare molarii inferiori;D. Pericoronarita molarului de minte;E. Toate acestea.99.C.M. Mecanismele patogene prin care difuzeaz agenii infecioi n prile moi sunt:A. Calea transosoas;B. Calea submucoas:C. Calea direct;D. Calea septic;E. Calea hematogen.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 42-43100. C.S. Anatomo-patologic flegmonul se caracterizeaz prin:A. Vasodilataie accentuat, exsudat seros, diapedez leucocitar i infiltrat celular;B. Tromboz septic vascular urmat de necroz cu apariia de bule gazoase;C. Congestie capilar;D. Hemoragii difuze;E. Membran piogen ce conine n interior cellule parial sau total distruse alturi de histiocite, plasmocite, limfocite.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 323101.C.M. Infecia sacului pericoronar se poate face:A. Direct din cavitatea bucal;B. De la o pung parodontal;C. De la o parodontit apical la un dinte vecin;D. Pe cale hematogen;E. De la o alveol postextracional.102. C.M. Flegmonul reprezint forma difuz a proceselor supurative, caracterizat prin:A.Tendina invadant extensiv a procesului septic;B.Este constituit din esuturi necrozate, celule parial sau total distruse;C.Predomin congestia capilar i hemoragiile difuze;F. La palpare se percepe infiltrat dur, dureros;G. Consistena i mirosul puroiului depinde de germenii cauzali.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 323103. C.M. Calea submucoas de difuzare n infeciile prilor moi perimaxilare are ca punct de plecare mai ales:A. Accidentele de erupie ale dinilor;B. Parodontitele apicale;C. Parodontitele marginele;D. Prezena unor corpi strini;E. Infecii faringo-amigdaliene.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 321104. C.M. Calea limfatic de difuzare a infeciilor prilor moi perimaxilare poate avea ca punct de plecare:A. Accidentele de erupie ale dinilor;B. Parodontitele apicale;C. Parodontitele marginale;D. Fracturi ale maxilarelor;E. Infecii faringo-amigdaliene.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 321105. C.M. Calea direct de difuzare a infeciilor moi perimaxilare poate avea ca punct de plecare:A. Accidente de erupie ale dinilor;B. Parodontite apicale;C. Parodontite marginale;D. Prezena unor corpi strini;E. Infecii faringo-amigdaliene.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 321M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 43106. C.M. n infeciile prilor moi perimaxilare, flora microbian este de regul:A. Specific;B. Nespecific;C. Mixt;D. Polimorf;E. Acidofil. G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 321107. C.M. Precizai care dintre urmtoarele forme anatomopatologice ale proceselor infecioase perimaxilare se caracterizeaz prin absena coleciilor limitate:A. Celulita acut;B. Celulita cronic;C. Abcesul lojilor superficiale;D. Abcesul lojilor profunde;E. Flegmonul.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 323108. C.S. Obinerea unei culturi i antibiograma se face:A. Dup instituirea tratamentului procesului inflamator;B. n timpul tratamentului;C. naintea instituirii tratamentului cu antibiotice;D. Cnd apar complicaii n timpul tratamentului;E. Nu se face deloc.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 321109. C.M. Capacitatea de aprare a organismului uman n infeciile odontogene poate fi redus n cazul existenei unor:A. Boli metabolice decompensate (diabetul sever, afeciuni renale grave, alcoolismul sever, malnutriie);B. Limfoame i diferite tipuri de neoplasme;C. Tratamente anticanceroase (chimioterapia, radio sau roengenterapia);D. Tratamente imunosupresorii ( pacieni cu transplant de organe sau boli autoimune);E. Boli cardiovasculare severe.110. C.M. Unele medicamente care sunt administrate timp ndelungat reduc capacitatea de aprare a organismului mpotriva infeciilor oro-maxilo-faciale:A. Cortizonul;B. Citostaticele;C. Imunosupresoarele;D. Radioterapia (cobalt);E. Nici una din ele.111. C.M. n procesele inflamatorii odontogene nu este necesar nsmnarea i antibiograma:A. Abcese bine circumscrise;B. Abcese vestibulare minore;C. Abcese parodontale;D. Alveolita;E. Pericoronorita.112. C.M. Tratamentul cu antibiotice poate fi indicat n caz de:A. Infecie instalat acut;B. Tumefacie difuz;C. Aprarea gazdei compromise;D. Implicarea spaiilor interfasciale;E. Starea general alterat, temperatura corporal de 38C i mai sus.113. C.M. n unele situaii (de infecii odontogene) nu se utilizeaz antibiotice n tratament:A. Abcese bine circuscrise;B. Abcese vestibulare minore;C. Alveolit uscat;D. Gangrene radiculare necomplicate;E. Pericoronarite medii.114. C.S. Din punct de vedere histopatologic, celulita acut se caracterizeaz prin:A. Vasodilataie , exsudat seros, diapedez leucocitar i infiltrat celular al esuturilor;B. Congestie capilar, o cavitate mic cu puroi, nconjurat de un strat subire de esut de granulaie, toate nglobate ntr-o mas de scleroz;C. Prezena de esuturi necrozate, celule parial sau total distruse, germeni fagocitai sau vii, nconjurai de fibroblati;D. Existena unor celule epiteliale de tip pavimentos, stratificate, situate pe un esut fibros bine vascularizat numit lamina propria;E. De la caz la caz, pot fi ntlnite oricare din aspectele de mai sus.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 323115. C.M. Principiile de diagnostic i tratament n procesele infecioase perimaxilare de cauz dentar sunt:A. Stabilirea severitii infecioase n funcie de semnele clinice subiective i obiective;B. Evaluarea strii mecanismelor proprii de aprare ale pacientului;C. Competena necesar efecturii interveniei respective (cabinet, spital);D. Volumul tratamentului chirurgical (drenajul coleciei i ndeprtarea cauzei);E. Tratamentul medical (farmacoterapia).116. C.S. Semnul patognomic ntr-un abces este:A. mpstarea;B. Indurarea;C. Fluctuena;D. Febra 39,5C;E. Starea general alterat.117. C.M. Localizarea infeciilor odontogene este dependent de o serie de factori i anume:A. Grosimea i structura tablelor osoase ale maxilarelor;B. Raportul rdcinilor dinilor fa de tablele osoase;C. Dispoziia prilor moi i structura lojilor perimaxilare cu abunden de esut grasos, conjunctiv i limfatic;D. Inseria mucoasei mobile, n raport cu apexurile dinilor i inseriile muchilor perimaxilari, constituie elemente care influeneaz evoluia proceselor supurative;E. Nici unul din ei.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 294.118. C.M. Despre abcesul vestibular se poate spune c:A. Este mai frecvent la dinii arcadei superioare;B. Debuteaz prin fenomene de parodontit apical acut;C. Durerile dispar aproape complet cnd se erodeaz periostul;D. Incizia este longitudinal, pn la planul osos;E. Se dreneaz 24-48 de ore cu mea iodoformat.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 324-325119. C.M. Diagnosticul diferenial al abcesului n semilun se face cu:A. Adenita supurat submandibular;B. Chistul dermoid suprainfectat;C. Submaxilita litiazic supurat;D. Abcesul submentonier;E. Abcesul lojii submandibulare.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 327120. C.M. Precizai care dintre urmtoarele semne clinice se ntlnesc ntr-un abces perimandibular extern:A. Tegumente congestionate;B. Tegumente cianotice;C. Infiltrat dur la palpare;D. Fluctuen la palpare;E. Crepitaii gazoase.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 327121. C.M. Tumefacia ce nsoete un abces cu punct de plecare 1.3 se localizeaz la:A. Buza superioar;B. Obraz n regiunea distal;C. Regiunea pleoapei inferioare;D. Regiunea genian;E. Toate acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 325122. C.M. Diagnosticul diferenial al abcesului perimandibular intern submucos se face cu:A. Wartonita litiazic;B. Abcesul perimandibular extern;C. Abcesul de loj sublingual;D. Abcesul de loj submandibular;E. Epulidele.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 327123. C.M. Diagnosticul diferenial n abcesul perimandibular extern cu evoluie cutanat se face cu:A. Osteoperiostita de corp mandibular;B. Abcesul de loj sublingual;C. Abcesul de loj submaxilar;D. Chistul dermoid;E. Adenita supurat submandibular.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 50124. C.S. n care faz a unui abces dentar, trepanarea dintelui cu drenaj transodontal, antibioterapia i splturi largi bucale pot constitui tratamente rezolutive:A. Faza subperiostal;B. Faza submucoas;C. Faza endoosoas;D. Faza de fistulizare;E.Toate acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 325125. C.M. Nu se practic niciodat antibioterapie de acoperire la un individ aparent sntos, deoarece:A. Exist posibilitatea modificrii ecologiei florei bucale;B. Se pot selecta tulpini rezistente la antibiotice;C. Se realizeaz o concentraie minim bacteriostatic postoperatorie;D. Se realizeaz o concetraie minim bactericid pre- i postoperatorie;E. Toate acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 321126. C.S. Abcesele palatinale, cu punct de plecare incisivii laterali, provoac:A. Abcese fusiforme (ovale, alungite);B. Abcese de form rotunjit;C. Colecii difuze;D. Colecii nchistate;E. Nici una dintre acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 326127. C.M. Diagnosticul diferenial al abcesului palatinal se face cu:A. Chisturile de maxilar suprainfectate;B. Goma luetic;C. Tumora de maxilar superior cu evoluie n bolt (de obicei cilindromul);D. Necroza postanestezic;E. Toate acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 326128. C.M. ntr-un abces palatinal sunt prezente urmtoarele semne clinice:A. Dureri de parodontit apical acut;B. Tumefacie care deformeaz bolta palatin;C. Trismus;D. Asimetria feei;E. Febr mare.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 326129. C.S. ntr-unul din abcesele periosoase se va face o incizie n felie de portocal:A. Abcesele din regiunile 1.3, 2.3;B. Abcesele vestibulare; C. Abcesul mentonier;D. Abcesul palatinal;E. Abcesul migrator.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 326130. C.S. Abcesul n semilun se deschide:A. Endobucal;B. Pe cale cutanat;C. Cu o incizie n felie de portocal;D. Cu o incizie liniar de o lungime de 7-8 cm;E. Printr-o puncie cu un ac larg.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 327131. C.M. Condiiile care favorizeaz cantonarea proceselor infecioase mai frecvent la mandibul sunt:A. Prezena canalului mandibular;B. Frecvena mai mare a fracturilor la acest nivel;C. Vascularizaia srac de tip terminal;D. Corticala groas;E. Frecvena crescut a parodontopatiilor.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 353.132. C.M. nsmnarea osului cu germeni patogeni pe cale hematogen poate avea drept cauz:A. Sinuzita maxilar;B. Furunculul pielii;C. Impetigo;D. Gripa;E. Erizipel.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 353.133. C.M. n cursul unei boli infectocontagioase, la nivelul oaselor maxilare se pot produce:A. Creterea receptivitii esutului osos pentru germenii circulani;B. Congestie cu hiperemie i vasodilataie;C. Embolii i tromboze capilare;D. Microabcese, demineralizri, necroz osoas;E. Ischemia periostului.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 353.134. C.M. ntr-o osteit a corticalei osoase putem ntlni:A. Febra moderat;B. Adenopatie loco-regional;C. Fond dureros continuu;D. Mobilitate dentar;E. Edem genian moderat.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 354.135. C.M. Imaginea radiologic ntlnit n osteomielita difuz poate fi:A. Os Poros;B. Os ciuruit;C. Miez de pine;D. Os ptat;E. Os marmorat.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 356.136. C.M. Complicaiile posibile ale osteomielitei difuze pot fi:A. Supuraii pulmonare;B. Pseudoartroze;C. Meningite;D. Mastoidite;E. Artrite temporomandibulare.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 357.137. C.M. n necroza maxilarelor pot aprea ca transformri patologice:A. Distrucia mduvei osoase;B. Obstrucia lumenului vascular;C. Endoflebita;D. Endarterita;E. Tromboze capilare.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 359.138. C.M. Microscopic, procesul infecios al oaselor maxilare trece prin urmtoarele etape:A. Congestiv;B. De necroz osoas;C. De supuraie osoas;D. De reparaie osoas;E. Toate acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 354.139. C.S. Ce factori prezint cea mai mare importan n regenerarea osoas dup osteomielit:A. Tratamentul efectuat;B. Rezistena pacientului;C. Periostul;D. Antibioterapia dup antibiogram;E. Tratamentul ct mai conservativ.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 354.140. C.M. Diagnosticul diferenial al osteomielitei cornice se face cu:A. Osteoperiostita;B. Supuraiile periosoase;C. Displaziile fibroase;D. Osteomielita acut;E. Tumori benigne osoase central i periferice.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 357.141. C.M. Procesul infecios n osteomielita odontogen poate avea o evoluie:A. Acut;B. Subacut;C. Cronic;D. Recidivant;E. Nici una din ele.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 117142. C.S. Radiologic, osteomielita cronic este prezentat de:A. Imagine de sarcofag;B. Os ptat;C. Os marmorat;D. Miez de pine;E. Toate acestea.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 117143. C.M. Care dintre urmtoarele caracteristici aparin corticotomiei:A. Se execut n faza acut a bolii; B. Corticala se las pe loc i se ndeprteaz medulara;C. Se execut n faza cronic a bolii;D. Corticala osoas este avascular i se ndeprteaz;E. Este necesar irigaie cu aspiraie.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 358.144. C.S. Care dintre substanele urmtoare produc o osteonecroz central:A. Bismut;B. Staniu;C. Mercur;D. Fosfor;E. Cupru.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 359.145. C.S. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la radioosteonecroza maxilarelor este adevrat:A. Apare ntotdeauna la 1-2 luni de la iradiere;B. Poriunea de os denodat se sechestreaz rapid;C. Se produc frecvent fracturi n os patologic;D. Primul semn subiectiv este durerea;E. Imaginea radiografic este tipic.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 360.146. C.M. Osteomielita cronic nesupurat sclerozant apare:A. n urma unei infecii atenuate, germeni cu virulen sczut;B. Mai frecvent la vrstnici;C. Fistulele, adeseori sunt intraorale;D. Radiologic, zone de transparen asociate cu radioopaciti datorate sclerozelor osoase;E. Os ngroat, dini mobili, fistule multiple.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 125147. C.M. Necroza oaselor maxilare poate fi:A. Un proces de distrucie osoas;B. Consecina tulburrilor trofice locale;C. Instalat prin electrocoagulare;D. n urma aciunii factorilor chimici (fosfor, arsen,mercur);E. O complicaie a tratamentului iradiant.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 358-359.148. C.M. Regiunea genian cuprinde urmtoarele structuri anatomice:A. Pielea, esutul celular subcutanat;B. Stratul mucos aderent de m. buccinator;C. Planul scheletic constituit de faa extern a molarului, maxilarului i a corpului mandibular;D. Mentonul;E. Orbita.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 331.149.C.S. Abcesul migrator al obrazului are ca punct de plecare:A. Osteomielita ramului ascendent;B. Procesele periapicale ale premolarilor inferiori;C. Pericoronarita supurat a molarilor de minte inferiori;D. Adenita supurat genian;E. Osteomielita corpului mandibular.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 332.150. C.S. n care form clinic de abces gsii un cordon n grosimea obrazului, trismus i supuraii circumscrise n obraz:A. Abces genian;B. Abces bazilar;C. Abces migrator al obrazului;D. Abces perimandibular extern;E. Pericoronarita supurat.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 332.151. C.S. ntr-un flegmon genian starea general a pacientului este:A. Septic, alterat;B. Fr schimbri;C. Uor afectat;D. Grav;E. De la caz la caz toate.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 331.152. C.M. Corpii strini ptruni accidental n mucoas pot fi punctul de plecare n:A. Abcesul lojii sublinguale;B. Abcesul palatinal;C. Abcesul perimandibular intern submucos;D. Abcesul limbii;E. Abcesul obrazului.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 327, 329,331,335.153.C.M. Diagnosticul diferenial al unui flegmon genian se face cu:A. Flegmonul hemifacial;B. Chistele sebacee suprainfectate;C. Angioamele i limfangioamele obrazului;D. Lipoamele obrazului;E. Flegmonul parotid-maseterin.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 314.154. C.M. Diagnosticul diferenial ntr-un abces de orbit se face cu:A. Tromboflebita sinusului cavernos;B. Celulita orbital pasager;C. Tumori de orbit;D. Supuraiile spaiului retromaxilar;E. Traumatisme orbito-zigomatice.G.Timoca, C. Burlibaa Chirurgie Buco-Maxilo-Facial Edit. Universitas Chiinau1992. P. 336.155. C.S. Regiunea temporal comunic cu:A. Orbita;B. Regiunea parotid;C. Loja subtemporal;D. Regiunea suborbital;E. Regiunea maseterin.156. C.M. Diagnosticul diferenial al flegmonului regiunii temporale se face cu:A. Abcesul (flegmonul) fosei subtemporale;B. Plgi nepate ale regiunii temporale;C. Tumori temporale;D. Osteomielita osului temporal;E. Toate.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 64157. C.S. Drenarea lojii cu puroi a regiunii temporale dup incizie se face cu:A. Lama de dren din cauciuc;B. Tuburi perforate din cauciuc;C. Fii de tifon steril;D. Mee iodoformate;E. Tuburi din acrilat.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 64158. C.M. Coninutul fosei infratemporale:A. Muchii pterigoidieni (median i lateral);B. Artera maxilar intern;C. Plexul venos pterigoidian i vena maxilar;D. Trunchiurile nervoase maxilar i mandibular;E. esutul celulo-adipos de umplutur.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 337.159. C.S. n cazurile n care supuraiile de fos infratemporal au drept cauz o sinuzit maxilar supurat se indic:A. Deschiderea supuraiei endobucal retromaxilar;B. Deschiderea supuraiei pe cale submandibular;C. Deschiderea supuraiei pe cale transsinusal;D. Deschiderea supuraiei pe cale endobucal pterigomandibular;E. Oricare cale este corect.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 338.160. C.M. Loja submandibular comunic cu:A. Loja sublingual printr-o fisur situat ntre m. hioglos i m. milohioidian;B. Loja glandei parotide;C. Posterior cu loja parafaringian;D. Pe traiectul a. maxilare i v. faciale cu loja carotid cervical;E. Loja subtemporal.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 306.161. C.M. Diagnosticul diferenial ntr-un abces de loj submaxilar, l facei cu:A. Adenita acut supurat;B. Submaxilita litiazic acut supurat;C. Adenopatiile metastatice;D. Adenopatiile specifice;E. Abces de loj sublingual.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 307.162. C.S. Incizia n recesus, n cazul unei supuraii de loj submandibular o efectuai n:A. Supuraiile anterioare ale lojii;B. Supuraiile posterioare ale lojii;C. n ambele cazuri;D. n localizri de pe linia median;E. Cnd pacientul nu are trismus.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 307.163. C.M. n spaiul lojii submentoniere se gsesc:A. Limfonoduli 2-3;B. esut conjunctiv, esut adipos;C. Glanda sublingual;D. Nervul hipoglos;E. Artera i vena lingual.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 330.164. C.M. Loja submentonier comunic cu:A. Loja sublingual;B. Loja submandibular;C. Loja parotidian;D. Loja pterigomandibular;E. Loja retromandibular.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 330.165. C.M. Diagnosticul diferenial al abcesului submentonier se face cu:A. Ranula i chistul dermoid;B. Adenita supurat;C. Osteomielita ramului ascendent;D. Piodermite cu localizare submentonier;E. Abcesul perimandibular extern.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 331.166. C.M. Loja glandei sublinguale se poate infecta de la:A. Procese septice ale dinilor frontali;B. Procese septice ale premolarilor i molarilor;C. Pericoronarite suppurate ale molarilor de minte inferiori;D. Litiaza canalului Wharton;E. Toate acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 329.167. C.M. Tulburrile funcionale ntr-un abces sublingual sunt reprezentate de:A. Disfagie;B. Jen n masticaie i fonaie;C. Micrile limbii dureroase;D. Trismus pronunat;E. Diplopie.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 330.168. C.M. Diagnosticul diferenial al abcesului sublingual se face cu:A. Abcesul lojii submandibulare;B. Abcesul subgingivomucos;C. Ranula i chistul dermoid al planeului bucal;D. Osteomielita mandibulei;E. Fractura de mandibul.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 330.169. C.M. n flegmonul (abcesul) limbii diagnosticul diferenial se face cu:A. Tumorile maligne ale limbii;B. Chisturile dermoide suprainfectate ale bazei limbii;C. Abcesele planeului bucal;D. Macroglosia;E. Glosita.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 335.170. C.M. Procesul infecios n abcesul (flegmonul) maseterin se poate dezvolta:A. ntre muchi i piele;B. ntre muchi i os;C. ntre partea extern i intern a muchiului;D. n ramul ascendant al mandibulei;E. n glanda parotidG.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 333.171. C.S. Abcesul maseterin are, de obicei, ca punct de plecare:A. Supuraiile din lojele nvecinate;B. Molarii de minte inferiori;C. Hematoame maseterine dup lovituri;D. Injectie postanestezice;E. Fracturi ale unghiului mandibulei.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 333.172. C.M. Diagnosticul diferenial al abcesului lojii maseterine se face cu:A. Abcesul obrazului;B. Abcesul parotidian;C. Osteomielita ramului mandibular;D. Adenita supurat pretragian;E. Flegmonul hemifacial.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 333.173. C.S. n cazul unui abces maseterin, care este semnul funcional dominant:A. Hipersalivaia;B. Dispneea;C. Trismusul;D. Tahicardia;E. Disfagia.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 333.174. C.M. Puncia septic poate fi incriminat n etiologia urmtoarelor supuraii:A. Abces palatinal;B. Abces perimandibular intern submucos;C. Abcesul spaiului pterigomaxilar;D. Abces vestibular;E. Abcesul spaiului pterigomandibular.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 337.175. C.M. Complicaiile abcesului (flegmonului) pterigomandibular pot fi:A. Propagarea n loja laterofaringian;B. Propagarea n loja submaxilar;C. Propagarea n loja sublingual;D. Propagarea n loja subtemporal;E. Osteomielita secundar cortical a mandibulei.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 337. 176. C.M. Loja retromandibular comunic cu:A. Loja laterofaringian;B. Loja pterigomandibular;C. Loja submandibular;D. Loja infratemporal;E. Loja submentonier.177. C.S. Loja laterofaringian este mprit n dou compartimente, de care formaiune:A. De muchiul sternocleidomastoidian;B. De muchiul pterigoidian intern;C. De buchetul lui Riolan;D. De muchiul pterigoidian extern;E. De toi aceti muchi.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 338.178. C.M. n spaiul laterofaringian se gsete:A. Prelungirea faringian a glandei parotide;B. Artera carotid intern;C. Nervii cranieni IX, X, XI, XII;D. Vena jugular intern;E. Toate.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 338.179. C.M. Spaiul laterofaringian comunic cu:A. Loja parotidian;B. Loja submandibular;C. Loja infratemporal;D. Loja marilor vase ale gtului;E. Planeul bucal.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 338.180. C.M. Torticolisul este un semn ntlnit n:A. Abcesul parotidian;B. Adenite latero-cervicale;C. Abcesul laterofaringian;D. Osteomielita de ram ascendent mandibular;E. Amigdalita acut.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 334, 339.181. C.M. Diagnosticul diferenial al abcesului laterofaringian se face cu:A. Abcesul de loj submandibular;B. Abcesul de loj parotidian;C. Adenitele jugulo-carotidiene;D. Flegmonul amigdalian;E. Adenitele latero-cervicale.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 339.182. C.M. Complicaiile supuraiilor spaiului laterofaringian pot produce:A. Hemoragii ale vaselor mari;B. Propagarea infeciei ctre endocraniu;C. Edem al glutei;D. Gangrena pulmonar;E. Propagarea infeciei ctre mediastin.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 339.183. C.M. n componena planeului bucal sunt incluse lojile:A. Submandibulare;B. Submentonier,C. Sublinguale;D. Geniene;E. Infratemporale.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 340.184. C.M. Aspectul tegumentelor ntr-un flegmon al planeului bucal poate fi:A. Hiperemic-congestiv;B. Cianotic;C. Flictenular;D. Marmorat;E. Sfacelizat.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 340.185. C.M. Tulburrile funcionale ntr-un flegmon al planeului bucal sunt:A. Salivaie abundent cu o saliv vscoas;B. Deglutiie dureroas;C. Tulburri de fonaie;D. Respiraie dificil;E. Trismus cu imposibilul de masticaie.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 341.186. C.M. Schimbrile de snge i urin ntr-un flegmon al planeului bucal sunt:A. Anemie marcat;B. Formula leucocitar deviat spre stnga;C. Euzinofile sczute sau absente;D. Oligurie cu albuminurie;E. Cilindrurie i glucozurie.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 341.187. C.M. Complicaiile cele mai grave care apar ntr-un flegmon difuz al planeului bucal:A. Meningite septice;B. Tromboflebite;C. Mediastenite supurate;D. Gangrena pulmonar;E. Nici una dintre acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 341.188. C.M. Evoluia favorabil a unui flegmon al planeului bucal se manifest prin:A. Apariia n plag a puroiului;B. Apariia febrei;C. Dispariia celorlalte semne toxico-septice;D. Reglarea funciei cardio-vasculare;E. Dispariia trismusului.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 342.189. C.S. Discordana dintre pulsul tahicardic, greu perceptibil, i febra sczut se observ ntr-una din urmtoarele afeciuni:A. Flegmonul difuz al planeului bucal;B. Abcesul retrotuberozitar postanestezic;C. Osteomielita maxilar de cauz general;D. Abcesul de orbit;E. Abcesul genian difuz n loja maseterin.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 341.190. C.M. Deschiderea flegmonului planeului bucal se face sub anestezie:A. De infiltraie;B. General, administrat cu pruden;C. Loco-regional, sau central cu premedicaie;D. De contact;E. Toate.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 341.191. C.M. Precizai care dintre urmtoarele semne clinice se ntlnesc ntr-un flegmon hemifacial:A. Tegumente congestionate;B. Tegumente cianotice;C. Infiltrate dur la palpare;D. Fluctuen la palpare;E. Crepitaii gazoase.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 342.192. C.M. Discordana ntre puls tahicardic (120/min) i febr sczut este specific n :A. Flegmonul difuz hemifacial;B. Abcesul laterofaringian;C. Flegmonul planeului bucal;D. Tromboflebita de sinus cavernos;E. Supuraie a fosei infratemporale.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 341,342.193. C.M. Prezena unei fistule perimaxilare trdeaz un proces cronic, avnd, de obicei, drept cauz:A. Granuloame;B. Chisturi infectate;C. Dini inclui;D. Fracturi de maxilare;E. Infecii ale limfonodulilor.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 348.194. C.M. n funcie de agentul cauzal, fistulele cutanate perimaxilare pot fi localizate:A. n regiunea maseterin de la molarii de minte superiori;B. Periangulomandibular de la molarii de minte inferiori;C. n regiunea mentonier de la incisivii inferiori;D. Ctre unghiul intern al orbitei de la caninii superiori;E. Pe buza superioar de la incisivii superiori.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 348.195. C.M. n general, sediul fistulelor perimaxilare este localizat n funcie de:A. Dintele cauzal;B. Agentul patogen etiologic;C. Lungimea rdcinii dintelui cauzal;D. Situaia anatomic a prilor moi nvecinate;E. Nivelul la care a debutat supuraia.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 348.196. C.S. Cel mai frecvent, la mandibul, fistulele perimaxilare cutanate sunt localizate la nivelul:A. Unghiul mandibular;B. Corpul mandibular ntre cei doi premolari;C. Mentonului;D. Condilului mandibular;E. Marginii bazilare.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 348.197. C.M. Diagnosticul diferenial al fistulelor perimaxilare se face cu:A. Actinomicoza cervicofacial;B. Fistule bacilare;C. Chisturi brahiale fistulizate sau recidivate;D. Chisturi sebacee suprainfectate;E. Comunicri cu exteriorul cavitii bucale, dup traumatisme.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 349.198. C.S. Tratamentul fistulelor perimaxilare const n:A. ndeprtarea factorului cauzal;B. Antibioticoterapia;C. Se ateapt pn fistula se nchide de la sine;D. ndeprtarea factorului cauzal, nlturndu-se fistula, precum i traiectul fistulos;E. Toate.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 349.199. C.S. Dup nlturarea cauzei i fistulei, tegumentele (plaga) se:A. Las deschis;B. Aplic un pansament;C. Sutureaz;D. Dreneaz pe 7-8 zile;E. Toate.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 349.200. C.M. Toate lojile i fasciile au urmtoarele proprieti:A. Sunt aranjate pe regiuni;B. Sunt stratificate (superficial, profunde);C. Comunic ntre ele;D. De aprare a vaselor, nervilor, glandelor, organelor de ageni patogeni (traum, infecie, etc);E. Limiteaz dezvoltarea proceselor patologice ntr-o singur loj.201. C.M. Flegmonul cervical poate provoca urmtoarele complicaii:A. Mediastenite, pneumonii;B. Pericardite, miocardite;C. Meningite, encefalite, sinustromboz, abcese;D. Septicemia;E. oc bacterian.202. C.M. Diagnosticul diferenial al flegmonului cervical se face cu:A. Tumorile benigne i maligne cervical;B. Chisturi suprainfectate;C. Adenite cervicale (purulente, specifice);D. Lipomul benign simetric (boala Madelung);E. Hipertiroidism.203. C.M. n prima faz (de eliminari purulente) de tratament , n abcese i flegmoane, rana se spal cu:A. Ap oxigenat 3%;B. Cloramina B 3%;C. Soluii ce conin iod (betadin,etc);D. Soluii apoase de fenosept 2%;E. Soluii calde de furacilin, rivanol,romazulan.204. C.M. Din toate soluiile antiseptice, o puternic aciune (antibacterian) o au:A. Soluii calde de furacilin;B. Soluii de clorhexidin;C. Soluii de cloramin 2%-5%;D. Soluii de dimexid 25%, 30%, 50%, 100%;E. Soluii ce conin iod.205. C.M. ntr-un lca cu puroi provocat de germeni patogeni anaerobi e de dorit s se efectueze prelucrarea cu:A. Ap oxigenat i permanganat de potasiu;B. Se introduce oxygen;C. Soluii calde de furacilin, rivanol;D. Se infiltreaz cu antibiotic;E. Toate.206. C.M. Apa oxigenat folosit deseori n splturile lcaului cu puroi are o aciune:A. De dizolvare a puroiului;B. De ndeprtare a detritusurilor organice;C. Hemostatic;D. Antiseptic;E. Bacteriostatic.207. C.S. Aciunea bacteriostatic a unor antiseptice:A. Const n intoxicarea ireversibil letal a germenilor microbieni;B. Const n apariia unor mutaii cromozomiale sau achiziii de plasmide;C. Const n inhibarea multiplicrii germenilor;D. Const n distrugerea germenilor cnd sunt n repaos;E. Are alt semnificaie dect cele enumerate.208. C.M. Pansamentul n supuraii (abcese, flegmoane), se aplic n urmtoarele cazuri:A. Deschise endobucal i drenate cu tuburi, lame;B. Deschise pe cale cutanat, se aplic pansamente umede hipertonice, sub form de prnie;C. Deschise pe cale bucal, nu se aplic pansament;D. Deschise pe cale cutanat, nu se aplic pansament;E. Deschise pe cale cutanat, se aplic pansament de tifon uscat, steril pe 12-24 ore.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 337.209. C.S. Irigaiile cu antiseptice dup deschiderea flegmonului se vor efectua:A. O dat pe zi;B. De 3-4 ori pe zi;C. De 10-15 ori pe zi;D. Nu se fac irigaii;E. Cu ct mai des, cu att mai bine.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 337.210. C.M. Tratamentul complex, n terapie intensiv, al flegmoanelor difuze grave vizeaz:A. Reechilibrarea hidroelectrolitic;B. Reechilibrarea hematologic;C. Reechilibrarea proteic i nutriional;D. Susinerea sau corectarea tulburrilor funcionale ale aparatelor i sistemelor afectate;E. Tratarea unor complicaii secundare, tratament antioc la nevoie.211. C.M. Indicaiile pentru folosirea antibioticelor n tratamentul complex al abceselor i flegmoanelor regiunii oro-maxilo-faciale sunt:A. Infecii instalate acut cu tumefacie difuz;B. Implicarea spaiilor interfasciale;C. Starea general alterat;D. Temperatura corporal de 38C i mai mare;E. Starea imunodeficitar a organismului.212. C.M. Cile de administrare a antibioticelor:A. Oral;B. Intramuscular;C. Intravenoas;D. Infiltraia n procesul infecios;E. Infuzie regional n artera ce alimenteaz regiunea afectat.213. C.S. Infiltrarea esuturilor locale ntr-un process inflamator este indicat n:A. Flegmon;B. Abces;C. Osteomielit;D. Celulit;E. Toate cazurile.214. C.S. n unele cazuri, antibioticile se ntroduc intraosos, aceasta d posibilitatea de a mri concentraia n focar i o absorbie mai bun, cu o aciune puternic, n ce caz se administreaz intraosos:A. Periostit;B. Complicaiile erupiei dintelui de minte inferior;C. Osteomielita acut, faza congestiv;D. Osteomielita acut, faza purulent;E. Osteomielita cronic.215. C.M. Cauzele de insucces al tratamentului microbian n procesele inflamatorii sunt:A. Eroare de diagnostic sau diagnostic incomplet;B. Plan terapeutic neadecvat;C. Tratament instituit prea trziu;D. Apariia rezistenei bacteriene;E. Suprainfecii bacteriene i insuficiena aprrii organismului gazd.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Edit Helicon, Timioara, 1995. Pag. 190-191216. C.M. Macrolidele sunt folosite n tratamentul infeciilor buco-maxilo-faciale, deoarece:A. Se elimin prin saliv;B. Se concentreaz foarte bine la nivelul osului;C. Acioneaz sinergic cu Metronidazonul;D. Acioneaz pe ntreg spectrul patologiei infecioase din regiunea buco-maxilo-facial;E. Au un spectru mai larg de aciune dect penicilinele.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 322.217. C.M. n tratamentul complex al proceselor inflamatorii e necesar de administrat medicamente de dezintoxicare, anume ca:A. Poliglucina, Reopoliglucina;B. Hemodez 200-400 ml;C. Soluii de glucoz 5-10% - 500-1000 ml + insulin;D. Soluie izotonic de clorur de natriu 500 ml;E. Hidrocarbonat de natriu 5% - 300 ml.218. C.S. Din toate metodele de fizioterapie cel mai bun i util este:A. Unde ultrascurte;B. Unde ultraviolete;C. Raze Laser;D. Ultrasunet;E. Electroforeza.219. C.M. Tratamentul intensive al tromboflebitei faciale se instaleaz de urgen i const n:A. Antibioterapie cu antibiotic de spectru larg;B. Imunoterapia (gamaglobuline, seruri antistafilococice, anatoxine);C. Terapia de dezintoxicare (hemodez, soluia Ringer, soluia de glucoz 5% etc);D. Heparina 2500-5000 UI peste 4-6 ore cu controlul coagulogramei;E. Desensibilizante (dimedrol, calciu gluconat, tavegil, suprastin etc).220. C.M. Mediastinita ca complicaie a proceselor purulente BMF i cervical adeseori are ca punct de plecare de la:A. Lojile parafaringiene;B. Planeul bucal;C. Lojile cervical;D. Flegmonul difuz hemifacial;E. Loja submentonier.221. C.M. Tratamentul chirurgical al mediastinitelor const n efectuarea inciziilor n:A. Fosa jugular, pe marginea anterioar a muchilui sternocleidomastoidian;B. Suprasternal;C. Incizie vertical transsternal (A.Ivanov);D. Mediastinotomie transdiafragmal (Savin-Rozinov);E. Parasternal dup Madelung.222. C.S. Un semn important n mediastenit este mrirea n volum a mediastinului, care o putem determina:A. Vizual;B. Palpator;C. Auscultativ;D. Radiologic;E. Spirometric.223. C.S. Confirmarea etiologiei septicemiei se face prin:A. Examenul clinic loco-regional minuios;B. Valoarea agentului patogen din snge;C. Examenul radiologic;D. Examenul imunitii organismului;E. Toate.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 116224. C.M. Diagnosticul diferenial al septicemiei (cauzat de infeciile BMF) se face cu:A. Febra tifoid i febrile paratifoide;B. Infecii sistemice cu salmonele;C. Bruceloza;D. Tuberculoza;E. Actinomicoza.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 116225. C.M. Tratamentul septicemiei este instituit de urgen, intensiv i complex:A. Asanarea focarului septic (chirurgical);B. Antibioticoterapie n doze optime, cu dou, trei sau mai multe antibiotice;C. Tratamentul cu antibiotice va fi prelungit 14-16 zile;D. Imunoterapia raional (gamaglobuline, seruri, anatoxine);E. Corticoterapia, reechilibrarea hidroelectrolitic i acidobazic, tratamentul insuficienei circulatorii, oxigenoterapia etc.M.Pricop, E.Urtil - Infeciile buco-maxilo-faciale. Editura Helicon, Timioara, 1995. Pag. 167226. C.M. Limfonodulii submandibulari colecteaz limfa de la:A. Pleoapa superioar i inferioar;B. Mucoasa prii laterale a limbii;C. Dinii pluriradiculari (molari, premolari) de pe arcada superioar;D. Dinii laterali de pe arcada inferioar;E. Mandibul.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 339.227. C.M. Limfa de la buzele superioare i inferioare se revars spre limfonodulii:A. Genieni;B. Retroauriculari;C. Submentonieri,D. Submandibulari;E. Supraclaviculari.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 339.228. C.M. Limfa de la maxilarul inferior se revars spre limfonodulii:A. Parotidieni;B. Mastoidieni;C. Submandibulari;D. Submentonieri;E. Retrofaringieni.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 339.229. C.S. Limfa de la dinii de pe arcada superioar se revars spre limfonodulii:A. Genieni;B. Porotidieni;C. Submentonieri;D. Submandibulari;E. Occipital.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 339.230. C.M. Limfa de la dinii de pe arcada inferioar se revars spre limfonodulii:A. Submandibulari;B. Submentonieri;C. Parotidieni;D. Retrofaringieni mediali;E. Genieni.C.Burlibaa Chirurgie Oral i Maxilofacial. Editura Medical Bucureti, 2005. Pag. 339.231. C.S. Cel mai frecvent se inflameaz urmtorul grup de limfonoduli:A. Submentonieri;B. Genieni;C. Parotidieni;D. Submandibulari;E. Cervicali.232. C.S. n cazul unei adenite acute n faza de cruditate, preferai:A. Incizia i drenajul;B. Antibioterapia, vitaminoterapia;C. Fizioterapia;D. Puncia ganglionului;E. Extirparea ganglionului.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 347.233. C.M. Diagnosticul diferenial al adenitelor cronice se efectueaz cu:A. Chisturi;B. Fistule faciale i cervicale;C. Tumori benigne;D. Adenite specifice;E. Metastaze de cancer.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 347.234. C.M. Diagnosticul diferenial al adenitelor cronice se efectueaz cu:A. Adenite TBC;B. Adenita actinomicotic;C. Adenita luetic;D. Tumori benigne;E. Adenite leucemice.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 347.235. C.M. Diagnosticul diferenial al adenitelor acute submandibulare se face cu:A. Abcesul i flegmonul regiunii submandibulare;B. Adenita genian;C. Sialoadenita (submaxilita) acut;D. Chistul dermoid;E. Sialolitiaza.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 345.236. C.M. Specific adenopatiilor din toxoplazm este faptul c:A. Boala evolueaz acut;B. Boala evolueaz cronic;C. Nu prezint caractere clinice particulare;D. Diagnosticul de precizie se pune dup efectuarea examenului histopatologic;E. Nici una dintre acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 347.237. C.S. Adenitele acute intraparotidiene se pot confunda cu:A. Tumorile mixte parotidiene;B. Tumorile chistice parotide;C. Adenoame;D. Parotiditele acute;E. Parotiditele cronice.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 346.238. C.S. Boala Hodgkin debuteaz frecvent prin:A. Poliadenopatie submandibular;B. Hipertrofie i adenopatie;C. Adenopatie cervical superficial;D. Periadenit fr supuraie submento-submandibular;E. Modificri n formula leucocitar.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 347.239. C.S. Limforeticuloza benign de inoculare evolueaz sub forma unei:A. Adenopatii cervicale superficiale;B. Adenopatii cervicale profunde;C. Adenopatii submandibulare;D. Poliadenopatii regionale cronice cu periadenit fr supuraie;E. Adenopatii ale lanului ganglionar spinal.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 347.240. C.M. Mononucleoza infecioas se caracterizeaz prin:A. Adenopatie supraclavicular;B. Sarcoide dermice i leziuni comeene;C. Adenopatie submandibular i laterocervical;D. Leziuni ale mucoasei bucale de tip stomatitic;E. Monocitoz accentuat.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 347.241. C.M. Actinomicetele pot ptrunde n esuturile afectate (oase, pri moi) din:A. Cariile dentare;B. Pungi gingivale;C. Amigdale;D. Din exterior de la bovine;E. Cu alimentele.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 350.242. C.M. Nodulul actinomicotic este format din:A. Zona central cu puroi filant n care se gsesc gruni liberi;B. Zona periferic cu puroi filant n care se gsesc gruni fixai;C. Strat intermediar de cellule mononucleare de tip epitelioid plasmatic;D. Strat intermediar de degenerescen granuloas cu resturi nucleare i picturi de grsime;E. Nici una dintre acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 351.243. C.S. Tratamentul prin Roengenoterapie n actinomicoz este indicat n:A. Tegumentele cu fistule n stropitoare;B. Formele cu esut granulativ;C. Formele supurative;D. Formele rezistente la terapie local;E. Obligatoriu dup excizia chirurgical.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 352.244. C.M. De baz n diagnosticul actinomicozei este:A. Evoluia lent, fr semne caracteristice;B. Prezena fistulelor de durat cu eliminari mici cu grunji actinomicotici;C. Examenul histologic;D. Intradesmoreacia cu actinolizat;E. Examenul microbiologic cu identificarea actinomicetelor.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 351.245. C.M. Diagnosticul diferenial al actinomicozei se face cu:A. Afeciunile inflamatorii acute i cronice perimaxilare;B. Dermatozele cervicofaciale;C. Cu alte infecii specifice ca sifilisul, tuberculoza;D. Cu tumorile suprainfectate;E. Osteomielitele cronice fistulizate.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 351.246. C.M. Tratamentul actinomicozei este complex, de lung durat (30-40 zile) i const n:A. Administrarea preparatelor de iod (soluie Lugol);B. Antibiotice i sulfamide n doze masive;C. Imunoterapia cu actinolizat;D. Chirurgical se deschid abcesele;E. Roengenterapia n doze de 1000-2000 r.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 352.247. C.M. Tuberculoza n regiunea oro-maxilo-facial se poate localiza:A. Mucoasa i submucoasa cavitii bucale;B. Limfonodulii;C. Oasele maxilare;D. Pielea facial;E. Glandele salivare.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 362.248. C.M. Ulceraia din TBC este de obicei:A. Unic;B. De form rotund;C. Acoperit de depozite galbui;D. nconjurat de puncte de culoare galben (granulaiile Trelat);E. Este foarte dureroas spontan i la atingere.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 363.249. C.M. Tuberculoza oaselor maxilare se prezint sub formele:A. Central;B. Alveolar;C. Subperiostal;D. Sechestral;E. Nici una din ele.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 364.250. C.M. n perioada primar, sifilisul se prezint sub form de eroziuni neinflamatorii ale epiteliului care au urmtoarele caracteristici:A. Forma e rotund;B. Suprafaa roietic, lucioas;C. Ganglionii mrii, nedureroi;D. Limfangit;E. Toate.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 361.251. C.S. Perioada secundar a sifilisului n teritoriul BMF se prezint ca:A. Sifiloame;B. Sifilidele diseminate pe mucoasa bucal;C. Tuberculii sifilitici;D. Gomele;E. Nici una din ele.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 361.252. C.M. n stadiul teriar sifilisul, n regiunea BMF, se prezint sub form de:A. Tuberculi;B. Gome;C. Sifilomul circumscris al oaselor;D. Sifilomul difuz al oaselor;E. Toate.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 362.253. C.M. Tratamentul sifilisului cu manifestri n teritoriul BMF const n:A. Administrarea unui tratament specific n secia de venerologie;B. Plastia defectelor prilor moi de ctre chirurgul maxilo-facial;C. Plastia comunicrilor buco-nazale;D. Confecionarea plcilor cu obturator n caz de defect extins palatin;E. Tot tratamentul se face n secia de chirurgie maxilo-facial.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 362.254. C.M. Formele anatomice ale sinusului maxilar sunt:A. Pneumatic;B. Sclerozant;C. Multicameral;D. Mixt;E. O camer de baz i cteva accesorii.255. C.S. Volumul sinusului maxilar (n cm) este de:A. 8-10 cm;B. 5-6 cm;C. 14-25 cm;D. 35-40 cm;E. 18-50 cm.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 367.256. C.S. Sinusul maxilar comunic cu:A. Cavitatea nazal;B. Cavitatea bucal;C. Orbita;D. Glota;E. Fosa subtemporal.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 366.257. C.S. Sinusul comunic cu cavitatea nazal printr-un orificiu oval care se deschide n:A. Meatul nazal superior;B. Meatul nazal mediu;C. Meatul nazal inferior;D. Prin celulele etmoidale;E. Nici una din acestea.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 366.258. C.S. Grosimea septului alveolo-sinusal are o varietate, ca fiind cuprins ntre:A. 0,5-4,5 mm;B. 2-7 mm;C. 0,2-0,3 mm;D. 0,1-0,8 mm;E. 0,5-10 mm.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 366.259. C.M. Puncia sinusal este indicat n urmtoarele situaii:A. Cnd se asigur un drenaj sinusal cu soluii descongestionate;B. Cnd prin extracie, dintele a fost mpins sub mucoasa sinusal;C. Cnd secreia purulent persist peste 7 zile;D. Cnd nchiderea comunicrii buco-sinusale se face n dou planuri;E. Cnd ostiumul este obstruat.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 373.260. C.M. Care sunt complicaiile sinusitei maxilare odontogene:A. Osteomielita maxilar;B. Supuraiile de orbit;C. Supuraiile lojii submandibulare;D. Abces al fosei zigomatice;E. Boala de focar.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 372.261. C.M. Diagnosticul diferenial al sinusitei acute maxilare odontogene se face cu:A. Celulita genian;B. Epiteliomul de suprastructur;C. Osteomielita maxilarului;D. Epitelomul de infrastructur;E. Pericoronarita molarului de minte superior.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 371.262. C.M. Diagnosticul diferenial al sinuzitei maxilare cornice se face cu:A. Epiteliomul de mezostructur;B. Sinuzita cronic rinogen;C. Chistul mucos intrasinuzal;D. Sinuzite maxilare specifice;E. Osteomielita maxilarului.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 372.263. C.M. n sinuzita maxilar cronic odontogen, fr comunicare buco-sinusal se indic:A. Administrare de antibiotic cu spectru larg;B. Extracia dintelui cauzal sub protecie de antibiotice;C. Cura radical a sinusului, dup metoda Caldwell-Luc, atunci cnd, suprimnd cauza, efectele nu se remit;D. Drenajul sinusului;E. Puncia sinusului.G.Timoca, C. Burlibaa - Chirurgie Buco-Maxilo-Facial. Editura Universitas Chiinau , 1992. Pag. 373.264. C.S. Deschiderea sinusului maxilar n timpul extraciei dentare are loc n:A. Extracia tuturor dinilor de pe arcada superioar;B. Extracia incisivilor i caninilor;C. Extracia premolarilor i molarilor;D. Extracia molarilor de minte;E. Localizarea dintelui extras nu import.265. C.M. Comunicarea buco-sinuzal prezint o fistul situat la nivelul:A. Vrfului cre