Coperta:Valentin Dan

O Rizvan Codrescu -2019O A.F.M.C. CHRISTIANA

pentru prezenta edi{ie

Editura Christiana - Str. Theodor Sperantia 104,Bl. 526, sc. 3, ap. 66 sector 3, Bucureqti, cod 030939;

T el. : 021 I 32257 9 8 ; e-mail :

editurachri stiana@y aho o. c om ;www. editurachri stiana. ro

ISBN 978-606-013-01 3-0

nAzv,t.N CODRESCU

TENTATXVK SE &XEEAP?Aix xonryaxm Posrc$Mur{xsrA

EDITURA CHRISTIANABucuregti -2019

Sumur

Tentative de dreapta in Rominia postcomunistlProlog - pag.9in cdutarea Legiunii pierdute - 11

Nostalgii legionare qi iluzii creqtin-democrate - 16

Epigonism neolegionarqi imixtiuni nafional-comuniste * 26

Emanciparea de legionarismqi pariul liberal-conservator - 41

Dreapta intelectual[ in haine europene - 59Punct qi de la capdt? -73Epilog -91

AddendaSimbolistica tradifionald a dreptei:

pentru o fenomenologie a rectitudinii - 95Noliunile politice de dreapta qi sttnga:

o redefinire criticd din perspectivd cregtina - Il,9

Indice de nume - l4L

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiCODRESCU, RAZVAN

Tentative de dreapta in Rominia postcomunist5Rdzvan Codrescu. - Bucuregti : Editura Christiana,2019

ISBN 978-606-0 1 3-0 1 3-0

J,/-

Prolog

O prim6 formi a acestui expozeu sintetic, inti-tulatd ,,Dreapta rom6neascd postdecembristd. O radio-grafie critic[ in pragul mileniului trei", a apdrut in re-vista sibiand Puncte cardinale, anul X, nr. 8-91176-717,angust-septembrie 2000, p. 2; nr. 10/118, octombrie2000, p. 3; nr. llll19, noiembrie 2000, p. 3 (cu urrn. ?n

p. 6). Textul integral - reintitulat ,,lJn istoric al drepteipostcomuniste" - a fost inclus apoi, cu unele adaosuri,in prima edilie a cd$ii mele In cdutarea Legiunii pier-tlule,Editura Vremea, Bucureqti, 2001, pp. 121-142. Avarianti relicuti gi actualizat5 se gdsegte in volumulneu Cartea indreptdrilor. O perspectivd creStind asu-

p r a p o I i t i culu i, Editura Christiana, Bucure qti, 200 4, pp.70-96, sub titlul ,,Tentative de dreapta in Rominia post-comunistd", ca anexi la capitolul ,,Uite dreapta, nu e

rlreapta! Pseudomorfozele contemporane ale dreptei"l.PregStind edilia a doua din In cdutarea Legittnii

pierdute (apdrute la Editura Christiana, in 2012) 9i a-

vind ?n vedere v?lva frcutd pe atunci in jurul ultimelor,,oferte de dreapta" din lumea politicd romdneascd -Irurndalia Cregtin-Democrati, a lui Teodor Baconschi qi

Adrian Papahag1 gi Noua Republic5, a lui Mihail Neamfu 9i

| tr'entru inlelesul nofiunilor de. dreapta qr sttnga pe care l-am invedere, a se vedea, in Addenda, textele intitulate ,,Simbolistica tra-difionald a dreptei: pentru o fenomenologie a rectitudinii" qi ,,No-

liunile politice de dreapta ;i stinga: o redefinire criticd din per-

spectivd creqtinS" (cl qi vol. Cartea lndreptdrilor. O perspectivdcreEtind asupra politicului, ed. cit., pp. i5-39 qi 40-60).

Sebastian IAzilroit:, ambele tutelate, chiar dac[ in mdsuriqi moduri diferite, de P.D.L.-ul lui Traian Bisescu giEmil Boc -, dar qi (re)inregistrarea ca partide a Foru-mului Noua Dreaptd (prezidat de Tudor Ionescu), subnumele de Partidul Na{ionalist, gi a Miqcirii Conser-vatoare (prezidate de Mugur Vasiliu), sub numele deAxa Neamului, am decis sd completez gi sd readuc inatenfia celor interesa{i acest remember critic de istoriecontemporanS. in cele din urmd, am renuntat insd sd in-clud textul in volumul menfionat si am intrerupt gi pu-blicarea lui ?nceput[ pe blog, pentru a nu inoportunacumva noile ,,construclii" in curs, intr-un moment des*tul de delicat, mai ales cd unii dintre cei angajali in eleimi erau prieteni apropiafi sau oameni cirora le purtamo sincerd prefuire.

Din pdcate, n-a iegit mare lucru nici din tentati-vele respective, iar de afunci incoace n-a mai existatdecit un singur demers notabil pe aceasti linie, dar care

Ei el a alunecat, in cele din urm5, pe panta esecului: AliantaNoastrd Romdnia. Acum, c?nd dreapta romdneasci paremai slabd ;i mai confuzd dec?t oricind, poate cd remem-ber-ul igi afld mai mult6 ?ndrept[fire, aqa cd ?l publicaici ?n varianta extinsd gi adusd pind la finele anului e-lectoral 2016, cu doud texte l5muritoare in Addenda.Am plasat la sfirqit si un indice de nume (persoane, darqi organizafii sau publicafii de dreapta), pentru mai les-nicioasl consultare.

Fie ca Dumnezeu sd ne lumineze pe tofi - qi inprivinla trecutului, gi in privinfa prezentului. Eventua-lul beneficiar adevdrat s-ar cidea sd fie viitorul.

In ciutarea Legiunii pierdute

in febra facerilor, afacerilor, refacerilor gi prefa-cerilor de dupd decembrie 1989, pe un fond de libertatenedigeratd, vecind cu anarhia, dreapta a reapdrut pe

sccna politicd rom6neasci, dupd aproape o jumdtate de

vcac de subzistenld agonici in catacombele istoriei.Ff,rd a reugi s[ tulbure semnificativ marqul triumfal al

stingii postcomuniste (bine sprijinite, material gi ideo-logic, atit din interior, de avortonii cosmetizali ai ve-chiului regim comunist, dar qi de cei ai aqa-ziselor

,,partide istorice", cit qi din exterior, de noul establish-m e nt a\ demo craliei globaliste euro-americane), dreapta

;i-a agonisit in Romdnia inc[ doul decenii gi jumdtate

cle istorie, al ciror bilanl, din p[cate, este departe de a fiincurajator.

O trecere in revist[ a ,,avenfurilor" de dreapta

consumate in acegti ani de confuzie steril6, precum gi o

irrcercare de identificate a cauzelor egecului ei general

iatd un demers care se impune qi pe care rindurile de

la[6 nu-gi propun decit s[-l provoace, dacl nu intr-oclezbatere publicd, atunci m[car in conqtiin{a factorilorirnplica{i, pornind de la speranla cd aceqtia n-au ajuns

in starea de opacitate ce exclude orice accent (auto)cri-tic Ai orice ,,invd{dturd din propriile greqeli".

Voi avea in vedere gruparile qi manifestdrile de

clreapta in toat[ diversitatea lor: partide sau ,,migcdri"politice,,,cuiburi" neolegionare, asocialii, fundalii, pu-blica{ii periodice sau edituri de profil, frrd pretenJii de

exhaustivitate, fiind vorba doar de o schitri supusd me-

lt

ditaliei gi legitimatd prin cuprinderea reperelor esen-

tiale.Era oarecum firesc ca, ?ntr-o {arf, care a cunoscut,

inainte de bolgevizare, un fenomen de amploarea gi com-plexitatea celui legionar, noile manifestiri de dreapta sd

poarte, in diferite grade, amprenta legionard. Vecheamiqcare a lui Comeliu Codreanu a numdrat destui su-pravie{uitori, neagteptat de activi, in pofida virstei ina-intate gi a numeroqilor ani petrecu{i in ?nchisorile co-muniste, iar girul pe care legionarismul l-a primit dinpartea unor importante personalitafi culturale (uneie de-venite adevdrate ,,legende vii", precum regretatul Petre

Jufea) l-a fdcut cu at?t mai seduc[tor pentru un anumitsegment - nu tocmai neinsemnat la ?nceputul anilor '90

- al tinerei generatriil. S-ar putea spune, de aceea, vor-bind metaforic Ai nu numai, cd o bund parte din acestperiplu al dreptei rom6negti contemporane a constituit

- mai mult sau mai pufin congtient, mdrlurisit sau ne-mdrturisit - un fel de aventurd. sui generis ,,in cbutareaLegiunii pierdute".

I Accente legiorure au punctat gi lunga manifestalie anticomunistf, dinPia{a Universitdlii, curmatd radical qi definitiv abia prin singeroasamineriadd din l3-15 iunie. Era vorba insd de un,,legionarism" confuzgi difuz, cu surse urechiste, brodat oarecum instinctiv pe febraprotestatard gi pe retorica anticomunistd a momentului. Mai nimenidin ci{i o scandau nu mai avea habar, bundoarS, cd lozinca ,,Oriinvingem, ori rnurim" se trdgea din ,,N4argul legionarilor din <Echipamor[ii>l', care se incheia cu strofa: ,,Noi cu zimbetul pe btuelMoartea-n fa{b o privim,l Cdci sintem Echipa mor{ii:/ Ori invingem,ori murim!". S-a actualizat, intr-un fel, in contextul creat spontan,toatd moqtenirea ,,nationalistS" a trecutului, de la Eminescu laAntonescu., ca alternativd certificati la orice formd de comunism qi

stingism dizolvant. Nici vorbd insd de weo organizare de tip legionar,cum a incercat si sugereze pregedintele Ion Iliescu.

l2 t3

Din nefericire, ,,bitrinii legionari", nu ldrd ne-

fasta contribufie a exiluluir, au adus la suprafa{b (qi au

inoculat-o gi multor tineri) s1m?n{a discordiei dintre

,,simigti" gi ,,antisimigti" (,,codreni9ti"); ba mai multdecit atit, in cadrul fiecdrei tabere mari s-au constituitsubtabere divergente, pl5tindu-gi pdgubos polilele tre-

cutului qi punind resureclia dreptei rom6neqti sub sem-

nul unui se$egationism devenit epidemic. Pulinele ten-

tative de ,,mediere" sau ,,echilibru" au fost privite cu

suspiciune din ambele direcfii, iar in privinfa aceasta

Puncte cardinale, prima publicalie de dreapta ce s-a

clorit qi s-a declarat echidistantd, a trecut, ?n cei 20 de

ani de existenfd, prin experienlele cele mai deconcer-

tante (fiind, in parantezd fre spus, dace-i insumdm toate

".stigmatele", singura publicafie din lume deopotrivd

., l'ascistd",,,defetist[",,,legionari",,,legionaroidd",,,si-nlistd",,,antisimist5",,,securisti",,,antisemit5",,,maso-nic5",,,ortodoxist[",,,teoctististd",,,sectarist5",,,new-ttge-ist6" qi chiar... ,jidovitd"!!!)" Cu timpul, conflic-

I llvenimentele din decembrie 1989 au fost salutate cu entuziasm naivtlc legionarii din exil 9i de I{oria Sima personal' in numdrul din iulie-rrugust al revistei lara Ei Exilul (Madi'd) apdrea ,,sub auspiciile

Consiliului Politic al Legiunii, penh-u a servi la orientarea opinieipublice din {ari 9i din exil", Declaralia Miscdrii Legionare - 1990,

c:rre-gi exprima acordul cu execulia sumard a so{ilor Ceauqescu, sub

cuvint ci Ibrd ,,aceastd execuJie de tip revolufionar, poporul romdn ar

li pldtit cu alte mii de mo(i actul resurec{iei na}ionale" (e de presupus

r:l'ipin[ in 1993, cind a murit, Horia Sima a ar,ut timp sd perceapd mai

r.calist momentul ,;evolu{ionar" 1989). E de infeles cd legionarii erau

olusca{i de decretul F.S.N.-ului de la sfirqitul lui decembrie 1989' prin

care se acorda libertate de organizare qi propagandd tuturor for-rna{iunilor politice (inclusiv celor comuniste), mai puJin celor

calificate cd ar fi ,,de tip fascist". Legionarismul postbelic n-a admis

niciodatd asimilarea lui abrupt5 cu fascismul sau cu na{ional-

socialismul.

tului principal - cel dintre ,,brigadiri" gi ,,mexicani" (cas[ variem pufin etichetele secesioniste deuz intern) - lis-au addugat cel dintre legionarii din {ar[ gi legionariidin exil, cel dintre legionarii ortodocgi gi legionariigreco-catolici, cel dintre legionarii bdtrini gi (pro)legio-narii (mai) tineri etc. S-a ajuns la o atmosferd aproapeirespirabild, de suspiciune generalizatl, pe fondul c6-reia s-au produs sciziuni dupd sciziuni, intr-un fel deeuforie sinucigaqd gi tot mai lipsitd de mizd, incit legio-narismul - qi ,,dreapta" deodatd cu el - a ajuns, din,,sperietoarea" de la incepuful anilor '90, un subiect deironie pentru politicienii gi intelectualii st?ngigti... Bamai mult: ?n ultima vreme au apdrut grupuri de dreaptapreocupate obsesiv sd se delimiteze de legionari (per-cepuli ca un soi de handicap penibil pentru o ,,nouddreaptd" viabil6), aSa cum trebuise, la un moment dat,sd se delimiteze na\ionalismul creqtin autentic de po-pulismul demagogic al na{ional-comuniEtilor.

Fapt este cd dezamdgitorul prezent legionar aaruncat incb o umbr6 asupra trecutului legionar, dindapd,la moara detractorilor viscerali ai dreptei creStineromdneEti. Incercind sd slujeascd. o cauzd,, multri legio-nari (bdtrini, dar gi mai tineri) nu au frcut decit sI ocompromit[ in ochii opiniei publice, care n-a vdzut ,,ladreapta" nimic rnai bun decit ,,la stinga", ci numai ace-lagi iresponsabil ,,rdzboi romdno-rom6n", care riscd sdne strimute galopant in ,,neantul valah" al dezabuzdriicioraniene.

Romdnia postcomunistd nici nu a putut Si nici nua vrut cu adevbrat s6 iasd din cercul vicios al stingii.Dreapta a continuat sd fie diabolizatL, atit in prelun-girea ideologiei marxist-leniniste, cit qi in sincronie cuideologia democra{iilor globaliste ale Occidentului (no-

T4

ua,,gindire unicf," deconspiratd tocmai de un euro-mar-xist ca Roger Garaudy). Mentalitatea poporului s-a do-vedit mult mai pervertitd decit s-ar fi putut estima sub

vechiul regim, libertatea exterioard func{ionind ca unl'el de revelator al turpitudinii qi al abjec{iei cumulatesub teroare. Cind nu a func{ionat ca etichetd stigmati-'zantd, ,dreapta" a insemnat cel mult o stingd rnai flexi-bill ?n raport cu neo- sau cripto-comunismul, reflectindrnai degrabd un anume liberalism economic sau reto-rism democratic decit o fermd pozitrie politicd sau exis-tenlial5. Au putut sd parl ,,de dreapta" cind fdr[niqtii,cind liberalii, cind ,,lupii tineri" ai lui Fetre Roman,cind democrat-liberalii lui Traian Bdsescu. Numai c[,,{[rdnismul" (ce inseamnd acest cuv?nt, doar {[rdniqtiipretind a gti!), liberalisrnul politic sau social-democra-

{ia (oricit ar fi incercat s[ se reboteze) au de-a face cu

dreapta autenticd tot la fel de pu{in ca qi na{ional-co-rrrunismul (care a incercat - ?ncearcd inc[ - s-o maimu-

{irreascd in alt sens). Toate acestea n-au constituit decitIorme chinuite ale unui soi de ,,dreaptd a st?ngii", mas-

cind fie un comunism ,,cosmetizat" demagogic, fie o

lips[ penibil[ de identitate politicd, fie pura qi simplaindiferenfd doctrinarl, tipicd politicianismului veros gi

vcrsatil (cazul A.L.D.E.).In aceste condilii, manifestlrile de dreapta, in

scnsul propriu al cuvintului, n-au fost decit izolate gi

rnarginale, lipsite de un real irnpact social, ba chiar sus-

pcctate aprioric de ,,extremism". Dupd peste un sfert de

sccol de zbateri sterile (pufinele ,,roade" oblin?ndu-se

cloar la nivelul unor minoritAti inc6 inoperante), s-arputea spune cd totul rdmtne de Jdcut, poate cu un plustlc luciditate istoric5.

Nostalgii legionaregi iluzii cregtin-dernocrate

Prima formaliune politica de dreapta de o oare-care consisten{d a apdrut la rdscrucea anilor 198911990,sub denumirea de Uniunea Democrat-Cregtind (U.D.C.),dupd model nem{esc, dar nu fErd congtiinfa unei nece-sare ,,autohtonizlri" (ce n-a mai apucat s[ se realizeze).Alcdtuitd mai ales din fogti de{inu{i politici (parte le-gionari, parte nelegionari) qi sprijinitd din exii (mai alesdin Germania, Canada gi Statele Unite), Uniunea De-mocrat-Cregtind, infiltratd din capul locului cu perso-naje dubioase (cazul Vladimir Fulger), dependentS fi-nanciar, lipsitd de ,,singe tindr" qi erodatd de tot mainumeroasele tensiuni inteme, a ratat o transplantarecreatoare a creqtin-democraliei in Rom0ni a, aga cum ovarata mai tirziu gi P.N.J.-ul (devenit P.N.T.C.D.) saufantomatica Societate ,,Jacques Maritain" (y' volumulCreqtinism Si democra\ie, Editura Crater, Bucureqti,1999), prezidatd de controversatul Liviu Petrina (ieqitdin ,,noul va|" ldrdnist, laolaltd cu alte figuri rnai multsau mai pufin dubioase); dacd insd P.N.J.-ul lui Cor-neliu Coposu, tributar unei vechi tradifii de centru-stin-ga, auzat de ,,codi1a" cregtin-democratd penku a-gi as-cunde actuala lipsa de identitate gi a avea acces la unanumit circuit politic extem (prin InternaJionala Creg-tin-Democratd), U.D.C. ar fi putut fi nucleul efectiv alunei noi drepte romAnegti, inglobind discret qi elemen-tele (pro)legionare, dar mulindu-se pe noile realitIli.Dacd oamenii de bund-credin{6 ar fi fost l[safi sd lucre-

t6 t7

ze nestingheritri la consolidarea ei (ideologicd qi organi-zatoricd) qi dacd anumite orgolii b[trinegti ar fi fost{inute in friu, U.D.C. nu s-ar fr dezagregat at?t de rapid,si n-ar fi devenit, sub ciciula de scamator ridicol a rd-posatului Mihai Grama, o biatd anexd insignifiantd a

Ir.N.T.C.D. qi a vechii Convenlii Democrate. Din U.D.C.n-a mai rdmas ?n ciliva ani decit pr[fuitul sediu din Pia-

{a Amzei, unde se mai adunau, pini prin pragul nouluinlileniu, ciliva,,aventurieri" obscuri, masturb?ndu-gipufin[tatea. Praful s-a ales, chiar mai repede decit departid, de ndzuitul siu ,,organ de presd": foii iniliale,rrumite Veghea (promildtoare qi pomenite elogios de unPetre fu[ea'), i-u luat locul, dupd doar doud numere, lal'cl de efemera (dar mult mai cenuqia) publicafie bo-Lcz.atd ostentativ chiar Democralia creqtind (frcutd du-pi chipul gi asemdnarea tandemului Fulger-Grama qi

rnoartd in curind de inanilie intelectual[ qi ideologicd).Din dorinfa de a sprijini publicistic o U.D.C. afla-

tir incd in chinurile facerii, dar gi de a oferi un mijloc decxprimare genericd a sensibilitSlii de dreapta intr-o lu-rne covirgitd de stingism, a luat fiin{a la Sibiu (ianuariel99I), in strinsd legdturd cu A.F.D.P.R. (ce, intr-o lume

' ,,9i acum domnul Moses Rosen se intreabd <ce mai vor antisemi-

1ii?> [...]. PIi dacdrabinul, care e doctor, nu-i aq4 qi face parte din( lonsiliul Mondial Eweiesc, il injurd pe Eminescu. . . PIi ce at zrce eltlac6 eu l-aq lua pe Moise pe fbrag? Nu? Vorba lui Tudor Arghezi inconferin{a aia de la Atheneu, Eminescu e evanghelistul nostru. El in-sultd asta qi apoi se mirl ce vor <antisemitii))! Mi se pare cd rdspunderr revisti a Uniunii Democrat-Creqtine care se cheaml Veghea - imiplace grozav titlul..." (intre Dumnezeu Si neamul mez, Funda{ia Ana-stasia-Arta GraficS, Bucureqti, 1992, p.92). Referin{a lui Pefre futeacra la un articol intitulat,,R.abinul gi morile de vint", apErut in Veghea.Siiptdminal al Uniunii Democrat-CreStine, anul I, w. 2,3 aprilie1990, p. 5.

norrnald, s-ar fi cuvenit sd fie marea ,,instanfd moral["a noii societdli romAneqti), revista Puncte cardinale(cea mai longevivi publicafie de dreapta -nu doar strictlegionard - din Romdnia postcomunistd, ,,ctitoria" ve-teranului de rdzboi qi fostului de{inut politic GabrielConstantinescut, fiul scriitorului sibian Paul Constant),publicafie independent[, desprinsd relativ repede de o,,democraiie cregtin5" tot mai descumpdnitoare gi defi-nindu-gi o poziJie principiald nalional-creStind, atentdnu doar la factorul politic, ci gi la cel spiritual, precumqi la spectrul larg al culturii tradi{ionale. Revista, deqicu o r[spindire destul de limitatS (abia din anul 2003beneficiind gi de sire propriu pe intemet), a polarizat,de-a lungul anilor, multe sirnpatii gi multe antipatii, aapirut lunar frrd intreruperi (p?ni in decembrie 2010) qi

a cdutat, dincolo de un echilibru ?ntre forfele divergenteale dreptei, sd respecte un anumit nivel de exigen{5 cul-tural[ gi publicistic[ (pe care multe publicafii de dreap-ta l-au neglijat p[gubos, compldc?ndu-se intr-o prestafiesubculturalb, devenitd proverbiald in r?ndul adversari-lor, mai ales al intelighenJiei democrate de stinga, carenu poate fi infruntatd ?n termeni agramafi qi sftrtodoctri,indiferent de ,,dreptatea" aflatd in joc), fdrd a reuqi sd e-vite ?ntotdeauna monotonia publicisticd gi mai ales pd-cltuind prin articole prea lungi (uneori consecinla ascrisului amatoricesc). Editura omonimd a avut o acti-vitate mai modest6, publicind titluri dintre cele mai di-

t lg2l-2010, una dintre cele mai echilibrate congtiin{e de dreaptade dupd 1989, autor, intre altele, al volumelor referenfiale Gilcea-va anticomunistului cu lumea. Cronica unui deceniu de tranzilie,Editura Christiana, Bucureqti, 2002, Si $ah la rege. Declinul mo-narhiei romdne in secolul XX, Editura Christiana, Bucureqti, 2007.

18

vcrse (memorialisticd, roman, poezie liricd, eseu etc.),tru accent pe rezisten{a anticomunisti (printre autoriipLrblica{i: Dumitru Banea, Demostene Andronescu, Con-stantin lorgulescu, Ana-Maria Marin, Ovidiu Vasilescu,itllianul Claudio Mutti). O vreme (octombrie '94 - iunie'')6), Punctele cardinale au ar,ut qi un supliment (sprijinitcu entuziasm, o vreme, de,,canadianul" Nicolae Pora) des-tirrert celor din mediul rrval Lumea satelor (o iniliativd uni-cri in noua presi de dreapta, din pdcate blocatd - dupd o a-prrrilie regulati de aproape doi ani - din cauze financiare).

Preced?nd (in forma ei legionard) cu pu{in apari-lia Punctelor cardinale, publica{ia timigoreand Gazeta,lt' Vest a jucat un rol important, p?ni spre jumdtatearurilor '90, pe scena pubiicisticd a dreptei. Din neferi-t'irc" directorul ei, tindrul Ovidiu Guleq, legionar de.st'ience-fiction, qi-a ?ndepdrtat aproape sistematic to{it:olaboratorii tineri mai insemna{i (ruptura cu ,,frafri"tlsca qi Andoni fiind cea mai necamaradereasci), pre-li:r?nd s5-gi urmdreasci interesele prin a face jocul fali-rrrcntar al unor veterani radicaliqti, ce au reuqit sd trans-lirrine o publicalie vie intr-o fifuica desuetd qi veninoa-:;i, de un sectarism deconcertant (,,Doamne, ce ne-arn fiiricr,rt {dr6 Horia Sima?!"!). Din lipsa colaboratorilor de,r.:;rlitate gi a ideilor actuale, gazeta (ca gi almanahurile ei:iiruale, scoase dupd modelul Almanahului ,,Cuvdntul"tlin 1940) s-a ?mpotmolit in texte retro, pirind sd trd-irrsci via{a altui timp. Mai intii moartea lui Zaharia Ma-rineasa, apoi emigrarea teribilului na{ionalist Guleg ?n

tJngaria au pus capdt unei odisei publicistice inceputepromildtor, dar care intrase demult intr-o funddturd ire-

. ,.,-lrilltraDlla .

' Ulterior, fostui ,,publicist-comentator" al revistei, asIAzi decedat,

19