Tema: Trsturile caracteristice ale noilor relaii dintre ntreprinderi i mediul lor ambiant

Mediul ntreprinderiiConceptul i componentele mediului ntreprinderii Mediul ambiant un ansamblu de factori eterogeni de natur: economic, social, politic, tiinifico-tehnic, juridic, geografic, factori naturali, etc. ce acioneaz pe plan naional i internaional asupra ntreprinderii, influennd puternic relaiile cu piaa i deciziile acesteia.

Tipurile de mediuMediu stabil schimbrile rare, de mic amploare, previzibile.Mediu schimbtor schimbrile frecvente, de amploare variat, n general previzibile.Mediu turbulent - schimbrile foarte frecvente, de amploare variat cu incidene profunde, greu de anticipat.

O analiza a componentelor mediului ambiant necesita incadrarea acestora in micromediul si macromediul intreprinderii

Micromediul ntreprinderiiFurnizorii de mrfuriPrestatorii de serviciuFurnizorii de for de muncClieniiConcureniiOrganismele publice

Macromediul ntreprinderiiMediul demograficMediul economic Mediul tehnologicMediul culturalMediul politicMediul juridicMediul internaionalMediul natural

Conjunctura economicDefinete starea curent i concret a fenomenelor i proceselor specifice unei economii naionale. Influenele complexe a conjuncturii asupra ntreprinderii se manifest n volumul, structura i dinamica cererii, resurselor, nivelului omajului, ratei dobnzii i inflaiei, balanei comerciale etc.

Relaiile complexe ntreprindere piaaStudiul pieei pentru stabilirea coordonatelor n activitatea ntreprinderii.Fluxul desfacere - aprovizionare - producie-desfacere.Orientarea activitii ntreprinderii ctre obiectivele prioritare.

4 Relatiile complexe intreprindere-piataPrincipala componenta a mediului in care o firma apare atat in calitate de producator (ofertant), cat si de consumator (cumparator) este piata. Piata mijloceste legaturile multiple ale intreprinderii cu mediul sau. In relatia complexa intreprindere-mediu in general, respectiv intreprindere piata in particular, trebuie avute in vedere o serie de aspecte si masuri, cum ar fi:

a) Studiul pietei constituie premisa, punctul de plecare in activitatea intreprinderii. Mecanismul pietei reprezinta pentru intreprinderea moderna terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva, sursa de idei pentru produsele noi sau pentru modernizarea celor existente, mediul de testare a unor produse noi, a formelor si a metodelor noi de distributie si promovare a produselor.

b) In fluxul aprovizionare productie - desfacere, primul stadium (aprovizionarea) si ultimul (desfacerea) reflecta legatura intreprinderii cu piata. c) Succesiunea logica in fundamentarea activitatii intreprinderii trebuie sa fie: desfacere-aprovizionare productie - desfacere. Initial, trebuie sa fie identificate cererile nesatisfacute ale pietei (produse, servicii etc., cu cererea certa si desfacerea asigurata). Se va fundamenta, deci, initial planul de desfacere, apoi planul de aprovizionare si programele corespunzatoare de productie, care vor asigura realizarea programelor de desfacere.

Noile caracteristici ale mediului ambiantCaracteristicile moderne a mediului ambiant sau format sub influena proceselor globale marcate de avansri spectaculoase n domeniul telecomunicaiilor i computerizrii, precum i nivelului ridicat al globalizrii.

Factorii ce caracterizeaz mediul concurenial Concurena pe pia se manifest n urmtoarele domenii: creterea gradului de concentrare caracterizat prin predominarea pieelor de tip oligopol;creterea concurenei sectoriale a pieei, mai ales n fazele de dezvoltare a ntreprinderilor;creterea relativ a costurilor fixe, ca urmare a tendinei de creare a unor rezerve de capacitate ca surse de dezvoltare a unor aciuni concureniale.

Difuzarea progresului tehnic Se manifest prin:creterea eforturilor de creare a noi produse, tehnologii i procese de prelucrare;eforturile de cercetare nu pot fi suportate de ctre toate ntreprinderile, mai ales n ce privete aplicarea rezultatelor acestora, drept pentru care, de cele mai multe ori, ntreprinderile vnd rezultatele cercetrilor proprii la alte ntreprinderi;

se observ o tendin de concentrare a eforturilor de cercetare, prin punerea n comun a resurselor diferitelor ntreprinderi, de multe ori aceste eforturi fiind sprijinite substanial de ctre stat.

Relaiile cu furnizorii i clieniitendina de cretere a puterii de negociere;dezvoltarea unor strategii complexe de marketing, att pe piaa din aval, dar i damonte;luarea unor msuri de reducere a incertitudinii prin dezvoltarea unor noi relaii, cum ar fi parteneriatul;crearea unor filiere de producie i distribuie integrate;

Concurena produselor de substituie Se concretizeaz n apariia unor noi tendine, cum ar fi:o dinamic accentuat a fenomenului de apariie i dispariie a produselor pe pia;potenarea funciilor produselor care satisfac nevoi din ce n ce mai diverse ale clienilor, se manifest o cretere a gradului de substituibilitate a produselor pe pia.

Relaiile cu statulnu ntotdeauna obiectivele urmrite de ctre stat sunt coerente pe termen lung i scurt;de foarte multe ori, ceea ce este favorabil la nivelul economiei naionale, in timp, poate s devin o surs de conflicte sociale;nu ntotdeauna interesele pe termen lung ale strategiilor statului coincid cu interesele pe termen scurt ale ntreprinderilor.

n concluzie, putem spune c este necesar ca ntreprinderile s desfoare analiz complex, sistemic i permanent a mediului lor ambiant. Astfel, orice strategie adoptat trebuie s in seama de restriciile impuse de mediu, dar i s valorifice toate oportunitile ce sunt oferite de ctre acesta.

MEDIUL AMBIANT - MEDIU AL RELAIILOR DE PIA

Conceptul de ntreprindere privata mica este foarte complex, cu multe determinari si numeroase implicatii pe planul organizarii si functionarii intreprinderilor de acest fel.

Legea 133/1999 privind stimularea ntreprinzatorilor privati si dezvoltarea intreprinderilor mici, face urmatoarea clasificare, dupa numarul mediu scriptic de personal:

- pna la 9 salariati microntreprindere;- ntre 10 si 49 salariati ntreprinderi mici;- ntre 50 si 249 salariati ntreprinderi mijlocii.

Importanta intreprinderilor mici

Importanta deosebita acordata intreprinderilor mici n majoritatea tarilor dezvoltate se datoreaza unor solide fundamente economice si sociale.

ntreprinderile mici sunt mult mai receptive la nevoile pietei, mai adaptabile la modificari si inovatii, raspund mai bine exigentelor consumatorilor, aducnd o mbunatatire semnificativa mediului concurential.

Fiind un segment economic creator de noi locuri de munca n sectoare de activitate supuse unor mutatii structurale importante, intreprinderile mici contribuie la stabilitatea sociala a zonei respective.

Intreprinderile mici au un important rol n asigurarea flexibilitatii marilor ntreprinderi , n sporirea caracterului concurential al unor piete.

n perioadele de recesiune economica, intreprinderile mici creeaza mai multe locuri de munca dect ntreprinderile mari si gestioneaza mai bine forta de munca.

ntreprinderile mici gestioneaza mai bine forta de munca, dovedind mai multa flexibilitate datorita modului specific de organizare si legislatiei muncii.

Se practica cedarea de catre ntreprinderile mari catre intreprinderile mici a fabricarii unor repere, subansamble care n acest mod sunt realizate la costuri de productie mai mici datorita nivelului mai redus al salariilor.

Structura organizatorica a intreprinderilor mici este simpla, usor adaptabila, asigurnd o mai mare mobilitate n utilizarea fortei de munca, un nivel mai bun de implicare a acesteia, stimulnd initiativa individuala.

Gestiunea personalului este mai putin costisitoare, existnd posibilitatea ca n perioadele de recesiune sa se reduca salariile, mentinndu-se numarul locurilor de munca.

Flexibilitatea mare a intreprinderilor mici este legata de dimensiunile lor si implicit de structura organizatorica, de caracteristicile echipamentelor din dotare. De fapt, acesta este cel mai important avantaj al intreprinderilor mici, deoarece le confera o capacitate mare de adaptare la un mediu economic complex, caracterizat prin presiune concurentiala si prin evolutie tehnologica rapida.

Aceasta capacitate de adaptare a ntreprinderilor la schimbarile exogene ale mediului se numeste "flexibilitate de raspuns .Aceasta flexibilitate este un important factor de competitivitate si asigura intreprinderilor mici o mai buna rezistenta n perioada de criza.

n Romnia, primele intreprinderi mici private s-au organizat, spre deosebire de marea majoritate a tarilor central europene, dupa anul 1990.

Distribuia IMM pe clase de mrime, 2010 (%)

Numrul IMM vs. numrul total ntreprinderi active 2008-2010

Evoluia numrului de IMM 2003-2010 (%)

Evoluia numrului mediu de angajain IMM, 2003-2010 (%)

Numrul de IMM, numrul de angajai n IMM i cifra de afaceri 2008-2013 %

Densitatea IMM n profil teritorial (nr. IMM/1000 locuitori), 2010

Numrul de IMM n profil teritorial, 2010

Ponderea cifrei de afaceri regionale a IMM n total, 2010 (%)

Unitatile de industrie mica au o serie de avantaje, ca:

realizeaza un volum nsemnat de articole de mase plastice si cauciuc si valorifica o parte din deseurile rezultate din procesele de productie, din combinatele si ntreprinderile mari;

executa o gama variata de servicii, accentul punndu-se pe diversificarea prestarilor de servicii la domiciliu pentru repararea instalatiilor sanitare, servicii auto, reparatii de mobilier si articole de uz c asnic;

desfasoara activitate pentru asimilarea, reproiectarea si diversificarea productiei , cunoasterea cerintelor si preferintelor populatiei n vederea satisfacerii n conditii cat mai bune a acestora;

au posibilitatea asimilarii de noi produse, a realizarii unor articole de constructii de mase plastice, mpletituri de sticla si poliester, a extinderii gamei de produse obtinute din deseuri de prelucrare de la marea industrie;

sporesc productia si volumul serviciilor, asigura cresterea productivitatii muncii si a efectelor economice;

diversifica productia bunurilor de consum necesare completarii fondului de

marfuri pentru aprovizionarea populatiei;