TEHNICI DE CONSILIERE1.Enumerati tipurile de consiliere (dupa A. Baban);3. Tipuri de consiliereLiteratura de specialitate identifica mai multetipuri deconsiliere(cf. Adriana Baban, 2001, p. 16):informationala: ofera informatii pe domenii/temespecifice ;educationala: ofera repere psiho-educationale pentru sanatatea mentala, emotionala, fizica, socialasi spirituala a copiilor si adolescentilor ;de dezvoltare personala: contribuie la formarea de abilitati si atitudini care sa permita o functionare personala si sociala flexibila si eficienta in scopul atingerii starii de bine ;suportiva:ofera suport emotional, apreciativ si material;vocationaia:vizeaza dezvoltarea capacitatii de planificare a carierei;de criza:ofera asistenta psihologica persoanelor aflate in dificultate;Pastoraladin perspectiva spiritualaConsilierea psihopedagogicapoate fi definita ca fiind un proces prin care grupul de elevi poate fi omogenizat si influentat cu scopul de a preveni situatiile de criza. In acest sens, rolul consilierii este unulproactiv, adica urmareste dezvoltarea personala, educationala si sociala a elevilor.Consilierea scolara, ca proces intensiv de acordare a asistentei psihopedagogice elevilor, are la baza legatura dintrefamilie copil scoala. Pentru desfasurarea unei educatii eficiente si pentru optimizarea personalitatii copilului, aceasta legatura trebuie sa fieconstantasi armonioasa. Cu alte cuvinte, dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului, inlaturarea sau ameliorarea comportamentelor dezadaptative care pot sa apara in cadrul acestui proces, cer cu necesitate o activitate sistematica de consiliere si asistenta psihopedagogica la nivelul individului si al grupurilor scolare. Importanta deosebita a actiunilor consilierii psihopedagogice este direct proportionala cu valoarea pe care o are pentru scoala procesul de adaptare al copilului la activitatile educative, de instruire, sociale.2.Prezentati nivelurile de consiliere scolara;Nivelurile deconsiliere educationala:a.Consilierea ca parte integranta a functiei didactice - metodica specificafiecarei discipline de invatamant.b.Consilierea corelata cu functia didactica, caz in care este necesara o abilitaresuplimentara a cadrelor didactice.c.Consilierea separata de functia didactica - este furnizata doar de psiholog.Consilierea vocationalaofera informatii despre optiuni educationale si profesionale; faciliteaza dezvoltarea personala pentru luarea unor decizii in concordanta cu aptitudinile personale si realitatile sociale .Consilierea privind carieraasista individul in rezolvarea problemelor scolare, profesionale, dezvolta si aplica interventii bazate pe cercetarile psihologiei vocationale.Consilierea privind cariera= activitatea prin intermediul careia elevilor le estefacilitata cunoasterea obiectiva a propriilor capacitati, a competentelor siresurselor personale.Orientarea vocationala{vocational guidance)este o forma de asistare in domeniul carierei. Orientarea implica indrumarea clientului pentru a realiza decizii specifice.3.Scopurile consilierii psihopedagogice. Enumerare si scurta argumentare;Consilierea educationalapoate fi definita ca orelatie interumana de asistenta si suport dintre persoanaspecializata in psihologia si consilierea educationala (profesorul-consilier) si grupul de elevi, in scopul dezvoltarii personale sipreventiei situatiilor de criza.Consiliere educationalaeste activitatea prin intermediul careia elevii, parintii sicadrele didactice devin constiente de factorii declansatori ai diferitelor fenomenenegative(Exemple de astfel de fenomene: delincventa juvenila, abandonul scolar temporar sau definitiv, inadaptarela cerintele scolii, manifestarea agresivitatii etc.), cumulativ cu identificarea variantelor actionale deprevenire/ameliorare/eliminare a acestora.Obiectiv central al consilierii scolare:crearea premiselor necesare realizarii unui mediu educogen,prin intermediul actiunii convergente a tuturor agentilor educationali implicati inprocesul educativ.Trasaturile definitoriialeconsilierii educationalesunt urmatoarele(P.M.Sanborn):este un proces de dezvoltare:prin activitatea deconsiliere se initiaza un program care are ca finalitatedezvoltarea personala, profesionala si sociala a persoanei;are un rol proactiv: ofera solutii, construieste proiecte de dezvoltare personala sau socio-profesionala;implica responsabilitatea consilierului,oferind solutii caresa conduca la optimizarea relatiei elev-scoala.4.Caracteristicile activitatii de consiliere: asigurarile realizate de consilier;PREGATIREA CONSILIERULUIConsilierea este un proces complex care nu poate fi realizat intuitiv saudupa simtul comun. Consilierea incorporeaza informatii si metode din mai multe discipline psihologice.Pregatirea consilieruluipresupune asimilarea unor repereteoretice si aplicative din urmatoarele domenii:psihologia varstelor si a dezvoltariipsihologia personalitatiipsihologia socialateorii si tehnici de consiliereautocunoastereTotodata, consilierea implica dezvoltarea unor atitudini si abilitati fundamentale, fara de care procesul de consiliere nu poate duce la efectele conturate de insasi obiectivele consilierii.Consilierul trebuie sa demonstreze capacitati empatice(empatia consta in capacitatea de a percepecadrul intern de referintaal interlocutorului, cu toate componentele emotionale ale acestuia, fara a te identifica cu acesta.), capacitati care sedezvolta prin exersarea comunicarii verbale si non-verbale eficiente.Atitudinile fundamentale ale consilierului:Acceptarea neconditionataEmpatiaCongruentaColaborareaGandirea pozitivaResponsabilitateaRespectul5.Realizati o comparatie intre Consiliere si PsihoterapieExista, de multe ori, confuzii intre ceea ce inseamnaconsiliere si ceea ce inseamna psihoterapie. Deseori manualele destinatepracticienilor din aceste domenii utilizeaza intr-o maniera generica eticheta deconsiliere si psihoterapie.Dacaterapiaeste un proces detratarea deficientelor siimplica anamneza, diagnoza si prognoza,consiliere psihologica este un proces focalizat pe autocunoastere si autoevaluare obiectiva, cumulativ cu aspecte mentionate in cadrulconsilierii educationalesi a celei privindcarierea.Paralela consiliere terapieCONSILIEREATERAPIA

-Este orientata spreclienti.-Este centrata pepacienti.

-Utilizeazaipoteze socio-culturale,coroborat cu cele din sfera stiinteloreducatiei.-Utilizeazaipoteze strict medicale.

-Este asociata cuprocesul de invatare.-Este asociata cuprocesul de vindecare.

-Este centrata pe comportamentulnormal sau pe disfunctii cu un caracterpasager, deficiente care in general aufost generate de degradarea mediuluieducogen.-Este centrata pe cazurile in care granitanormalitatii a fost depasita, peperturbari majore la nivelulpersonalitatii pacientului.

-Este indicata pentru problemeleinterpersonale-Este indicata pentru problemeleintrapersonaletin de structura personalitatii (trairi afective, atitudini, convingeri personale, ideal de viata).

-Subordoneaza preponderent sferacognitiva-Subordoneaza preponderent sferaafectiva

- Presupune mai mult o schimbareevolutiva- Presupune mai mult o schimbarerevolutiva

-Scopul consilierii este folosirea mai eficienta a resurselor personale.-Scopul psihoterapiei este restructurarea personalitatii.

6.Ce este consilierea psihologica? Definitie si prezentare generala;Abordand o perspectiva descriptiv-comprehensiva, G. Ionescu considera psihoterapiao forma de tratament psihologic structurata in tehnici si metode, aplicata in mod deliberat, in grup sau individualizat, de catre un terapeut specializat:omului sanatos aflat in dificultate, caruia ii confera confort moral si o mai buna sanatate si pe care il ajuta spre o mai buna integrare;celui cu dificultati de relationare;celui suferind somatic, pe care il conduce spre alinare;celui alienat, caruia ii dezvolta capacitatea de orientare in viata si de resocializare(G. Ionescu, 1990, p. 24).Definitia este foarte utila deoarece primele doua categorii careia ii este adresat sprijinul psihologic sunt categoriile pentru care este indicataconsilierea psihologica.Desi diferenta pare minima, consilierii, de cele maimulteori, asista persoane in gasirea unor solutii la problemele pe care le are subiectul sau in controlul unor situatii de criza (moartea unei persoane apropiate, faliment in afaceri, infidelitate, probleme de comunicare etc).In fata persoanei care solicita ajutor, insa, tehnicile si metodele de interventie utilizate se inscriu pe un continuum in care, practic, este greu sa diferentiezi intre psihoterapie si consiliere.O caracteristica importanta a consilierii este preocupareapentrupreventiaproblemelor.Strategia de preventie consta in identificarea situatiilor si grupurilor de risc si in actiunea asupra lor inainte ca acestea sa aiba un impact negativ si sa declansezecrizepersonale sau de grup.Consilierea este o tehnica de informare si evaluare, un mijloc de a modifica comportamentul, o experienta decomunicare, o cautare in comun a sensului in viata omului(R.W.Strowing).Aspectul esential alconsilieriieste confidentialitatea si increderea reciproca.Pe de alta parte, dihotomia consiliere-psihoterapie, se sustine. Consilierea este centrata pe ceea ce apartine prezentului, acum si aici, in timp ce psihoterapia privesteprezentul ca expresie a unei istorii care se repeta intr-un contextmereu schimbat(I.Dafinoiuin lucrareaElemente de psihoterapie integrativa(2000), p. 20).Dacaterapiaeste un proces detratarea deficientelor siimplica anamneza, diagnoza si prognoza,consiliere psihologica este un proces focalizat pe autocunoastere si autoevaluare obiectiva, cumulativ cu aspecte mentionate in cadrulconsilierii educationalesi a celei privindcarierea.CONSILIEREATERAPIA

Este orientata spre clienti. Utilizeaza ipoteze socio-culturale,coroboratcuceledinsferastiintelor educatiei.Esteasociatacuprocesuldeinvatare. Este centrata pe comportamentulnormal sau pe disfunctii cu uncaracter pasager, deficiente care ingeneralaufostgeneratededegradarea mediului educogen.Este centrata pe pacienti. Utilizeaza ipoteze strict medicale.Esteasociatacuprocesulde vindecare.Este centrata pe cazurile in care granita normalitatii a fost depasita, pe perturbari majore la nivelul personalitatii pacientului.

7.Ce este consilierea educationala? Definitie si prezentare generala;Consilierea educationalapoate fi definita ca orelatie interumana de asistenta si suport dintre persoanaspecializata in psihologia si consilierea educationala (profesorul-consilier) si grupul de elevi, in scopul dezvoltarii personale sipreventiei situatiilor de criza.Consiliere educationalaeste activitatea prin intermediul careia elevii, parintii sicadrele didactice devin constiente de factorii declansatori ai diferitelor fenomenenegative(Exemple de astfel de fenomene: delincventa juvenila, abandonul scolar temporar sau definitiv, inadaptarela cerintele scolii, manifestarea agresivitatii etc.), cumulativ cu identificarea variantelor actionale deprevenire/ameliorare/eliminare a acestora.Diferenteintreconsiliereaeducationalasi consiliereapsihologica(A. Baban. 2001. p. 20, extras):CONSILIERE EDUCATIONALACONSILIERE PSIHOLOGICA

CINE?Profesorul abilitat pentru activitatile de consiliere si orientarePsihologul scolar

UNDE?In cadrul orelor de consiliere si orientare si dirigentieIn cabinetul de consiliere

GRUP TINTAClasa de elevi, parintiPersoana (elev, parinte, profesor)

OBIECTIVEDezvoltare personalaPromovarea sanatatii si starii de binePreventieDezvoltare personalaPromovarea sanatatii si stariide binePreventieRemediere

TEMATICACunoastere si imagine de sineDezvoltarea unor abilitati decomunicare si management al conflictelorDezvoltarea abilitatilorsociale-asertivitateDezvoltarea abilitatilor deprevenire a consumului de alcool, tutun, droguriDezvoltarea uneipsihosexualitati sanatoasePrevenire HIV. SIDA, sarcininedoriteDezvoltarea abilitatilor deprevenire a anxietatii.depresiei, agresivitatii, suicidConsiliere vocationalaControlul stresuluiResponsabilitate socialaRezolvare de problemeDecizii responsabileTehnici de invatare eficientaManagementul timpuluiDezvoltarea creativitatiiInformarea privind resurselede consiliere-cabinete scolare, cabinete de consiliere privind cariera, organizatii non-guvernamentale,s.a.,m.d.Evaluare psihologicaConsiliere in probleme:emotionale (anxietate, depresie),comportamentale (agresivitate,hiperactivitate), deinvatare (esec scolar,abandon scolar)Terapie individuala si de grupInterventie in situatii decriza (divort, boala,decesul parintelui)Consiliere vocationalaInformarea si formareaprofesorilor si parintilorpe teme de psihologieeducationala sipromovarea sanatatiiMateriale informativepentru mass-mediaCercetare in domeniulconsilierii etc.s.a.,m.d.

Nu exista o delimitare stricta intre consilierea psihologica si consilierea educationala.Obiectiv central al consilierii scolare:crearea premiselor necesare realizarii unui mediu educogen,prin intermediul actiunii convergente a tuturor agentilor educationali implicati inprocesul educativ.Trasaturile definitoriialeconsilierii educationalesunt urmatoarele(P.M.Sanborn):este un proces de dezvoltare:prin activitatea deconsiliere se initiaza un program care are ca finalitatedezvoltarea personala, profesionala si sociala a persoanei;are un rol proactiv: ofera solutii, construieste proiecte de dezvoltare personala sau socio-profesionala;implica responsabilitatea consilierului,oferind solutii caresa conduca la optimizarea relatiei elev-scoala.8.Prezentati cele patru definiri ale anormalitatiiCe intelegem prin comportamentanormal'? Care sunt criteriile de diferentiere de comportamentul normal'? In privinta anormalitatii nu exista un consens, dar majoritatea incercarilor de a descrie anormalitatea sunt fundamentate pe una saumai multe dintre urmatoarele definitii.DEVIEREA DE LA NORMELE STATISTICE.Cuvantulanormalinseamna in primul rand alaturi de norma'.O definitie a anormalitatii are la bazafrecventa statistica: comportamentul anormal nu are frecventa statistica sau este deviat de la norma. Dar, potrivit acestei definitii, persoana care este extrem de inteligenta sau extrem defericita va fi clasificata ca anormala. Prinurmare, la definirea comportamentuluianormal, trebuie sa luam in considerareceva mai mult decat frecventa statistica.DEVIEREA DE LA NORMELE SOCIALE. Fiecare societate are anumite standarde, sau norme, pentru un comportamentacceptabil;comportamentulcare deviazapronuntat de la aceste norme este considerat anormal. Comportamentul care este considerat normal de catre o societate, poate fi considerat anormal de catre alta. De exemplu, membrii unor triburi africane nu considera ca este neobisnuit sa auzi voci cand de fapt nimeni nu vorbeste sau sa vezi ceva cand nu exista nimic acolo, dar asemenea comportamente sunt considerate anormale de catre majoritatea societatilor. O alta problema este aceea a modificarii in timp a conceptului de anormalitate in cadrul aceleiasi societati. Acum 30 de ani, majoritatea americanilor considerau ca fumatul marijuanei sau aparitia aproape gol pe plaja sunt comportamente anormale. Astazi, aceste comportamente tind sa fie vazute mai degraba ca niste componente ale stilului de viata decat semnele unei anormalitati. Orice definitie a anormalitatii trebuie sa fie ceva mai complexa decat nivelul de intelegere sociala.COMPORTAMENTULINADAPTAT. In locul definirii comportamentului anormal in termenii deviantei de la normele statistice sau societale, numerosi oameni de stiinta din domeniul social cred ca cel mai important criteriu este modul in care comportamentul afecteaza bunastarea individului sau a grupului social. In conformitate cu acest criteriu, comportamentul este anormal daca el esteinadaptat, daca el are efecte adverse asupra individului sau asupra societatii. Unele tipuri de comportament deviant interfereaza cu bunastarea individului (un barbat poate sa aiba o teama atat de puternica de multime, incat sa nu poata merge cu autobuzul la munca; un alcoolic care consuma cantitati mari de bautura nu poate sa-si pastreze locul de munca; o femeie care incearca sa se sinucida). Alte forme de comportament deviant sunt nocive societatii (un adolescent care are explozii' violente de agresivitate; un individ paranoic care pune la cale asasinarea unei figuri publice). Daca utilizam criteriul inadaptarii, toate aceste comportamente vor fi considerate anormale.DISCONFORTUL PERSONAL. Celde-al patrulea criteriu postuleaza anormalitatea in termenii trairii subiective a unor suferintepersonale.Majoritateaindivizilor diagnosticati cu o tulburare mentala se simt mizerabil. Ei sunt anxiosi, deprimati sau agitati, iar multi sufera de insomnie, apatie sau de numeroase dureri. Uneori, disconfortul personal poate fi singurul simptom de anormalitate; comportamentul individului pare normal unui observator obisnuit.Nici una dintre aceste definitii nu asigura o descriere completa, satisfacatoare a comportamentului anormal. In majoritatea cazurilor, toate cele patru criterii - frecventa statistica, deviatia sociala, comportamentul inadaptat si disconfortul personal - sunt luate in considerare la diagnosticarea anormalitatii.9.Trasaturile persoanei normale.Prezentare generala;Normalitatea este chiar mai dificil de definit decat anormalitatea, dar majoritateapsihologilorsuntdeacordca urmatoarele calitati indicabunastarea emotionala.Aceste caracteristici nu fac distinctii precise intre sanatatea mentala si afectiunea mentala; mai degraba ele reprezinta trasaturi pe care le poseda persoana normala intr-o masura mai mare decat individul care este diagnosticat ca anormal.1.Perceptia eficienta a realitatii.2.Cunoasterea de sine.3.Abilitatea de a exercita un control voluntar asupra comportamentului4.Aprecierea de sine si acceptarea.5.Abilitatea de a avea relatii afective6.Productivitatea.10.Descrieti persoanele mature si imature din punct de vedere psihologic si social;I.Personalitati imature psihologic si social,caracterizate prin simplitatea structurilor psihice componente, prin lipsa corelatiei logice dintre ele, printr-o functionalitete neeficienta, situationala, imprevizibila, inegala, in sfarsit, prin capacitati adaptive extrem de scazute la situatiile comune si mai ales la cele noi;Sintetic, persoana imatura poate fi descrisa astfel:1.granite limitate ale Eului,neimplicate in diverseactivitati, neparticipante inmod autentic, nu doar fizic,ci si psihologic;2.centrate pe ele insele, inchise in ele insele, posesive, sufocante,exclusiviste (cred ca numaiele au trait o anumitaexperienta, doresc sa fieiubite, dar nu pot daruif iubirea);3.emotional zgomotoase, cuizbucniri de manie sipasiune, intampinafrustrarile cu aversiune, suntacuzatoare si autoacuzatoare;4.modifica realitatea pe care oreflecta pentru a o adapta tendintelor si fanteziilor lor;5.sunt afectate, pozeaza', cauta sa lase alte impresiiasupra fondului lor, contrarecelor pe care le detin;6.actioneaza fluctuant, ezitant,in functie de situatii,imprejurari.II.Personalitati mature psihologicsisocial,ce se disting printr-o mare complexitate structural-functionala, prin adaptarea lor supla si flexibila la cele mai diverse situatii, prin eficienta sporita. Ei sunt capabili, pe baza unei abilitati adecvate de testare a realitatii sa dea situatiilor semnificatia pe care o merita si sa aprecieze corect valoarea unui obiect ( cu sens extins de fiinta sau numai lucru). Aceasta apreciere corecta se adreseaza inclusiv propriilor aptitudini si propriilor limite. P. m. deseori sunt capabile sa-si amane satisfacerea unor pulsiuni pana in clipa in care acestea pot fi in diferite moduri agreate social satisfacute. Aceasta satisfacere se poate realizadirect sau simbolic. Personalitatile mature au de asemenea, o anumita detasare de situatie, care le permite sa priveasca obiectiv problema cu care se confrunta; o anumita forta a Eu-lui rezultata din confruntarea realista cu problemele si din succesul intreprinderilor sale. Nu e mai putin adevarat ca este prezenta si o anume doza de scepticism/retinere in a accepta ce este neobisnuit, dar aceasta trasatura nu afecteaza substantial perceptia pozitiva a vietii.11.Acceptarea neconditionata caatitudine fundamentala a consilierului:definire si argumentareRespecta-ma cand o merit cel mai putin, atunci am nevoie cel mai mult! pare sa spuna clientul consilierii.[1]Intr-adevar, in situatia de criza, este posibil ca clientul sa fie cu totul dezagreabil ca infatisare si atitudini,ca si conduita in general. Acceptarea este atitudinea care are la baza urmatoareleprincipii: fiinta umana-este valoroasa si pozitiva prin esenta sa,-are capacitatea sau potentialul de a face alegeri responsabile,-are dreptul sa ia decizii asupra vietii personale si de a-si asuma propria viata.Acceptarea este atitudinea de recunoastere a demnitatii si valorii personaleintrinseciale elevilor, cu punctele lor tari sau slabe, calitati sau defecte, atitudini pozitive sau negative, interese constructive sau sterile, ganduri, trairi sau comportamente.In procesul de consiliere sunt posibile o suma deeroricare submineaza Acceptarea neconditionata:1. Acceptarea trebuie sa fie realizata faraa critica, judeca, controla si mai ales fara a conditiona aprecierea-'Te voi aprecia, daca '.Acceptarea neconditionata este premisa fundamentala a procesului de dezvoltare personala si de optimizare a functionarii persoanei.Valorizarea elevilor nu trebuie sa fie conditionata de grupul social de apartenenta, de rasa, sex, religie, nivelul performantelor scolare, valori si atitudini personale, comportamente.2.O alta eroare este supralicitarea neconditionarii pana cand eaisi pierde valentele pozitive dovedind o reala dezorientare.Acceptarea neconditionata nu este echivalenta cu aprobarea oricarei atitudini sau a oricarui comportament, cu neutralitate sau ignorare, cu simpatie si toleranta. Acceptarea unei persoane nu presupune nici aprobarea nici dezaprobarea a ceea ce spune sau simte persoana.Este acceptarea modului in care persoana simte sau crede in mod diferit de ceilalti. Nu este indicata utilizarea evaluarilor de genul:'nu ar trebui sa simti asa', 'baietii nu trebuie sa planga', 'fetele nu se poarta niciodata asa'.Risculaprobarii sau dezaprobarii este caelevul isi percepe valoarea numai prin interpretarile si evaluarile pe care le face profesorulin situatia deaprobare sau dezaprobare a comportamentelor sale.3.Acceptarea nu inseamna sa ai o atitudine de neutralitate sau indiferenta fata de modul in care gandeste sau mai ales simte o persoana. Prin astfel de exprimari dam dovada depasivism, lipsa de implicare, fals interes, complezenta. De asemenea,'Nu este nici o problema', 'lasa, nu te mai necaji'sunt forme verbale de minimalizare sau ignorare a tensiunilor elevului. Aceasta atitudine are ca efect invalidarea moduluiin care fiecare persoana percepe diferit un eveniment sau p situatie. Acceptarea esteo atitudine pozitiva, de intelegere a persoanei si nu una neutra.4.Oalta interpretare eronata a acceptarii este simpatia. Simpatia este diferita de acceptare prin implicarea emotionala mai intensa din partea profesorului fata deun anumit elev.Simpatia poate conduce si la atitudini discriminative fata de ceilaltielevi.Ea este mai degraba consecinta sentimentelor pe care le simte profesorul-consilier fata de un elev{'Apreciez elevii care au valori personale pe care eu leapreciez')si mai putin focalizarea pe sentimentele elevilor.Simpatia exprima o atitudine de partinire.in consiliere conteaza mai putin perceptiile si sentimentele celui care consiliaza, cat sentimentele celor consiliati.5.Tolerantaeste o alta dificultate in dezvoltarea acceptarii neconditionateIn cazul acesta riscul consta in realitatea si dozarea tolerantei.A fi tolerant inseamna a accepta diferentele individuale.Toleranta nu trebuie sa semanifeste doar la nivel general si declarativ -'sunt tolerant fata de o persoana cu oalta apartenenta religioasa, dar nu o inteleg si nu o respect', 'sunt tolerant fata de bolnavii de SIDA, dar nu vreau sa am de a face cu ei', 'sunt tolerant fata de persoanele cu o alta orientare sexuala, dar eu cred totusi ca ei sunt niste oameni bolnavi'.Obstacole in dezvoltarea acceptarii neconditionate:lipsa informatiilordespre personalitatea copilului si adolescentului;probleme emotionale personaleale profesorului consilier;proiectarea propriilor valori, convingeri sau trairi asupra elevilor;prejudecatisau informatii eronate, incomplete despre un subiect;confuziadintre acceptare si aprobare, simpatie sau neutralitate;pierderea respectului fata de elevi;pierderea respectuluifata de sine;12.Empatia caatitudine fundamentala a consilierului:definire si argumentare;Empatia este abilitatea de a te transpune in locul unei alte persoane.Empatia nu este echivalenta cu identificarea cu o alta persoana,situatie in care se preia modul ei de gandire, de relationare atitudinala, emotionala si comportamentala.Empatia este atitudinea de a fi 'cu' (alaturi de) persoana si nu 'ca' persoana cealalta.Un indicator al empatiei este sentimentul elevului ca este inteles si acceptat.Empatia nu trebuie confundata cu mila sau compasiunea fata de o alta persoana in dificultate.Nimanui nu ii face placere sa fie compatimit, chiar daca sentimentul este sincer. Empatia inseamna 'a fi alaturi' de persoana, atitudine care faciliteaza exprimarea emotiilor, convingerilor, valorilor si imbunatateste comunicarea dintre profesor si elev.Sugestii pentru dezvoltarea calitatilor empatice(prin insusirea abilitatilor de comunicare verbala si non-verbala):utilizarea foarte rara aintrebarilor inchisecare impiedica comunicarea: ex. 'De ce ai facut ?';utilizareaintrebarilor deschisecare faciliteaza comunicarea: 'Ai putea sa-mi spui mai multe despre acel eveniment?';evitarea moralizariiinterlocutorul: 'Nu este bine ce ai facut';evitarea intreruperilor in timpul conversatiei: 'Parerea mea este ca';etichetareaesteobarieraindezvoltareauneirelatiiempatice, distorsioneaza intelegerea: 'Esti cam neserios/distrat/superficial.';evitarea feed-back-urilor negative: 'Rezultatul tau este nesatisfacator';utilizarea sugestiilor constructive: 'Data viitoare va fi mai bine daca vei face';evitareacriticii sarcastice: 'Esti ridicol.'.Modalitati de imbunatatireacomunicarii empatice:oferirea de raspunsuri scurte, clare si acurate;acordarea unui timp de gandireinainte de a da un raspuns;focalizarea pe mesajele transmise de elev;utilizarea unei tonalitati potrivite a vocii; un ton plictisit sau dimpotriva, prea intens, comunica mesajul ca este neimportant pentru tine sau iritant;evitarea in raspuns a cliseelor de genul 'Multora li se intampla sa aiba dificultatea asta.'; prin aceasta exprimare comunicam de fapt elevilor ca preocuparea lor pentru problema nu este atat de importanta;empatia nu este simpatie; intr-o relatie de simpatie ne place persoana si avem tendinta de a o favoriza, de a-i acorda o atentie sporita.13.Congruenta si colaborarea caatitudini fundamentale ale consilierului:Congruenta se refera la concordanta dintre comportamentul consilierului siconvingerile, emotiile si valorile sale personale.Cu alte cuvinte,congruenta defineste autenticitatea comportamentului persoanei.. Congruenta este generata de acordul dintre convingere, traireaemotionala si exprimarea verbala si nonverbala. Lipsa de autenticitate duce la pierderea relatiei de incredere cu elevii.Colaborarea este abilitatea consilierului de a implica persoana sau grupul de persoane (clasa de elevi) in deciziile de dezvoltare personala. Relatia este derespect si parteneriat.Rolul profesorului consilier este sa-1 ajute pe elev sa gaseasca cele mai relevante informatii pentru ca acesta sa poata lua decizii responsabile. Profesorul-consilier este un catalizator si facilitator al procesului de dezvoltare personala a copilului si adolescentului, abilitand astfel elevul sa gaseasca solutii proprii la problemele cu care se confrunta.14.Gandirea pozitivasi responsabilitatea caatitudini fundamentale ale consilierului:definire si argumentare;Omului trebuie inteles ca fiinta pozitiva care poate fi ajutata sa-si imbunatateasca aspectele sale mai putin dezvoltate.Activitatile de consiliere educationala trebuie sa fie focalizate pe dezvoltarea imaginii sirespectului de sine ale elevului, a responsabilitatii personale. Daca viziunea noastragenerala asupra lumii nu are nota pozitiva data de increderea in noi insine si in oameni, nu este indicat sa ne implicam in activitatile de consiliere.O atitudine de baza a consilierului este responsabilitatea ca efortpentru dezvoltare personala permanenta.Responsabilitatea se traduce prin respectarea principiilor fundamentale ale consilierii, prin prevenirea utilizarii gresite a cunostintelor si metodelor de consiliere, prin evitarea oricarei actiuni care interfereaza cu starea de bine a celor consiliati.15.Decalogul comunicarii: prezentare prin enumerare;Decalogul comunicarii1.Nu poti sa nu comunici2.A comunica presupune cunoastere de sine si stima de sine3.A comunica presupune constientizarea nevoilor celuilalt4.A comunica presupune a sti sa asculti5.A comunica presupune a intelege mesajele6.A comunica presupune a da feed-back-uri7.A comunica presupune a intelege procesualitatea unei relatii8.A comunica presupune a sti sa iti exprimi sentimentele9.A comunica presupune a accepta conflictele10.A comunica presupune asumarea rezolvarii conflictelor16.Conduite nepotrivite pentru comunicarea eficienta:enumerare siargumentareConduite nepotrivite pentru comunicarea eficienta:Tendinta de ajudeca,de a aproba sau de a nu fi de acord cu parerile interlocutorului. Convingerea unor persoane ca cei din jurul lor nu isi vor imbunatati comportamentul decat daca suntcriticati esteo bariera in calea unei comunicari eficiente. Comunicarea poate fi stanjenita de folosirea etichetelor de genul:'Esti un naiv ca ai facut.'. Aceste etichetari transforma tonul conversatiei intr-unui negativ, consecinta fiind blocarea comunicarii;Critica(evaluarea negativa a celeilalte persoane, a atitudinilor sau actiunilor sale): 'Tu esti de vina - esti singurulvinovat pentru dezastrul in carete afli.'Etichetarea(folosirea etichetelor in caracterizarea unei persoane): 'Ce prostie! Vorbesti ca o fata!'; 'Esti exact ca toti ceilalti. Toti sunteti niste insensibili.'Lauda evaluativa(a evalua in termeni generali o alta persoana, actiunile sau atitudinile ei): 'Intotdeauna ai fost o fata buna! Nu-i asa ca ma vei ajuta la examen? 'Oferirea de sfaturi(a oferi solutii la problemele celeilalte persoane): 'Daca asfiin locul tau, cu siguranta l-as refuza';'Asta-i foarte usor de rezolvat!in primul rand, .'Oferirea desolutiieste o alta modalitate de a bloca procesul comunicarii, fie direct, prin oferirea de sfaturi sau indirect, prin folosirea intrebarilor intr-un mod agresiv, autoritar sau cu o nota evaluativa;Folosirea excesivasau nepotrivita aintrebarilor(intrebarile inchise sunt de cele mai multe ori bariere in comunicare; se poate raspunde la ele printr-un singur cuvant): 'Cand s-a intamplat asta?';'Regreti cele intamplate?'A da ordine(aordona unei alte persoane sa faca ceea ce vrei tu sa faca): 'Fa-ti tema imediat!'; 'De ce? - Pentru ca am spus eu!'Amenintari(incercarea de a comanda actiunile celeilalte persoane prin amenintarea ei cu privire la consecintele negative care vor aparea): '0 vei face sau daca nu.; 'Inceteaza imediat, sau ' 'Daca nu faci ce spun cu, atunci'Moralizarea(a spune unei alte persoane cear trebuisa faca; 'A tine predici' unei alte persoane): 'Trebuie sa-ti ceri scuze de la el.' 'Ar trebui sa 'sau'ar fi cea mai mare greseala din partea ta sa';Abaterea(distragerea de la interesele celeilalte persoane): 'Nu te mai gandi la ce s-aintamplat. Hai sa vorbim despreceva mai placut.'Evitareaabordarii unor probleme importante. Cea mai frecventa metoda de a schimba cursul conversatiei de la preocuparile celeilalte persoane la propriile preocupari este folosirea tacticii devierii, abaterii -'mai bine sa vorbim despre';Argumentarea logica impusa(incercarea de a convinge cealalta persoana prin argumentare logica sau dovezi logice, fara a tine cont de factorii emotionali implicati): 'Uite cum stau lucrurile; dacanu ai fi cumparat X, ai fi pututmerge vara asta la mare.'17.Reguli de comunicare si interactiune: enumerareFiecare opinie trebuieascultataNimeninu este intreruptToateintrebarile consiliatului isi au rostul lorNimeninu este ridiculizatFiecare aredreptul sa nu participe activNimeninu este criticat si moralizatFiecare are dreptul sa fieascultatNimeninu este blamatNimeninu este obligatsa-si exprime punctul de vedereNimeni nu estejudecat si etichetatNimeninu monopolizeaza discutiaConsilierul,la randulsau,trebuie sa fie sensibilla formele sale de comunicare si sa le evite pe cele ineficiente .18.Atitudini verbale si non-verbale neadecvate in consiliere: enumerareVERBALEA te erija in singurul detinator al adevaruluiA fi acuzatorA compatimiA utiliza intrebarea DE CE?A divaga de la subiectA fi sarcasticA fi ironicA avea o atitudine autoritara,de superioritateNON-VERBALEA nu privi interlocutorul in ochiA zambi sarcastic sau batjocoritorA te incruntaA casca in fata elevilor, clientilorA folosi un ton ridicatA vorbi prea repede sau prea incetA te uita frecvent la ceasA te uita pe geam, pe peretiA gesticula exagerat19.Prevenirea reactiilor defensive in comunicare: tipuri de mesaje;2. Prevenirea reactiilor defensive in comunicareMesajele care provoacareactii defensive sunt in general cele care ataca persoana. Tipuri de mesaje care previn declansarea reactiilor defensive; modalitatile de prevenire a acestora:Descriere in loc de Evaluare-cel mai frecvent mod de a provoca o reactie defensiva estecomunicarea evaluativa.'Cand nu imi dai posibilitatea sa spun ce cred (descrierea comportamentului) devin nervos si frustrat! (emotia si consecinta)'.Orientare spre problema in loc de Control-comunicarea orientata spre problema ajuta interlocutorul sa identifice alternativele problemei sale.Spontaneitate in loc de Manipulare- Comunicare este exprimarea spontana a opiniilor personale, fara a incerca sa-ti impui punctul de vedere.Empatie in loc de Neutralitate-Comunicarea empaticapresupune atentia la efectele comunicarii asupra interlocutorului. Limbajul non-verbal este esential in comunicarea empatica.Egalitate in loc de Superioritate- persoanele cu competente intelectuale si sociale dezvoltate comunica mai eficient intr-o forma de egalitate si acceptare.20.Sugestii de imbunatatire a exprimarii emotionale:tipuri si scurte exemple;1.Exprimarea emotiei printr-unlimbaj adecvat:printr-un cuvant:'Sunt suparat/bucuros/curios/incantat';prindescrierea a ceea ce s-a intamplat cu tine.'imi tremura vocea cand vorbesc cu el', 'Ma simt ca si cum as fi centrul universului';prindescrierea a ceea ce-ti doresti sa faci:'Simt ca-mi vine sa o iau la fuga'.2.Exprima clar ceea ce simtisumarizeaza printr-un cuvantceea ce simti: bucuros, confuz, resemnat, ranit;evita evaluarea emotiei: 'ma simtputinnelinistit';evita exprimarea emotiei intr-un mod codat:in loc de 'ma simt singur' ai putea spune: 'm-as bucura daca ne-am intalni sa petrecem mai mult timp impreuna';exprima mai frecventemotii fata de un comportament specific.3.Accepta responsabilitatea pentru ceea ce simti:in loc de 'M-ai suparat'poti spune 'Sunt suparat' sau in loc de 'M-ai ranit' poti spune 'Ma simt ranit cand faci acest lucru'.Asumarea responsabilitatii a ceea ce simt si exprim este o forma de validare personala.21.Prezentati SISTEMUL FAMILIAL AGRESIV RELATIONAL descriind trasaturile elevilor care provin din acest tip de familie si consecintele comportamentale care decurg din aceasta provenienta;Suntfamilii in care se promoveaza comportamente abuzive, agresive, corectare prin pedepse fizice, psihice sau respingere si izolare (granite difuze si rigide):

(fig.1 Schema sistemului familial agresiv relational)Ierarhizarea relatiilor intrafamiliale se face in functie de putere. Adolescentul este propulsat in afara disputei puterii, fiind in fapt neglijat, nevoile lui ramanand nesatisfacute. Datorita tensiunii puternice create de relatia conflictuala pe care o traieste alaturi de parintii lui, adolescentul ramanesuspendatin realitate.Elevii care provin din aceste familii traiesc sentimente de insatisfactie a nevoilor de securitate, nu se simt ocrotiti, acceptati, respectati, nu sunt capabili sa-si exprime sentimentele si nici sa le impartaseasca, nu pot rezona emotional, nu isi dezvolta capacitati empatice.Consecinteleacestei insatisfactii contureaza un profil dezadaptativ:- sentiment de abandon pe care tanarul/tanara il traieste in relatie cu toate persoanele;- are convingerea ca toti ceilalti il vor rani;- la adolescent complexul de inferioritate este puternic; traieste sentimentul de rusine si culpabilizare, este nesigur pe el si devine hirpersensibil atunci cand este criticat;-este convins ca nu face parte din nici un grup si ca este diferit de ceilalti.23.Prezentati SISTEMUL FAMILIAL CRITICIST/PROTECTOR descriind trasaturile elevilor care provin din acest tip de familie si consecintele comportamentale care decurg din aceasta provenienta;-SISTEMUL FAMILIAL CRITICIST/PROTECTOR-SISTEMUL FAMILIAL CRITICIST/PROTECTORSuntfamilii in care se promoveaza comportamente critice excesiv sau protectore excesiv (granite difuze):

(fig. 2 Schema sistemului familial criticist/protector)Adolescentul joaca un rol cel putin bizar, in sensul ca el este acela care preia nemultumirea conjugala a parintilor sai. Apar uneori, tulburari de crestere mai cu seama in debutul pubertatii. Manifesta dependenta afectiva in relatiile cu ceilalti datorita incapacitatii lui de a-si asuma orice tip de responsabilitate. Teama de a nu gresi este prezenta in toate actiunile lui.Elevii care provin din aceste familii au imagine de sine scazuta, neincredere in propriile performante pe care le realizeaza in afara spatiului familial.Consecinte:- adolescentul se simte incompetent in fata responsabilitatilor de orice tip;- prezinta anxietate crescuta fata de accidente, boala;- dependenta emotionala si relationala care ii confera imaturitate afectiva;- adolescentul traieste esecul; in ceea ce priveste performantele scolare, sportive, profesionale se considera prost, ignorant si necorespunzator in comparatie cu ceilalti.-24.PrezentatiSISTEMUL FAMILIAL PERMISIVdescriind trasaturile elevilor care provin din acest tip de familie si consecintele comportamentale care decurg din aceasta provenienta;Sunt familii permisive excesiv, fara reguli de convietuire clare, indulgenta, valorizare nejustificata a adolescentului (granite difuze la nivelul perceptiei mesajului comunicat):

(fig.3 Schema sistemului familial permisiv)Parintii sunt ei insisi imaturi din punct de vedere emotional sau este copil unic, nascut dupa varsta de 30-32 de ani, nascut cu complicatii, etc. Adolescentul este un dictator prin excelenta, puterea in acest caz revenindu-i neconditionat. Riscul cel mai mare la acesti copii il constituie imposibilitatea de a creste in plan personal, emotional.Tendinte spre grandoare sunt evidente in cazul acestor tineri, iar relatiile cu ceilalti (cei de varsta lor, in speta) sunt de cele mai multe ori ireale; ei considera ca pot face tot ceea ce doresc fara sa tina cont de nevoile sau de asteptarile celorlalti, promovand relatii interpersonale dificile, comportamentul lor fiind provocator, cu dorinta de a obtine controlul asupra celorlalti.Consecinteleindulgentei parintilor definesc adolescentul rasfatat cu trasaturi asemanatoare adolescentilor care provin din familiile unde exista agresivitate:- foarte competitiv, nu poate fi empatic in relatiile cu ceilalti;- nu accepta si nu respecta reguli in cadrul interactiunilor sociale,;- nedisciplinat, refuza sa se controleze, rezistenta scazuta la frustrare, reactii emotionale impulsive;- evita disconfortul, nu-si asuma responsabilitati, are doar asteptari de la ceilalti.Tulburari de comportament la adolescenti datorate relatiilor dezadaptativeRelatiile care se promoveaza in interiorul oricarei familii nu sunt intotdeaunabenefice pentru dezvoltarea in conditii optime a adolescentilor; dintotdeauna au existat razboaie intre generatii si vor exista ideea de baza este aceea ca membrii familiei sa invete sa negocieze si nu sa lupte pentru castigarea puterii in relatiile cu ceilalti.-25.Raspundeti in scris in ce consta Stabilirea de reguli ca strategie preventiva in managementul clasei;Comunicarea clara a regulilor comportamentului social siacademic la inceputul anului scolar este esentiala pentru un management eficient alclasei. O parte din reguli pot fi adaptari ale regulilor scolii, in timp ce altele pot fi stabilite impreuna cu elevii, reflectand situatia specifica a clasei. In acest caz acceptarea si complianta copiilor la regula creste.Regula este respectata daca exista acceptarea si presiunea grupului pentru respectarea ei.Criterii de stabilire a regulilor in clasa:Sa fie stabilite la inceputul anului scolar;Sa fie discutate si explicate elevilor;Sa fie formulate pozitiv, specificand comportamentul asteptat;Safie precizate simplu;Lista de reguli sa fie scurta (5-6 reguli, pentru a nu fi uitate);Sa fie stabilite impreuna cu elevii;Sa fie afisate intr-un loc vizibil pentru ca elevi sa si le reaminteasca;Sa fie precizate toate consecintele nerespectarii unei reguli;Sa fie precizate recompensele respectarii regulilor;Regulile sa fie aplicate consecvent, fara a se face exceptii de laaplicarea lor;Regulile sa fie relativ flexibile (situatiile sunt diferite si varstelecopiilor sunt diferite);Aplicarea consecintelor sa se faca fara ca elevul sa fie blamat - doarcomportamentul sau este discutat;Exemplu:Comportament asteptatRegulaConsecinta pentru elevii care nu respecta regula

Sa nu se bata intre eieiRezolvam conflictele in mod corespunzator10 minute time-out

Sa nu se alerge prin clasalasaIn clasa se circula incet si ordonat.5 minute de curatenie in clasa la sfarsitul zilei

Alaturi de aceste reguli de conduita este util sa fie precizate si responsabilitatile si drepturile profesorului, iar elevii sa le cunoasca.1.26.Intaririlecomportamentale, componente ale programelor de modificare comportamentala: tipuri si reguli de aplicare a lor;Intaririlereprezinta orice stimul care determina cresterea frecventei de aparitie a unui comportament dezirabil.Intarirea unui comportament reprezinta o situatie de invatare in care copilul invata ca exista o relatie intre comportament si consecintele lui.Tipuri de intariri:obiectuale -hrana, jucarii, bani ;simbolice-obiectecusemnificatie(bulina rosie, jetoanecolorate,feteluminoase, stelute, bani falsi') care se pot preschimba in alte obiecte sauactivitati cu valoare recompensativa;activitati- timpde joaca,dans,timp pentru cinema,timpliber,cititulimpreuna, a fi primul in rand;sociale- lauda, incurajarea, aprecierea, zambetul, aplauze, a te arata interesat, a te arata surprins.Consecintele naturale ale comportamentului pot avea rol de intarire. Spre exemplu, obtinerea unei note bune in urma efortului depus pentru invatare (o consecinta naturala), determina cresterea frecventei de manifestare acomportamentului de invatareReguli de aplicare a intaririlor pozitive:sa fie aplicate imediat dupa producerea comportamentului asteptat;sa fie precizat motivul pentru care primeste intarirea;sa fie aplicata constant in formarea unui comportament nou;sa fie aplicata intermitent in intarirea unui comportament deja dobandit. Daca pentru invatare intarirea trebuie sa apara imediat dupa comportament,pentruconsolidareintarireatrebuieamanata.Amanareadetermina persistenta in sarcina.intaririle sa fie specifice fiecarui elev, personalizate;intaririle artificiale se inlocuiesc treptat cu cele naturale, la inceput prin asocierea intaririi naturale cu cele artificiale, iar apoi prin retragerea intaririi artificiale;cu cat survine mai repede intarirea cu atat invatarea este mai rapida.27.Cauzele ineficientei pedepselor corporale: enumerareCauzele ineficientei pedepselor corporale:- pedeapsa corporala ataca persoana si nu comportamentul;- pedeapsa corporala nu determina identificarea cauzelor comportamentului;- pedeapsa corporala scade stima de sine a elevilor, crescand frecventacomportamentelor disruptive;- pedeapsa corporala poate duce la vatamari fizice;- pedeapsa corporala transmite mesajul subiacent ca cea mai buna metoda derezolvare a problemelor este forta fizica;- pedeapsa corporala stabileste o bariera intre profesor si elev;- pedeapsa corporala are consecinte emotionale asupra copilului ca frica,iritabilitatea, izolarea;- pedeapsa corporala produce agresivitate si probleme comportamentale -chiulul de la scoala, minciuna;- utilizarea pedepselor corporale asupra copiilor are ca efect invatareaacestui comportament si replicarea sa ca metoda de rezolvare a situatiilorproblema - ex. daca un copil este batut va utiliza aceeasi metoda cu prietenii lui.28.Prezentati Starile Eu-lui de Parinte, Adult si Copil;Bernedescrie structurarea personalitatii ca fiind constituita dintrei Stari ale Eu-lui:Eul de ParinteEul de AdultEul de CopilSe poate asocia mai mult sau mai putin exact,starea Eu-lui de Parinte cunivelul comportamental,starea Eu-lui de Adult cunivelul cognitiv,starea Eu-lui de Copil cunivelul afectiv.Eulde Parintecuprinde cerintele, valorile, normele,opiniile, judecatile pe care o persoana le-ainteriorizat. Poate fi definit sintetic prin cuvantultrebuie.O persoana cu un Eu deParinte dominant(Parinte Normativ, Critic)incearca sa se impuna in permanenta in fata celorlalti, sa domine, sa condamne, sa judece sau sa ii devalorizeze pe ceilalti:Asa trebuie sa faci, asa trebuie sa te comporti!, Asa este binesauAsa nu este bine, Este vina ta !, Nu esti capabil saetc.Alteori, Eul de Parinte se manifesta preponderent prin comportamente de protectie, de incurajare si de ajutor(Parinte Binevoitor, Grijuliu):Nu este grav, se intampla oricui!,Bravo !Ai gasit o solutie excelenta !, Nu-fi fie teama, rezolv eu problema !, Pot sa te ajut cu ceva ?.Un mare pericol rezida in subdimensionarea Eului de Parinte ceea ce poate sa conduca la comportamente dezadaptative prin ignorarea si incalcarea oricarei reguli si norme.EuldeAdultcaracterizeaza comportamentul realist,logic si rational; este cel care pune intrebari, si interogareasupra lumii, compara, evalueaza, analizeaza, invata,reflecteaza, intelege, comunica, ia decizii, rezolvaprobleme, negociaza.Poate fi definit sintetic princuvintele:cine, cand, cum, ce ?Eul de Adult(Calculatorul)permite realizarea unui echilibru intre dorinte, placeri (Eul de Copil) si norme si valori (Eul de Parinte), faciliteaza eficienta si reusita in atingerea scopurilor propuse. In anumite situatii insa, persoana care cu un Eu de Adult bine conturat - isi asculta Eul de Parinte siisi reprima Eul de Copil- devine o persoana exagerat de rationala, calculata, pragmatica; fantezia, spontaneitatea si placerea micilor bucurii ale vietii nu ii sunt caracteristice (inteligenta rece).EuldeCopilinsumeaza emotiile, satisfactiile,placerile si neplacerile, regretele, anxietatile sitemerile, mania si furia. Este starea prin care seexprima spontan, liber trebuintele si dorintelenoastre, emotiile, sentimentele si creativitatea.Doresc, imi placesunt cuvinte care definescCopilul Liber.El reprezinta totodata si resursa de creativitate, intuitie, spontaneitate. El este cel care sebucura, se intristeaza, rade, plange, respinge, are fantezii, are preferinte, are nelinisti.29.Etapele procesului de consiliere in Analiza Tranzactionala. Enumerare;Clientul prezinta anumite probleme - de relationare, de comunicare, de adaptare, de integrare etc. - drept pentru care se prezinta la consilier.Analiza situatiilor care au determinat aparitia problemei clientului.Definirea obiectivului de schimbare dorit de catre client.Intocmirea unui contract scris in care se specifica obiectivele (asteptarile) clientului.Consilierea propriu-zisa in functie de obiectivele clientului si egograma acestuia realizata prin inventarierea Starilor Eu-lui: Parinte Normativ, Parinte Binevoitor, Adult, Copil Adaptat, Copil Liber.Incheierea procesului de consiliere in momentul in care clientul a indeplinit scopurile si obiectivele prevazute in contractul terapeutic.30.Prezentatiresponsabilitatile consilieruluiin consilierea bazata pe Analiza Tranzactionala;a. sa conduca si sa dirijeze procesul de consiliereinvederea realizarii obiectivelor clientului ,b.sa evite jucarea rolurilordevictima, salvatorsaupersecutor;c.sa participe activ,impreuna cu clientul, la analizatranzactionala, analiza jocurilor psihologice si analiza scenariilorde viata,d.sa ajute clientul la invatarea conceptelor A.T.pentru ale putea folosi in evaluarea propriului comportament,e.sa tina la curent clientulcu directia si rezultateleconsilierii,f.sa asiste clientul la realizarea contractului cu el insusi,rolulconsilierului fiind cei de martor sau facilitator,g.sa considereobiectivele clientului mai importantedecat cele proprii.31.Prezentatiresponsabilitatile clientuluiin consilierea bazata pe Analiza Tranzactionala;a.sa stabileasca, prin contract, ceea ce vrea sa schimbe;b.sa identificepotentele interioarece ar putea fiantrenate in obtinerea schimbarii;c.sa-si asume responsabilitateapentru propriile deciziisiactiuni sisa indeplineasca sarciniledate de consilier;d.sa contribuie la stabilirea unei relatii terapeutice desiguranta si incredere;e.sa considereconsilieruldrept aliat alschimbarii si numagician;32.Enumerati principiile care stau la baza programarii neuro-lingvistice (NLP);Programarea neuro lingvistica (NLP) se defineste in functie de trei elemente cheie:1.Programare- relationata cu (schimbarea) paternurilor comportamentale2.Neuro-in relatie cu functionarea sistemului neurofiziologic3.Lingvistica-relationata cu limbajulIntemeietorii NLP-uluisunt RichardBandler siJohn Grinderin anul1976.NLP a derivat din studierea unor personalitati, oameni de succes din diverse domenii, care au obtinut rezultate remarcabile in cariera si viata personala.Promotorii NLP ca viziune sistemica in perioada anilor'80au fostRobertDilts siTodd Epstein.Cateva din principiile care stau la baza NLP-ului sunt:1.Experienta noastra deriva din informatiile percepute cu ajutorul simturilor (vizual, auditiv, kinestezic, gustativ, olfactiv-VAKOG) si ne influenteaza procesarea informatiei percepute (retinere, manipulare, reactualizare).2.Avem abilitati de a invata din propria experienta.3.Cu totii avem anumite modele despre lumea inconjuratoare care (ne) determina comportamentul.4.Orice comportament are un scop.5.Toate resursele de care avem nevoie la un moment dat le putem extrage din propria experienta.6.In principal, daca cineva poate, toti pot, pentru ca exista posibilitatea de a transfera abilitati si capacitati de la o persoana la o alta persoana.7.Exista o solutie pentru fiecare problema.8.Nu exista esec, ci doar feedback. Daca ceea ce facem nu este eficient, trebuie incercat ceva diferit.9.Harta nu este teritoriul.33.Prezentati tehnologiaprogramarii neuro-lingvistice (NLP);NLP este un model pentru atingerea excelentei. Acest proces presupune bineinteles actiuni de schimbare la diferite nivele in cadrul persoanei. Acest proces de schimbare, in modul cel mai simplu, se poate rezuma astfel:1.aflarea starii (mentale) prezente a persoanei,2.regasirea si implementarea resurselor potrivite pentru a3.atinge starea (mentala) dorita.

Tehnologia NLPToate tehnicile NLP sunt astfel organizate incat sa defineasca si sa identifice starile curente si starile dorite ale diferitelor nivele, 'variabile', si apoi sa acceseze si sa implementeze acele resurse pentru a produce efectul dorit: schimbarea individului in sensul stariidezirabile,schimbarecetrebuiesafieeficientasiecologica.34. Care sunt scopurile interventiei de familie in consiliere?Consilierul intra in familie la nivelul relatiei si nu la nivelul unui individ particular, modifica modul cum relatiile sunt realizate .Interventiile in familie au scopurile de a:rupe modele de interactiune disfunctionale;clarifica secventele problematice ale comportamentuluisparge 'blocajele afective',initia restructurarea cognitivaimplementa noi modele tranzactionaleschimba prezenta problema prin schimbarea modelului care produce un comportament indezirabil.Consilierea familiala are ca obiectiv inlaturarea problemei prezente, actuale.Intrebarile pe care si le pune un consilier sunt:Ce schimbari structurale trebuie facute?Care modele trebuie sa fie modificate?35.Care sunt sarcinile (consilierului) in sesiunea de consiliere familiala?Sarcinileinsesiunea de consiliere:constau in redirectionarea interactiunilor dintre subsistemele familiale si familia in ansambluau trei functii : permite consilierului sa vada si sa modifice interactiunile relevante si permite familiei sa experimenteze noi patternuri de interactiune.Observareainteractiunilordintresesiuniesteextremdebenefica, bazandu-se pe asumptia urmatoare:'comportamentul din sesiunea de tratament este izomorf/ reflecta ce se intampla in casa. Sarcinile esuate au si ele cateva roluri:furnizeaza informati despre structura modeluluifurnizeaza ooportunitate imediata pentru consilier de a comenta asupra procesului;furnizeaza oportunitate pentru a modifica sistemul credintelor Sarcinile din sesiune sunt folosite in special cu familii caracterizate ca haotice sicu familiile care nu reusesc sa completeze sarcini exterioare sesiunii.Sarcini exterioare sesiunii:necesita interactiuni care au nevoie de timp, oportunitati sau situatii exterioare sesiunii de tratament pentru a fi realizate .(Acestea pot include sarcini de dificultate sau interactiuni pozitive vizionarea unorfilme).Sarcinileexterioaresesiuniipotfiscrise,caresuntmai specifice sau orale care suntmai generale . Consilierul trebuie sa ceara o sarcina care are o mare probabititate de a reusi.36.Functiile psihologului scolar.Prezentare generala;De planificare>va gasi informatiile relevante, va defini sarcinile, va planifica actiunileDe initiere a grupurilor>va prezenta obiectivele/planul/strategiaetc;va explica necesitatea acestora; va stabili, de comun acord, sarcinile; va fixa standardele ce trebuie atinse la nivel individual/de grupDe control > va mentine standardele fixate; va imprima viteza de lucru; va elimina actiunile inutile; va pastra/monitoriza elementele relevante; va stimula grupul/echipa in actul de luare a deciziilorDe 'sprijin'>va exprima respect fata de ceilalti, fata de interventiile lor; va actionapozitiv; va crea spiritul deechipa;vadepasimomentele de tensiune prin apelul la umor; va juca rolul de moderatorincazuldiscutiilor incontradictoriu surveniteintremembrii grupului/echipelor de lucru.De informare la zi >ofera/asteaptade laceilalti informatiilesolicitate/necesare;sintetizeaza (noteaza)sugestiilesiideile valoroaseDe evaluare >evalueaza posibilitatilede realizare a unei idei/a unui proiect;evalueaza consecintele solutiilorpropuse deceilalti; evalueaza si isi autoevalueaza performantele, inraport cu standardele anterior fixate;dezvolta abilitatile celorlaltidea-sianaliza/evalua propriileperformante.37.Obiectiveleconsilierii privind cariera. Definitie si prezentare;Consilierea privind cariera cuprinde o serie de activitati: identificarea aptitudinilor, evaluarea personalitatii, a motivatiei, a valorilor. In general consilierea are in vedere indrumarea unui individ spre o profesie sau o familie de profesii pentru care acesta dovedeste ca are inclinatii si aptitudini. Acest tip de interventie consta in asistareasubiectuluiinvedereaevaluariiefortului de depregatirenecesar, al alegerii celor maiadecvate forme si filiere de dezvoltare, al conceperii unui plan personal de formare profesionala.Obiectivele consilierii privind carierapot fi structurate pe trei componente:autocunoastere, dezvoltare vocationala, cunoastere si planificare a carierei. Aceste obiective au in vedere:a.autocunoasterea si descoperirea de catre elevi a propriilor interese, aspiratiisi a potentialului de care dispun pentru a-si defini propria identitate;b.dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, a autoacceptarii si a sentimentelor depretuire personala;c.formarea deprinderilor de a avea o atitudine pozitivacare se rasfrange asupra comportamentului;d.dezvoltarea aptitudinilor sociale si a abilitatilor inter-personale, decolaborare, a capacitatii de a comunica;e.dezvoltarea capacitatii de autodirijare si de rezolvare a problemelor proprii;f.formarea capacitatii de analiza a competentelor dobandite prin invatare, invederea orientarii spre o anumita cariera;g.formarea abilitatilor de luare a deciziei privind alegerea scolii, a profesiei siasumarea responsabilitatii fata de integrarea profesionala si sociala inconditiile oferite de piata muncii;h.invatarea unor tehnici de planificare a propriei cariere, de concepere simonitorizare a planului de actiune.38.Explicati in scris ce presupune Constructia identitatii vocationale;Identitatea reprezinta constiinta clara a individualitatii unei persoane, formata prin integrarea intr-un construct unic a perceptiei de sine si a perceptiei expectantelor celorlalti fata de propria persoana. Identitatea se formeaza progresiv', pe masura organizarii si structurarii informatiilor despre sine. Ea include, dupa E. lirikson(1980)aspecte legate de: caracteristicile innascute si dobandite ale personalitatii (cum ar fi temperament, introversiune, pasivitate), talentele si abilitatile personale (cunostinte si deprinderi), identificarea cu modelele (parinti, colegi sau alte figuri semnificative), modalitatile de interactiune, modalitatea de rezolvare a conflictelor, modalitatile de reglare a comportamentului, rolurile sociale, vocationale si de gender adoptate de individ la un moment dat.Identitatea este in permanentaconstructie si reconstructie.Ea se structureaza inca din copilaria mica, insa vorbim despre identitate in special incepand din perioada adolescentei, cand abilitatile cognitive si de interactiune sociala sunt suficient de maturepentru a putea permite reflectarea asupra propriei persoanesiadezvoltariiacesteia. Perioadaadolescentei,prin problemele decizionale pe care le pune elevilor - ce cursurisaurmeze, cu cinesa iasalaintalnire, daca sa meargala facultate,saconsume droguri,sa facasex,salucrezedupaterminarea orelor,saparticipe laadunarireligioase sau nu etc. -forteazareflectarea asupra proprieiidentitati(identificarea propriilor valori, interesesi abilitati,evaluareacapacitatiide a lua deciziisia facefatadiverselorsituatii) sicontribuie astfel la cristalizarea acesteia.Identitatea vocationalacombina aspecte legate de cunoasterea propriilorinterese, valori, abilitati si competente,pe de o parte, cu preferinta pentru un anumit tip de activitati, stiluri de interactiune si medii de munca, pe de alta parte. Ea apare la confluenta dintre experientele de invatare si de munca multiple ale adolescentului, devenind etalonul maturizarii sale (figura15.2.).Tocmai de aceea este utilizat de specialisti pentru a cunoaste nivelul de dezvoltare atins de adolescent.39.Prezentati cele trei principii de exercitare a profesiei de consilier scolar (psiholog);PRINCIPIUL I: RESPECTAREA DREPTURILOR SI DEMNITATII ORICAREIPERSOANE.Psihologii vor avea permanent in atentie faptul ca orice persoana are dreptul sa-i fie apreciata valoarea innascuta defiinta umanasi ca aceasta valoare nu este sporita sau diminuata de cultura, nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitati fizice sau intelectuale, varsta, statut socio-economic sau orice alta caracteristica personala, conditie sau statut.PRINCIPIUL II: RESPONSABILITATE PROFESIONALA SI SOCIALAPsihologii manifesta o maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui individ, familiei, grupului ori comunitatii fata de care isi exercita rolul de psihologi. Aceasta preocupare include atat pe cei direct cat si pe cei indirect implicati in activitatile lor, prioritate avand cei direct implicati.PRINCIPIUL III: INTEGRITATE PROFESIONALAPsihologii vor cauta sa manifeste cel mai inalt grad de integritate morala si profesionala in toate relatiile lor. Este de datoria psihologului sa prezinte onest pregatirea si calificarile sale oriunde se afla in relatii profesionale si de asemenea sa nu permita sau sa tolereze practicile incorecte si discriminatorii.Exista o suma de STANDARDE ETICE GENERALE care se cer a fi respectate si a caror forma concreta poate fi consultata pe site-ul Colegiului Psihologilor(www.copsi.ro).Acestea cuprind standarde de competenta, standarde cu privire la relatiile umane, standarde de confidentialitate, standarde de conduita colegiala, standarde de inregistrare, prelucrare si pastrare a datelor, standarde de onorarii si taxe, standarde pentru declaratii publice si reclama, standarde de evaluare si diagnoza,,standarde de cercetare stiintifica si valorificarea rezultatelor.