Pai de interpretare n analiza povestirilor1. Identificarea eroului povestiriiImplicaiile diagnostice ale analizei povestirilorCe inseamna aperceptie?-povestirile construite de subiect pleaca de la date perceptive (continutul real al plansei)-datele sunt interpretare de subiect in functie de subiectivitatea acestuia

Continutul planselor-se refer la situaii universal umane

-combinaii ntre sexe i vrste

-se refer la relaia cu sexul opus i la cea cu figurile parentale

-fiecare plansa activeaza o fantasma specifica, adica are un continut latentTestul de aperceptie tematicaT.A.T. SI DESENUL FAMILIEIMaterialul testului-T.A.T. contine 31 de planse dintre care una alba

-plansele se aplica diferentiat in functie de varsta si sexul subiectului

Aplicarea testului-2 sedinte la interval de o zi

-in prima sedinta se aplica 10 planse1. Recunoaterea unei stri depresiveun test proiectivofera informatii despre divesrse paliere ale personalitatiiH. Murray a elaborat o teorie proprie asupra motivatieitrebuinte manifeste-se manifesta deschis

-sunt usor de dedus din comportament

-de exemplu trebuinta de afectiunetrebuinte latente-se manifeste in mod indirect

-sunt discrete si greu de sesizat

-Spre exemplu, trebuina erotic tinde s se descarce printr-o serie de conduite simbolice, indirecte-povesind despre personajele si obiectele prezente in planse, subiectul povesteste de fapt despre sine-BM- baieti si barbati-GF-fete si femei-MF- barbati si femei-B-baietilor-G-fetelor-BG-baieti si fete-fara initiale-tuturor-analiza de continut-analiza formala-continutul propriu zis al povestirii

-personaje-actiuni-dorinte-sentimente-simboluri-vizeaza gradul de implicare a subiecctului

-comportamentul

-limbajul folosit

-desfasurarea discursului

-ineditul sau banalul povestirilor-eroul este protagonistul naratiunii

-are acelai sex i aproximativ aceeai vrst cu a subiectului

-Dorinele, temerile, preocuprile sau conflictele eroului sunt i ale subiectului,2. Identificarea dorinelor i aspiraiilor eroului-dorinte : de afiliere, de agresivitate, de reusita sociala, de iubire, de joc-unele pot fi concrete, altele mai complexe

releva imaginea complexitatii interioare-modul in care este caracterizat eroulsugereaza o fateta a imaginii de sine a individului3.Interactiunea dintre erau si mediu-interventii favorabile- de ajutor

-interventii nefavorabile- menite sa-l suprime

-tipul de relatie obiectuala a individului(persoane/obiecte investite negativ/pozitiv)

-relatia cu sexul opus

-relatia parentala

4. Sintetizarea concluziilor-se pune accent pe temele sau actiunile care apar mai frecvent

-se iau in calcul si deznodamintele-Se constat o inhibare a ideilor, lips de productivitate ideatic, srcie a imaginaiei

-Cu ct subiectul este mai deprimat, cu att povestirile TAT vor fi mai reci, mai srace n coninut i n idei

-Din punct de vedere comportamental, adesea un subiect depresiv poate ncepe s plng n faa unor imagini care-l ocheaz2. Recunoaterea unor tendine psihotice (schizofrenice)-Apar adesea coninuturi inacceptabile, ocante, cu o puternic tent sexual i/sau agresiv

- Apar, de asemenea, tema retragerii din lume, fantezii sau fantasme bizare

-Poate aprea o logic stupid, infantil sau bizar n explicarea comportamentului personajelor3. Recunoaterea labilitii afective (a hiperemotivitii).-Exist subieci care reacioneaz afectiv excesiv la stimulii planelor suspin, exclam, fac comentarii des, pun accentul pe emoiile personajelor, uneori plng.4. Recunoaterea tendinelor obsesiv-compulsive-subiecii au o dorin intens de a-i bloca afectele, de a se izola de ele

-n general, povestirile lor sunt pur descriptive

-Apare uneori tendina la intelectualizare excesiv, alteori incapacitatea de a se hotr ce scenariu s aleag pentru o anumit imagine5. Recunoaterea tendinelor agresive inhibate-Pentru a depista aceste tendine i ct de puternice sunt, se numr n protocol apariia elementelor agresive, sadice.

-Unii subieci care i inhib propria agresivitate o exprim prin elemente sadice sau morbide

-n povestirile n care agresivitatea este atribuit direct eroului, este mai probabil ca subiectul s se manifeste agresiv i n viaa real.6.Recunoaterea tendinelor paranoide-Se pot exprima prin teme ale suspiciunii, spionajului, pnd i atac din spate, prin critici moraliste ale personajelor sau printr-un comportament suspicios n situaia de testare.Continutul latent al planselorplansa 1

-reactia la autoritatea parinteasca

-ambitia sau nevoia de reusita

-pozitia depresiva vs. pozitia megalomanicaplansa 2-atitudinea sub. fata de mediul sau

-nivelul de aspiratie

-atitudinea fata de parintiplansa 3BM-situatii pe care subiectul le considera frustranteplansa 3GF-temele comune implica situatii de disperare si doliuplansa 4-dificultati maritale

-atitudinea despre femei si sexualitate(la barbati)

-adaptarea in cadru cuplului(la femei)plansa 5-atitudinea fata de mama/sotie(la barbati)

-atitudinea fata de sine sau rolul feminin(la femei)plansa 6BM-atitudinea fata de mama

-conflicte in cadrul acestei relatiiplansa 6GF-Atitudinea fata de barbati

-fata de rolul feminin

-fata de situatiile cu conotatie sexualaplansa 7 BM-atitudinea fata de tata

-preocuparile subiectuluiplansa 7GF-atitudinea fata demamasinefiicaplansa 8BM- putem primii informatiiambitieagresivitateculpabilitateplansa 8 GF-preocuparile subiectului

-imaginea de sineplansa 9BM-atitudine

-preocupari sociale

-amenintarea homosexuala a atingerii corporaleplansa 9 GF-atitudinea fata de o alta femeie

-atitudinea marcata sau nu de rivalitateplansa 10relatiamaritalatata-fiica