suport curs istoria farmaciei

Suport de curs pentru Istoria Farmaciei_2010 1/68

SUPORT DE CURSISTORIA FARMACIEI

Anul III semestrul I

• No iuni introductive; defini ie; scurt istoric• Elemente de vindecare în Orânduirea Comunei Primitive• Arta vindec rii în Lumea Antic :

• Mesopotamia• Egipt• India• China

• tiin ele medicale în Grecia Antic – Hipocrate i concep ia hipocratic• tiin ele medicale în Epoca Elenistic i Roma Antic• Arta vindec rii la geto-daci.• Dezvoltarea farmaciei în Evul Mediu: Bizan , Califatele Arabe.• Farmacia în rile Europei Apusene în Evul Mediu• Farmacia în Epoca Rena terii• Facult ile de Farmacie• Dezvoltarea farmaciei în Secolul Luminilor• Bibliografie


- No iuni introductive; defini ie; scurtistoric

- Elemente de vindecare înOrânduirea Comunei Primitive

tiin ele medicale înMesopotamia

FARMACOPEEA SUMERIAN

Plantele (sammu) folosite de sumerieni iasiro-babilonieni:

• palmierul, cedrul, salcia, pinul, fructe i frunze de dud,mesteac n.

• cassia, ofranul, mu tarul, ceapa, usturoi, foi de dafin,cimbru

• smochinul, migdalul i fructele lor, fructe de ienup r,ro cove, semin e de curmal

• trestia, helelea, obligean , ricin, ment , licviri ie,• cânepa indian folosit ca t mâie (sec. VII î.Hr.).• cenu a vegetal alcalin din Salicornia fructicosa (Brânca

lemnoas )

Plante toxice

“A nu se inspira vaporii din vasul în care se preparmacerate sau infuzii din:

• r cin de m tr gun ,• semin e de m selari ,• mandragor ,• iarb de cânep ,• capsule proaspete de mac.”


Drogurile din lumea animal erau produse de laanimale sau om:

• O bucat de east de om, oase de om, fecale umane• Limb de oarece, p r de câine, corn de cerb• Gr sime de arpe negru, lapte de la o vac alb• Excremente de gazel , piele de arpe, praf de

carapace de broasc estoas• testiculul unui câine negru sau al unui om orb sau

impotent• Câinele negru era sub protec ia zei ei vindec toare

Gula

• Droguri minerale: gipsul, sulful (pucioasa), alaunul, oxiziimetalici, pilitura de cupru, argila.

• Este de remarcat c se cuno tea procedeul ob inerii cenu iivegetale alcaline, probabil din Salicornia fructicosa (brâncalemnoas ), acesta intrând adesea în re ete.

• Excipien i: apa, berea, vinul de palmier, pulberi alcalinevegetale, pulberi argiloase, calcaroase, uleiuri care puteaufolosi i ca substan e active.

• Re etele con in numeroase ingrediente.• Formele medicamentoase sunt numeroase: solu ii, unguente,

macera ii, prafuri, supozitoare.• Sunt men ionate i fumiga ii sau cataplasme cu produse

organice fetide (fecale, urin , produse descompuse) probabilîn scopul izgonirii duhurilor rele din corpul bolnavului.


Re etele lui Ur-Lugal-Edinne,medicul din Laga :

• bolnavi de stomac: „într-un vas de m rimepotrivit , puse ap , la fiert i las dea înclocot – apoi adaug mai multe m suri defrunze de salcie, r in de mirrha, r cinde lemn dulce i cimbru”.

Re et pentru dureri de stomac:• ½ sila de smochine• ½ sila de suc de iarb de Kassu• Se amestec cu ulei, vin i ap – se ob ine o

suspensie fin – se adaug ekeli untcur at i 2 ekeli de miere se continuamestecarea, se adaug 10 ekeli de Kella(Ammi visnaga).

• Po iunea se administreaz pe stomacul gol,diminea a, înainte de r ritul constela ieicaprei.

• Piatr la rinichi – ceaiuri din frunze demesteac n, fructe de ienup r i r cin de lemndulce – în infuzie se adaug coaja de ou , salpetrui terebentin .

• Boli la pl mâni – comprese de f in de semin ede in, bine împachetate între dou buc i de pânzcurat i toat compresa muiat în infuzie defenicul, fierbinte.


• Unitatea de m sur pentru greut iera talantul, subdivizat în 60 mine, iaracestea în 60 ekeli, a c ruisubdiviziune 1/60 corespundea la0,27g.

• Talant (58,32 Kg) = 60 mine(927 g)= 60 ekeli (16,2 g)= 1/60ekeli = 0,27 g

• Sumerul i marile ora e-cet i (ast ziteritoriul Iranului i Irakului) au constituituna dintre primele i cele mai însemnatevetre etnoiatrice care au radiat tiin a ietnomedicina în toate direc iile, îndeosebi

tre vest.

• Unele plante sunt cu succes utilizate i azi:lemn dulce, semin e de in, cimbru, ienup r,mesteac n, scor oar , ghimber,mandragora, cânep indian .

TIIN ELE MEDICALE ÎNEGIPTUL ANTIC


Egiptenii credeau în mai mul i zei vindec tori ianume:

• Ra (Amon – Ra) creatorul lumii identificat cusoarele,

• Isis (zei a solar a medicinii, marea magician )(zei a grâului, ea patroneaz fecunditatea imaternitatea),

• Osiris (so ul lui Isis este zeul care învinge moartea,zeul reînvierii),

• Thot (zeul cunoa terii, el este "cel ce tie" modul încare bolnavul poate fi redat existen ei normale),

• Sekhet – zei a chirurgiei.• Imhotep – zeul medicinii.

• Papirusul Ebers (20m / 30 cm)este o adev rat enciclopediemedico-farmaceutic ,

• con inând peste 800 de re ete,constituind principala surs deinforma ie asupra medicinii ifarmaciei vechiului Egipt.

DROGURI:A. Regnul vegetal:• sedative, somnifere, stupefiante – mac, mandragor ,

m selari , cânep indian ;• antiflogistice – mu e elul, ment ;• aromate, stomahice – anason, chimion, absint,

coriandru, ceap , usturoi;• vermifuge – usturoi, rodie, b uturi cu miere i ulei;• dezinfectante sub form de fumiga ii cu smirn ,

terebint, t mâie.


B. Regnul animal:• lapte de vac i matern;• ou le;• ceara;• gr simile animale;• organele (ficat, testicule);• sângele;• miere.

C. Regnul mineral:1. elemente: sulf, mercur, aur, argint, cupru;2. s ruri: carbonat de sodiu numit "natron" (oaza Natron),

clorur de sodiu, sulfat de cupru, alaun, s ruri de amoniu,asfalt, c rbune, argil , (vindecarea inflama iilor icicatrizarea r nilor).

În re ete se preciza:• indica ia: tuse, arsuri, diurez , transpira ie,• eficien a: bun, foarte bun;• momentul administr rii: diminea a, seara,

frecven a în prima lun , în toate trei perioadeledin an.

Conjunctiva granuloas"trahomul“(Rickettsia) era tratat cu:

1. fiere de broasc estoas i extract de opiu2. amestec de galen (Pb S)– argil galben –

mânt de Nubia i natron (Na2 CO3).

• Hemeralopie - ficat de bou pus la foc mic detulpini de orz sau grâu – trebuie s fie p trunsbine de c tre fum.

• Blefarite: pomezi i colire cu calochint,mâie, diferite plante.

• Afec iuni respiratorii – tusea cu miere sauchimen cu miere sau smântân .


• Inhala ii: cu smirn , r in aromat , miez decurmale în p i egale

• În anghina pectoral i dureri de gât –cataplasme reci sau fierbin i cu argil verde pentru acalma durerile.

• În dureri de cap – fric iuni i unguente – fmedica ie intern .

• Afec iuni ginecologice:– iriga ii vaginale cu r in de terebint i elin ,– macerate în lapte sau cu s mân de cânep în miere de albine.

• Sterilitatea se trata astfel:– ”afumarea aparatului genital” cu excremente de hipopotam,– aplicarea de cataplasme cu sânge de opârl , carne putrezit , din i

de porc, cear din urechile porcului i gr sime rânced .

• Pentru u urarea na terii se administreaz , unguente,po iuni, se f ceau masaje.

• Arsurile u oare se tratau cu:– lapte matern, cataplasme succesive cu argil verde,– frunze de varz proasp (calmeaz durerile)– r nile pansate cu pânz îmbibat cu miere i smirn .

• Cariile dentare – plombate cu un fel de ciment,argil alb (caolinul) pentru albirea, dezinfectareadin ilor i fortificarea gingiilor.


Arta vindec rii în India Antic

Medicina indian se dezvolt în trei epocidiferite:- prevendic ;- vedic ;- clasic .

• Terapia vedic con inea re ete magice i formuleincantatorii (plante i extracte vegetale).

• Ritualul vedic se baza pe sacrificiul unui animal.

• Se credea c exist 5 sufluri: respira ia, vorbirea,digestia, bila, b ile inimii.

• Medicina în hindus "ansadhi" i deriv de la"asadhi" (ierburi anuale folosite ca leacuri).

• Medicina clasic indian este reunit în Ajurvedatiin a vie ii îndelungate), elaborat începând din

secolul VI e.n.

• Cuprinde mai multe colec ii medicale "samhita"principalele fiind ale medicilor: Susruta, Charaka,Vagbhata.


Medicii indieni

• Erau buni cunosc tori ai plantelor („asadhi”),administrate sub forme variate: infuzii, tincturi,colire, unguente, prafuri, fumiga ii, macerate.

• „Numai acela care este familiarizat cu numeleplantelor i caracteristicile lor exterioare,capabil s le foloseasc dup adev ratele lorpropriet i, poate fi considerat un medic bun”(Charaka).

În textul indian Susruta-samhita suntdescrise peste 700 de remedii vegetale

cu efectele lor curative:

• tamarindul (laxativ)• cardamomul (calmant în dureri de splin )• cortex calotropides (tonic)• Cannabis indica (analgezic)• usturoiul, mu tarul (revulsiv)• aconitul (dureri de ficat, ame eal i dureri

generale)• Ricinul purgativ i dezinfectant cutanat pentru

lepro i.

Manuscrisul Bower (secolele V-II î. Hr.)(descoperit în1891) con ine peste 200 de

remedii vegetale:

• piperul, ghimberul, ricinul• liciul (Berberis lycinum) – terapia ulcerelor,

afec iunilor de ochi, urechi, ale organelorgenitale, mânc rimea pielii, în hemoptizie

• scor oara, cui oara, ghimberul (carminative)• indigofera Anil – afec iuni de ficat• la administrarea medicamentelor “medicul”

folosea procedee magice i formule incantatorii.


• Antidoturi vegetale – împotriva mu c turilor de arpe – plantaSarpagandha „cea care combate erpii” identic cu Rauwolfiaserpentina

• Aceea i plant cu denumirea de Chandra (luna) – este folosit întratamentul „boli ale lunii” (afec iuni psihice, tulbur ri nervoase).

• Remediile vegetale indiene tradi ionale sunt i ast zi mult folosite.• Droguri animale: mierea, laptele, organele, urina, fecalele, veninul

din erpi.

• Substan e minerale: salpetrul, sulfatul de cupru, carbonatul de calciu,boraxul, sulful, zincul, mercurul.

tiin ele Medicale înChina Antic

Medicina chinez• Caracter mitologic (preo i i vr jitori) –

descântece, leacuri vegetale, amulete.

• Mileniul I î.Hr. – hieroglife Yi – Shen (medicul);• Yi=medicin ,• Yi = în stânga sus o lad cu un instrument, în

dreapta sus o mân inând o lance, jos un preot(înlocuit cu simbolul vinului).


• Primul tratat de farmacologie (împ ratul Shen-Hungdin legendara dinastie Xia) con ine 360 de droguri,

• Împ ratul gusta zilnic zeci de plante; el a depistat la 30de plante propriet ile toxice.

Remedii vegetale:

• Asa foetida, Lobelia chinesis, Salvia multiflora• Ricinus communis, Myrrha, Cyperus rotundus, Morus alba

Nux moschata• Strychnos nux-vomica, Rheum officinale (rubarba)• Cinnamommum campfora, Panax ginseg, Ephedra sinica.

• Farmacologia Pen-tsao kang-mu(sec.XVI)• scris de medicul Li-Shen-Cen (1518-1593)

• 52 de volume• sunt descrise 1892 de medicamente• din care 1094 sunt de origine vegetal .

Medicamentele folosite în medicina tradi ional :

• pietrele pre ioase (ametistul, rubinul), jadul,perlele;

• veninul de viper , carapace de broasc estoas ,laptele matern, urina, fecale, placent uman , pielede m gar, creier de câine, ochi de oaie, ficat deporc, alge, licurici (în lo iuni pentru ochi).

• Medicamente minerale: alaunul, boraxul, sulful(scabiei), sulfatul de zinc (diuretic), cinabru,calomelul, sulfatul de sodiu.


Formele galenice utilizate în China antic :

• sucuri de plante,• solu ii (mixturi),• decocturi,• colire,• unguente, paste,• prafuri,• pilule,• emplastre• bolusuri.

Terapia medicinii chineze culte:

• Dichroa febrifuga – antimalaric• Panax ginseg – tonic• Ephedra vulgaris – antiasmatic• Rheum officinale – stomahic, purgativ• Elsholzia cristata – diuretic• Areca catechu – antihelminticLi-Shen-Cen considera opiul, vinul i alcoolul

medicamente.

TIIN ELE MEDICALE ÎNGRECIA ANTIC

În sec. VII-VI î.Hr. teritoriul locuit de grecicuprindea:

- Grecia continental- Insulele din Marea Egee- Sudul Italiei i Sicilia (Siracusa, Crotona)

i colonii importante pe rmul de apus alAsiei (Efes, Milet) i al M rii Negre (Histria,Tomis, Calatis).


Zeii din Grecia Antic :• Asclepios, zeul medicinii – fiul lui Apolo,• Epione – so ia lui Asclepios – îndep rta durerile.

Copiii lor:– Mahon – zeul chirurgiei,– Hygeia – cea care p streaz s tatea,– Panaceea – autovindec toare,

• Hera, Atena i Artemis – atribu ii speciale degesta ie, parturi ie i maternitate,

• Hercule – zeul izvoarelor termale,• Chiron – zeul care a înv at oamenii s foloseasc

plantele medicinale.

• În sec. XI-X î.Hr. – exist o medicin atemplelor –apar temple închinate luiAsclepios, a a numitele asclepioane (300asclepioane) cel mai cunoscut sanctuarul dela Epidaur (din Peloponez) ale c rui ruine s-au p strat.

• Aceste asclepioane erau complexearhitectonice compuse din temple, plasate într-o zon împ durit cu izvoare t duitoare.

• În aceste sanctuare se adunau bolnavii pentru aprimi îngrijirea preo ilor vindec tori(asclepiozi).


• Medici "iatros" existau i persoane f r preg tiredeosebit , dar lega i de arta vindec rii.

• "pharmacopoles" (paleo = a vinde) preparau ivindeau medicamente.

• "migmatopoles" (migme = amestec) preparaumixturi, cosmetice, otr vuri.

• "myropoles" (miro = alifie) – preparau parfumuri idiferite alifii cosmetice.

• "rhizotomos" (rhiza = r d cin , tamao = a t ia)preparau leacuri vegetale.

HIPOCRAT – “P rintele medicinei”(460-375 îHr)

ile lui Hipocrat (dup Littré):• Despre medicina veche,• Despre fracturi,• Despre articula ii,• Despre luxa ii,• Despre hemoroizi,• Despre fistule,• Despre pl gile capului,• Despre oficina medicului,• Epidemiile,

• Despre boala sfânt sauepilepsie,

• Boli de femei,• Prognosticul,• Aforismele (peste 400),• Despre aer, ap i locuri,• Nomos sau canonul,• Despre regim,• Despre arta medical ,• Jur mântul.

În Corpus Hippocraticum sunt men ionate aproximativ 300 demedicamente din cele trei regnuri:

1. Din regnul vegetal se foloseau• plante indigene• plante din import (Orient).i anume:

• hipnotice: capsula (Kodeia) i sucul (opios) de mac (mikon)– de unde deriv cuvântul "opium" denumit i "mikonion".Hypnos, zeul somnului – reprezentat având în mân cupa cu

utura somnifer , numit hypnotikon)• stimulante uterine (Secale cornutum)• vomitive i purgative – diferite specii de Elebor• expectorante, excitante, anticonvulsivante.


2. Drogurile din regnul animal – laptele, organele(opoterapia), gr simea, cantaridele.

3. Substan e minerale: rurile de cupru, mercur,potasiu, stibiu, spuma de mare.

4. Preparate dietetice:– oxymel (mierea)– oxyglykon (o et i miere)– melikraton (miere i lapte)– kykeon (b uturi din orez) amestecat cu ment .– siraion (must de struguri).– aphyton (fiertur din f in de grâu).

Tratamentele recomandate de Hipocrate:• Dieta

• tisan – sup de orez decojit: o por ie de orez, 12-15 p i ap ,un pic de o et, ulei, sare, praz.

• alimente înt ritoare: sfecl , dovlecei, pepene galben sau spanac• Ap i miere de albine.

• Tuberculoza• rut , Anethole, elin , coriandru, vin ro u acidulat, f in de

grâu, f in de orez i brânz veche de capr .

• Purgative• ricinul, spânzul negru i Colocynth

• Vomitive• spânzul alb i isopul (Hyssopus officinalis)


• Diuretice• usturoi, ceap , praz, castravete, pepene galben, dovlecel, chimen dulce

• Hipnotice• macul negru sau alb, r cina de mandragor sau semin e de m selari .

• Cataplasme: cule plin cu sare sau meii pr jit.

• Fumiga ii:• buc i de fier înro it în foc sunt de mai multe ori aruncate în urin• peste paie umede a ternute pe c rbuni aprin i se presar legar de capr i

r de iepure amestecate cu ulei de foc .

• Tampoane (boli pentru femei)• c ei de usturoi, niter, interiorul uleios al unei gale de stejar.• frunze de chimen zdrobite în vin i aplicate în lân .• argil alb .

• Inflamarea amigdalelor:• inhalea, prin intermediul unui tub, a fumului dintr-o vatr în care ardea: isop,

sulf i bitum.• tratamentul putea fi înso it de gargare f cute din m ghiran, cimbru, elin ,

ment de niter, toate fierte în ap cu pu in o et.

La administrarea medicamentului seine seama de felul simptomelor:

• “Similia similibus curantur”• “Contraria contrariis curantur”

tiin ele medicale înEPOCA ELENISTIC I

ROMANALEXANDRIA ELENIST I ROMA


• Epoca elenistic – perioada din istoria iciviliza ia Greciei i a Orientului Apropiat iMijlociu cuprins între 323 î.Hr. i 30 î.Hr. – adicde la moartea lui Alexandru Cel Mare (AlexandruMacedon – rege al Macedoniei 356-323 î.Hr.) icucerirea Egiptului de c tre romani.

• Centrul vie ii intelectuale a lumii este Alexandria,ora din Egipt port la Marea Mediteran(important centru economic i cultural al lumiieleniste i romane).

În Alexandria au func ionat :I. colile alexandrine;II. coala empiric .

colile alexandrine au fost înfiin ate de: Herofil (remarcabil atomist)i Erasistrate (fiziolog).

• De i rivale, ambele coli aveau acela i principiu de baz :cunoa terea anatomiei i fiziologiei.

• În Alexandria – se practic disec ia pe cadavre (exist practicamilenar a îmb ls rii).

colile alexandrine acord o mare importan farmacologiei.Medicina a fost divizat în trei p i pe care grecii le vor numi:

I. prima se ocupa cu dieta – dietetic :II. a doua cu medicamentele – farmaceutica;III. a treia cu opera iile manuale – chirurgie.

Medicamente recomandate de ERASISTRATE

• Bolile de ficat i tulbur rile intestinale le trata cu cicoare: “se fierbeîn ap pân e p truns , se pune într-un alt vas cu ap clocotit ca

-i ias am ciunea, apoi se scoate i se pune într-un vas cu ulei.Înainte de folosire se adaug câteva pic turi de o et”.

• Hidropizie (dropic ): comprese cu Colocynth, pepene galben i m ramestecate cu vin.

• Boli de ochi, urechi, nas i ulcerele testiculelor: mixtur de cupruars, sulfat de fier ars, ofran i mirt.

• Laptele matern pentru mu turile animalelor veninoase.

• Dureri de urechi: mixtur de ieder i coaj de rodie zdrobite iamestecate cu ulei de trandafir.


Remediile lui Heraclit• Calmarea durerii i inducerea somnului: pilule

cute din patru por ii de suc de cucut i patrupor ii de m selari i o por ie de castoreum, unade piper alb, una de Costmary, una de mirt i unade opiu. Toate acestea se fierbeau în vin, apoipreparatul se l sa la soare pentru ob inereadensit ii dorite.

• Calmarea tusei i inducerea somnului: pilulecute din ofran, trestie de zah r, castoreum i

“lacrimi de max”.• Împotriva balon rilor stomacului i intestinelor:

anason i castoreum i vin îndulcit cu miere.

Tratament împotriva inflam rii creierului i adelirului:

• Pacientul era inut într-un loc r coros i se f cea oclism i se lua sânge.

• Se repet procedeul pe toat durata bolii – capulera ras i sp lat cu decoct de frunze de laur, uns cuulei de trandafir.

• Se aplic o cataplasm f cut din f in , mied,pulbere de iris, ulei de mastic(Pistacia lentiscus) irogoz dulce (Calamus aromaticum).

• Se aplic o masc format din solu ie de Poucidan,opiu, castoreum, ulei de migdale amare, o et i uleide in.


• Antichitatea greco-roman i apoi evul mediu au fostdominate de ideea, rezultat din filozofia lui Aristotel, cfiecare din elementele naturii poate fi în anumite condi ii,transformat unul în altul: aerul în ap , apa în p mânt(transmuta ie) ceea ce s-a numit mai târziu cu termenularab – alchimie – î i are originea în antichitate i sebazeaz pe principiul permutabilit ii substan elor, aplicatla metale.

• Alchimia antic – cunoa te o mare dezvoltare inAlexandria elenistic – bazele ei au fost puse de Balos dinMendos care public un tratat despre "Arta vopsirii"cuprinzând patru p i: aur, argint, pietre pre ioase ipurpur .

Medicina i farmacologia la Roma

• Medicina i farmacologia la romani a fostinfluen at de aceea a etruscilor.

• Etruria – regiune din Peninsula Italic sec. 3î.Hr. inclus în statul roman (Toscana de azi).

•• Despre practica medical afl m de la Eschil

care în "Elegie" men ioneaz în Etruriacresc plante de leac în mare cantitate i serelateaz i despre vr jitoarea Circe – dovedindcaracterul mitomagic al artei vindec riietrusce.


• Teofrast în "Istoria plantelor" d referire asupra regiunilor La iui Etruria unde cresc plante medicinale.

• Vergiliu men ioneaz c etruscii erau buni cunosc tori aiierburilor de leac, iar preo ii lor t m duiau mu c turile de arpe(viper ).

• Exista o comunitate de sacerdo i care preparau medicamente, maiales anestezice.

• Preo ii etrusci erau renumi i în arta haruspiciilor – prezicereaviitorului prin observarea ficatului animalelor sacrificate.

• Din descoperirile arheologice rezult c etruscii aveau cuno tin eanatomice (figurine de argil ) i foloseau o tehnic înaintat inîngrijirea din ilor (asiro-babilonieni).

coli medicale

• coala metodist – întemeiat de Temison –adep ii acestei coli se opuneau teoriei hipocratice.

• Explicau bolile conform concep iei atomice a luiDemocrit i Epicur numai prin îngustarea i

rgirea canalelor (porilor) prin care circul atomiiorganismului.

Tratament:• suri relaxante – hidroterapie cald ,

sângerare i masaj.• suri constrictive – hidroterapie rece.

Administrarea de narcotice, o et i vin(considerat panaceu universal).


Temison a preparat:1. Sirop somnifer: decoct de capsule mac, miere, ofran, acacia i vin.2. Sirop amar: aloe, ofran, nard, mastic.

Mastic (Pestacia lentiscus) – produs rezinos (insula Hios – bazinulmediteranian) astringent (oleorezin = ulei volatil i o parterezinoas format din acizi masticonic i masticinic)

• Asclepiade a fost medicul unor personalit i ca Marc Antoniu,Cicero. El a studiat malaria, i a f cut deosebirea dintrepneumonie i pleurezie. El recomanda m suri dietetice: regimalimentar, exerci ii fizice, masaj, hidroterapie.

• Antoniu Musa – cunoscut ca medicul lui August i poe ilorVergiliu i Hora iu. În scrierea "De herba vettonica" el enumera47 de re ete, având ca ingredient principal planta Betonicaofficinalis eficace în numeroase boli.

Remedii recomandate de Cornelius Aulus Celsus

• Scurgerea sângelui – vitriol, t mâie, alaun, o et.• Cele care închid i vindec r nile: smirna, melcii zdrobi i cu cochilie cu

tot, pânza de p ianjen.• Remedii de maturare: nardul, bitumul, gr simea.

• Stimulente ale apetitului: scor oara, purec ri a, Bdellium.• Dezinfectan i: sânge de porumbel, hrean, corn de cerb, praz, cocleal ,

orpiment.• Corozive: alaun, spum de mare, fiere

• Substan e care provoac arsuri: vitriol, borax, excremente de oaie,cantaride (elitrele insectei Lytra vesicatoria).

• Medicamente tonice: cear , ulei i terebentin fierte apoi amestecate cumiere, ulei de iris i trandafir.

• Celsius descrie pe larg alifii, plasturi i tablete sau pastile, tampoanevaginale i pudre.


• Democrate (medic grec) a r mas în istoria farmaciei fiindc apreparat antidotul denumit Theriaca, perfec ionat apoi decontemporanul s u Andromacus, medicul lui Nero.

• Theriaca lui Andromacus (Antidotum Andromachi) con ineapeste 50 de ingrediente printre care opiu i carne de viper . Esteconsiderat unul din cele mai vechi medicamente compuse i folositpreventiv în timpul epidemiilor, contra otr vurilor i înnumeroase boli, efectul principal datorându-se opiului.

• Pedanius Dioscoride, "tat l farmacologiei din Antichitate" medicmilitar (mijlocul sec. I e.n.) a scris "De materia medica" în 6 c r i.El descrie peste 600 de plante grupate în familii i duppropriet ile terapeutice. Pe lâng descrierea farmacologic suntindicate i modul de recoltare i conservare ca i depistareafalsific rilor.

• Discoride descrie unele metode fizico-chimice ca:distilarea, sublimarea, cristalizarea, înc lzirea pe baie deap .

• Descrie prepararea unui unguent din litarg(Pb O ) i ulei.

Men ioneaz efectele nocive ale mercurului; dejasemnalate de Teofrast.

Dioscoride prepar lanolina indicat în ulcerele cutanate ipentru facilitarea evacu rii copilului la na tere.

GALENUS

• Medicina greco-roman a ajuns la culme însec. II e.n. prin opera de sintez a lui Galen.

• Galenus din Pergam (Asia Mic ) (130-200 e.n.)a fost împreun cu Hipocrate cel mai maremedic al antichit ii.

• Considerat p rintele "farmaciei preparative"care i-a purtat numele mult vreme. (galenic )


• Galen s-a n scut la Pergam, ca fiu al unui arhitect. A c l toritmult: Smirna, Corint, Alexandria, Cipru, Palestina, Siria.

• Ini ial a fost medic al colii de gladiatori din Pergam.•• S-a perfec ionat în chirurgie i dietetic .• Este chemat la Roma de c tre împ ratul Marc Aureliu, r mânând

în serviciul acestuia i a fiului s u timp de peste 20 de ani.• A murit la Pergam.

• Opera lui Galen este vast , variat , valoroas . În domeniulfilozofiei a scris lucr ri de retoric , logic i psihologie.

• Opera medical a lui Galen (peste 500 lucr ri) cuprinde tratate deanatomie, fiziologie, etiologie, diagnostic, igien , dietetic ,terapeutic , farmacologie, comentarii la Hipocrate, istoriculcolilor medicale.

Opera sa farmacologic principalcuprinde:

• 14 c i din Ars magna (Magatehne, Metodaterapeutic )

• Despre medicamentele simple, duptemperamentul i efectul lor

• Despre compozi ia medicamentelor dup gen

• Despre compozi ia medicamentelor dup loc


În clasificarea medicamentelor, Galen ine seama de calit ile de baz a celorpatru însu iri principale:

• cald – focul• rece – aerul• umed – apa• uscat – p mântul.

Împarte medicamente dup gust în 9 grupe:

astringent; acerb; auster;acid; dulce; unsuros;

rat; amar; acru.

În func ie de gust depinde i natura ac iunii medicamentelor:

• emollentia, induratia, laxantia,• emplastica, diuretica, extergentia (cur ire),• operientia (deschide vasele), urentia (caustice).

Vânz tori specializa i:• "veneficii“ - otr vuri• "unguentarii“ - cosmetice• "rizotomi" - plante medicinale

• Instrumentarul folosit era din: sticl , alabastru, metal,ceramic , lemn.

• Se utilizau: balan e (libra, statera);• mojare (mortarium);• vase de diferite forme i m rimi,• spatule, linguri e.• volumul lichidelor se m sura cu areometru

Sistemul medical RomanDenumirea Egal cu Echivalent cu

mina usu medico 16 uncii 500 g

libra 12 uncii 360 g

uncia 8 drahme 30g

drahma 3 scrupulus 3,75 g

scrupulus 3 obulus 1,20 g

obulus 3 siliqua 0,60 g

siliqua - 0,20 g


• Sistemul de greut i roman pentru uz medicals-a men inut pân în epoca Rena terii (1500 deani s-a p strat) când s-a elaborat noul sistem dela Nürnberg.

• Cu toat aceast activitate farmaceuticintens , farmacia r mâne înc nediferen iatde medicin .

• În scrierile lui Dioscoride i Galen sunt înscrisesubstan e toxice, apar probleme i detoxicologie.

Arta vindec rii laGETO-DACII

I DACIA ROMAN

„Nu trebuie s uit m c reputa iamedicilor geto-daci era real i c eas-a men inut multe secole"

Mircea Eliade


Diascoride în "De materia medica" relateaz despre15 sinonime dacice ale unor plante: iarba s rac ,limba boului, limba b ilor, patlagina apei, potbalde ap , m selari a, sun toarea, urzica (dyn),strigoaie, mendru a, mizela = l cr mioara, cimbruadev rat, cimbru de gr din , brusture.

La Sarmisagetuza s-a g sit o "trus " medical – ocutie de lemn din care a r mas armura metalic încare erau: un cu ita de fier, o penset de bronz, maimulte vase mici de lut, servind pentru p strareaunguentelor, o plac mic de tuf vulcanic pentrucicatrizarea r nilor.

Arta vindec rii înDACIA ROMAN

Medicina sarcedotal – se practica în temple.Zei erau: Esculap, Hygeea, Hercules, Salutifer, Serapis, Isis.• La Apulum (Alba Iulia) un asclepion închinat zeilor

vindec tori.• În coloniile din Dobrogea – Asclepios- cultul s u dovedit

prin inscrip ii i statui, tezaurul de la Tomis (un fragment desceptru cu arpele lui Esculap)

• Medicina empiric – utiliza diferite ierburi de leac, izvoareminerale i termale.

• Medicina cult – beneficiau romanii (civili i militari) dari or enii localnici înst ri i.

• Împ ra ii romani Domi ian i Traian au fost înso i demedici personali.


• Cert este c pe teritoriul Daciei romane au existatmedici oftalmologi, fapt dovedit de dou tampile(signacula oculariorum) g site la Alba Iulia iGârb u. (jude ul Cluj).

• Stampilele confec ionate din piatr , având înscrisenumele medicului (Titus Attius Divixetus iPublius Corcolonius).

• Sunt înscrise 7 re ete pentru tratamentultrahomului (boal de ochi contagioas provocatde virusul Rickettsia)- dovedind frecven a acesteiboli în Dacia.

1. Nardium – ob inut din sucul mai multor plante, principiul activ fiindextras din valerian (Valeriana officinalis), dizolvat în vin, înconjunctivele granuloase.

2. Dia smyrnes – principiul activ – smirn (myrna) pentru provocareaunei noi inflama ii acute, în scopul ob inerii unui proces de vindecaremai activ ("simila similibus curantur").

3. Sulfat de cupru – îngro area conjunctivei în trahomul avansat.4. mâie dizolvat în albu de ou, în conjunctivele banale.5. Chelidonium majus (rostopasc ) i opobalsamum (extract din

Balsamodendron) – în tulburarea vederii. Rostopasca con inesanquinarina – paralizia termina iilor nervoase.

6. O et în conjunctivele granuloase7. Psoricon: o parte carbonat de zinc i dou i sulfat de cupru sau

zinc – dizolvate în o et – pentru înt rirea puterii vizuale.


MEDICINA IMEDICINA IFARMACIAFARMACIA

BIZAN ULUIBIZAN ULUIEVUL MEDIU

476 - 1453

Medici bizantini care au adus ocontribu ie important la dezvoltarea

tiin elor farmaceutice :

Oribasios din Pergam (325-400);• Aetios din Amida;• Alexandros din Tralles;• Nicolaos Alexandrinos (sec. XIII).

• Oribasios din Pergam – meritul s uprincipal este c a transmis operele luiGalen

• Colec ie medical 70 de c i dintre carecele mai importante: "Synopsis" 9 c i i"Euporistica" – 4 c i – ghid de terapeutici dietetic traduse în latin .

• Aetios din Amida (sec. VI) – enciclopedia"Tetrabiblion" care este o compila ie – fiindreluate unele re ete dup Galen, Dioscoride,Oribasios – dar men ionate i leacuri noi –camforul i cui oarele.


Alexandros din Tralles

A studiat parazi ii intestinali(„Despre viermi intestinali”) i remediile respective:

• pentru oxiuri recomanda uleiuri eterice (ulei decedru), usturoi crud i decoct de mu el.

• vin în care se fierbe floare de chimen, buc i defilde (pisate), ferig zdrobit amestecat cumiere.

• pentru tratamentul teniei – rodie, ulei de ricin,dude, isop, castravete verde.

Alexandros din Tralles

• În podagr (gut ) a recomandat folosireabrându ei de toamn (Colchium autumnale).

• A semnalat abuzul de opiu, în special aopiului egiptean produs foarte activ.

Nicolas Alexandrios (Mirepsos)(“cel care prepar alifii”) opera sa:

• Dynameron a servit Facult ii de Medicin dinParis, drept codex farmaceutic pân în 1651.

• “Dynameron” cuprinde 2600 de re ete clasificatedup ac iunea lor.

• Forme galenice: decocturi, unguente, prafuri,pastile, colire, clistere, siropuri, jelepuri.

• Marele aport al medicinei bizantine la medicinauniversal const în organizarea asisten eimedicale.

• Dintre zeii vindec tori, Esculap asociat cuSerapis.

• În practica medical (a vindec rii) –preceptul carit ii i "sfin i vindec tori"sau „doctori f de argin i” (Anargyres)– fra ii sirieni Cozma i Damian(m stirea Moldovi a 1536), – Therapion,Tecla, Kir, Ioan.


• Prima bolni m n stireasc în 370 la Caesarea.• Spitale pe lâng m n stiri împ r ite pe sec ii, fiecare

sec ie: 2 medici i personal auxiliar, gard de noaptei personal administrativ; exista regulament de

func ionare a spitalelor "tipika theoretica".

• Spitalele aveau – baie - bolnavii obliga i la dou ipe s pt mân – ceea ce în Evul mediu era o raritate.

• La spitalul Pantocrator - 1137 – prima farmaciespitaliceasc – farmaci tii numi i "pimentarioi".

• În gr dinile m stirilor se cultivau plante de leac,conservându-le în dulapuri sau mici depozite.

• Aveau biblioteci – c lug rii copiau manuscriselevechi.

MedicinaMedicina i farmacia dini farmacia dinCCalifatelealifatele AAraberabe


tiin a medical arab a fost puternic influen at detiin a greac clasic i elenistic - încât se consider

tiin a medical arab este o prelungire a tiin eielene". De asemenea a fost influen at i de tiin ele dinPersia i India.

I. În prima etap (750-900) s-au tradus în arabprincipalele opere medicale grece ti: Operele luiHipocrate, a lui Discoride (De Materia Medica) ioperele lui Galen.

II. În a doua etap (980-1200) – apoi în ambele califate opereoriginale (perioada de înflorire).

În tiin a arab se recurge la cele 4 elemente: p mânt, aer, ap , focindiferent dac este vorba de alchimie, farmacie sau medicin .

• alchimia (al-kimie, Kama) = a p stra secret; definit drept chimiatransmuta iei metalelor.

• farmacia – cunoa terea calit ii plantelor medicinale i prepararealeacurilor.

• medicina – influen a umorilor asupra st rii de s n tate sau a bolii.Alchimi tii ca i medicii, folosesc acela i termen de "remediu,

medicament, adawiga".Întâlnim termenul de "piatr filozofal " care este capabil s transforme

"metalele comune" în aur i argint i "elixirul vie ii" care este înm sur s prelungeasc via a i s asigure nemurirea.

• La arabi apar farmaci ti atât în spital cât i înfarmacia public .

• Farmacist în limba arab "attar" sau "sandalan" (înoficine se vindea lemnul de santal i mirodenii).

• Farmacii de spital apar în cadrul spitalelor de laBagdad, Gondi apur, Damasc, Cairo iar farmaci tiierau sub îndrumarea directorului spitalului (medic).

• 754 – la Bagdad apare prima farmacie public subcaliful Al-Mansur – urmat de alte farmacii înmarile centre urbane.

• Farmaciile erau organizate dup “Dispensatoriufarmaceutic" (Grabaddin) – iar organizarea vaservi de model farmaciilor din Europa medieval .


Perioada de înflorire a medicinii arabe• 980-1200.• Cel dintâi mare medic al acestei perioade esteAl-Razi Rhazes (850-932) la Bagdad.

• Marea sa lucrare tiin ific cuprinde 237 de c ise nume te "Al Havi" – tradus mai târziu înlatine te i denumit "Continens Rhazis".

“Nu te încrede decât în fenomenele pecare le vezi i le pricepi cu sim urile tale”

• În farmacie Al Razi Rhazes a introdus:– Oxidul de fier “crocus martis” – astringent i aperitiv,– Laptele de sulf (sulf precipitatum) – alifii, fumiga ii,– Oxidul de zinc i de cadmiu,– Tinctura de el-iksir (extras).

• Medicamente utilizate: sublimat corosiv, nitratulde argint, s rurile amoniacale.

• Afec iuni biliare – dovlecei, zer, mucilag dePsyllium, ceap , lobod , miere

• Afec iuni ale sângelui: florescen ele bambusului,et i rodii.

• Rhazes prescria re ete pe baz de:– camfor,– ambr ,– mosc,– cui oare,– nux vomica

• folosea ca solvent – petale de trandafir ifrunze de rodie macerate în o et.


Avicenna (Ibn-Sina)

• N scut în Afsani (980),• Moare în Buhara (1037),• “Floarea culturii arabe”• “Prin ul medicilor arabi”• Personalitate enciclopedic(medic, astronom, filozof, geograf, fizician,

poet, muzician).

Avicenna a scris 150 de c i• Tratat enciclopedic de medicin (Canon medicinae)

cuprinde 5 c i: etiologia, patologia, igiena, terapia,medicina.

• “Medicina - arta de a p stra s tatea i eventual de avindeca boala survenit în corp”

• Descrie peste 800 de medicamente simple i compuse.• Introduce: unguentul mercurial,

po iunea de arsenic,argintarea i aurirea pilulelor (“poten area

medicamentelor”)• Avicenna a descris: “focul persan” – antraxul, “boala urinei

dulci” – diabetul.• Avicenna critic alchimia.

În sec. XII în Califatul de Apus apar primii farmaci ti.Cohen al Attar (Cohen farmacistul) scrie un"Manual de oficin " – un fel de farmacopee în 25 de capitole.Manualul cuprinde:

– aprovizionarea cu medicamente i mirodenii a farmaciei– între inerea ei– atitudinea fa de cump tori– modul de recoltare, preparare i conservare a plantelor medicinale.– sfaturi de comportare în profesie pentru fiul s u: con tiinciozitate

în prepararea medicamentelor, cinstirea înainta ilor i mil pentrubolnavi.

Consider farmacia "cea mai nobil profesie, împreun cumedicina".


Arabii introduc noi forme farmaceutice:• elixiruri – al-iksir (în arab ) i xiros în greac – folosesc

alcool (alkohol) substan a care se volatilizeaz , borax,alcalii;

• julepuri i siropuri din zah r;• o et pentru oximel;• esen e de flori i fructe pentru aromatizare;• tabletele de fapt "pilule aplatizate“;• pesarii - precursorii ovulelor.• Arabii a fost primii organizatori ai farmaciei, prin stabilirea

unor regulamente ce au servit de model Occidentului.

FARMACIA ÎN RILE EUROPEIFARMACIA ÎN RILE EUROPEIAPUSENE ÎN EVUL MEDIUAPUSENE ÎN EVUL MEDIU

• evul mediu timpuriu sec. V-X• evul mediu mijlociu sec. XI-XII• sec. XII-XIV i prima jum tate a sec. XV.

Activitatea medico-farmaceutic s-a exercitatîn mediul: clerical, laic i universit i.


Evul mediu timpuriu (V-X).• Se caracterizeaz din punct de vedere istoric prin invazia

popoarelor migratoare (dup str lucita perioad a civiliza ieigreco-romane)

• .Dup derea imperiului roman(476) s-a instalat o totalanarhie în toate domeniile: economic, tiin ific i cultural.

• Se instaleaz Imperiul de apus (anul 800) – Carol celMare numit "Rena tere carolingian ".

• În aceast epoc se înfiin eaz coli pe lâng stiri:Tours i Chartres în Fran a, Fulda i Gall în Germania,Winchester i Canterbury în Anglia, unde se formeazclerul i personalul administrativ, iar pe de alt parte copi tiicare salveaz ele culturii antice de noul val alinvaziilor.

• C lug rii acord îngrijiri medicale în m stire laînceput o sal de consulta ie ambulatorie i câtevapaturi. Dup modelul bizantin – xenodochiile – s-audezvoltat i au devenit spitalele de mai târziu.

• Farmacia este o înc pere, sau un dulap (scrin)(armarium pimentorium) atribu ia farmacistului oavea un c lug r (apotecarius) sau medic (preparareamedicamentelor).

• În 529 sfântul Benedict din Nursia înfiin eazordinul benedictinilor la stirea MonteCassino (Italia) (maici benedicte) – acesta va deveniîn sec. XI-XII un centru medical renumit.

• În 820 la sfântul Gall se deschide un a ez mântmonahic cu 6 paturi pentru bolnavi, o gr din cuplante de leac i o farmacie.

• Pe lâng stiri apar "hospitalele" în care sepractica medicina clerical .

• Asisten a medical era practicat i în afarastirilor, ceea ce contravenea disciplinei

interioare monahale înc din sec. VI, papa opre tepe c lug ri de la practicarea medicinii.

• Apare pentru prima dat în scris, denumirea de"apothecarius" pentru denumirea c lug rilorfarmaci ti.


2. Secolele XI-XII – epocacruciadelor, cu adânci implica ii

economice i culturale.• Colegiu de medici – Universitas

medicorum.• coala din Salerno - Legenda spune c a

fost înfiin at de: - Pontus (grec) – Salernus(latin) – Adela (arab) – Helinus( evreu)Schola medicorum – simbolizând cele 4culturi care se întâlneau în acea vreme înItalia Meridional .

• Activitatea farmacologica : “Antidotarium NicolaiSalernitani" considerat prima farmacopeeeuropean .

• "Antidotarius magnus" (biblioteca din Basel)cuprinde peste 1100 de re ete aranjate în ordinealfabetic i numele medicilor de la care provine.

coala din Salerno• se obtine alcoolului era ob inut prin distilarea

vinului într-un alambic cu un condensator în formde arc sau arpe, cufundat în ap rece.

• Concentrarea alcoolului se realiza cu dezhidratan i(carbonat de potasiu) se ob ineau dou concentra iide alcool:

• aqua ardens 60° pentru prepararea medicamentelor• – aqua vitae 90° pentru prepararea parfumurilor.

• "buretele somnifer" " (spongia somnifera)(burete îmbibat cu sucul unor plante: mac,

selari , m tr gun )


3. tiin ele medicale în secoleleXII-XIV i prima jum tate a

sec. XVAceast perioad se caracterizeaz prin :• înt rirea burgheziei, ora e înfloritoare;• marea epidemie de "cium neagr " 1346-

1349;• r zboiul de 100 de ani (1337-1433) între

Fran a i Anglia.

• Sec. XIII Înv mântul scolastic este la apogeu(rupt de realitate , subordonat teologiei) este ofrân în dezvoltarea medico-farmaceutic

• 1350-1450 se dezvolt universit ile vechi i apari unele noi

• Bologna (1119); Paris (1150); Bologna (1158);Montpellier (1220); Padova (1222);

• Nepole (1225), Toulouse (1229);• Cambridge (1257); Roma 1303; Praga 1348;

Cracovia (1364); Viena (1365);• Heidelberg (1386); Upsalla (1477).• La sf. sec. XV erau aproape 80 universit i cu sau

înv mânt medical.

• 1257 – Robert Sorbon creeaz un colegiu, din carese dezvolt celebra Sorbona – aduce primele criticiscolasticii reu ind s determine separarea filozofieide teologie.

• Marea epidemie de "cium neagr " a determinatluarea de m suri sanitare mai ales în porturi: LaRaguzza (1377) "la trentina", la Marsilia 1385 "laquarantaine". Izolarea lepro ilor (leprozerii) i abolnavilor psihici (ospicii).


• Alchimia medieval european se dezvolttimp de mai multe secole, c utând zadarnicmetode pentru ob inerea aurului i a elixirului,panaceu universal.

Alchimi tii prepar (1100):• acidul azotic prin distilarea unui amestec de

salpetru, alaun i vitriol.

• acidul sulfuric se ob ine prin distilarea alaunuluisau arderea sulfului sub un clopot de sticl

sturnat într-un vas cu ap .

• acidul clorhidric denumit "acidul muriatic".

• Dintre alchimi tii de seam : Albertus Magnus (1200-1280),Thomas d'Aquino (1225-1274), Roger Bacon (1214-1294).

• Albertus Magnus – a descris prepararea unor substan echimice ca:

potasa caustic , acid azotic,apa regal

ruri i oxizi de Cu, Pb, Hgopera ii fizice i chimice (distilarea, sublimarea,

reducerea).• C i: Despre animale, Despre alchimie, Despre vegetale

sau plante,• “ tiin a i religia, ra iunea i credin a nu sunt

incompatibile”.

• Roger Bacon a f cut studii la Oxford -"Doctorul minunat" "Doctor mirabilis".

• Are mare încredere în experien . "Ra ionamentulnu dovede te nimic, totul depinde de experien "."Observa ia este regina tiin elor".

• Considerat creatorul opticii moderne.

• Stabilirea datei separ rii farmaciei de medicin înEuropa occidental este dificil .


• La universitatea din Paris cine dorea s devin medictrebuia s se oblige c nu va presta munc manual defarmacist sau de chirurgie.

• Apar farmaci ti în mai multe ora e:• Neapole (1140), Paris (1180),• Colonia (1248),– Basel (1250),• Praga (1278),– Trogir (Iugoslavia, 1271),• la Paris (1292) erau 37 de farmacii.

• La sfâr itul sec- XIII denumirea de "apotecarius" se aplici farmaci tilor laici.

• 1268 – la Paris (Ludovic al IX-lea) "Cartea meseriilor"unde sunt trecu i i apotecarii.

• Al turi de apotecari se g seau "speciarii"(condimente) "aromatari" (arome).

• În Italia în rândul speciarilor s-a diferen iat oramur aparte "speziali de medesine" –vânz tori de medicamente – farmaci ti.

• De la cuvintele “speziali” i “spezieria” derivdenumirea româneasc de spi er i spi erie.

Spi eria medieval era îngr dit între altecl diri, pe uli e înguste –

• o singur înc pere în care se lucra,• se vindea i se depozita• produsele farmaceuticePe lavi e masive de stejar se aflau

balan e i alte ustensile,pe butuci grei de lemn – mojare mari de fier,

saci de pânz i piele con ineau plante uscate:cutii, amfore, borcane din diferite materiale careserveau la depozitarea preparatelor, marcate cusemne conven ionale alchimice.


• Nu lipsea un alambic înc lzit la foc deschis arui ardere era ajutat de foale.

• Medicul transmitea re eta verbal, mai târziudatorit deselor confuzii i a sc derii pre uluihârtiei, re etele au fost scrise i semnate de medici trecute într-un registru de farmacist.

• Ornamentele exterioare diferen iau apoteca decelelalte pr lii - -

• statuetele Fecioarei,• Sf. Cosma sau Sf. Cristofor.• Emblema apotecariilor din Paris era balan a

cu inscrip ia "Lances et pondera servant"

Medica ia pe teritoriul riinoastre

• Ceea ce caracterizeaz aceast epoc este marea "epidemiede cium neagr " din întreaga Europ au murit peste300.000 oameni din provincii

.• Asisten a medical sub toate formele este patronat de

biseric atât în Transilvania cât i în rile Române.

• Cel mai vechi xenodochiu – la Cluj-M tur (1061),• case spital la Sibiu (1282), Bistri a (1295) pe lâng

stiri, apoi la Feldioara, Tg. Mure , Oradea, Bra ov.• azile-spitale comunale: Sibiu, Cluj (1366), Oradea (1339),

Bra ov (1385).

• Moldova i ara Româneasc – organizareasanitar s-a inspirat din cea bizantin "xenodochiile"la noi sunt denumite "osp rii" sau ad posturipentru c tori, ca acelea semnalate la Simidreni,

stirea Radu Vod din Bucure ti i la Cotnari.

• Bolni e atestate au existat în sec. XIV la Neam ,Tismana i Prislop, iar în sec. XV la Bistri a.


• "Codex Cumanicus" (sec. XIV) elaborat de unlug r franciscan, misionar, unde în sec. XI-XIII

s-au stabilit cumanii.• Genovezii care f ceau comer pe coasta M rii

Negre, au intrat în posesia codexului, ajungând lapoetul Petrarca, acesta d ruindu-l în 1362 RepubliciiVene ia.

•

Codex Cumanicus• Un capitol din codex intitulat "acesta con ine

drogurile i medicamentele" era rezervatenun rii pe trei coloane, în trei limbi (latin ,persan , cuman ) a unor

• plante orientale folosite ca leacuri (piper,cardamon, cui oare, scor oar , camfor, aloe,smirn , ulei de trandafir):

• produse animale (miere, cear )• minerale (sulf, oxid de cupru, argint viu,

auripigment).• Sunt indicate i unele ustensile folosite în

prepararea medicamentelor: mojar, pistil, sit .

• Rostopasca "iarba rândunicii" Chelidonium majus –folosit în popor în afec iuni oculare.

• Regnul animal – se mai folosea lapte matern, sânge, p ide animale sau chiar animale întregi (arici, opârle)

• Apele minerale i termale• Ajutorul medical – femei (descânt toare, moa e empirice,

doftoroaie) culegeau i p strau ierburile de leac.• Vraci care s-au diferen iat fa de vr jitori dar vracii

foloseau i practici magice.• Primul document care atest vracii în ara noastr este un

act de danie c tre o m stire de la Muntele Athos din1487-1492.


FARMACIA ÎNEPOCA

RENA TERIISec. XV - XVII

I. FARMACIA ÎN RILE EUROPEI APUSENESec. XV - XVII

1. Privire general2. Progresul medicinii

– iatrofizica– iatrochimia– înv mântul medical– organizarea sanitar

3. Dezvoltarea chimiei i influen a asupra farmaciei4. Farmaci ti – experimentatori sec XVII5. Herbare medicale i tratate de botanic , gr dini botanice6. Aplicarea microscopiei în cercetarea botanic i farmaceutic7. Influen a descoperirilor geografice asupra “ tiin elor medicale"8. Medicamente i instrumentar9. Organizarea farmaciei10. Formarea farmaci tilor

II. FARMACIA ÎN RILE ROMÂNE

În medicin apar dou curente:

• iatrofizica (sus inea c organismul umaneste un mecanism dirijat dup legile fiziceca i lumea neînsufle it : inima este opomp , rinichii un ciur, oasele pârghii);

• iatrochimia (chimia biologic ) sus inea ctoate procesele biologice sunt de naturchimic negând specificul proceselorbiologice.


• În sec. XVI se pun bazele anatomiei moderne: Leonardo daVinci, Michelangelo, Dürer, Verrocchio,

• Cunoa terea anatomiei descriptive deschide drumul marilordescoperiri în fiziologie:– Miquel Servet (1509-1553) (Italia - Padova)descoper mica

circula ie,– William Harvey (1578-1657) "Despre mi carea inimii i a

sângelui"– Malpighi (1628 – 1694) observ vasele capilare, odat cu

descoperirea microscopului (eritrocitele);– Jan Fernel (1497 – 1558) a introdus no iunile de fiziologie i

patologie, tiin a cauzelor i simptomelor bolilor diferen iindu-le.– Girolamo Fracastoro (1478 – 1553) a pus bazele epidemiologiei

moderne – consider contagioas orice afec iune care trece de la opersoan la alta. El creeaz termenul de sifilis sau boala frencez .

• Chirurgia a fost umanizat idezvoltat ca ramur a medicinii,Ambroise Paré (1509 – 1590) ainventat instrumente chirurgicale,tratamentul fracturilor.

• Înv mântul medical se dezvolt în vechile colimedicale din Fran a (Paris, Montpellier), Italia(Bologna, Padova, Pisa, Pavia), Anglia(Cambridge, Oxford), Germania (Tubingen,Heidelberg), Elve ia (Basel) dar se înfiin eaz noifacult i în special în Italia i Germania.

• Organizarea sanitar progreseaz prin infiin areaunor mari spitale, uneori adev rate opere de artarhitectural :– Ospedale di San Spirito (Roma),– Hôtel Dieu (Paris),– Spitalul din Leyda (Olanda).


• Prima publica ie exclusiv medical apare la Paris, (1679)."Journal des nouvelles découvertes sur toutes les parties dela Médecine"

• PARACELSUS - Phillipus Aureolus TheophrastusBombastus von Hohenheim (1493-1571) – întemeietoruliatrochimiei

• Paracelsus, scut în Elve ia, fiu de medic, diploma laFerrara în Italia – c tore te mult, culegând informa iidespre leacurile din medicina cult de la diferite popoare,scrie impresiile în "Codex naturae".

ine cursuri magistrale le universitatea din Rotterdam,Strasburg, Nürnberg, Basel – primul savant care pred înlimba na ional i nu în latin (moare la 47 ani la Salzburg)– La baza activit ii organismului stau anumite procese chimice.– "nu recunoa te nici o autoritate în materie, în afar de aceea pe

care o d experien a"– "F chimie ve i orbec i în întuneric"– “Întreaga lume este o farmacie"

• Paracelsus asociaz planetele din universcu organele din corpul omenesc.– Soarele - inim– Luna – creier– Mercur – pl mâni– Jupiter – ficat– Venus – rinichi– Marte – vezica biliar


• “Trio prima” – sulful, mercurul i sarea• Conform teoriei “trio prima” în orice corp material

s-ar g si trei principii:• Sulful întrunind propriet ile active

combustibilitatea, puterea corosiv ;• Mercurul întrunind propriet i pasive:

volatilitatea, fuzibilitatea, maleabilitatea, luciul• Sarea – reprezentând mijlocul de unire a

principiilor activ i pasiv, spiritul vital care une tesufletul cu corpul.

• În laboratorul s u s-au preparat medicamente dincompu i de arsen, cupru, plumb, argint, aur,staniu, mercur, stibiu în combina ie cu opiulpentru tratamentul sifilisului, afec iuniledermatologice, parazi ilor intestinali, colicelor.

• "Totul este otrav i nimic nu este lipsit detoxicitate, efectul toxic devine manifest doar prindozare“.

• Paracelsus introduce tincturile înfarmacie:– tinctura auri – pentru tratamentul ulcerelor– tinctura corallium – depurativ– tinctura balsam – diuretic– tinctura mercurii – antisifilitic.

• Împarte medicamentele în 6 categorii:1. "quintae essentiae" . efecte puternice,

substan e toxice2. "magisteria" ex. sulful precipitatum –

magisterium sulfuri3. "arcana" - efecte puternice ("arca" = scrin,

caset ) inute închise4. "specifica" – ac ioneaz specific

"specificum anodynum" (extract de opiu)5. "elixiria" – tincturi compuse i mixturi6. "extrinseca" - uz extern.


• Paracelsus interpreteaz fenomenul de oxidare:"aerul închide în el principiul combustiei iîntre ine via a"

• "staniul calcinat în aer devine mai greu, pentru co parte din aer se fixeaz prin calcinare pe metal"

• Întrez re te existen a hidrogenului: H2O i H2SO4vin în contact cu fierul se degaj un fel de aer careexist i în ap .

FARMACI TI EXPERIMENTATORI(sec. XVII)

• Johann Rudolf Glauber (1604-1668) medic, chimist i farmacist,prepar :

• acizi minerali concentra i din s rurile lor• Na2 SO4 "sal mirabile" = sarea minunat• acidul acetic din acid pirolignos prin distilarea uscat a lemnului.• benzenul i fenolul din huil , constatând ac iunea anestezic a

fenolului cu 200 de ani înaintea lui "Lister" (1867)• izoleaz din plante ulei eterice i principii active.• folose te ca medicamente: s ruri de arsen, zinc, stibiu. Consider

sulful, vitriolul, stibiul i mercurul cei 4 piloni principali aimedicamentelor.

• modific aparatele de distilare.• folose te vase de laborator din sticl , ceramic ,metal.

Pierre Seignette (1660-1719) modestfarmacist La Rochelle (1672) prepar :

• tartratul de sodiu i potasiu (sarea Seignette)• pulberea laxativ gazogen "licoarea

Seidlitz". (tartrat de potasiu i sodiu ibicarbonat de sodiu; acid tartric)


Dezvoltarea botanicii1. În sec. XV apar herbare, compila ii dup antici, pentru

uz practic în scopul determin rii plantelor medicinale:– Roma (1481) – Herbarium Apulei– Germania (1483) Herbarius (Meinz)– Paris (1495) Arbolayre– Grand herbier en francais (1526)

2. Sec. XVI apar herbare remarcabile:– Herbarul lui Cibo (biblioteca Angelica din Roma)– Girault din Lyon, – d'Histoire Naturalle (muzeul Na ional din

Paris)– Label – Plantarum sive stirpium historie 1500 desene.

3. Tratatele de botanic "Hortus sanitatis " primul tratat debotanic "gr dina s ii" apare mai întâi în Germania(1485)

• Ioachim Jung (1587-1657) cel mai însemnatbotanist din prima jum tate a sec. XVII – clasificplantele dup caracteristicile lor – floare, fructul isemin ele.

• John Ray (1627-1705), naturalist multilateral,public un catalog al plantelor culese din jurulora ului Cambridge – el descrie peste 18.000 deplante printre care digitala i o specie de Strychnosnux vomica.

• A reintrodus în terapeutic Mentha piperita i aobservat efectul midriatic al beladonei.

• Valerius Cordus – Historia plantarum,descrie 500 de specii din care 66 noi.

• Conrad Gesner - "Pliniu al Germaniei"încearc o sistematizare a plantelorCatalogus plantorum.

• Charles de L'Ecluse – descrie 1500 plante,narcotice, caustice, veninoase, clasificciupercile.


În a doua jum tate a sec. XVI apar gr dinibotanice în:

• Gemania (Jena, Leipzig),• Olanda (Leyda, Amsterdam),• Anglia (Oxford, Edinburgh, Londra),• în sec. al XVII continu s apar noi gr dini

botanice.

Dezvoltarea microscopiei• Microscopul într-o form primitiv a fost inventat de

maestrul optician olandez Jansen• 1590 – a primit denumirea de microscop în Italia i a fost

construit de Galileo Galilei (1614)• 1632-1723 a lefuit lentile Antoni van Leeuwenhoeck i a

descoperit:– microorganismele din ap– din tartrul dentar– globulele sanguine– spermatozoizii– structura organelor unor insecte– a fibrelor de lemn– a esuturilor.

• 1665 - Robert Hooke scrie cartea Micrographia iintroduce termenul de celul .

• Marcelono Malpighi – savant italian (1628-1694)medic, botanist, zoolog se ocup de biologiavegetal i animal .

• 1661 – vasele capilare i circula ia în capilare.• descrie globulele ro ii i albe, structura pielii, a

rinichiului, splinei a veziculelor pulmonare,dezvoltarea ovulului.


DROGURI VEGETALE ÎNTIMPUL RENA TERII

• C lug rul Calancha din Lima (Peru) a introdus în Europa(Barcelona -1639) scoar a arborelui Cinchona (CortexChinae)

• "În regiunea Loxa cre te un arbore numit de localniciarborele de friguri …, coaja de culoarea scor oarei,transformat în pulbere i dat într-o b utur , vindecfebra.“

• 1677- "Cortex Peruanus" în Farmacopeea Londonez .

• 1638 v duva viceregelui spaniol din Peru "Anna delCinchon" este tratat cu pulbere de China de undedenumirea de, "pulberea contesei“ alte denumiri:"scoar a cardinalului“; "scoar a iezui ilor" – principaliidistribuitori ai cinconei în Europa.

• "cincona" de la numele contesei, "Kinia" = scoar .• .• În a doua jum tate a sec XVII Ramazzini de Carpi

rintele patologiei profesionale afirma: "În arta vindec rii,chinina a realizat o revolu ie comparabil cu aceeadeterminat de descoperirea prafului de pu în arta

zboiului."

• Ipeca (ipecacuana "r cina de Brazilia") folositde indieni ca vomitiv i în diaree - "plant micvomitiv care cre te lâng drum" a fost vândutguvernului francez în 1658 ca remediu secret.

• Thomas Dover prepar "pulvis Doveri" din ipeca iopiu (1733) – tratamentul dezinteriei i caexpectorant.


• Guaiacul "lemnul sfânt" adus din insula SanDomingo (tratamentul sudorific i sialagog alsifilisului).

• Ceaiul (Thea sinensis) originar din India, folosit înChina i adus de misionari în Europa (sec. XVI-XVII).

• Cafeaua (Coffea arabica i liberica) originar dinAbisinia – se cultiva intens în Orientul Apropiat,prin intermediul Vene iei (sec. XV-XVI) a p trunsîn Europa.

• Cacao (semin ele plantei Theobrama cocao)original din Mexic, adus în Spania în sec. XVI.Theobrama – hrana zeilor (Linné).

• Tutunul (Nicotiana tabacum) a fost semnalat decor bierii lui Columb (1496).

• Jean Nicot ambasadorul Fran ei în Portugalia ofertutun reginei Fran ei – Marie de Medicis - pentrutratamentul migrenei rebele de care suferea.

• Opiul (Papaver somniferum) – se bucur în timpulRena terii de o pre uire deosebit . Paracelsus conferopiului denumirea de "Piatra nemuririi" .

• Von Helmont "doctor Opiatus" scria re ete cu opiu.

• Clinicianul englez Sydenham prepara tinctura de opiu(Laudanum).

• “Printre remediile care a binevoit natura atotputernic ledea omului pentru a- i înl tura suferin ele, nu exist niciunul atât de universal i de eficient ca opiul" (1680).


• Din regnul animal ca remedii se foloseau:• excrementele ale unor animale(gâsc , câine,

barz , lup)• excrescen e de pe corpul unor animale (piatra

broa tei),• urina, sânge, de euri organice, pulbere de

mumie,• "corn de licorn", "osul inimii de cerb".Droguri minerale:• Mercurul metalic i combina iile sale cunosc în

sec. XVI o larg întrebuin are "Argintul viu"intr în compozi ia pilulelor miraculoase.

• Preparate cu stibiu în uz erau: antimonium tartratum(purgativ, vomitiv, expectorant);

• vinum stibiatum (emetic, vomitiv);• crocus antimonii• stibium diaforeticum (ambele prescrise în boli pulmonare).• Alte medicamente: sublimatul corosiv, sulfa ii de sodiu,

potasiu, magneziu, nitrat de argint, acizi i bazele,alcoolul;

• apa de Colonia (solu ie alcoolic i uleiuri eterice,portocale, l mâi, rozmarin),

• medicamente complexe sub form de balsam,• substan e gazogene ca por iunea Rivieri i apele minerale.• Po iunea Rivieri (Potio effervescens): solu ie alcalin de

bicarbonat de sodiu sirop simplu, ap i solu ie acid : acidcitric, sirop citri, ap .

• Formule complicate: teriaca, mitridatul, tartratulemetic – preparate în mod public, sub controlulmedicilor i distribuite apoi între membriibreslelor.

• La sfâr itul sec. XVII s-a înfiin at la Paris,Societé de la Thériaque pentru prepararea încomun i în public a acestui leac.

• Primul brevet de medicament dateaz de lasfâr itul sec. XVII a fost ob inut de Grew

• "sarea de Epson" = sulfat de magneziu.


• 1555 se oficializeaz sistemul degreut i farmaceutice de laNürnberg, care se va men ine,pu in diferit, în paralel cu sistemulvene ian de m suri pân în 1762,când s-a elaborat sistemul vienez.

Greut ile farmaceutice din Nürnberg icoresponden a cu gramul din sistemul metric

(dup Gehler)

0,06126431

1,242548201 31

3,727646760

29,821674802481

357,8540576028896121

gramegranumscrupulusdrahmauncielibra

Organizarea farmaciei

• În 1626 Jean de Renou scrie în Boutiquepharmaceutique ou antidotaire - "unii fac diferenîntre termenul de farmacist i apotecar – zicând cfarmacistul compune i amestec medicamentele,pe când apotecarul le înmagazineaz într-un loccurat i le vinde cu ridicata sau cu am nuntul" –ceea ce denot no iunea de “farmacist" începe sintre în uz.

• Existau farmacii publice or ne ti, particulare, despital, militare, iar în ora ele lipsite de farmacii,medicii de ineau un stoc de medicamente.


• Farmaciile aveau mobilier, decora ii murale,ustensile, vesel ca s impresioneze pl cut publicul.

• Decora iile – picturi, basoreliefuri, statui (arti tirenumi i ai Rena terii).

• Mobilierul: dulapuri i etajere de lemn sculptat,mese de lemn cu sertare, adesea acoperite cumarmur sau piatr , servind la prepararea icondi ionarea medicamentelor. O m su specialera destinat medicamentelor deja preparate.Farmaciile mari aveau i înc peri separate pentrulaborator, rezervele de dulciuri (zah r, fructezaharate, siropuri) i produse exotice.

• Ca instrumentar: balan e cu greut i, mojare cupistil, site, aparate de înc lzire i distilare.

• Recipientele erau din lemn, metal, ceramic , sticl .Cutiile din lemn, de obicei pictate, con ineau planteuscate.

• În cutii mici de lemn pre ios, alabastru, filde sestrau droguri rare (mosc, ambr , pietre pre ioase).

• Din cositor sau bronz se confec ionau vasespeciale cum este cunoscutul vas pentru teriaca dela spitalul din Angers (Fran a).

• Vasele din faian aduse din Damasc, apoi dinSpania i Fran a – erau extrem de scumpe încâtserveau numai la decorarea farmaciei.


• Apar primele farmacopei – elaborate de medici.• 1488 Bologna – prima farmacopee "Compendium

aromatoriorium" (Saladino d'Ascoli).• Conceput în 7 p i:1. opera iile din practica farmaceutic i aspectele

deontologice;2. denumirea i ac iunea preparatelor (composita);3. sistemul de greut i farmaceutice;4. prepararea medicamentelor;5. precau ii la recoltarea plantelor medicinale;6. reguli de p strare pentru simplicia i composita;7. vesela farmaciei.

• În Floren a (1498) apare prima Farmacopee în limbana ional Nuovo receptoria.

• Milano (1512) – prima farmacopee elaborat de unfarmacist Paulo Suardo – Thesaurus aromatariorum

• La Nürnberg (1546) – Valeriu Cordus scrieDispensatorium Pharmacopolarum - îndreptar pentru toatEuropa central .

• În 1644 apare Ordo pharmacopoerum Viennensium în 36de paragrafe care prevede urm toarele:– farmaci tii s aib o singur farmacie– s formeze corpora ii– se interzice înlocuirea ingredientelor prin succedanee f avizul

medicului– eliberarea de otr vuri f aprobarea unui medic cunoscut– respectarea taxei în vigoare– prepararea re etelor dup farmacopee– avizarea medicului înaintea eliber rii re etelor pentru ca s nu

existe erori în stabilirea dozei sau ingredientului– o bun preg tire, moralitate i un comportament etic.

• În Fran a 1640 se fac inspec ii în farmacii.• În farmacie otr vurile p strate aparte i separat de celelalte:

arsenic, realgar, auripigment, sublimatul, eviden înregistru special.


Formarea farmaci tilor• La început preg tirea apotecarului a fost exclusiv

practic .• Înc de la 1500 statutele corpora iilor arat , la

fel ca în orice meserie, viitorul maestru apotecar eramai întâi ucenic, apoi calf .

• În Fran a stagiul de ucenic dura 3-4 ani iar de calf 6ani.

• Ucenicul locuia la apotecar i trebuia s aib vârstaminim de 14 ani i maxim de 22-25 ani, s fie defamilie onorabil i cu oarecare avere, s aibno iuni de gramatic i de latin "pentru a în elegere etele medicilor doctori".

• Apotecarul nu putea avea decât un singur ucenic,maxim doi, atunci când primul era spre sfâr itul stagiului.Între p i se stabilea un leg mânt de obicei verbal – dar cumartor – prin care apotecarul se angaja s -l g zduiasc i

-l înve e meserie, iar ucenicul s pl teasc o anumitsum .

• Ambii depuneau jur mântul: primul " -l va înv a înmod cinstit toate principiile artei sale i c nu-l vaconsidera servitor, ci îl va între ine omene te ca peproprii copii", al doilea c va sluji cu credin i h rnicie.

• Ucenicul înva opera iile farmaceutice –distilarea, infuzarea, macerarea, triturarea iprepararea formelor galenice.

• Ucenicul instruit privind drogurile i mai ales scunoasc ierburile.

• Calfa primea o mic leaf , mergea în ora lapacien i pentru a executa diferite re ete simple iputea schimba apotecarul.

• La sfâr it devenea maestru dând un examen:comisia "conduc tor sau na " ultimul apotecar lacare lucrase, mae tri apotecari, medici i câteodatreprezentan i comunali sau regali.


• Examenul consta într-o prob :– I. oral "examenul de lectur " descifrarea i

explicarea re etelor. Dac reu ea la oral urmaexamenul de

– II. practic :a) "actul erbilor" – recunoa terea plantelor proaspete i a

drogurilor simple, în sec. XVII se adaug i preparatechimice (spagirice);

b) "proba m estriei" – executarea unor preparate dificile -unguente, emplastre, electuarii - prepararea dura de la ozi la câteva s pt mâni.

• Fii de apotecari erau scuti i de aceast ultim icea mai grea prob .

ÎNV MÂNTUL FARMACEUTIC• Prima catedr de farmacologie – Lectura simplicium –• Curs de plante medicinale la Padova (1533) – la început

teoretic apoi 1545 completat cu demonstra ii în gr dinabotanic "viridarium".

• 1563 – curs de farmacognozie.• În Fran a – Facultatea de Medicin i medicii au privit cu

ostilitate preg tirea teoretic a farmaci tilor.• 1777 Colegiul de Farmacie - a luptat pentru crearea unor

cursuri colective, particulare sau oficiale.• Cursuri particulare inute la locuin ele farmaci tilor–

Lémery (1675); Bernardin Martin (1682)

Cursurile speciale erau predate pe lângfacultatea de medicin La Montpellier

• 1530 - curs de botanic• 1558 - un magistru apotecar este numit demonstrator• 1593 - Henric IV – cursul de botanic - catedra de

botanic i anatomie.• 1598 ia fiin Gr dina Botanic• 1601 se înfiin eaz catedra de chirurgie i farmacie• 1675 Ludovic al XIV-lea înfiin eaz o catedr de

demonstra ii de chimie.• în a doua jum tate a sec XVII cursuri regulate de

chimie la Jardin Royal.

• În sec. XVII sunt înfiin ate corpora iile apotecarilor cuscopul de a ap ra drepturile i a cre te prestigiul meseriei.

• 1617 – societatea apotecarilor din Londra• 1632 – Nürnberg – Colegiul farmaceutic.

• La mijlocul sec. XVII farmacistul înc sub tutelamedicului, Filip al V-lea (rege al Spaniei 1700-1746întemeietorul Dinastiei Bourbonilor) în Pragmaticadeclarase farmacia "art întrutotul egal medicinii".

• Miquel Martinez de Lesche în Discurso farmaceutico sobrelos conons de Mesue – încearc spund la întrebarea:"Sunt farmaci tii auxiliari medicului? Sunt colaboratoriilui?"


TIIN ELE FARMAFARMACEUTICECEUTICEÎN“SECOLUL LUMINILOR”ÎN“SECOLUL LUMINILOR”

SEC. XVIII I PRIMASEC. XVIII I PRIMAJUM TATE A SEC. XIXJUM TATE A SEC. XIX

PROGRESELE TIIN ELORFARMACEUTICE

• Linné (Carol von) (1707 –1778), medic i naturalist suedez, profesorde practic medical i botanic la Uppsala –introduce nomenclaturabinar in latina pentru drogurile vegetale.

• Public în 1749 – Materia medica – descriind 563 de speciivegetale.

• Bazele fitochimiei: extragerea din plante a alcaloizilor, glicozizilorcardiotonici, flavonelor, chinonelor, steroizilor, terpenelor.

• 1776 – Withering (medic, botanist) recomand decoctul de digital cadiuretic i în unele afec iuni cardiace, descriind totodat posibileleefecte toxice.

• Digitala a fost men ionat în 1250, în documentele medicale din araGalilor i descris din punct de vedere botanic c tre 1500 când aprimit numele de Digitales (dege el).

• 1792 – Fourcroy – ob ine chinina impur „china”• 1811 – medicul portughez Gomez – extrage cinconina• 1817 – Sertürner - "morphium" – Morfeu – zeul nop ii i

al somnului.• 1820 – farmaci tii Pelletier i Caventou – izoleaz

chinina, stricnina, colchicina• 1820 - cafeina – Rünge, Robiquet

• farm. Meissner – veratrina – denumirea de "alcaloid"• 1827 − Giesecke identific coniina din Cicuta major.


• 1828 − Posselt i Reimann izoleaz din tutunnicotina − semnalat de Vauquelin în 1809

• 1831 − Mein, Geiger i Hesse izoleaz atropina dinAtropa belladona.

• 1840 − Reisch − izoleaz lobelina din Lobeliainflate

• 1848 − Merck ob ine papaverina din solu iile deextrac ie ale morfinei.

• 1871 – Nativelle – ob ine digitalina cristalizat .

• Homberg – acid boric "sal sedativum Hombergii"• Neumann – izoleaz camfora cristalizat i prepar

tinctura ferri chlorati aetherata.• Vaqueline – izoleaz lecitina i acidul cianic,

descoper cromul i asparagina (în paralel cuRobiquet).

• Fowler – solu ia Fowleri (potio) – solu iaarseniacal

• Courtois (1811) – descoper iodul din cenu aplantelor marine i îl recomand în tratamentul gu ii

• Serullas – prepar iodoformul

• Balard (1826) – ob ine bromul din apa de mare i preparnitritul de amil

• Moissan (1886) – fluorul.• Persoz − profesor la coala de Farmacie din Strasbourg–

amilaza enzimelor din orzul încol it – i deschide un orizontnou în studiul enzimelor.

• Soubeiran medic i farmacist, descoper cloroformul(1831) independent de Liebig i Guthry.

• William Mortere (1853) – îl folose te ca anestezic.• Labaraque – descoper ac iunea antiseptic a

hipoclori ilor.


• Lemaitre – studiaz propriet ile antiseptice alefenolului

• Fehling − propune reac ia de identificare a glucozeidin urin (1848)

.• Kipp (farmacist olandez) − construe te aparatul care

îi poart numele.• Millon − autorul reactivului cu acela i nume.• Baumé – perfec ioneaz areometrul• Poulenc i Dorvault – Fran a – bazele industriei

medicamentelor

• Ca etele – confec ionate cu aparatul imaginat defarmacistul Limousin i perfec ionat defarmacistul Fasser.

• Subunit i farmaceutice: libra, uncia, drahma,scrupulus, granum, grame.

• 1668 – farmacia Îngerul din Darmstadt –proprietatea familiei Merck – rezult firma Merck.

• 1775 – fabrica Antoine Baumé din Paris – 400 deproduse chimico-farmaceutice.

• 1778 – fabrica Finkentscher din Marktredwitz demedicamente.

• 1722 – noi farmacope "Farmacopeea deEdinburgh"

Înv mântul farmaceuticpractic i teoretic

• În sec. XIX institutele superioare defarmacie "facultate de farmacie" în primeledecenii ale sec XX.

• 1854 - " coli superioare de farmacie"• 8 ani de stagiu în farmacie sau 3 ani de

teorie în farmacie i trei ani de studii încoli de farmacie: farmacist II i farmacist I


• Programa analitic în 1803 – 4 materii de cursbotanic , chimie, istoria natural amedicamentelor, galenica.

• Din 1834 se adaug succesiv i alte materii.

• În Austria terminarea stagiului în farmacie cuexamen la facultatea de medicin (Viena) –

• 4 probe – botanica, materia medical ifarmaceutic , chimie, prepararea public a unuimedicament.

• Candida ii reu i depuneau un jur mântprofesional.

• Prima coal medical din Transilvania esteinstitutul Medico-Chirurgical din Cluj (1775) cu odurat de colarizare mai întâi de 2 ani apoi 3 ani –cu limba de predare latina – germana i maghiara.

• Absolven ii purtau titlul de medici chirurgi i aveaudreptul de a practica numai în Transilvania.

• La Ia i Biserica Trei Ierarhi – Academia Vasilian (1640-1821) –

• Gimnaziul Vasilian (1828-1835) –• Academia Mih ilean (1835-1847) înfiin at sub domnia

lui Mihail Sturza de c tre Gh. Asachi.

• Bucure ti – M stirea Sf. Sava, Academia Domneasc subdomnia lui C. Br ncoveanu i reorganizat de AlexandruIpsilanti (în limba greac )

coala de la Sf. Sava (1818-1821) ,Gh. Laz r.

• Primele încerc ri de înfiin are a institutelor de înv mântmedical.


Farmacii de spitale din araRomâneasc i Moldova.

• Primul spital din ra Româneasc (1704) stirea Col ea laBucure ti – la ini iativa sp tarului Mihai Cantacuzino în timpuldomnitorului Constantin Brâncoveanu devine spital (un spitalasem tor cu cel din Cairo).

• Spitalul Pantelimon (Bucure ti) 1735-1752.in timpul lui• Mihai Matei Ghica (ctitorul m stirii Frumoasa din Ia i pe care a

împodobit-o cu gr dini i havuzuri de ap , dup modelul gr dinilordin arigrad).

• 1747 – spitalul Sfântul Spiridon – Ia i – primul spital din Moldova.• 1813 – spitalul Filantropie (iubirea de oameni) doctorul Caraca

Farmaciile de spital înTransilvania

• Transilvania a fost avansat fa de celelalteprovincii (primele spitale 1292 (la Sibiu) iprimele farmacii publice (1460, 1494).

• 1692 – s-a înfiin at la Sibiu un spital comunal alsa ilor – medicul este i farmacist – prepar singurmedicamentele.

• 1716 este men ionat un "provizor al farmaciei"medic Johan Stanislaus Grotowski original dinOr tie.

• .

Primele spi erii publice:• 1776 – dr. Fotache livra medicamente spitalului Spiridon• 1793 – Lochman pe Uli a Mare• Leiba – spi erie pe Uli a Târgului de jos (Alexandru

Vernier).Bucure ti:• 1740 – Trangott Seuler• 1742 – Cristian Richter• 1776 – Chiriac Arbut• 1797 - 9 spi erii cu 9 spi eri.• 1831 – 12 farmacii particulare în Ia i.• La sfâr itul sec. XVIII apar farmacii la: Craiova, Boto ani,

Giurghiu, Gala i, Ploie ti, Br ila.


ÎÎNN MÂNTULMÂNTULFARMACEUTICFARMACEUTIC

ÎN ROMÂNIAÎN ROMÂNIA

Începuturile înv mântuluifarmaceutic

• În Bucure ti începuturile înv mântuluifarmaceutic ca i al celui medical se datoresc luiCarol Davila (1828-1884).

• 1853 – a reorganizat Spitalul O tirii – farmacistPrusinsky.

• 1855 – o coal de mic chirurgie – undefarmacistul Prusinsky a preg tit i câ va elevi defarmacie.

• 1858 – coala Na ional de Medicin i Farmacie– cu 3 sec ii – medicin , farmacie, veterin rie – î iputeau continua studiile în Fran a.

• Din 111 elevi ai colii, 20 se dedicau farmaciei.

• 1860 - 1861 – apare programa analitic a colii deFarmacie.

• Se preda:– botanica farmacognostic– zoologie – farmacologie– materia medical– chimie– francez– latin .

• 1862 – 1863 se adaug fizica , anatomia,igiena.

• 1862 – apar primii absolven i farmaci ti.• Se mai introduc alte discipline:

– istoria natural a medicamentelor vegetale,animale i minerale,

– arta de a recepta,– legile farmaceutice, contabilitatea i taxarea

medicamentelor,– medicina legal farmaceutic (toxicologia),– chimia se împarte: analize organice i anorganice.


• 1880 – reorganizarea înv mântului farmaceutic.• 1883 – Profesorii colii i Societ ii Farmaci tilor -

un memoriu c tre ministerul de interne.coala de farmacie s formeze asisten i de farmacie

i farmaci ti clasa II (4 clase gimnaziale) ifarmaci ti clasa I (cu bacalauriatul) lipsa bazeimateriale a determinat r mânerea colii în vecheaform .

• 1884 – moare Davila – coala de farmacie decade.• 1897 – tefan Minovici – profesor de chimie –

reorganizeaz înv mântul farmaceutic.

coala de farmacie este recunoscut ca înv mântuniversitar. Absolven i – I. Bogdan, A. Hen iescu, A.Ileanu, A. Petra, V. Albescu.

• Primele farmaciste – Paulina Cruceanu (1891), ClaraCole iu (1892), Olimpia Daciu Vlahu (1877), 1901Elisabeta Dumitrescu, Popescu Altim.

• 1898 – Legea Spiru Haret – Înv mântul farmaceuticdevine universitar în cadrul facult ii de medicin .Regulamentul 1904, prevedea: obligativitateabacalaureatului, 5 ani de studii (2 ani stagiu de practic . i 3ani studii teoretice i lucr ri practice).

• 1911 se înfiin eaz doctoratul.• 1914 – Consiliul facult ii de Medicin solicit separarea

înv mântului medical de cel farmaceutic (dar primulzboi mondial întârzie luarea acestei m suri).

Facultatea de FarmacieBucure ti (1923-1933)

• Planul de înv mânt 5 ani (2 ani stagiu în farmacie: 3 ani cursuri universitare)dup stagiu – elevul pe baza adeverin ei farmacistului era primit la cursuri.

• 1923 –1924 au func ionat:– 4 profesori– 11 conferen iari– tefan Minovici – chimie analitic– Georgescu – farmacie chimic i galenic– Vintilescu – chimie alimentar– Solacolu – botanic .

• 1933 – în discursul de la Senat prof. Danielopolu spunea "din 4800 farmaci ti culiber practic , 3400 sunt neîncadra i"

• 1933 – se schimb programa:• 1 an de stagiu în farmacie• 4 ani de studii – la sfâr itul stagiului examen de licen .


FARMACI TI DIN MOLDOVA


Înv mântul farmaceutic la Ia i

• 1830 – încercarea de înfiin are a unui înv mânt farmaceutic la Ia i• 1857 – conducerea Gremiului Farmaceutic înfiin eaz „o coal

preg titoare de farma ie” pentru ucenicii din ultimul an de practicfarmaceutic , care a func ionat în cadrul spitalului „Sfântu Spiridon”.

• Cursurile au fost predate de farmacidtul T. Stenner (fizica, chimia,mineralogia), L. Papp (botanica, toxicologia) i I. Immervoll(farmacia practic i teoretic , în limba latin ).

• 1859 – coala gremial i înceteaz activitatea dup UnireaPrincipatelor

• 1860 – Farmacistul I. Mih ilescu se ofer predea curs gratuit defarmacie

• 1913 – 1916 I. Vintilescu titular al catedrei deFarmacie Chimic i Galenic la Facultatea deMedicin .

• 1917 – 1925 – N. T. Deleanu este numit lacatedra de Chimie Farmaceutic a Facult ii deMedicin

• 1917 – sec ia de Farmacie cu catedra deChimie Farmaceutic i Galenic , catedra deFarmacognozie i Chimie Analitic

• 1926 – 1934 – Al. Ionescu-Matiu activeaz lacatedra de Chimie farmaceutic

• 1922 – 1927 – C.V. Bordeianu – asistent la catedrade Chimie Farmaceutic

• 1933 – 1934 – farm. Cr. Maiorovici a condus încalitate de asistent Laboratorul de Chimie Generala Facult ii de Farmacie Ia i

• 1934 – Înv mântul farmaceutic din Ia i sedesfiin eaz

• 1946-1948 – farmacia func ioneaz ca sec ie pelâng Universitatea „Al. I. Cuza” Ia i

• 1948 – 1952 func ioneaz ca facultate de Farmacie• 1961 – se reînfiin eaz ca sec ie de Farmacie• 1964 – este oficializat Facultatea de Farmacie ca

institu ie independent


BIBLIOGRAFIALA CURSUL DE ISTORIA FARMACIEI

Barbu G. Arta vindec rii în Bucure tii de odinioar , Ed. tiin ific , Bucure ti,1967.

Bart C. Aforismele lui Hipocrat, Ed. Medical , Bucure ti, 1979.Bivolaru G. Tabel fundamental al interac iunii Zin-Zang, Ed. Român , Bucure ti,

1990.Bologa V.L. i colab. Istoria medicinii universale, Ed. Medical , Bucure ti,

1970.Bologa V.L. i colab. Istoria Medicinii Române ti, Ed. Medical , Bucure ti,

1972.Boussou Roger Histoire de la Medicine, Librairie Larousse, Paris, 1967.Br tescu G. Trecut i viitor în medicin (studii i note), Ed. Medical , Bucure ti,

1981.Br tescu G. Momente din trecutul medicinii, studii, note i documente, Ed.

Medical , Bucure ti, 1983.Br tescu G., S ndulescu C. Hipocrate. Galen. Ed. Enciclopedic Român ,

Bucure ti, 1974.Carton PaulEsen a Doctrinei lui Hipocrat – Extrase din operele sale, Ed. Funda iei

"Victor Gomoiu", Craiova, 1995.Chatterji J.C. Filosofia esoteric a Indiei, Ed. Porto-franco, gala i, 1991.Cotr u M. Medicamentul de-a lungul vremii, Ed. Apollonia, Ia i, 1995.Dulcan D.C. Inteligen a materiei, Ed. Teora, 1992.Dumitra cu D. Medicina între miracol i dezam gire, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,

1986.Du escu B. Etos în medicin , Ed. Medical , Bucure ti, 1979.Eliade M. Istoria credin elor i ideilor religioase, vol. II, Ed. tiin ific ,

Bucure ti, 1991.Frawley D., Vasant L. Zoga ierburilor. Ghid ayurvedic de fitoterapie, Ed.

Govinda, 1996.Grecu I., Mermeze Ghe. Societatea Român de Istoria Farmaciei 1997, Ed.

Imprimeriei de Vest, Oradea, 1999.Grigorescu Emanoil Str mo ii plantelor medicinale. Legende pierdute, Ed.

Cantes, 1998.Onicescu O. i colab. Figuri ilustre ale antichit ii, Ed. Tineretului, Bucure ti,

1967.Pascal Pincu Pagini din istoria farmaciei nem ene, Ed. Casa de cultur

Panteon, 1995.Paveleanu D. Teodor Istoria farmaciilor din Transilvania, vol. I – II, Bra ov,

1995.Ramon Jardi, I. González Aportaci a la Històrea de la farmacia Catalana

(1285-1997), FundacióUriach 1838.manu N. Medicina veche româneasc , Ed. tiin ific , Bucure ti, 1970.

* * * Dic ionar cronologic de medicin i farmacie, Ed. tiin ific i


Enciclopedic , Bucure ti, 1975. * * * Revue d'histoire de la Pharmacie, Bulletin de la Société d'histoire de laPharmacie, tome XXX, 1983. * * * Congreso Internacional de Historia de la Farmacia, 25-29 sept. 1985,Granada, Espa a. * * * Revue d'histoire de la Pharmacie, 1989-1994. * * * Bulletin de la Societet d'Amics de la Historia i de la Ciància farmaceuticaCatalana.

suport curs istoria farmaciei

Documents