sudarea tablelor de diferite grosimi

8/18/2019 Sudarea Tablelor de Diferite Grosimi

1/25

Capitolul 1

Analiză desen constructiv

Piesa de mai sus se compune din doua elemente de dimensiuni relativ mari si degrosimi diferite. Gabaritul pieselor este acelasi diferind doar grosimea acestora.

Tabla 1 are S1 = 1,5 mm

SiTabla 2 are S2 = 0,8 mm

1


2/25

esfacand ansamblul obtinem cele 2 elemente

Tabla 1 Tabla 2

!aterialul din care sunt confectionate tablele ce urmea"a a fi sudare este #$ 50.Principalele domenii de utili"are%&lemente de construc'ii mecanice supuse la solicit(ri mecanice ridicate, ca% bare

de trac'iune, arbori drep'i )i coti'i, arbori pentru pompe )i turbine, c*rlige pentrumacarale, meng+ine, )uruburi de preci"ie, piuli'e, volan'i, scule pentru regim u)or dea)c+iere, ro'i din'ate pentru vite"e periferice mici.

ompo"itia c+imica a acestuia este pre"entata in tabelul de mai -os%

OL 50lasa

calitate%C %Mn %Si %P %S

1a 0,0 0,80 0,/0 0,050 0,050

2


3/25

n otel de u" general, acesta este folosit in elemente de construc'ii mecanicesupuse la solicit(ri mecanice ridicate, ca% bare de trac'iune, arbori drep'i )i coti'i, arbori pentru pompe )i turbine, c*rlige pentru macarale, meng+ine, )uruburi de preci"ie, piuli'e,volan'i, scule pentru regim u)or de a)c+iere, ro'i din'ate pentru vite"e periferice mici.

iametrul punctelor de sudura si numarul acestora%

d p diametrul punctului de sudura pentru determinarea diametrului punctului de sudura se va folosi relatia dp = 2s + 3 deunde re"ulta%

d p = 2 1,5 3 = 4 mm

umarul puctelor este de /6, aceastea fiind situate la distanta de 20 mm intre elesi la o distanta de 0 mm de marginea tablei. umarul puctelor de sudura a fostdeterminat cu relatia urmatoare%n p numarul puctelor de sudura

puncten p /61

20

10001 =−=−

unde 1000 7mm este lungimea tablei si 20 7mm este distanta intre puncte.

9n figura de mai -os sunt pre"entate puctele de sudura si distanta dintre acestea

Capitolul 2

Alegerea procedeului de sudare

PROCEDEE POSIBILE

Sudarea prin difu"ieSudarea in reliefSudarea cu energie inmaga"inata


4/25

Sudarea in linieSudarea in puncte

:nali"and fiecare procedeu in parte vom gasi urmatoarele%

Sudarea prin difuzie – procedeul este scump datorita costului mare al sistemului devidare, de prindere si apasare a componentelor.Timpii desudare sunt mari.eservirea instalatiei estegreoaie.imensiunile componentelor de sudat sunt limitate.

Sudarea in relief – sudarea prin presiune in relief este un procedeu la carea imbinarease reali"ea"a prin intermediul unor proeminente ;reliefuri, bara-e< reali"ate in una din componentele de sudat.

Sudarea cu enerie in!aazina"a sudarea cu energie inmaga"inata este un procedeude sudare prin re"istenta la care imbinarea

se reali"ea"a prin aport termic, efectoule>$ent" si mecanic.

Sudarea in linie sudarea electrica prin presiune in linie este procedeul la care sudarea se produce intre suprafetele a doua componente in miscare,stranse intre role electrod antrenate cu un mecanism special,role prin care trece curentul electric diri-at perpendicular pecomponentele de sudat. &nergia necesara pentru imbinareacomponentelor se reali"ea"a pe ba"a efectului oule $ent" produs de curentul electric care le strabate. $inia de suduraetansa, alcatuita dintr>o serie de puncte suprapuse partial, se

obtin in planul de separatie al celor doua componente inmiscare rectilinie.

Sudarea in punc"e sudarea electrica prin presiune in pucte este procedeul la caresudarea se produce intre suprafetele de contact a doua saumai multe piese suprapuse, stranse intre electro"ii de contact.&nergia necesara pentru imbinarea componentelor sereali"ea"a pe ba"a efectul oul $ent" produs de curentulelectric care le strabate. Punctul de sudura se ibtine sub formalinticulara in planul de separatie al componentelor.

:$&G&?&: P?#&&$9 #PT9! & S:?&

Pentru determinarea procedeului optim de sudare se foloseste metoda &$&T?&.

/


5/25

oeficienti de importanta ai criteriilor%> calitatea % @ 1 = 0,/> pretul % @ 2 = 0,2> productivitatea % @ = 0,2

> mecani"are si automati"are% @ / = 0,2!atricea notelor reda calificative pentru fiecare procedeu in parte

Cri"erii

Pr#cedeu

Cali"a"e Pre" Pr#duc"i$i"a"e Mecanizare

Relief & & '

Enerie in!a( & '

Linie & & '

Punc"e ' ' ' '

) i *, *2 *2 *2

in tabelul de mai sus se calculea"a matricea coeficientilor de concordanta si a celor dediscordanta.oeficientii de concordanta se determina cu formula%

( ) ji ji K

Bjbi K C e

eeeij ≠=

−= ,/,1,,

oeficientii de discordanta%

( )

( )ee

eeij

bibj

bjbi D

minmama

min

−

−=

e aici re"ulta matricea de concordanta ;1 0,14 0,14 0,S&9 0,A > 0,A 0,5 S&9 1 > 0,44 0,44

S$ 0,A 0,8 > 0,8 S$ 0, 0,14 > 0,

SP 0,A 0,8 0,8 > SP 0, 0,14 0,14 >

Se va determina procedeul pentru care coeficientii de concordanta >B iar coeficientii de discordanta >p, unde pragurile sunt p = 0,14 si B = 0,A.

5


6/25

Se construiest graful final si se ierar+i"ea"a preferinta procedeelor dupa numarulde sageti care intra in noduri.

in graficul de mai sus re"ulta ca procedeul preferat este sudarea electrica prin presiunein puncte.

Capi"#lul 3 Analiza tipului de îmbinare

Piesa se reali"ea"a prin prinderea celor doua table prin /6 de puncte de sudura lao distanta de 20 mm unu fata de celalalt si la o distanta de 0 mm fata de margine.Sudarea se reali"ea"a prin presiune in puncte. omponentele avand o grosime diferita,Tabla 1 cu S1=1,5mm si Tabla 2 cu S2=0,8mm, sudaera se va reali"a cu electro"i dediametre diferite.

9n figura urmatoare este redata sc+ematic sudarea in puncte cu electro"i dediametru diferit.

4


7/25

1 electrodul de contact superiorC 2 punctul de suduraC tabla 2C / tabla 1C5 electrodul de contact inferiorC 4 trasnformator puternic coborator de tensiune

t RI Q 22/,0=

21


8/25

Piesele sunt stranse intre cei doi electro"i cu o forta P. &lectro"ii de contact suntconectati la un circuit secundar al sursei de curent 4. curentul se va concentra in coloanade metal dintre cei doi electro"i. a urmare a efectului oule $ent", aceasta coloana se

incal"este dand nastere nucleului topit care va forma punctul de sudura. upa un timp, inlocul unde temperatura a crescut mai repede ;? c;p>pp


9/25

Este o notiune complexa definita pe baza unu ansamblu de factori tenolo!ici"

constructi#i si de exploatare prin care se exprima capacitatea unui metal sau aliaj de a

forma imibinari sudate de buna calitate in conditii economice de reazlizare .omportarea metalurgica la sudare

Pentru studiul acesteia se va determina influenta factorilor de natura metalurgica,

cum sunt% compo"itia c+imica, caracteristicile metalografice, caracteristicile mecanice,tendinta de fisurare la cald sau la rece. ?eferitor la compo"itia c+imica a metalului de ba"a carbonul influentea"a foarte mult sudabilitatea. #telurile au o buna sudabilitate laun continut de carbon sub 0,25, restul elementelor de aliere fiind in total pana la 1.

Tinand cont de aceste considerente, se poate spune ca otelul #$ 50 este un otel cuo comportare metalurgica buna la sudare. :precierea sudabilitatii se poate face pe ba"acontinutului de ec+ivalent.

54A,0.

8,0.,0

1554=+=

++

++++=

NiCu $a% Cr $nC C e

onventional se obisnuieste ca gradul de sudabilitate sa fie impartit in %> bine sudabile > eE0,/5 unde sudarea se face fara prescriptii de preaincal"ire si

racire cu eceptia grosimilor mari> limitat sudabile e = 0,/5 0,8> greu sudabile > eF0,8# prima dificultate legata de alia-ele de cupru o constituie conductibilitatea electrica

ridicata a cuprului, aceasta inseamna ca re"istenta componentelor ? p, este mica, decicantitatea de caldura de"voltata este mica. 9n "ona dintre componente respectiv electro"isi componente apare posibilitatea sudarii componentelor de electro"i. Totusi, deoarece in"ona dintre componente presiunea este mia mica se va de"volta caldura mai mare.

9n afara de acest lucru o parte din caldura de"voltata in "ona dintre electro"i sicomponente se va evacua prin electorii raciti cu apa.

# alta dificultate o pre"inta conductibilitatea termica ridicata a cuprului, deci

pierderile de caldura pot fi mai maari mai ales la timpi de sudare mari, incat cldura produsa o poate egala pe cea pierduta, deci materialele de sudat nu pot atinge temperatura pentru sudare. e aceea se prefera sudarea prin puncte cu energie inamga"inata sau oricealt procedeu unde se foloseste un regim dur de sudare.

Stabilirea parametrilor regimului de sudare se face in functie de clasa de calitate carese cere. onsideram ca avem sudura de clasa de calitate 2 cu puncte sudate de re"istentamecanica buna si cu amprente lasate pe suprafata. ?egimul de sudare este utili"at pentrudiminuarea efectului de contractie si evitarea fisurilor.

Kactorii mai importanti care influentea"a comportarea la sudare a acestor oteluri sunt%> sensibilitatea la calire, risc ce poate fi indepartata printr>o preincal"ire anterioaranivelul temperaturii de preincal"ire trebuie stabilit suficient de ridicat, pentru a seevita fisurarea datorita +idrogenului. Temperatura de preincal"ire necesara se alege inintervalul de C °− 250200 .> re"ulta fisurarea in timpul sudarii datorita +idrogenului provenit din materiale de

sudareo masura eficienta pentru eliminarea +idrogenului din imbinarile sudate si evitareafisurarii este mentinerea temperaturii de preincal"ire inca cateva ore dupa terminareaoperatiei de sudare.> sensibilitate la tratament termic

6


10/25

caracteristicile mecanice ale materialului imbinarii se modifica la micile variatii aleregimului tratamentului termic;durata de mentinere la temperatura, vite"a de incal"iresi racire


11/25

? c;e>p


12/25

°=

⋅=

⋅=−

−

C ' 1250

10/

105,1.

.

4

0

α

ρ

Ω=⇒

Ω⋅=⋅+⋅⋅+⋅+⋅=

Ω⋅=

Ω⋅==

=

=

=

⋅=

⋅===

Ω⋅=⋅

⋅⋅=

Ω⋅=

−−−−−

−−

−−

−−

−−

−−

−

001A,0

10A088,1104/6,1102021086,41061,12

1020

102020

005,0

J/

8,0

104/6/,1

104/6/,1/

005,0

1061,128,0

108115,085,0

1086,4

444

4


13/25

9ndepartarea scorilor, oi"ilor si altor impuritati mecanice de pe suprafetelesemifabricatelor se poate face prin procedele mecanice termice si c+imice.uratirea mecanica se reali"ea"a prin mai multe procedee% prin asc+iere, prin sablare saualicare. uratirea prin sablare sau alicare este frecvent utili"ata in fabricarea utila-uluiindustriei c+imice si consta in indepartarea impuritatilor mecanice cu a-utorul unui -et de

nisip de cuart sau alice din fonta sau otel, proiectat pe suprafata semifabricatului.:ctiunea -etului de nisip sau de alice este similara cu actiunea materialelor abra"ive.9nstalatia de curatire prin sablare se sau alicare se compune in principiu din%

> aparatul care produce -etul> camerele in care este introdus semifabricatul> dispo"itivul pentru reducerae nisipului sau alicelor folosite> dispo"ititve de separare a prafuluise vor folosi camere cu functionare continua care vor fi preva"ute cu transportoare cu banda sau cu role cu a-utorul carora semifabricatele trec continuu diinf supuse inacest timp actiunii -etului produs prin a-uta-e ficate in diferite locuri, astfel incat sacuprinda cat mai bine suprafata de curatat la o singura trecere.

Tablele laminate sunt ase"ate in po"itie verticala iar bombardarea lor cu -eturi enisip sau alice se face pe ambele fete si pe intreaga latime, astfel ca la o singura trecere prin camera de sablare sunt curatate complet.

Sub camera de sablare se afla un container pentru nisipul u"at. e aici cu a-utorulunor transportoare elicoidale si al unui elevator cu cupe, nispul ;alicele< este trecut printr>o sita intr>un buncar preva"ut cu do"ator.

c. 9ndreptarea semifabricatelor 9n urma diverselor manipulari , a transportului si depo"itarii semifabricatele se pot

deforma capatand abateri de diverse forme si dimensiuni de la forma normala.tili"area lor in aceasta stare conduce la impreci"ie in fabricarea elementelor

componente ale utila-ului te+nologic s+i afectea"a stabilitate acestuia in eploatare.eci

inainte de utili"are aceastea vor fi indepartate.d. Trasarea semifabricatelorTrasarea repre"inta transpunerea si marcarea conturului piesei finite pe semifabricat.

9n ca"ul de fata trebuie marcate lungimea s+i diametrele de care este nevoie pentrureali"area ansamblului.

e. ebitarea semifabricatuluiebitarea sau taierea semifabricatelor in vederea eecutarii pieselor se reali"ea"a prin

asc+iere ,forfecare sau folosind o sursa termica. 9n ca"ul debitarii tevilor pentru a avitaturtirea acestora in timpul taierii cu cutitul se reali"ea"a in prealabil un sant cu a-utorulunor cutite cu deplasare ori"ontala.

Capi"#lul ( tabilirea parametrilor regimului de sudare

:ceasta etapa tine cont de clasa de calitate ceruta piesei. alitatea este in clasa a 2>a, pre"entand amprente pe suprafata si re"istenta mecanica buna.Parametrii constructivi sunt%

> grosimiea tablelor de sudat s ;mm<> diametrul de varf al electro"ilor > de ;mm<

1


14/25

> lungimea de suprapunere a tablelor > $ ;mm<> ung+iul α > diametrul electro"ilor > ;mm<

Sc+ematic se pre"inta astfel%

iametrul electro"ilor la varf%iametrul de varf al electrodului este foarte important prin faptul ca influentea"a in moddirect densitatea de curent prin componentele de sudat si conditiile de racire.

mm sd

mm sd

408,5

508,5

22

11

≈=

≈=

iametrul punctului de sudura este dat de relatia%mm sd p 45,122 =+⋅=+⋅=

ng+iul °= .0α

9ntensitatea curentului de sudare%$a stabilirea curentului de sudarea trebuie sa se ia in considerare si faptul ca

valoarea lui odata reglata poate fi influentata intr>o foarte mare masura de o serie defactori, cum ar fi%

> circuitul secundar eterior, care este compus din secundarul transformatorului, bratul superior si bratul inferio, port electro"i si electro"ii de contact. S>a constatca odata cu cresterea suprafetei suprinsa intre bratele instalatiei de sudar, valoareainitiala a curentului de sudare scade, din cau"a efectului electromagnetic.

> fenomeul de suntare repre"inta o parte in curentul debitat de transformatorul desudare ce se ramifica prin punctele de sudura reali"ate anterior, din cau"ainc+iderii circuitului electric prin punctele sudate vecine si prin locurile de contact

1/


15/25

intre componente, curentul ce trece prin locul de sudare este mai mic decat inca"ul reali"arii unui singur punct.

9n ca"ul in care distanta dintre punctele de sudura trebuie sa fie mai mica, si nu dorim cafenomenul de suntare sa influente"e calitatea punctului de sudura, trebuie sa marimvaloarea curentului in secundar in felul acesta compensand fenomenul de suntare.

Se alege 2J1/0 mm A j =

KA A I

mmd A

A j I

e

e

//,6582A,281/0

2A,28/4

/2

2

2

≅=⋅=

=⋅==

⋅=

π π

Korta de apasare%

&a este importanta in formarea punctului de sudura din cau"a influentei asupralocali"arii punctului si a re"istentei de contact. Kunctie de forta de apasare aplicataelectro"ilor diametrul punctului de sudura varia"a. Pentru regimul moale de sudare

presiunea pe electro"ii de contact este 2J5 mmdaN p ≅ . :ceasta este mentinuta constant

pe tot timpul sudarii. N A p ( 1004,165 ≅⋅=⋅=

Timpul de sudare% s st s 8,08,01


16/25

iclograma folosita este urmatoarea%

Capi"#lul '( #roiectarea operaţiilor de sudare în succesiunea lor

1. Trasarea tablelor pentru debitat2. ecapare sau sablare a tablelor, suflare cu aer comprimat uscat, curatirea cu perii

metalice din sarma sau cu +artie abra"iva cu granulatie mare in "one de efectuerea taierii

. ebitat table la dimensiunile necesare/. 9ndoit la rece5. Trasat po"itie puncte de sudura si po"itia pieselor indoite pe placa de ba"a4. Suprapunerea componentelor de sudat si asigura si ase"area deasupra electroduluiA. Prinderea componentelor de sudat8. oborarea electrodului de cantact superior si strangerea componentelor intre cei

doi electro"i6. Trecerea curentului de sudare 9s care duce la formarea nucleului topit10. 9ntreruperea curentului de sudare11. ?idicarea electroduluide contact superior si retragerea componentelor , urmand ca

succesiunea fa"elor descrise de la 4 sa se repete pentru alta "ona12. ontrolul punctelor de sudura1. Tratament termic1/. ontrolul punctelor de sudura

Capi"#lul .*( Alegerea utila$elor !i dispozitivelor de sudare

!asinile de sudat prin puncte trebuie sa asigure reglarea si pastrarea cu preci"ie a parametrilor principali ai regimului de sudareurentul de sudare 9s = 12 L:Korta de strangere P = /00 daTimpul de sudare ts = 15 per ?eglarea curentului de sudare se reali"ea"a prin reglarea puteri electrice atransformatoruli de sudare prin variatia formei curentului

14


17/25

# masina de sudat prin puncte este alcatuita din urmatoarele parti componente principale> sursa de energie> dispo"itivul necesar pentru mentinere si fiarea componentelor de sudat , respectiv pentru reali"area fortei de apasare asupra electro"ilor de contact.

> aparatul pentru comanda , masura , control si automati"area procesului.Se va utili"a o masina de sudat actionata pneumatic la care efortul se transmite printr>un piston direct la electrodul mobil sau la o parg+ie , prin intermediul unui reductor de presiune . ?eglarea presiuni fortei se face actionand asupra presiuni aerului cu a-utorulunui indicator de presiune 9n ca"ul presiunilor mici din cau"a frecarilor in mecanismul pneumatic reglareanu este precisa. Se adopta sistemul de a folosi aerul pentru comprimarea unui resort , caretransmite cu preci"ie mai mare efortul la electrod.

Se va alege utila-ul de sudat PP>125 r. aracteristica masinii Simbol .!. PP>125

1 Puterea nominala la :=50 Pn @M: 1252 Tensiunea nominala primara > M 80

Krecventa nominala > H2 50

/ urentul primar nominal la :=50 > : 0

5 urentul secundar de scc maim > @: 25

4 Tensiunea sec de mers in gol ma > M 6,8

A Tensiunea de alim. a pupitrului > M 80

8 urentul absorbit de pupitru > m: /0

6 ?eglarea timpului de sudare > > ;1>40 mm 25012 $ungimea nominala a bratelor > mm 500

1 ursa maima a electrodului > mm 50

1/ Presiunea nominala a aerului comp. Pr. !P0 0,4

15 ebitul maim de aer N mJ+ /

14 Korta de apasare maima Kma @ 10

1A Korta de apasare minima Kmin @ 1

18 Presiunea apei de racire > !P0 0,15>0,0

16 ebitul apei de racire N0 $J+ 40

20 Gabaritul masinii > !m 4A41//0110

21 !asa masinii > @g 800

22 adenta maima de sudare >0 table

0,530,5mm

1A


18/25

Masina

uni$ersala

de suda" in

punc"ePP/0.2-1. batiu2.

brat. legatura

elastica/.

electro"i decontact5.

portelectro"i4.

suport

portelectrodA. pupitru de

comanda8.

trasnformator

de sudare6.cilindru pneumatic

Mariatia formei curentului se cere un regla- eact a lui ts si al energiei consumate pentru fiecare sudura. :cesta necesita o determinare eacta a momentelor de conectare sideconectare a tensiuni sinusoidale din retea, respectiv a curentului ce trece princomponentele de sudat, precum s+i variatia in limite fine a valori efective a curentului.?eglarea timpului de sudare se reali"ea"a prin regla-ul cu tiristoare de putere. ircuitulsecundar eterior al masinii de sudat este format din traseul pe care il urmea"a curentulde sudare pana la componentele de sudat adica din bratul inferior, cel superior, portelectro"i, electro"i de contact. Iratele masini de sudat prin puncte asigura conducereala electro"i si transmiterea presiuni de la mecanismul de producere a fortei la loculsudurii.

Se va folosi un port electrod drept de forma din figura%9n ceeea ce priveste racirea portelectro"ilor sistemul de

racire al lor este comun cu cel al electro"ilor de conductesubtiri din u in canale practicate in sectiunea bratelor.

&lectro"i de contact sunt piese componente importantede sudat prin puncte , rolul lor fiind> de a transmite curentul si forta necesare sudarii> de a asigura evacuarea caldurii re"ultate in "ona de sudare$a sudarea electro"ii sunt raciti cu apa, fiabilitatea

electrodului fiind cu atat mai mare cu cat racirea este mai buna. &ste necesar sa nu se atinga T recristali"are ;cca.

C °200 < pentru u, deoarece duritatea electrodului scade

brusc producand deformarea lui.!aterialul utili"at pentru constructia electro"ilor de

contact ;ST:S 1152>80< trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii.> sa aiba o conductibilitate termica si electrica mare

18


19/25

> sa pre"inte stabilitate mecanica buna la temperaturi ridicate.a material pentru constructia electro"ilor se alege%!allorO %

> compo"itie c+imica 0,5 # 3 0,1 Ie 3 66,/u > starea materialului tras

> conductie laC °

20 = 80>85 > duritate 150 HI > temperatura de inmuiere C °−500/A0

Prinderea electro"ilor in portelectro"i se reali"ea"a prin conicitate identica , asigurata prin prelucrarea 1%10 portiunilor de imbinat.!ecani"area siJsau automati"area procesului de sudare

:vand in vedere faptul ca la o piesa trebuie eecutate de patru ori cate trei puncte sica aceste piese, prin dimensiunea lor , sunt greu de manevrat de catre un muncitor, vomfolosi masina pentru sudat in puncte multiple care va avea trei electro"i.Pentru po"itionarea si fiarea piesei vom folosi un dispo"itiv care va asigura urmatoarele%> fiarea piesei pentru primele trei puncteC

> deplasarea laterala cu a-utorul unei sanii g+idate ori"ontal pentru eecutareaurmatoarelor trei puncte in etremitatea cealalta a pieseiC> rotirea piesei in plan longitudinal ;rotire in -urul aei lingitudinale< pentru a primielectro"ii masinii pe cealalta parte a pieseiCispo"itivul de fiare si orientare se compune din doua gauri ce vor prinde piesa incapete un surub de strangere care va apropia aceste bacuri , reali"and astfel fiarea pieseicate doua brate articulate care vor fi fiate pe cele doua bacuri, prin care se va puteaobtine rotirea piesei in -urul aei longitudinale.Toate acestea vor fi fiate pe sania care va asigura deplasarea ori"ontala pentru a reali"a punctele de sudura in capetele piesei.

Capi"#lul ..(

%ormarea constantă de manoperă !i energie pentru sudare

ormarea consumului de manopera se face pe operatii si loturi de fabricatie. &aurmareste fluul te+nologic de producere a unui produs pe fa"e de operatii.:stfel se distinge%

> timpul de pregatire reglat de utilat pentru un muncitor cu pregatire medie si o productie de clasa mi-locie. T p=18minJlot

> timpul de pregatire t p=1 minJlot> timp de deservirea locului de munca Tde=6 din timpul operativ> timp de odi+na si necesitati fi"iologice t=2 din timpul operativ> timp a-utator pentru sudarea in puncteta1=0,1A4 asamblare piese in dispo"itivta2=0,015 anvans piesa in dispo"itiv pas cu pasta=0,012 indepartarea dispo"itivului> po"itionarea in raport cu un punct simetric pentru piese

16


20/25

> stergerea si curatirea pieselor ts=0,08minJ100mm2

Tap=0,024 nr de puncte = 0,024 /6 = 1,2/A minTde=0,06 0,024 nr puncte = 0,11/ mintan=0,02 0,024 nr puncte = 0,02 minta1=0,1A4 nr dispo"itive = 0,528 min

ta2=0,015 nr pasi = 0, minta=nr dispo"itive 0,012 = 0,08 mints=0,08 40 = /,8 minTtot pt 1 piesa = A,11minTtot pt lot = A,11 nr de piese 3T p3t p

Pentru micsorarea acestui timp este recomandat ca aceste operatii sa nu fieeecutate doar de un singur muncitor, ci sa se lucre"e in ec+ipa, micsorandu>se timpulnecesar obtinerii unui produs. Pentru a micsora si mai mult timpul, se reali"ea"aconcomitent curatirea pieselor de o alta ec+ipa. Prin suprapunerea operatiilor se obtine o productie ridicata. Pentru a reali"a concomitent si curatirea pieselor de o alta ec+ipa si a

se reali"a incadrarea in necesarul de timp sunt necesari doi muncitori care sa reali"e"e paralel curatirea.

Capi"#lul .2 ( tabilirea metodelor !i mi$loacelor de control

ontrolul imbinarilor sudate nu se limitea"a doar la incercarile propriu"ise alesudurilor.alitatea imbinarii sudate depinde atat de materialul de ba"a cat si de stareate+nica a instalatiei de sudat si mentinerea in timp a parametrilor regimului de sudare.

e aceea in afara de controlul sudurilor este necesar si controlul materialului de ba"a, al instalatiei de sudat si mentinerea arametrilor regimului de sudare.

#peratia de control in ca"ul sudarii prin presiune se etinde atat asupra imbinariireali"ate cat si asupra pregatirii pieselor inainte de sudare, respectiv asupra reali"ariioperatiei de sudare propriu>"ise. :stfel inainte de sudare pe langa controlul dimensiunilor pieselor se controlea"a si re"istenta electrica si suprafetei tablelor. 9n acest scop seutili"ea"a aparate care simulea"a apasarea electro"ilor de control.

Pentru controlul fortei efective de apasare a electro"ilor se utili"ea"a potcoaveelastice cu comparator, iar pentru masurarea intensitati curentului de sudare se utili"ea"aaparate inregistratoare. a traductor pentru aceste masuratori se utili"ea"a de obicei ocentura ?ogonsLi depusa in circitul secundar. 9mbinarile sudate se controlea"a vi"ual;aspect ,amprenta,epul"ari,arsuri etc< si dimensional ;pas, distanta fata de margine,uniformitate, numar de puncte etc forfecare>tractiune> tractiune in > soc prin forfecare> tractiune in cruce> oboseala> macrografie

20


21/25

> radiografie> torsiune> duritate> debutonare

Probele de sudare se eecuta de obicei pe esantioane din care se decupea"a

amprente pentru diverse incercari. 9n vederea obtinerii unor re"ultate corespun"atoare,este necesar ca tablele sa fie fara grasimi sau substante care ar putea provoca o re"istentade contact ridicata. Tablele trebuie sa fie drepte si lipsite de bavuri.Iavurile pot provocaefecte de suntare necontrolate.

9ncercarea la forfecare> tractiuneonsta in amplasarea unui effort pana la ruperea asupra unei epruvete obtinuta din

asamblarea a doua table ce se suprapun pe o anumita portiune .Pentru sudarea prin puncte, dimensiunile epruvetei, modul de pregatire a probelor precum si modul deeecutare a incercarilor sunt date de ST:S A62>4A. $a incercare se notea"a forta simodul de rupere, se masoara diametrul "onei rupte, transversal pe efortul de tractiune.

9ncercarea la tractiune

> in cruce > supune imbinarea sudata la o sarcina perpendiculara pe suprafatatablei.epruveta tablei.&pruveta este formata din doua fasii din tabla sudata in cruce care,conform normelor americane :..S. au dimensiunile respective. :plicarea sarciniirespective se poate face prin diferite sisteme care se deosebesc intre ele prin prindereaepruvetei.

> in > se efectuea"a pe doua epruvete in forma de u sudate cap la cap, utili"and inacest scop masini normale de incercat la tractiune.

9ncercarea la soc9ncercarea la forfecare prin soc permite diferentierea diferitelor trepte de re"istenta

ale sudurii.Se pot utili"a epruvete ca cele de la proba de masurare la forfecare trectiune,incercarea se face pe o masina de incercat pendulara la soc, aceasta incercare se utili"ea"a ptr toate tablele cu QR2 mm

9ncercarea la obosealatili"ea"a aceasi epruveta ca la incercarea de forfecare tractiune statica.epruvetele

sun preva"ute cu gauri pentru prindere.&le se incarca cu o sarcina statica peste care sesuprapune o sarcina pulsatoare care se mentine pana la ruperea epruvetei.

9ncercarea macrografica:re ca scop determinarea diametrelor punctelor de sudura si a patrunderii .Se mai

au in vedere o serie de defecte , cele mai frecvente fiind%>lipsa nucleului topit sau nucleul de dimensiuni prea mici>epul"arii interne sau eterne de metal topit>punct ars>amprente prea adanci>retasuri si pori>fisuri

21


22/25

Se masoara pasul dintre punctele de sudare, distanta fata de margini si se verificanumarul de puncte

9ncercarea radioraficaServeste pentru a detecta unele defecte ce scapa controlului macrografic si anume a

fisurilor,poro"itatilor si lipsurilor de metal , datorita eecutarilor din timpul sudarii.

9ncercarea la torsiuneSe utili"ea"a epruvetele normale de la incercarea de forfecare>tractiune sau

epruvetele speciale patratePrin aceasta incercare se poate determina diametrul punctului de sudat ,respectiv sarcinamaima si ung+iul de torsiune .Prin aceasta incercare se pot obtine indicatii si asuprafragilitatii sudate

9ncercarea la duritateProba se prepara la fel ca la incercarea macrografica cautand a avita supraincal"irea

"onei de masura in timpul decuparii.

9ncercarea de debutonare&ste o metoda simpla ce poate fii efectuata cu un minim de ec+ipament .&a

constituie una din incercarile cele mai utili"ate in special la sudarea prin puncte.9ncercarea consta in separarea pana la rupere a doua table suprapuse sudate prin punctePe langa diametrul imbinarii sudate proba de indicatii si asupra patrunderii.

Capi"#lul .3

&ntocmirea 'i!ei 'ilm a procesului de sudare

Proiectarea operatiilor te+nologice pentru sudarea in puncte se face in etape.1. :nali"a desenului constructiv al ansamblului sau subansamblului ce urmea"a a

fi sudat in punctePot fi specificate anumite conditii te+nice care se impun legate de aspectul

eterior sau de clasa de calitate

2. :nali"a tipurilor de imbinari in puncte care intervin specificate in desen

. eterminarea re"istentelor de contact care se eecuta pe sar-a , pe loturi ,semifabricate sau c+iar pe anumite repere inainte sudarii , determinandu>se limitele devariatie ale acestora pentru diverse moduri de pregatire a suprafetelor

/. Pregatirea suprafetelor componentelor de sudat se face prin mai multe metode, functie de natura materialului, scopul obtinerii unei re"istente de contact de valoricorespun"atoare

22


23/25

Se iau masuri de depo"itare si manipulaare a componentelor inainte si in timpulfluului de fabricatie

5. Stabilirea paramatrilor regimului de sudare care se face in functie de clasa decalitate care se cere ;in ca"ul de fata clasa de calitate 99 care da puncte sudate cu

re"istenta mecanica buna si amprente<

4. :legerea masinii de sudat care se face in functie de %> puterea necesara impusa de parametrii de sudare> ciclogramele pe care le poate reali"a> natura comen"ilor si gradul de automati"are> dimensiunile si forma bratelor , clestilor , mobilitatea , respectiv

posibilitatea de adaptare.

A. :legerea dispo"itivelor de fiare, mecani"are si automati"are care se face infunctie de %

>dimensiunile si configuratia geometrica a ansamblului sausubansamblului>seria necesara ;mica, mi-locie, mare<> efectuleconomic>asigurarea accesului cu clestii sau intre bratele masinii de sudat.

8. ontrolul de calitate care cuprinde> efectuarea de probe de laboratoe pe epruvete reali"ate la parametri

desc+isi> efectuarea anumitor cerecturi ale acestora in functie de re"ultatele

obtinute

> controlul dimensional al ansamblului sau subansamblului , controlulaspectului, controlul defectoscopic.

6. #rgani"area locului de munca care depinde de%> miscarea pieselor inainte , in timpul si dupa operatia de sudare> miscarea operatorului sudor si al a-utorului acestuia pe toata durata

succesiunii etapelor

Planul de operatii. Kisa film.

r. enumirea operatiei tila-e si S..M. #bservatii

1. uratirea si deconservarea uratirea mecanica%se face cu discuriabra"ive actionatecu curent electric

sau turbine cu ga"eC perii mecanice

antrenate electric

uratirea mecanicasau c+imica se face

in funtie deimportanta

constructiei din careface parteimbinarea.

2


24/25

sau turbine cu ga"e.econservarea%

ra"uitoare din lemncauciuc, perii sau produse tetile.

2. ebitarea Koarfece cu cutitedrepte.

Se impune cerinta privind rugo"itatea.

. 9ndreptarea!asina de indreptat

cu valturi.

u se tine seama decornisarea

materialului.

/.eforamre plastica la rece pentru

obtinerea profilelor dorite

Presa +idraulica sau pneumatica

actionata manual.Iancuri pentru

prinderea tablei.Presa profilata.

Korta de apasare areo valoarea P astfelincat sa nu produca

ruperea tablei.

Capi"#lul .,(

Organizarea locului de munca si studiul procesului de 'abricaţie

Pentru cresterea eficientei locului de munca si micsorarea timpilor morti esterecomandat ca cele doua ateliere de lucru, curatire si dudare, sa fie cat mai apropiate unul

de altul, micsorandu>se astfel costurile de deplasare si transport.Procesul de curatire este monoton datorita faptului ca necesita miscarii rectilinii cu

frecventa mare.:ceasta inseamna ca este un proces obositor fapt pentru care estenecesara mecani"area acestei operatii.Se poate mecani"a deplasarea piesei sau se poatefolosi o banda transportoare si a unei perii mecanice care sa micsore"e timpul de curatirefapt ce duce la micsorarea numarului de muncitori folositi acestei operatii.

!ai -os este pre"entata o sc+ema posibila a locului de munca

2/


25/25

sudarea tablelor de diferite grosimi

Documents