STUDIU DE CAZSTUDIU DE CAZ

JUNIMEAJUNIMEACRITICISMUL JUNIMISTCRITICISMUL JUNIMIST

* avand drept surse de documentare:”Junimismul” * avand drept surse de documentare:”Junimismul” de Zaharia Ornea, “Scriitorii clasici si junimea” de de Zaharia Ornea, “Scriitorii clasici si junimea” de Virgil Vintinescu,”Eseul” de Virgil Vintinescu,”Eseul” de L.Paicu,M.Lupu,M.Lazar si internetul.L.Paicu,M.Lupu,M.Lazar si internetul.

DIRECTIILE DE INVESTIGATIEDIRECTIILE DE INVESTIGATIEurmarite in realizarea acestui studiu de caz urmarite in realizarea acestui studiu de caz

sunt:sunt:

-directiile de manifestare a criticismului junimist;-directiile de manifestare a criticismului junimist; -teoria “formelor fara fond” si in ce context a fost -teoria “formelor fara fond” si in ce context a fost

fomulata;fomulata; -liniile “directiei noi” promovate de Maiorescu.-liniile “directiei noi” promovate de Maiorescu.

JunimeaJunimea

Junimea=Junimea=societate culturară constituită la Iaşi prin societate culturară constituită la Iaşi prin 1863-1864,după opinia fondatorilor ei,cinci tineri 1863-1864,după opinia fondatorilor ei,cinci tineri intelectuali:Titu Maiorescu,Petre Carp,Iacob intelectuali:Titu Maiorescu,Petre Carp,Iacob Negruzzi,Vasile Pogor şi Theodor Rosetti pe care Negruzzi,Vasile Pogor şi Theodor Rosetti pe care afinităţile dintre personalităţile lor îi unesc într-un afinităţile dintre personalităţile lor îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme culturale cenaclu în care se dezbat public probleme culturale de seamă din epoca de după 1860:probleme de de seamă din epoca de după 1860:probleme de ortografie şi limbă,proiectarea unei antologii de ortografie şi limbă,proiectarea unei antologii de poezie românească,organizarea unor conferinţe poezie românească,organizarea unor conferinţe prin care să răspândească în public o serie de prin care să răspândească în public o serie de cunoştinţe istorice,politice,economice şi de cultură.cunoştinţe istorice,politice,economice şi de cultură.

Junimea reprezintă cea mai importantă Junimea reprezintă cea mai importantă grupare literară din cea de-a doua jumătate grupare literară din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciază a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciază că Junimea reuneşte cele mai mari că Junimea reuneşte cele mai mari personalităţi intelectuale ale vremii.personalităţi intelectuale ale vremii.

JUNIMIST,-A,junimisti,-ste,adj.,s.m. si f. 1.Adj.care JUNIMIST,-A,junimisti,-ste,adj.,s.m. si f. 1.Adj.care tine de junimism,privitor la junimism.2.s.m. si tine de junimism,privitor la junimism.2.s.m. si f.Adept al junimismului.-”Junimea”(n.pr.)+suf.-ist.f.Adept al junimismului.-”Junimea”(n.pr.)+suf.-ist.

CRITICISM s.n. 1 .Denumire data de Kant si de CRITICISM s.n. 1 .Denumire data de Kant si de adeptii sai propriei lor doctrine filozofice,care adeptii sai propriei lor doctrine filozofice,care considera ca orice filozofie si orice cunoastere considera ca orice filozofie si orice cunoastere trebuie precedata de o “critica” a capacitatii de trebuie precedata de o “critica” a capacitatii de cunoastere insasi.2.Tendinta exagerata de a cunoastere insasi.2.Tendinta exagerata de a critica.-Din fr. Criticismecritica.-Din fr. Criticisme

Societatea Societatea JunimeaJunimea a luat a luat fiinţă la fiinţă la Iaşi în anul în anul 1863, din , din iniţiativa unor tineri reîntorşi iniţiativa unor tineri reîntorşi de la studii din străinătate, în de la studii din străinătate, în frunte cu frunte cu Titu Maiorescu, , Petre P. Carp, , Vasile Pogor, , Iacob Negruzzi şi şi Teodor Rosetti. Ei îşi încep . Ei îşi încep activitatea prin organizarea activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri unei serii de prelegeri populare. printr-o formulă populare. printr-o formulă masonică, junimiştii cînd masonică, junimiştii cînd vorbeau despre asta vorbeau despre asta spuneau: "Originea Junimii spuneau: "Originea Junimii se pierde în negura se pierde în negura timpului". timpului".

Meritul Meritul “Junimii” “Junimii” a fost acela că a supus la o analiză a fost acela că a supus la o analiză temeinică şi lucidă societatea şi cultura românească, temeinică şi lucidă societatea şi cultura românească, semnalându-i slăbiciunile. Dezbaterea de idei din interiorul semnalându-i slăbiciunile. Dezbaterea de idei din interiorul ““Junimii” ca şi aceea dintre junimişti şi ceilalţi intelectuali ai Junimii” ca şi aceea dintre junimişti şi ceilalţi intelectuali ai vremii au contribuit la implicarea mai directă a oamenilor vremii au contribuit la implicarea mai directă a oamenilor de cultură în problemele societăţii.de cultură în problemele societăţii.

Junimea devenise la inceputul deceniului al noualea un Junimea devenise la inceputul deceniului al noualea un organism care se bucura de recunoasterea si aprecierea organism care se bucura de recunoasterea si aprecierea unanima a tuturor personalitatilor literare ale unanima a tuturor personalitatilor literare ale vremii.Dar,dupa 1885,sfarsitul se anunta de acum incolo vremii.Dar,dupa 1885,sfarsitul se anunta de acum incolo tot mai clar. tot mai clar.

In viata societatii “Junimea” se disting cateva In viata societatii “Junimea” se disting cateva etape:etape:

Prima etapă –etapa ieseana se întinde de la Prima etapă –etapa ieseana se întinde de la întemeiere până în 1874. In aceasta perioada se întemeiere până în 1874. In aceasta perioada se impune necesitatea educarii publicului prin asa-impune necesitatea educarii publicului prin asa-numitele numitele prelectiuni populareprelectiuni populare.Organizate pe teme .Organizate pe teme variate,in diverse cicluri sistematice si tinute intr-o variate,in diverse cicluri sistematice si tinute intr-o forma academica,ele au avut drept scop educarea forma academica,ele au avut drept scop educarea publicului larg,care sa inteleaga cultura ca factor publicului larg,care sa inteleaga cultura ca factor de progress si moralitate.de progress si moralitate.

Aceasta etapa marcheaza cautarile fibrile de Aceasta etapa marcheaza cautarile fibrile de modele apte sa asigure progresul la care aspira modele apte sa asigure progresul la care aspira Titu Maiorescu.Interesul pentru literatura se Titu Maiorescu.Interesul pentru literatura se manifesta din 1865,cand se avanseaza idea manifesta din 1865,cand se avanseaza idea alcatuirii unei antologii de poezie romaneasca alcatuirii unei antologii de poezie romaneasca pentru scolari.Aceasta i-a determinat pe junimisti pentru scolari.Aceasta i-a determinat pe junimisti sa citesca in sedintele societatii autorii mai sa citesca in sedintele societatii autorii mai vechi,pe ale caror texte si-au exersat spiritual critic vechi,pe ale caror texte si-au exersat spiritual critic si gustul literar.si gustul literar.

Intre anii 1874 şi 1885 urmează a doua fază a Intre anii 1874 şi 1885 urmează a doua fază a “Junimii”, epoca în care şedinţele din Iaşi se “Junimii”, epoca în care şedinţele din Iaşi se dublează cu cele din Bucureşti.dublează cu cele din Bucureşti.

Este o perioada in care se diminueaza Este o perioada in care se diminueaza teoretizarea criticismului in favoarea judecatilor de teoretizarea criticismului in favoarea judecatilor de valoare.Acum sunt elaborate studiile esentiale prin valoare.Acum sunt elaborate studiile esentiale prin care Titu Maiorescu se impune ca authentic care Titu Maiorescu se impune ca authentic intemeietor al criticii noastre literare moderne,fara intemeietor al criticii noastre literare moderne,fara insa a neglija preopcuparile din domeniul insa a neglija preopcuparile din domeniul civilizatiei,dar mai ales din domenilui limbii civilizatiei,dar mai ales din domenilui limbii literare,necesare pentru ca in 1860 se facuse literare,necesare pentru ca in 1860 se facuse trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin.trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin.

Maiorescu sustine utilitatea imbogatirii Maiorescu sustine utilitatea imbogatirii vicabularului limbii romane prin neologisme vicabularului limbii romane prin neologisme de origine romantica,intr-un studio din de origine romantica,intr-un studio din 1881,intitulat chiar 1881,intitulat chiar Neologismele.Neologismele. Este Este perioada de glorie absolută a revistei.perioada de glorie absolută a revistei.

Etapa a treia (bucuresteana) incepe din Etapa a treia (bucuresteana) incepe din 1885,cand este mutate la Bucuresti revista1885,cand este mutate la Bucuresti revista Convorbiri literare Convorbiri literare ca si intreaga societateca si intreaga societate Junimea.Junimea.Aceasta etapa are un character Aceasta etapa are un character prepomderent universitar,prin cercetarile istorice si prepomderent universitar,prin cercetarile istorice si filozofice.Aparitia revistei se prelungeste pana in filozofice.Aparitia revistei se prelungeste pana in 194,dar cu toate acestea ea nu va mai atinge 194,dar cu toate acestea ea nu va mai atinge gradul de popularitate din primii 20 de ani.gradul de popularitate din primii 20 de ani.

In lucrarea In lucrarea Istoria literaturii romane Istoria literaturii romane modernemoderne,Tudor Vianu identifica trasaturile ,Tudor Vianu identifica trasaturile definitorii ale definitorii ale junimismului.junimismului.

Acestea sunt:Acestea sunt:spiritul criticspiritul critic(respectarea adevarului (respectarea adevarului istoric in studierea trecutului si cultivarea simplitatii;este istoric in studierea trecutului si cultivarea simplitatii;este combatuta falsa eruditie manifestata prin folosirea de combatuta falsa eruditie manifestata prin folosirea de catre multi carturari ai timpului a unei limbi artificiale catre multi carturari ai timpului a unei limbi artificiale care sa-I diferentieze de oamenii de rand);care sa-I diferentieze de oamenii de rand);spiritual spiritual filozoficfilozofic;;gustul pentru classic si academicgustul pentru classic si academic(pentru (pentru valorile clasice,in detrimental invovatiei);valorile clasice,in detrimental invovatiei);spiritul spiritul oratoricoratoric(se naste din opozitia impotriva retoricii (se naste din opozitia impotriva retoricii pasoptiste romantice,mesianice,lipsite de echilibru,dar pasoptiste romantice,mesianice,lipsite de echilibru,dar si din respingerea frazeologiei politice parlamentare si si din respingerea frazeologiei politice parlamentare si a a betiei de cuvinte betiei de cuvinte specifica timpului);specifica timpului);ironia.ironia.

Tudor Maiorescu este mentor al Societatii Tudor Maiorescu este mentor al Societatii "Junimea" alaturi de P.P.Carp, Th.Rosetti, V.Pogor "Junimea" alaturi de P.P.Carp, Th.Rosetti, V.Pogor si Iacob Negruzzi. Programul societatii cuprindea: si Iacob Negruzzi. Programul societatii cuprindea: organizarea de prelectiuni populare, stabilirea unei organizarea de prelectiuni populare, stabilirea unei ortografii unitare a limbii romane, precum si ortografii unitare a limbii romane, precum si editarea unei antologii de poezie romaneasca, de editarea unei antologii de poezie romaneasca, de la origini si pana la vremea aceea.la origini si pana la vremea aceea.

Originar din Transilvania, fiul profesorului Ioan Originar din Transilvania, fiul profesorului Ioan Maiorescu, in al carui suflet au vibrat puternic Maiorescu, in al carui suflet au vibrat puternic ideile Revolutiei de la 1848, Maiorescu manifesta ideile Revolutiei de la 1848, Maiorescu manifesta un patriotism constient si responsabil, aratand in un patriotism constient si responsabil, aratand in activitatea sa ca poporul roman se poate ridica, activitatea sa ca poporul roman se poate ridica, prin puterile proprii, in universalitate.prin puterile proprii, in universalitate.

Studiile facute la Brasov, Viena si Berlin, Studiile facute la Brasov, Viena si Berlin, doctoratul in filozofie si licenta in drept, la Paris, doctoratul in filozofie si licenta in drept, la Paris, definesc performanta formarii unei personalitati definesc performanta formarii unei personalitati complexe.complexe.

Ca rod al discutiilor de la Junimea, se nasc studiile Ca rod al discutiilor de la Junimea, se nasc studiile maioresciene, dintre care: "Despre scrierea limbei maioresciene, dintre care: "Despre scrierea limbei romane", "O cercetare critica asupra poeziei romane", "O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867", "Asupra poeziei noastre romane de la 1867", "Asupra poeziei noastre populare", "Limba romana in jurnalele din Austria", populare", "Limba romana in jurnalele din Austria", "In contra directiei de astazi in cultura romana", "In contra directiei de astazi in cultura romana", "Directia noua in poezia si proza romana", etc."Directia noua in poezia si proza romana", etc.

““In contra directiei de astazi in cultura In contra directiei de astazi in cultura romana”,publicat de Maiorescu in 1868 in Convorbiri romana”,publicat de Maiorescu in 1868 in Convorbiri literare,reprezinta o piesa de baza in doctrina literare,reprezinta o piesa de baza in doctrina ideological junimista,mereu completata cu studiile lui ideological junimista,mereu completata cu studiile lui Th. Rosetti sau discursurile lui Carp,dar intotdeauna Th. Rosetti sau discursurile lui Carp,dar intotdeauna reluand sau pornind de la una din temele principale reluand sau pornind de la una din temele principale expuse in 1868.A fost poate una dintre cele mai expuse in 1868.A fost poate una dintre cele mai virulente din cate a formulat junimismul.Ea virulente din cate a formulat junimismul.Ea exprima,intr-o forma concentrate,ideologia exprima,intr-o forma concentrate,ideologia junimista,asa precara,din punct de vedere junimista,asa precara,din punct de vedere teoretic,cum apare ea in faza initiala.teoretic,cum apare ea in faza initiala.

In studiul „In contra directiei de azi in cultura In studiul „In contra directiei de azi in cultura romana” (1868), Titu Maiorescu fundamenteaza romana” (1868), Titu Maiorescu fundamenteaza teoria formelor fara fond, opunandu-se la teoria formelor fara fond, opunandu-se la introducerea neselectiva a formelor civilizatiei introducerea neselectiva a formelor civilizatiei occidentale care nu pot duce la progres. In occidentale care nu pot duce la progres. In perioada interbelica, E. Lovinescu va accepta perioada interbelica, E. Lovinescu va accepta teroria formelor fara fond, desigur etapa evolutiei teroria formelor fara fond, desigur etapa evolutiei culturii, literaturii romane fiinda alta decat cea pe culturii, literaturii romane fiinda alta decat cea pe care a reprezentat-o Titu Maiorescu.care a reprezentat-o Titu Maiorescu.

In studiul „Directia noua in poezia si proza In studiul „Directia noua in poezia si proza romana” (1872), criticul sugereaza o ierarhizare a romana” (1872), criticul sugereaza o ierarhizare a valorilor incurajatoare. Astfel dupa V. Alecsandri, valorilor incurajatoare. Astfel dupa V. Alecsandri, pe care-l considera cap al generatiei trecute pe care-l considera cap al generatiei trecute inscrie urmele lui M. Eminescu poet foarte tanar inscrie urmele lui M. Eminescu poet foarte tanar care publicase in “Convorbiri Literare” numai trei care publicase in “Convorbiri Literare” numai trei poezii. Remarca farmecul limbajului, ca semn al poezii. Remarca farmecul limbajului, ca semn al celor alesi, conceptia inalta privind intelegerea celor alesi, conceptia inalta privind intelegerea artei antice.artei antice.

Cea mai importanta lucrare este “O cercetare Cea mai importanta lucrare este “O cercetare critica asupra poeziei de la 1867”, prin care critica asupra poeziei de la 1867”, prin care delimiteaza poezia de stiinta. El arata ca poezia delimiteaza poezia de stiinta. El arata ca poezia nu-si gaseste “materialul” in natura, precum nu-si gaseste “materialul” in natura, precum celelalte arte, ci se creeaza din cuvant. Acesta celelalte arte, ci se creeaza din cuvant. Acesta trebuie sa raspunda la anumite conditii pentru a trebuie sa raspunda la anumite conditii pentru a destepta “imagini sensibile in fantazia auditoriului”. destepta “imagini sensibile in fantazia auditoriului”. Lucrarea este structurata in doua parti: Lucrarea este structurata in doua parti: “Conditiunea materiala a poeziei” si “Conditiunea “Conditiunea materiala a poeziei” si “Conditiunea ideala a poeziei”.ideala a poeziei”.

In “Conditiunea materiala a poeziei” analizeaza In “Conditiunea materiala a poeziei” analizeaza conceptul de “forma” in arta. In poezie este conceptul de “forma” in arta. In poezie este necesar ca obiectul acesteia, cuvintele, sa fie necesar ca obiectul acesteia, cuvintele, sa fie concrete. Este recomandata folosirea limbajului concrete. Este recomandata folosirea limbajului cat mai putin abstract. De aceea, figurile de stil, cat mai putin abstract. De aceea, figurile de stil, “tropul in genere”, sunt foarte importante in “tropul in genere”, sunt foarte importante in realizarea limbajului poetic.realizarea limbajului poetic.

““Conditiunea ideala a poeziei” se refera la “fondul” Conditiunea ideala a poeziei” se refera la “fondul” poeziei, care trebuie sa fie in stransa legatura cu poeziei, care trebuie sa fie in stransa legatura cu forma. Pentru ca o poezie sa fie reusita, trebuie sa forma. Pentru ca o poezie sa fie reusita, trebuie sa existe concordanta intre forma si fond, iar existe concordanta intre forma si fond, iar obiectele trebuie privite sub impresia obiectele trebuie privite sub impresia sentimentului. Ideea poeziei este un sentiment sau sentimentului. Ideea poeziei este un sentiment sau o pasiune “si niciodata o cugetare exclusiv o pasiune “si niciodata o cugetare exclusiv intelectuala sau care tine de taramul stiintific”. intelectuala sau care tine de taramul stiintific”. Maiorescu explica aparitia studiului sau de Maiorescu explica aparitia studiului sau de estetica ca o necesitate de inlaturare a estetica ca o necesitate de inlaturare a mediocritatii. mediocritatii.

Un alt studiu este “Comediile domnului I. L. Un alt studiu este “Comediile domnului I. L. Caragiale” (1885). Aici, Maiorescu trateaza Caragiale” (1885). Aici, Maiorescu trateaza problema mediocritatii in arta. El sustine ca problema mediocritatii in arta. El sustine ca moralitatea in arta se deosebeste de cea din moralitatea in arta se deosebeste de cea din realitate si nu tine de aceleasi reguli. Afirma realitate si nu tine de aceleasi reguli. Afirma despre Caragiale ca el generalizeaza, incercand despre Caragiale ca el generalizeaza, incercand sa surprinda trasaturile etern valabile ale omului. sa surprinda trasaturile etern valabile ale omului. Subiectul operei literare este luat din realitate, dar Subiectul operei literare este luat din realitate, dar tratarea este ideal-artistica. Arta este o “finalitate tratarea este ideal-artistica. Arta este o “finalitate fara scop”, ea nu serveste decat spiritului. Il face fara scop”, ea nu serveste decat spiritului. Il face pe om sa se inteleaga in raport cu ceilalti si cu pe om sa se inteleaga in raport cu ceilalti si cu natura. Maiorescu vorbeste despre katharsis sau natura. Maiorescu vorbeste despre katharsis sau starea de inaltare spiritualastarea de inaltare spirituala . .

Omul este egoist, dar daca o opera literara il face Omul este egoist, dar daca o opera literara il face sa-si uite pentru o clipa interesele proprii, atunci sa-si uite pentru o clipa interesele proprii, atunci aceasta este o opera de valoare. Aceste idei aceasta este o opera de valoare. Aceste idei apartin si unor personalitati universale, cum ar fi apartin si unor personalitati universale, cum ar fi Schopenhauer, Kant, Aristotel si Hegel.Schopenhauer, Kant, Aristotel si Hegel.

Titu Maiorescu este primul critic literar. Prin spiritul Titu Maiorescu este primul critic literar. Prin spiritul sau polemic in care au fost scrise toate studiile, sau polemic in care au fost scrise toate studiile, reuseste sa introduca criteriul estetic in aprecierea reuseste sa introduca criteriul estetic in aprecierea operei literare. De asemenea, introduce criteriul operei literare. De asemenea, introduce criteriul universalitatii. Exemplele date sunt nu numai din universalitatii. Exemplele date sunt nu numai din literatura romana, ci si din cea universala, pentru a literatura romana, ci si din cea universala, pentru a putea raporta literatura autohtona la aceasta.putea raporta literatura autohtona la aceasta.

Reuseste sa-si aprecieze foarte bine Reuseste sa-si aprecieze foarte bine contemporanii si sa le gaseasca adevarata contemporanii si sa le gaseasca adevarata valoare. Unul dintre studii este “Comediile valoare. Unul dintre studii este “Comediile domnului I. L. Caragiale”. Altul este “Eminescu si domnului I. L. Caragiale”. Altul este “Eminescu si poeziile lui” (1884). In acesta reuseste sa-si dea poeziile lui” (1884). In acesta reuseste sa-si dea seama ca secolul XX va fi marcat de opera lui seama ca secolul XX va fi marcat de opera lui Eminescu si ca acesta va fi foarte apreciat. De Eminescu si ca acesta va fi foarte apreciat. De asemenea, considera ca Eminescu a fost produsul asemenea, considera ca Eminescu a fost produsul propriului geniu si ca, oriunde s-ar fi nascut, viata propriului geniu si ca, oriunde s-ar fi nascut, viata lui ar fi fost aceeasi, air creatia la fel de valoroasa. lui ar fi fost aceeasi, air creatia la fel de valoroasa. Pune deci bazele mitului eminescian.Pune deci bazele mitului eminescian.

In studiul “Poeti si critici” (1886) vorbeste despre In studiul “Poeti si critici” (1886) vorbeste despre valoarea operei lui Alecsandri: “A lui lira multicolora valoarea operei lui Alecsandri: “A lui lira multicolora a rasunat in orice adiere ce s-a putut destepta din a rasunat in orice adiere ce s-a putut destepta din miscarea poporului nostru in mijlocul lui. In ce consta miscarea poporului nostru in mijlocul lui. In ce consta valoarea unica a lui Alecasandri? In aceasta valoarea unica a lui Alecasandri? In aceasta totalitate a actiunii sale literare”. Tot in aceasta totalitate a actiunii sale literare”. Tot in aceasta opera, Maiorescu sustine relativitatea criticilor si opera, Maiorescu sustine relativitatea criticilor si faptul ca unii poeti sunt considerati mai mult sau mai faptul ca unii poeti sunt considerati mai mult sau mai putin valorosi in functie de modul de apreciere a putin valorosi in functie de modul de apreciere a fiecarui critic in parte. De aceea, Alecsandri fusese fiecarui critic in parte. De aceea, Alecsandri fusese defavorizat.defavorizat.

Prin Titu Maiorescu se afirmă conştiinţa închegării unei Prin Titu Maiorescu se afirmă conştiinţa închegării unei direcţii culturale creatoare, delimitată de un spirit critic direcţii culturale creatoare, delimitată de un spirit critic neadormit şi de un sentiment puternic al valorilor. neadormit şi de un sentiment puternic al valorilor. Junimea a realizat şi a impus o astfel de direcţie, Junimea a realizat şi a impus o astfel de direcţie, aducând în atmosfera produsă de unirea românilor din aducând în atmosfera produsă de unirea românilor din 1859 un climat de nouă întemeiere, simetrică în planul 1859 un climat de nouă întemeiere, simetrică în planul culturii, cu eforturile de consolidare politică, socială şi culturii, cu eforturile de consolidare politică, socială şi economică începute de Alexandru Ioan Cuza şi de economică începute de Alexandru Ioan Cuza şi de ministrul său Mihail Kogăliceanu, omul de idei al epocii ministrul său Mihail Kogăliceanu, omul de idei al epocii paşoptiste, dar şi al celei următoare. Junimea a paşoptiste, dar şi al celei următoare. Junimea a determinat o determinat o direcţie nouădirecţie nouă şi în literatură: fundamental şi în literatură: fundamental romatică în perioada paşoptismului, literatura română romatică în perioada paşoptismului, literatura română evoluează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea evoluează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea spre clasicism, un clasicism de esenţă.spre clasicism, un clasicism de esenţă.

Directia noua a ramas in istoria literara prin Directia noua a ramas in istoria literara prin stradania de a indica un drum posibil de urmat stradania de a indica un drum posibil de urmat pentru literele pentru literele romanesti.Acesta este unul din romanesti.Acesta este unul din meritele istorice remarcabile ale junimismului in meritele istorice remarcabile ale junimismului in literatura noastra.literatura noastra.Dupa ce factorul estetic a fost Dupa ce factorul estetic a fost repus in drepturile ce i se cuveneau si s-a repus in drepturile ce i se cuveneau si s-a demonstrat ca literatura si arta nu pot demonstrat ca literatura si arta nu pot exista,ignorandu-se frumosul artistic,directia noua exista,ignorandu-se frumosul artistic,directia noua a enuntat si a afirmat noi valori ,printre care a enuntat si a afirmat noi valori ,printre care pleiada marilor clasici ai secolului trecut.pleiada marilor clasici ai secolului trecut.

Aceasta este noua directie in literatura ,promovata Aceasta este noua directie in literatura ,promovata de Junimea,importanta in primul rand prin spirtul de Junimea,importanta in primul rand prin spirtul pe care il degaja ,prin afirmarea programatica a pe care il degaja ,prin afirmarea programatica a unei orientari estetice in literatura unei orientari estetice in literatura romaneasca,oprindu-se discursivitatii prozaice,o romaneasca,oprindu-se discursivitatii prozaice,o directie care anunta ca urmareste sa readuca directie care anunta ca urmareste sa readuca literatura in sfera artei. literatura in sfera artei.

Maiorescu sustine noile valori afirmate in literatura Maiorescu sustine noile valori afirmate in literatura noastra in studiul “Directia noua in poezia si proza noastra in studiul “Directia noua in poezia si proza romana” (1872). Vorbeste despre Eminescu si romana” (1872). Vorbeste despre Eminescu si Slavici, dar si despre pastelurile lui Alecsandri. Slavici, dar si despre pastelurile lui Alecsandri. Despre Eminescu afirma ca este “iubitor de antiteze Despre Eminescu afirma ca este “iubitor de antiteze exagerate”, dar il lauda pentru “farmecul limbajului, exagerate”, dar il lauda pentru “farmecul limbajului, o conceptie inalta si pe langa aceste iubirea si o conceptie inalta si pe langa aceste iubirea si intelegerea artei antice”.intelegerea artei antice”.

Maiorescu face si un studiu al folclorului pe care il Maiorescu face si un studiu al folclorului pe care il apreciaza foarte mult si-l considera o sursa de apreciaza foarte mult si-l considera o sursa de inspiratie si un model in acelasi timp. Studiul se inspiratie si un model in acelasi timp. Studiul se numeste “Asupra poeziei noastre populare” (1868). numeste “Asupra poeziei noastre populare” (1868).

Aici lauda culegerea de poezii populare a lui Aici lauda culegerea de poezii populare a lui Alecsandri. Maiorescu vorbeste despre caracterul Alecsandri. Maiorescu vorbeste despre caracterul anonim si colectiv al literaturii populare si anonim si colectiv al literaturii populare si apreciaza faptul ca opera nu e nicioadata a celui apreciaza faptul ca opera nu e nicioadata a celui care a produs-o. care a produs-o.

In ceea ce priveste limba romana, Maiorescu isi In ceea ce priveste limba romana, Maiorescu isi exprima si de aceasta data parerea. In 1886 apare exprima si de aceasta data parerea. In 1886 apare studiul “Despre scrierea limbii romane” in care studiul “Despre scrierea limbii romane” in care impune scrierea fonetica, excluzand-o pe cea impune scrierea fonetica, excluzand-o pe cea etimologica. etimologica.

Alta probleme de limba care l-au preocupat au fost Alta probleme de limba care l-au preocupat au fost vocabularul si imbogatirea acestuia. Scrie studiul vocabularul si imbogatirea acestuia. Scrie studiul “Neologismele” (1881) in care sustine ca in limba “Neologismele” (1881) in care sustine ca in limba nu trebuie sa apara cuvinte noi decat daca ele nu nu trebuie sa apara cuvinte noi decat daca ele nu au sinonim si exprima o realitate noua. De au sinonim si exprima o realitate noua. De asemenea sustine ca neologismele sa fie de asemenea sustine ca neologismele sa fie de origine latina pentru a putea fi asimilate mai usor. origine latina pentru a putea fi asimilate mai usor. El angajeaza o polemica cu autorii “Dictionarului El angajeaza o polemica cu autorii “Dictionarului limbei romane” A. T. Laurian si Massim. limbei romane” A. T. Laurian si Massim.

Acestia auatineau purificarea limbii, adica Acestia auatineau purificarea limbii, adica eliminarea cuvintelor de alta origine decat cea eliminarea cuvintelor de alta origine decat cea latina. Maiorescu afirma ca acestea sunt de natura latina. Maiorescu afirma ca acestea sunt de natura sa confere expresivitate si bogatie limbii si ca sa confere expresivitate si bogatie limbii si ca exista unele bine inradacinate in limba care nu pot exista unele bine inradacinate in limba care nu pot fi schimbate foarte usor.fi schimbate foarte usor.

Titu Maiorescu combate “stricatorii de limba” in Titu Maiorescu combate “stricatorii de limba” in doua studii polemice: “Betia de cuvinte” (1973) si doua studii polemice: “Betia de cuvinte” (1973) si “Oratori, retori si limbuti” (1902).“Oratori, retori si limbuti” (1902).

In “Betia de cuvinte” tinta polemicii este “Revista In “Betia de cuvinte” tinta polemicii este “Revista contimporana” care lauda unii autori mediocri. contimporana” care lauda unii autori mediocri. Acestia, pentru a exprima o singura idee, foloseau o Acestia, pentru a exprima o singura idee, foloseau o insiruire de sinonime fara rost. Titu Maiorescu insiruire de sinonime fara rost. Titu Maiorescu ridiculizeaza discrepanta dintre forma si fond. Acest ridiculizeaza discrepanta dintre forma si fond. Acest studiu este subintitulat “Studiu de patologie literara”.studiu este subintitulat “Studiu de patologie literara”.

In “Oratori, retori si limbuti” evidentiaza proprietatile In “Oratori, retori si limbuti” evidentiaza proprietatile fiecaruia: “Oratorul vorbeste pentru a spune ceva, fiecaruia: “Oratorul vorbeste pentru a spune ceva, retorul pentru a se auzi, limbutul pentru a vorbi”. El retorul pentru a se auzi, limbutul pentru a vorbi”. El ridiculizeaza discursurile limbutilor din vremea sa, si ridiculizeaza discursurile limbutilor din vremea sa, si anume ale parlamentarilor romani. Acestia vorbeau anume ale parlamentarilor romani. Acestia vorbeau mult, folosind cuvinte abstracte, dar fara a transmite mult, folosind cuvinte abstracte, dar fara a transmite o idee clara.o idee clara.

In perioada 1874-1875 “Junimea”devine In perioada 1874-1875 “Junimea”devine proprietatea unei tipografii. Existenţa tipografiei proprietatea unei tipografii. Existenţa tipografiei permite “Junimii” publicarea, începând din 1867, a permite “Junimii” publicarea, începând din 1867, a unei reviste: Convorbiri literare, puse de la început unei reviste: Convorbiri literare, puse de la început sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Această sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Această publicaţie se va bucura de cel mai înalt prestigiu în publicaţie se va bucura de cel mai înalt prestigiu în istoria literaturii române. Ea a impus, încă de la istoria literaturii române. Ea a impus, încă de la apariţie, o direcţie nouă, modernă, întregii noastre apariţie, o direcţie nouă, modernă, întregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic şi culturi, definindu-se prin spiritul ei etic şi sentimentul valorii estetice. sentimentul valorii estetice.

Revista "Convorbiri literare" apare la Iasi la 1 Revista "Convorbiri literare" apare la Iasi la 1 martie 1867, fiind revista cu cea mai larga aparitie martie 1867, fiind revista cu cea mai larga aparitie din literatura romana (1867-1944). Iacob Negruzzi din literatura romana (1867-1944). Iacob Negruzzi este secretarul, adevaratul conducator fiind Titu este secretarul, adevaratul conducator fiind Titu Maiorescu. activitatea Junimii se reflecta in Maiorescu. activitatea Junimii se reflecta in paginile revistei. i.Directia revistei i-a fost paginile revistei. i.Directia revistei i-a fost incredintata lui I.Negruzzi,functie pe care a incredintata lui I.Negruzzi,functie pe care a ocupat-o timp de 23 de ani .ocupat-o timp de 23 de ani .

Chiar de la primul numar,revista isi anunta Chiar de la primul numar,revista isi anunta programul,lasand sa se intrevada unele elemente programul,lasand sa se intrevada unele elemente tipice pentru orientarea social-politica a tipice pentru orientarea social-politica a gruparii.Cuvantul catre cititori,iscalit de gruparii.Cuvantul catre cititori,iscalit de Negruzzi,dar scris mai tarziu de Maiorescu,cum Negruzzi,dar scris mai tarziu de Maiorescu,cum marturiseste mai tarziu redactorul marturiseste mai tarziu redactorul Convorbirilor,prevenea ca “atunci cand vorbesc Convorbirilor,prevenea ca “atunci cand vorbesc pasiunile politice,arta si stiinta isi ascund pasiunile politice,arta si stiinta isi ascund producerile lor linistite”.producerile lor linistite”.

Convorbirile literare păstrează în cea mai mare Convorbirile literare păstrează în cea mai mare parte urma activităţii “Junimea”, şi lectura atentă a parte urma activităţii “Junimea”, şi lectura atentă a revistei permite refacerea vieţii renumitei grupări revistei permite refacerea vieţii renumitei grupări literare şi a etapelor pe care le-a străbătut. literare şi a etapelor pe care le-a străbătut. Programul Junimii şi cercetări istorice recente ne Programul Junimii şi cercetări istorice recente ne îndreptăţesc să afirmăm că gruparea avea o îndreptăţesc să afirmăm că gruparea avea o importantă dimensiune masonicăimportantă dimensiune masonică..

.O cercetare cronologica a intregului material .O cercetare cronologica a intregului material documentar existent pune insa in evidenta faptul documentar existent pune insa in evidenta faptul ca,pana la un anumit moment,critica formelor de ca,pana la un anumit moment,critica formelor de cultura si civilizatie inadecvate fondului autohton cultura si civilizatie inadecvate fondului autohton romanesc a fost intreprinsa de Ioan Slavici si din romanesc a fost intreprinsa de Ioan Slavici si din alte moive decat incontenstabila atractie exercitata alte moive decat incontenstabila atractie exercitata asupra sa de controversata teza asupra sa de controversata teza maioresciana.Este indeobste cunoscut ca la maioresciana.Este indeobste cunoscut ca la inceputurile formularii ei,marcata in anul inceputurile formularii ei,marcata in anul 1868,cand a aparut studiul “In contra directiei de 1868,cand a aparut studiul “In contra directiei de astazi in cultura romana”,critica maioresciana a astazi in cultura romana”,critica maioresciana a “formelor fara fond” a starnit mai mult proteste “formelor fara fond” a starnit mai mult proteste decat atractie propriu-zisa.decat atractie propriu-zisa.

Elaborarea ei in intregime s-a produs intr-un interval Elaborarea ei in intregime s-a produs intr-un interval mai indelungat de timp,pe masura ce capata contururi mai indelungat de timp,pe masura ce capata contururi cat mai precise intreaga sa conceptie despre cat mai precise intreaga sa conceptie despre cultura.Manifestarea criticismului fata de inadecvarea cultura.Manifestarea criticismului fata de inadecvarea unor forme de cultura si civilizatie occidentala la unor forme de cultura si civilizatie occidentala la fondul autohton romanesc este apoi,asa cum s-a fondul autohton romanesc este apoi,asa cum s-a demosnstrat de mult,un fenomen care a aparut demosnstrat de mult,un fenomen care a aparut inaintea “Junimii” si a lui Titu Maiorescu ,avandu-i ca inaintea “Junimii” si a lui Titu Maiorescu ,avandu-i ca principali protagonisti pe principali protagonisti pe C.Negruzzi,M.Kogalniceanu,Alecu Russo,Vasile C.Negruzzi,M.Kogalniceanu,Alecu Russo,Vasile Alecsandri si chiar pe tatal criticului,Ion Maiorescu.Alecsandri si chiar pe tatal criticului,Ion Maiorescu.

“ “In contra directiei de astazi in cultura romana”In contra directiei de astazi in cultura romana” Maiorescu Maiorescu Condamna faptul ca in cultura romana “s-au Condamna faptul ca in cultura romana “s-au imitat si s-au falsificat toate formele civilizatiunii imitat si s-au falsificat toate formele civilizatiunii moderne”. Maiorescu se refera la faptul ca, din dorinta moderne”. Maiorescu se refera la faptul ca, din dorinta de a copia universalitatea, romanii au creat unele de a copia universalitatea, romanii au creat unele institutii care nu sunt potrivite pentru societatea romana institutii care nu sunt potrivite pentru societatea romana a vremii. Astfel, forma acestora era conform a vremii. Astfel, forma acestora era conform standardelor externe, dar nu aveau un fond de standardelor externe, dar nu aveau un fond de functionare. Aceste institutii pot fi periculoase datorita functionare. Aceste institutii pot fi periculoase datorita superficialitatii si mediocritatii care le caracterizeaza. superficialitatii si mediocritatii care le caracterizeaza. Maiorescu nu era impotriva dezvoltarii culturii, dar Maiorescu nu era impotriva dezvoltarii culturii, dar considera ca in felul acesta nu se poate realiza un considera ca in felul acesta nu se poate realiza un progres. Valoarea studiului consta in faptul ca el progres. Valoarea studiului consta in faptul ca el combate non-valorile si mediocritatea.combate non-valorile si mediocritatea.

George Calinescu afirma despre Titu Maiorescu ca George Calinescu afirma despre Titu Maiorescu ca “e intai de toate un mare polemist, care stie sa traga “e intai de toate un mare polemist, care stie sa traga profit din imprejurarea de a trai intr-o lume inferioara profit din imprejurarea de a trai intr-o lume inferioara nivelului sau, punand in valoare arta de a corecta si nivelului sau, punand in valoare arta de a corecta si admonesta”. Enumera cele trei mari ideologii lansate admonesta”. Enumera cele trei mari ideologii lansate de Titu Maiorescu: potrivirea intre fond si forma, de Titu Maiorescu: potrivirea intre fond si forma, inaugurarea spiritului critic si “asezarea criticii in inaugurarea spiritului critic si “asezarea criticii in marginile adevarului, adica descatusarea ei de orice marginile adevarului, adica descatusarea ei de orice constrangere din afara” si considera ca “aceste constrangere din afara” si considera ca “aceste puncte dadeau un caracter negativ”.puncte dadeau un caracter negativ”.

O optiune esentiala pentru ideologia junimista a fost O optiune esentiala pentru ideologia junimista a fost “teza formelor fara fond”“teza formelor fara fond”

““Trebuie sa ridicam poporul la inaltimea asezamintelor Trebuie sa ridicam poporul la inaltimea asezamintelor noastre ori sa reducem asezamintele potrivit cu firea noastre ori sa reducem asezamintele potrivit cu firea lui si cu studiul de dezvoltare in care se afla”lui si cu studiul de dezvoltare in care se afla”

Fascinatia exercitata de unele exegeze consecrate lui Fascinatia exercitata de unele exegeze consecrate lui Eminescu si Caragiale a facut ca si in cazul lui Ioan Eminescu si Caragiale a facut ca si in cazul lui Ioan Slavici optiunea pentru junimismul cultural sa fie Slavici optiunea pentru junimismul cultural sa fie adesea justificata prin aderarea sa la teza maioresciana adesea justificata prin aderarea sa la teza maioresciana a “formelor fara fond”.Argumentele invocate au fost a “formelor fara fond”.Argumentele invocate au fost culese de regula din corespondenta,memorialistica si culese de regula din corespondenta,memorialistica si publicistica autorului,iar uneori s-au invocat chiar publicistica autorului,iar uneori s-au invocat chiar unele opera literare.unele opera literare.

Teoria Teoria formelor fara fond, formelor fara fond, elaborata de critic si elaborata de critic si devenita, pentru multa vreme, dominanta a societatii devenita, pentru multa vreme, dominanta a societatii romanesti, se observa tocmai in aceasta neconcordanta romanesti, se observa tocmai in aceasta neconcordanta intre principiu si forma: "in aparenta, dupa statistica intre principiu si forma: "in aparenta, dupa statistica formelor dinafara, romanii posed astazi aproape formelor dinafara, romanii posed astazi aproape intreaga civilizatie occidentala. Avem politica si stiinta, intreaga civilizatie occidentala. Avem politica si stiinta, avem jurnale si academii, avem scoli si literatura, avem avem jurnale si academii, avem scoli si literatura, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constitutiune." insa aparentele sunt inselatoare, pentru constitutiune." insa aparentele sunt inselatoare, pentru ca toate aceste infrastructuri sunt "pretentii fara ca toate aceste infrastructuri sunt "pretentii fara fundament, stafii fara trup, iluzii fara adevar, si astfel fundament, stafii fara trup, iluzii fara adevar, si astfel cultura claselor mai inalte ale romanilor este nula". cultura claselor mai inalte ale romanilor este nula". Singura realitate tangibila in lumea de astazi este Singura realitate tangibila in lumea de astazi este "taranul roman", aflat mereu intr-o continua suferinta. "taranul roman", aflat mereu intr-o continua suferinta.

Eroarea, fundamentala in viziunea lui Maiorescu, Eroarea, fundamentala in viziunea lui Maiorescu, caci prin imitatie romanii "au falsificat toate formele caci prin imitatie romanii "au falsificat toate formele civilizatiunii moderne", este exprimata intr-o civilizatiunii moderne", este exprimata intr-o retorica a argumentarii perfecte si de mare efect: retorica a argumentarii perfecte si de mare efect: "inainte de avea partid politic, care sa simta "inainte de avea partid politic, care sa simta trebuinta unui organ, si public iubitor de stiinta, trebuinta unui organ, si public iubitor de stiinta, care sa aiba nevoie de lectura, noi am fundat care sa aiba nevoie de lectura, noi am fundat jurnale politice si reviste literare si am falsificat si jurnale politice si reviste literare si am falsificat si dispretuit jurnalisticdispretuit jurnalistica.a.

Contactul cu studiile maioresciene in cuprinsul carora se Contactul cu studiile maioresciene in cuprinsul carora se desfasura sistematic critica”formelor fara fond”s-a produs desfasura sistematic critica”formelor fara fond”s-a produs atunci pe un fond theoretic in mare parte comun,dar insusit atunci pe un fond theoretic in mare parte comun,dar insusit prin filiera eminesciana ,de unde si intelegerea prin filiera eminesciana ,de unde si intelegerea particulara ,specifica a problemelor culturii romane privita particulara ,specifica a problemelor culturii romane privita in ansamblul ei.Ioan Slavici a gandit apoi intreaga critica in ansamblul ei.Ioan Slavici a gandit apoi intreaga critica culturala prin prisma necesitatilor istorice ale momentului culturala prin prisma necesitatilor istorice ale momentului pe care-l traia atunci cultura romana din pe care-l traia atunci cultura romana din Transilvania,amenintata de valul instrainarii,din cauza unor Transilvania,amenintata de valul instrainarii,din cauza unor binecunoscute vitregii.Critica culturala altoita pe acest binecunoscute vitregii.Critica culturala altoita pe acest fond a contribuit la o mai buna clarificare si organizare a fond a contribuit la o mai buna clarificare si organizare a cnceptiei lui Slavici,iar nu de putine ori a aflat in spusele cnceptiei lui Slavici,iar nu de putine ori a aflat in spusele mentorului “Junimii”confirmari autoritate pentru multe din mentorului “Junimii”confirmari autoritate pentru multe din ideile sale risipite prin presa trensilvana dinainte de ideile sale risipite prin presa trensilvana dinainte de “Tribuna”.“Tribuna”.

ConcluziiConcluzii

Astăzi se poate afirma că, atât de controversata, Astăzi se poate afirma că, atât de controversata, în perioada postbelică, teorie a în perioada postbelică, teorie a „formelor fără „formelor fără fond“fond“, elaborată de Maiorescu, a răspuns, în timp, , elaborată de Maiorescu, a răspuns, în timp, necesităţilor obiective de respingere a mediocrităţii necesităţilor obiective de respingere a mediocrităţii şi a altor forme de impostură manifestate în artă.şi a altor forme de impostură manifestate în artă.

JunimeaJunimea şi şi Convorbiri literareConvorbiri literare au avut un rol au avut un rol decisiv în cultura şi literatura română. După cum decisiv în cultura şi literatura română. După cum este unanim recunoscut şi după cum au subliniat este unanim recunoscut şi după cum au subliniat cei mai reprezentativi monografi şi exegeţi ai cei mai reprezentativi monografi şi exegeţi ai activităţii activităţii JunimiiJunimii, trebuie să recunoaştem că, , trebuie să recunoaştem că, spiritul junimistspiritul junimist a făcut să triumfe ideea conform a făcut să triumfe ideea conform căreia, în evaluarea operei de artă, este imperios căreia, în evaluarea operei de artă, este imperios necesar să primeze valoarea estetică, indiferent necesar să primeze valoarea estetică, indiferent de ideea tematică.de ideea tematică.

CEI 5 FONDATORI AI “JUNIMII”CEI 5 FONDATORI AI “JUNIMII”