Drd. Liviu Crisan Laboratorul de Neurostiinte ale Emotiei si Cognitiei www.emcoglab.org

Structura tesutului nervos

“Omnis cellula e cellula”

Teoria celulara - 1839

Theodor Schwann

Antonie Philips van Leeuwenhoek

- parintele microbiologiei

1632 -1723

Wilhelm His

microtom sec XIX

Ferdinand Blum

sec XIX

Joseph von Gerlach

1858

coloratia cu carmin “Tesutul nervos este un reticul”

Teoria reticulara

(1843-1926)

Camillo Golgi

Reazione nera - 1873

Camillo Golgi - Reazione Nera - 1873

Ex. celula Purkinje

Evanghelista Purkinje - 1837

coloratia Nissl - 1858

Teoria neuronala

(1852-1934)

Santiago Ramon y Cajal

Teoria neuronala

Auguste-Henri Forel

Studii de degenerescenta

Wilhelm His

Teoria neuronala

Principii:

1. celularitate

2. comunicare sinaptica

3. specificitatea conexiunilor

4. polarizare dinamica

Microscopie electronica -> 1950

Primul pemiu Nobel pentru neurostiinte.

Structura unui neuron prototipic

1. dendrite

2. soma

3. axon – con axonic

– axon

– arborizatie terminala • butoni terminali

• Dendrite + Axon = Procese nervoase

• Soma = corp celular

Franz Nissl

coloratia Nissl - ARN

Structura interna a unui neuron prototipic

• SOMA:

A. Membrana

B. Citoplasma

1. Citosol

2. Organite celulare

a. nucleu

b. ribosomi liberi

c. reticul endoplasmatic rugos

d. reticul endoplasmatic neted

e. mitocondrii

f. aparat Golgi

3. Citoschelet

Elemente specifice celulei nervoase: 1. corpusculii Nissl (vezi

reticul endoplasmatic rugos)

2. neurofibrile (vezi neurofilamente - citoschelet)

• Citoschelet: 1. microtubuli

2. neurofilamente

3. microfilamente

Transport axoplamic

blocarea transportului axoplamic => degenerarea neuronului

Clasificare neuroni • dupa numarul de procese nervoase

– unipolari – bipolari – multipolari

• dupa forma corpului Ex. in cortexul cerebral

• stelati • piramidali

• dupa functie – senzitivi – interneuroni – motori

• dupa lungimea axonului – Golgi tipul I – axon lung – de proiectie – Golgi tipul II – axon scurt - locali

• dupa neurotransmitatori (“-ergic”) – glutamatergici (Glutamat) – dopaminergici (Dopamina) – serotoninergici (serotonina) – colinergici (Acetilcolina)

Neuroni piramidali

Celulele gliale

• Diferite de neuroni:

1. nu genereaza si nu conduc potentiale de actiune – desi isi extind procese celulare, acestea nu sunt nici dendrite, nici axoni

2. nu realizeaza sinapse chimice intre ele sau cu neuronii din vecinatate

3. isi pastreaza capacitatea de diviziune celulara

Functii traditionale atribuite celulelor gliale

• rol de suport

• rol trofic

• rol protector

• rol de izolare

Tipuri de celule gliale

• astrocite

• celule de mielinizare

– oligodendrocite

– celule Schwann

• microglii

• celule ependimale

Astrocite

- cele mai numeroase celule gliale - celule in forma de stea - rol structural

- umple spatiile dintre neuroni - formeaza tesuturi cicatriciale dupa leziuni

- rol trofic – depozit de glicogen - regleaza circulatia sanguina in raport cu activitatea neuronala - regleaza compozitia chimica a spatiului extracelular

- protejarea neuronilor - izoleaza sinapselor

- regleaza activitatea neurotransmitatorilor din fanta sinaptica - constituie bariera hemato-encefalica - regleaza sinaptogeneza

bariera hemato-encefalica

Mielina

• substanta dielectrica – infasurata in jurul axonului

• infasurare segmentara – intre doua segmente de axon mielinizat se afla un nod Ranvier -regiune de membrana axonala nemielinizata

• mielinizarea creste viteza de propagare a semnalului nervos -> inducerea unei propagari saltatorii a potentialului de actiune

Mielina

Celule Schwann

• in sistemul nervos periferic

• o celula mielinizeaza un segment de pe un singur axon

Oligodendrocite

• in sistemul nervos central • o celula mielinizeaza mai multe segmente de pe mai

multi axoni (pana la 50)

Celule de mielinizare

Oligodendrocite - in SNC

celule Schwann - In SNP

Microglii

• rol imunitar – fagocitoza bacteriilor, virusilor sau resturilor celulare ale neuronilor degenerati

• modelarea sinapselor in maturarea circuitelor nervoase

Celule ependimale

• captusesc suprafata ventriculilor cerebrali (plexul coroid) – producerea lichidului cefalorahidian

Gheorghe Marinescu (1863-1938)

Gheorghe Marinescu (1863-1938)

Victor Babes

• maladia Friedrich • primul atlas de histopatologie a sistemului

nervos – cu Victor Babes si Paul Blocq • placi senile • parkinson si degenerarea substantei neagre –

Edouard Brissaud • infectiile sistemului nervos - Trepoema Pallidum

• Studii asupra evolutiei si involutiei sistemului nervos (1900)

• Celula Nervoasa (1909)

• Encefalita letargica (1920) • Reflexele conditionate (1936) – cu A. Kreindler

Primele filme stiintifice din lume

• Problemele de mers in hemiplagia organica (1898)

• Poblemele de mers in paraplegia organica (1899)

• Un caz de hemiplagie isterica vindecata prin hipnoza (1899)

• Problemele de mers in ataxia locomotorie progresiva (1900)

• Boli musculare (1901)

Gheorge Marinescu – parinte al neurostiintelor

Dictionar

• Histologie

• Formaldehida

• Microtom

• Corpusculi Nissl

• Transcriptie/translatie

• Hipertrofie

• Citoarhitectura

• Transport axoplasmic anterograd/retrograd