SNA

Organizarea sistemului nervos central

Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos somaticSistemul nervos autonom

Simpatic Parasimpatic

Ach-rec N

Neuroni postggl MSR

Norepinefrina Ach Alti mediatori 80% Epinefrina 20% Norepinefrina

Ach-rec M, N Alti neurotransmitatori

Sistemul enteric

SNV

Simpatic Parasimpatic

Origine toraco-lombaraT1-T12 si L1-L3

Raspuns 1. in conditii de stres –generalizat2. in conditii bazale specific –antagonizarea parasimpaticului

Distributie larga Creste catabolismul

Origine cranio –sacrata Nv 3,7,9,10 si S1-S2

Raspuns specificDigestie, somn, mictiune

Distributie localizata (pentru fiecare sistem separat)

Efect anabolic Conservareaenergiei

Relatia dintre simpatic si parasimpatic

• Reciproca sau antagonista- Simpaticul stimuleaza si parasimpaticul inhiba

- Ex frecventa cardiaca

- Parasimpaticul stimuleaza si simpaticul inhiba- Ex motilitatea gastro-intestinala

• Complemetara– defecatie, mictiune,

- Simpaticul pentru umplere

- Parasimpaticul pentru golire

- Erectie (PS)- Ejaculare (S)

Coordonarea activitatii viscerale

Hipotalamus

• Proiecții:– Nucleul parabrahial, rafeul

bulbului, NTS, sb cenușiecentrala, coloana intermediolaterala MS

• Coordonează funcția de:– Alimentare, termoreglare,

ritmuri circadiene, balanța hidro-electrolitica, emoții, libidoul, reproducere, motivația, etc

• Coordonează activitatea centrilor trunchiului cerebral cu cei din prozencefal(majoritatea din sistemului limbic): – amgdala, cortex entorhinal,

cortex preforontal, insula

Structura componentei simpatice a SNV

SNV Simpatic

Sistemul simpatic este

componenta vegetativa a

sistemului nervos

periferic prin care se

realizeaza controlul

visceral pentru a pregati

organismul in a raspunde

rapid si corespunzator la

o activitate musculara

intensa sau la o situatie

de stres, raspuns adesea

numit reactie de lupta sau

fuga.

Lupta sau fugi

• Midriaza• Vasoconstrictie mucoasei

si decongestia (scade secretia nazala)

• Sudoratie • Creste frecventa cardiaca• Vasoconstrictie• Creste presiunea arteriala• Scade motilitatea tractului

GI• Contractia sfincterelor• Creste tonusul muscular

Eferentele vegetative simpatice-neuronii vegetativi din MS din coarnele lateraleFibre slab mielinizate radacina anterioara a nervilor

spinali ramura comunicanta alba lant simpatic paravertebral:

• Ggl simpatici paravertebrali:– 3 cervicali –superior (fuziune ggl C1-C4): neuroni postggl

asigura inervatia simpatica a capului, - mijlociu (fuziune ggl C5-C6) si inferior

(fuziune ggl C7-C8 care poate fuziona cu T1 si formeaza ggl stelat): inervatia inimii, plamanilor si bronhilor,

– 11 sau 12 toracali– 4 sau 5 lombar, – 4 sau 5 sacrali– 1 coccigian.

Inervare intr-o maniera segmentara

Lantul paravertebral simpatic

Fibrele preganglionare simpatice in lantul paravertebral:- fac sinapsa cu neuronii din ggl paravertebral- urca sau coboara prin lantul paravertebral si fac sinapsa in ggl - traversarea lantului ggl spre ggl simpatic prevertebral :

- formeaza Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi splahnici lombari)

- Se termina in MSR ( cellule cromafine –receptori colinergici nicotinicisi descarca direct in sange Adrenalina)

Dupa realizarea sinapsei fibrelor preggl cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebral:

- fibre amielinice ramura comunicanta cenusie nervii spinali piele si vase de sange

- fibre amielinice ramuri periarteriale in regiunea cefalica- fibre amielinice nervi simpatici

Neuroni postganglionari

O parte din fibrele preggl fac sinapsa cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebral

Axonii sunt nemielinizati si formeaza:

-fibre postganglionare ramura comunicanta cenusie nervi spinali piele si vase de sange

- fibre postganglionare ramuri periarteriale in regiunea cefalica

- fibre postganglionare nervi simpaticiinerveaza inima si plamanii

Ramurile periarteriale cefalice

• Din lantul paravertebral simpatic cervical pornesc fibre lungi amielinice perivascular asigurand inervatia: – dilatator pupilar midriaza– pielea fetei sudoratie– m Muller (ridicator al pleoapei)

marirea fantei palpebrale– vasodilatatie roseata

• Inima efecte beta 1• Afectarea ggl cervical superior sau a

ramurilor acestuia = sd Hornermioza, anhidroza si ptoza palpebrala de partea afectata

Mioza

Ptoza palpebrala

Nervii splahnici

• O parte din fibrele preganglionare traverseaza lantul simpatic si formeaza nervii splahnici sau se termina in MSR. Acesti nervi ajung in ganglionii prevertebrali(celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior si hipogastric) .

• Fibrele fac sinapsa cu neuroni postganglionari• Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior si inferior

si hipogastric• Inerveaza organele interne din abdomen si pelvis• T5-T9 –marele nerv splahnic -- ggl celiac- (stomac, ficat, vezica biliara,

pancreas)• T5-T9 si T10-micul nerv splahnic -- ggl mezenteric superior marele (splina,

rinichi, si intestinul subtire)• T10-T11 si L1-L4- nervi splahnici lombari:

– ganglionul mezenteric inferior-- vasele de sange si colon portiune proximala)

– hipogastric -- colon portiunea transversa pana la rect, organe genitale si vezica

Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.

Human Anatomy and Physiology, 7eby Elaine Marieb & Katja Hoehn

Copyright © 2007 Pearson Education, Inc.,publishing as Benjamin Cummings.

SNV - Simpatic

Ganglionul cervicalsuperior

Ganglionul cervicalmijlociuGanglionul cervicalinferior

Ganglioni lantului simpatic

L2

T1

Ramurile comunicante albe

Ficat si vezica biliara

Stomac

Splina

RinichiMSR

Intestinul subtire

Intestinul gros

Organele genitale si vezica

Ganglionul celiac

Plexul Ao

GanglionulMezentericâinferior

Micul nerv splahnic

Marele nerv splahnic

Ganglionmesentericsuperior

Plexulhipogastric

Nervi splahnici lombari

ochi Glanda lacrimala

Mucoasa nazala

Vase de sange si piele(mm erectoriai firului de par, glandele sudoripare)

Glandele salivare

Inima

Plaman- bronhii si bronhiole

Rect

Plexurile pulmonare si cardiace

SNV Simpatic

• Fibrele preganglionare– Numeroase terminatii

(fibrele preggl. conectate cu peste 20 de neuroni postggl.)

– Elibereaza in fanta sinaptica Ach

– Sunt fibre scurte

• Fibre postganglionare– Sunt nemielinizate

– Sunt lungi

– Se termina in organul tinta unde fac sinapsa cu efectori

– Elibereaza NE

SNV Simpatic

• O singura terminatie simpatica preganglionara face sinapsa cu 20 sau mai multi neuroni postganglionariDIVERGENTA SEMNALULUI

• O fibra post ganglionara inerveaza mai multi efectori ai aceluiasi organ astfel ca efectul stimularii simpatice este GENERALIZAT

n HO

HO CH

OH

CH2 NH2

HO

HO CH

OH

CH2 NH

CH3

NoradrenalinaNorepinefrina

AdrenalianEpinefrina

Potential de actiune

Na+

NE

Sinapsa fibrelor periferice cu efectori

Gαq –PLC-IP3-Ca

Gαi-↓AC/AMPc

Gαs-AC-AMPc-PKA

Neuron postganglionar

Receptor adrenergic

Receptori adrenergici-receptorii adrenergici α1:• Mechanism de actiune : PLC-IP3-Ca si PLC-DAG-PKC• Efecte

– Contractia musculaturii netede• Vasoconstrictia

– Piele (vase)– Rinichi (vase)– Tract gastrointestinal – Creier (vase)– Coronare– Bronhii (vase)

• Contractia musculaturii viscerale– Sfincterele tractului gastrointestinal– Dilatator pupilar– Ureter– Duct deferent– Sfincterul uretrei– Contractia capsulei splinei

• Mm erectori ai firului de par

– Metabolismul glucozei (la nivel hepatic)• Gluconeogeneza↑• Glicoliza ↑

• - Actiunea NA>=A (NE>=E)

Receptori adrenergici

receptorii adrenergici α2Mecanism de acţiune: α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gi -↓AC-↓AMPc intracelular efecte opuse β receptorilor (↑AMPc intracelular)

- Efecte: • Postsinaptic:

– contracţia musculaturii netede: vase, intestin– ↑sudoratia (glandele sudoripare)– ↑ agregarea plachetara

• Presinaptic (SNC)– Inh eliberarea de NE astfel ca rec alfa 2 este un receptor

important in controlul feedback al eliberarii de NE– Metabolismul glucozei

• ↑ eliberarea de glucagon si ↓elib de insulina↑ Gluconeogeneza si ↑ Glicoliza

AFINITATE NA > A (NE>E)

Receptorii adrenergici

• receptorii beta 1: – CORD: ↑frecv (C+), ↑cond (D+), ↑FC (I+)– ↑eliberarea de renina din ap juxta-glom

– creste reabsortia apei in ductele secretorii ale glandelor salivare cu formarea unei salive vascoase

– Creste secretia sudoripare si sebacee (efectul direct beta 1 este negativ pe glandele sudoripare)

– Agregare plachetara

afinitatea E>NE

Sunt cei mai mari receptori postsinaptici adrenergici

Mecanism de actiune: GPCR ↑AC ↑AMPc PKA

Receptorii adrenergici

receptori beta 2- relaxarea musculaturi netede

• a bronhilor si bronsiolelor

•a arterelor si arteriolelor coronare

•a detresorului vezical

•a vaselor din musculatura striata

•a musculaturii gastrointestinala (exc. sfincter)

•a uterului

-Metabolismul glucozei

•stimuleaza gluconeogeneza si

•Stimuleaza glicoliza

afintate E>NE

Receptorii adrenergici

Receptor Mesagersecund

Tesut tinta

Alfa 1 Gαq-PLC-IP3-Ca

Muschiul neted vascular, muschiul neted visceral (sfinctere), dilatatorul irisului, muschii erectori ai firului de par, ficat

Alfa2 Gαi-↓AC-↓AMPc

SNC, plachete, celulele beta-insulare pancreatice

Beta 1 Gαs-AC-AMPc-PKA

Miocard, celulele juxtaglomerulare, adipocite, plachete

Beta 2 Gαs-AC-AMPc-PKA

Muschiul neted visceral, muschiul neted vascular, muschiul scheletic, ficat

Beta 3 Gαs-AC-AMPc-PKA

Adipocite

DA 1 Gαs-AC-AMPc-PKA

Muschiul neted vascular (patul vascular mezenteric si renal), SNC

DA 2 Gαi-↓AC-↓AMPc

SNC, unele terminatii presinaptice

- receptori beta 3

stimuleaza lipoliza

efect termogenic

efect anti-obezitate

efect antidiabetic

afinitate E>NE

Exceptii SNV S

Glandele sudoripare

• Neuronii postganglionari implicati in reactii de stres elibereaza NE-

stimuleaza glandele sudoripare –transpiratia palmei si a plantei piciorului

•Neuronii postganglionari simpatici implicati in termoreglare

stimuleaza glandele sudoripare si mai putin sebacee prin eliberea

ACH. Prin stimulare se produce o transpiratie abundenta. Controlul

neuronilor preganglionar simpatici implicati in transpiratia cu rol in

termoreglare este realizat de hipotalamus. Secretia glandelor sudoripare

este controlata de centrii parasimpatici si realizata de fibre pre si

postganglionare simpatice.

•Glandele sebacee axilare au o secretie groasa, mirositoare, cu rol de

lubrifiere care permite alunecarea usoara a bratului pe langa corp. Acesta

transpiratie odorifera este controlata de centrii simpatici.

Glanda suprarenala

- Neuronii preganglionari nu fac sinapsa cu neuronii din lantul

paravertebral simpatic

- neuronii preganglionari fac sinapsa direct cu celulele din glanda

suprarenala unde elibereaza Ach si activeaza receptori nicotinici din

membrana postsinaptica a celulelor cromatofile:

-Elibereaza 80% adrenalina si 20% noradrenalina

Sistemul nervos parasimpatic

• Actiunea este orientata, specifica pentru fiecare organ

• Raspunsul este focalizat si controlul este individualizat

• Este implicat in functiile anabolice

• Controlul se face intr-o maniera reflexa

• Reflexe vegetative

SNV parasimpatic

• Reflexe vegetative (cale aferenta-neuroni intercalari – cale parasimpatica – organ tinta)– Reflex pupilar – Reflex salivar– Reflex baroreceptor– Reflex chemoreceptor– Reflex brohoconstrictor– Reflexe vago-vagale in tractul gastrointestinal

• Reflex secretor digestiv• Motilitatea gastrica• Contractia colonului la distensia gastrica• etc

– Reflex de defecatie– Erectia – Reflex de mictiune– etc

Nucleii parasimpatici preganglionari• Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene

parasimpatice– Nucleul Edinger-Westfal, RFM, acomodație– Nucleul salivator superior –VII, ggl

pterigopalatin (lacrimare), ggl submandibular-gl submandibulare si sublinguale

– Nucleul salivator inferior –si parte din nc ambiguu –IX gl parotida

– Nucleul dorsal al vagului – aproape toate efecte pe care le are la nivelul abdomenului

– Nucleul ambiguu – contracția mm striate faringe, laringe, esofag (activitate somatica) si scăderea frecventei cordului (activitate autonoma)

• Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene parasimpatice– Măduva spinări sacrata S2-S4– nervi

splahnici pelvici ggl terminali din colon, rect , vezica urinara , organe reproducătoare

Nucleul tractul solitar

– Organizare viscerotopica• Respirator• Cardio-vascular• Gustativ• Gastrointestinal

– Primește aferente de la viscere prin nv X, XI, VII,V dar si de alte structuri centrale: cortex, hipotalamus, aria postrema, formatiuni reticulate, rafeul medular, alți nuclei

– Integrează informația viscerala si o transmite spre diferiți nuclei:• nc dorsal al vagului, nc salivator sup si inf, nc ambiguu (X), • nc motor frenic si alti nuclei respiratori, • neuronii simpatici preganglionari• Hipotalamus, aria postrema, formațiuni reticulate, rafeul medular, alți

nuclei

SNV Parasimpatic

• Fibrele preganglionare– lungi, fac sinapsa cu

ganglionii PS in vecinatatea organului tinta

– Descarca Ach– Stimuleaza receptorii

nicotinici din neuronii postganglionari

• Fibrele postganglionare– Scurte– Descarca Ach– Stimuleaza receptorii

muscarinici din organele tinta Potential de

actiune

Na+

ACH

Acetilcolinesteraza

Sinapsa terminatie parasimpatica – organ tinta

K+

G

Organ efector

Postganglionic neuron

Receptor

muscarinic

Receptorii muscarinici

• M1, M3, M5

– GPCR (Gαq) –PLC-IP3 + DAG

• M2, M4

– -GPCR (Gαi sau Gαo) - ↓AC-↓AMPc

• Modulează in mod direct canalele de K prin complexul βγ al proteinei G

Efectele stimularii vagale

• Cord – cronotrop -, dromotrop -, vasodilatatie coronariana

• Respirator- brohoconstrictie, dilatatie vase bronsice

• Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare sfinctere,

• Creste secretia digestiva

• Ficat: Creste siteza de glicogen

• Contractia vezicii biliare

Curentul M

• Este larg răspândit in diferite organe, CNS, ganglioni nervoși

• Este un curent de K (eflux) care determina hiperpolarizarea celulei.

• Este in mod obișnuit inhibat prin stimularea receptorilor muscari nici.

• Stimularea receptorilor muscarinici(M) scade curentul de K prin canalul de K modifica potențialul membranar (creste excitabilitatea)–modulează excitabilitatea celulei

• Stimularea receptorilor nicotinici determina potențialul de acțiune.

Transmițători non-adrenergici, non-colinergici

Clasa Neurotransmițător Neuroni pregg

Neuroni postggl

Neuroni enterici

Monoamine

Dopamina X

AA

GABA X

Neuropeptide

Substanta P X X

Encefaline X

Neuropeptidul Y X X

Neurotensina

Somatostatina X X

Calcitonin gene relatedpeptid

x X

Galanina X X

VIP X X

Opioide endogene X X

Tahichinine X

CCK X

Pepptidul elib al gastrinei

Non clasici

NO X X

ATP X X

Transmitatori non clasici ai SNA

• ATP– Co-localizat in terminații care eliberează NE– Activează purinoreceptori de la nivelul m. neted ionotropici P2X

si metabotropici (RCPG) P2Y si P2U– Acțiune sinergica cu NE:

• Activare P2X (creste influx de Ca-> determina eliberare de Ca)• NE –activare RCPG eliberare Ca din depozite

• NO– Produs de NO sintetaza din L-arginina sub acțiunea cascadei

PLC-IP3-Ca– Durata scurta de viată, difuzează rapid si acționează in special

prin activarea guanilat ciclazei– Se afla in terminații posggl ale simpaticului si parasimpaticului,

endoteliu vascular, etc