stelian brezeanu - romanitatea orientala in evul mediu (seminar 1)

4
Stelian Brezeanu - Romanitatea orientală în Evul Mediu - seminar 1 1. Imperator Bulgariae et Vlachie. În jurul genezei şi semnificaţiei termenului " Vlachia " din titulatura lui Ioniţă Asan D. Cantemir: îl confundă pe Ivanko cu Ioniţă şi apoi, dă frâu liber fanteziei Cronicarii munteni aflaţi în slujba Cantacuzinilor identifică Vlahia Asăneştilor cu ŢR, iar reşedinţa fondatorilor statului vlaho-bulgar o deplasează de la Târnovo în Craiova banilor Dimitrie Onciul: Asăneştii sunt "regi ai Bulgariei şi Vlahiei" (Vlahia=ŢR) A.Tăutu: identifică teritoriile aflate în litigiu (Ungaria vs Ioniţă) cu dota Margaretei de Ungaria (fiica lui Bella III) şi spune că aceste teritorii (reg. Sirmium, Banat, S Transilvaniei)=Vlahia + alţi istorici, care caută la nordul Dunării Vlahia lui Ionuţ VS A.D.Xenopol: Vlahia Asăneştilor - pe versanţii meridionali ai Balcanilor; respinge ideea că la temelia ŢR stă închinarea Basarabilor olteni în faţa Asăneştilor N.Iorga: mişcarea condusă de Petru şi Asan a izbucnit în Tesalia, iar noul stat avea să-şi deplaseze centrul de greutate spre est, în câmpia dintre Balcani şi Dunăre C.C.Giurescu şi Gh.I.Brătianu: aşezarea Vlahiei Asăneştilor în M.Balcani Studiul titulaturii lui Ioniţă (1197-1207) are la bază corespondenţa sa cu papa Inocenţiu III (1198-1216). Titulatura lui Ioniţă apare în mai multe forme, reductibile la 2: (1) imperator Bulgaroru et Blachorum (2) imperator/rex Bulgariae et Vlachiae Progresul în concepţia politică a suveranului din Târnovo: de la o formă în care regatul este conceput ca o comunitate de persoane (1) asupra căreia se exercită autoritatea monrahică, LA (2), ce trădează o viziune în care statul apare ca o realitate teritorială. Ideea de mai sus este o oglindă a evoluţiei ideii de stat pe plan european până la începutul secolului XIII. Titulatura conducătorilor politici ai primului ţarat bulgar (ale cărui tradiţii aveau să fie preluate de Asăneşti) traducea la origine poziţia lor de şefi politici ai comunităţii tribale a 1

Upload: eric-moore

Post on 26-Nov-2015

103 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

13

Stelian Brezeanu - Romanitatea oriental n Evul Mediu - seminar 1

1. Imperator Bulgariae et Vlachie. n jurul genezei i semnificaiei termenului "Vlachia" din titulatura lui Ioni Asan

D. Cantemir: l confund pe Ivanko cu Ioni i apoi, d fru liber fanteziei

Cronicarii munteni aflai n slujba Cantacuzinilor identific Vlahia Asnetilor cu R, iar reedina fondatorilor statului vlaho-bulgar o deplaseaz de la Trnovo n Craiova banilor Dimitrie Onciul: Asnetii sunt "regi ai Bulgariei i Vlahiei" (Vlahia=R) A.Tutu: identific teritoriile aflate n litigiu (Ungaria vs Ioni) cu dota Margaretei de Ungaria (fiica lui Bella III) i spune c aceste teritorii (reg. Sirmium, Banat, S Transilvaniei)=Vlahia+ ali istorici, care caut la nordul Dunrii Vlahia lui Ionu

VS

A.D.Xenopol: Vlahia Asnetilor - pe versanii meridionali ai Balcanilor; respinge ideea c la temelia R st nchinarea Basarabilor olteni n faa Asnetilor

N.Iorga: micarea condus de Petru i Asan a izbucnit n Tesalia, iar noul stat avea s-i deplaseze centrul de greutate spre est, n cmpia dintre Balcani i Dunre

C.C.Giurescu i Gh.I.Brtianu: aezarea Vlahiei Asnetilor n M.Balcani

Studiul titulaturii lui Ioni (1197-1207) are la baz corespondena sa cu papa Inoceniu III (1198-1216). Titulatura lui Ioni apare n mai multe forme, reductibile la 2:

(1) imperator Bulgaroru et Blachorum

(2) imperator/rex Bulgariae et Vlachiae

Progresul n concepia politic a suveranului din Trnovo: de la o form n care regatul este conceput ca o comunitate de persoane (1) asupra creia se exercit autoritatea monrahic, LA (2), ce trdeaz o viziune n care statul apare ca o realitate teritorial.

Ideea de mai sus este o oglind a evoluiei ideii de stat pe plan european pn la nceputul secolului XIII.

Titulatura conductorilor politici ai primului arat bulgar (ale crui tradiii aveau s fie preluate de Asneti) traducea la origine poziia lor de efi politici ai comunitii tribale a protobulgarilor, DAR apoi s-a transformat ntr-o reacie fa de ncercarea administraiei Constantinopolului de a i asimila. Pe linia acestei tradiii - luarea titlului imperial de ctre Petru i Asan.

i n cazul titulaturii lui Ioni se reflect aadar trecerea de la principiul etnic la cel teritorial (n perioada sept 1203-nov 1204 -- perioad de intens coresponden ntre Roma i Trnovo):

practica din cancelaria papal de a denumi eparhiile urmnd un criteriu teritorial va fi avut importana ei n schimbarea titulaturii arului

+ un alt factor major:

1202-1205: aratul se afl confruntat cu contestaii teritoriale venite din partea regatului arpadian i ale imperiului latin de la Constantinopol

reacia de aprare a suveranului din Trnovo transpare n modificrile de titulatur

termenii Bulgaria i Vlahi asunt nsoiti obsedant n scrisorile din perioada sept 1203-nov 1204 de epitetele TOTA i UNIVERSA - pt a contracara eventualele revendicri teritoriale

apoi - lui Ioni i-a fost contestat i titlul imperial al suveranului vlaho-bulgar; Ioni se va refugia de aceea n tradiia politic a primului arat bulgar

Sub Ioan Asan II (1218-1241) asistm la abandonarea liniei politice a lui Ioni i la deplasarea centrului de greutate al statului spre interiorul peninsulei, n regiunile centrale ale Macedoniei, fa de care "nucleul vlah" rmne periferic. Renasc ambiiile de cucerire a Constantinopolului i sunt rupte legturile religioase i politice cu Roma.

inscripiile lui Ioan Asa din 1230: "ar al bulgarilor" sau "ar al bulgarilor i al grecilor" - revenirea i n planul titulaturii la tradiiile politice ale primului arat.

Semnificaia teritorial a termenului de Vlahia

sec XII-XIII: istoria lui Nicetas Choniates - vlahii Petru i Asan sunt locuitori ai M.Haemus; micarea lor va cuprinde apoi i teritoriul dintre Dunre i Balcani

Robert de Clari: Vlahia este o ar "nconjurat de un munte, n care nu se poate intra i nici iei dect printr-o strmtoare" - Vlahia cronicarului cruciat nu putea fi dect teritoriul de la N de Haemus

Ansbertus (aprox 1189): "n acea mare parte a Bulgariei i ctre Dunre, pn unde curge n mare, domnea un oarecare Calopetru i fratele su Asan, mpreun cu supuii lor vlahi" Gervasius de Tillburg: "Ottia imperialia" (1214) - drumul din Europa Central spre Constantinopol: "terra Blacti" - pe locul Bulgariei

Concluzia: nucleul principal al populaiei vlahe se afla n prile estice ale aratului, n Haemus i pe coasta pontic.

n Rhodopi - vlahul Dobromir Chrysos, iniial tovar de aciune al Asnetilor pune bazele unei Vlahii proprii

+ Thessalia, Epir, Serbia

! nu este vorba de o poulaie vlah compact, ci de INSULE meninute n masa populaiei slave majoritate!

Raporturile dintre statul Asnetilor i teritoriul romnesc nord-pontic - pentru a vedea pe ce argumente se sprijin ipotetica stpnire a suveranilor din Trnovo la N de fluviu.

ipoteza desclecatului balcanic - F

termenul de Vlahia n titulatura lui Ioni - nu avem nici un motiv s credem c este vorba de romnii nord-dunreni sau de teritoriul de dincoace de Dunre

Grigore IX - vorbete de prezena la N de Dunre a unei populaii schismatice - VALATI ( ca denumire de VALAHI)=prima populaie romneasc extracarpatic menionat de izvoarele latine

"vlahii cei negri" (Kara Ulagh) - supui VS o populaie romneasc sud-dunrean - "vlahii" (Ulakut)=stat independent

Termenii prin care izvoarele desemneaz R i titulaturile I domni:

"terra transalpina" - during Basarab I

(numele de Ungrovlahia - doar din 1359 - pentru a denumi eparhia cu grad mitropolitan, ce cuprindea ntregul teritoriu al principatului)

Nicolae Alexandru - n titulatura sa nu apare termenul de Vlahia (lipsea aadar i din cea a lui Basarab)

doar n titlul lui Vlaicu: "domn al ntregii Ungrovlahii""Istoria slavo-bulgar" a lui Paisie - confund Vlahia lui Asan i Petru cu R; speculaiile sale au la baz o serie de interpretri greite a tirilor din izvoarele bizantine i latine + 1 fals.

N-. Tanaoca - "O problem controversat de istorie balcanic: participarea romnilor la restaurarea aratului bulgar"

1018 - desfiinarea aratului bulgar, prin eforturile militare succesive ale mprailor Ioan I Tzimiskes i Vasile II Bulgaroctonul.

Sec XIII:

n pofida demersurilor diplomatice ntreprinse de Petru i Asan, statul nu a fost recunoscut oficial nici de Bizan, nici de puterile europene occidentale

during Ioni cel Frumos, dup cderea Bizanului i ntemeierea Imp Latin de la Constantinopol, noua formaiune politic a fost consacrat de papa Inoceniu III, sub condiia unirii bisericeti cu Roma (argument folosit des n coresponden: ideea romanitii romnilor)