stabilirea influenŢei tehnologiei de cultivare a ... simpozion/18 corda titi iuliu.pdf · în...

189

STABILIREA INFLUENŢEI TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A CARTOFULUI ASUPRA SOLULUI, PRODUCŢIEI ŞI

PROFITULUI ÎN ZONA HUEDIN

DETERMINATION OF THE INFLUENCE OF POTATO CULTIVATION TECHNOLOGY ON SOIL, PRODUCTION

AND PROFIT IN THE HUEDIN AREA

Titi-Iuliu CORDA, Petru GUS, Paula Ioana MORARU

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, E-mail: [email protected]

ABSTRACT For Huedin area, the development of potatoes culture is a priority for a

sustainable development of the area. In Romania the developing sustainable agricultural technologies is difficult and complex because it has to be in concordance with the sustainability and performance of agriculture in the frame of national agriculture and establishing the parameters within a farm that can assure its existence in a civilized way. Natural resources management by correlating the environment factors with the biological and technological one, optimize them using applied agro technique represent a propriety in the conditions of a sustainable and commercial agriculture.

The limitative factors that influence agricol production on agricol field at Huedin are given by: presence of a high content of clay in A horizon (of bioaccumulation); landslides, which promotes the stagnation of water on plots; flooding of the fields near water courses; surface erosion which contributes to the fertilizers and organic matter loss in soil; high content of water in soil (due to the gleization and pseudo gleization processes); acid reaction of different types of soils, which demand the usage of calcareous amendment a year before cultivating potatoes, which creates several inconvenient in achieving crop rotation and satisfying social demands on behalf of the farmers in area who own small field surfaces and wish to cultivate every year potatoes, wheat, corn and fodder plants.

Keywords: potato, production and profit, Huedin area.

INTRODUCERE

Pentru zona Huedin, extinderea culturii cartofului este o prioritate în

dezvoltarea durabilă a zonei. În România elaborarea tehnologiilor agricole durabile este dificilă şi complexă deoarece aceasta trebuie corelată cu realizarea durabilităţii şi performanţei agriculturii în cadrul economiei

190

naţionale şi stabilirea parametrilor în care o fermă agricolă poate să-şi asigure existenţa în mod civilizat. Gestiunea resurselor naturale prin corelarea factorilor de mediu cu factorul biologic şi tehnologic, optimizarea acestora prin intermediul agrotehnicii aplicate constituie o prioritate în condiţiile practicării unei agriculturi durabile şi comerciale.

Factorii limitativi ce influenţează producţia agricolă de pe terenurile de la Huedin, sunt:

- prezenţa unui conţinut ridicat în argilă în orizontul A (de bioacumulare),

- alunecările de teren, care favorizează stagnarea apei pe parcele, - inundabilitatea terenurilor din apropierea cursurilor de apă, - eroziunea de suprafaţă care, favorizatǎ de panta terenului,

contribuie la pierderea fertilizanţilor şi a materiei organice din sol,

- conţinutul mare de apă în sol (datorat proceselor de gleizare şi pseudogleizare),

- reacţia acidă a unor tipuri de soluri, care impune folosirea de amendamente calcaroase cu un an înainte de a cultiva cartof, ceea crează unele inconveniente în realizarea rotaţiei culturilor şi satisfacerea cerinţelor sociale ale agricultorilor din zonă care deţin suprafeţe mici de terenuri şi care doresc să cultive în fiecare an cartof, grzu, porumb şi plante furajere.

Condiţiile pedoclimatice din zona Huedin sunt suficient de prielnice pentru cultura cartofului, dar sunt limitǎri tehnologice care nu întotdeauna pot sǎ compenseze în totalitatea factorii limitativi.

Producţii ridicate şi de calitate se pot realiza numai daca se valorificǎ judicios potenţilul productiv al soiurilor, în condiţiile ecologice favorabile, prin folosirea mijloacelor tehnice şi de producţie performante (sǎmânţǎ, îngrǎşǎminte, pesticide, maşini şi echipamente etc.). Amortizarea şi exploatarea raţionalǎ a factorilor de producţie şi a investiţiilor ridicate se realizeazǎ prin tehnologii de cultivare avansate, care asigurǎ rentabilitatea culturii.

Datorită condiţiilor naturale de sol şi îndeosebi de climă existente în zona Huedin, cât şi a condiţiilor agrotehnice, cartoful a ocupat şi ocupă un loc important în rotaţia culturilor, fiind o foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă şi primăvară şi important ca sursă alimentară pentru populaţie, în furajarea taurinelor şi porcilor, precum şi ca materie primă pentru industrie (producerea fulgilor, cartof deshidratat).

Având în vedere condiţiile climatice foarte favorabile pentru cartof şi cele de sol cu favorabilităţi diferite pentru dezvoltarea şi intensivizarea

191

producţiei de cartof, în zona Huedin este oportună elaborarea tehnologiei diferenţiate de cultivare a cartofului. Pe lângă amplasarea corectă a cartofului, una dintre condiţiile de bază pentru reuşita culturii o constituie pregătirea terenului şi stabilirea elementelor de tehnologie în funcţie de producţia scontată. De aceea, considerăm că tehnologia, nefiind reţetă rigidă, trebuie să aibă în vedere potenţialul ecologic al terenurilor.

Armonizarea şi exploatarea raţională a factorilor de producţie şi a investiţiilor ridicate în cultivarea cartofului se realizează prin tehnologii avansate, care asigură rentabilitatea culturii. Producţii ridicate şi de calitate se pot realiza la cultura cartofului şi în zona Huedin dacă se folosesc mijloace tehnice şi de producţie performante (material de plantare de calitate, îngrăşăminte, pesticide, maşini şi echipamente, etc.) şi dacă se valorifică judicios potenţialul productiv al solurilor.

În realizarea acestei lucrări am considerat că, obiectivele şi priorităţile din domeniul agricol trebuie să fie contribuţia la aşezarea activităţii de producţie pe bazele exploatării eficiente a pedosferei, pe modernizarea atentă a procesului de producţie agricolă şi implementarea în spaţiul rural a managementului economic modern.

Scopul cercetărilor efectuate a fost: - perfecţionarea tehnologiei de cultivare a cartofului prin

raţionalizarea sistemului de fertilizare, alegerea soiului şi lucrǎrile solului;

- prezentarea tehnologiei actuale de cultivare a cartofului şi stabilirea elementelor limitative asupra producţiei;

- identificarea factorilor limitativi determinaţi de sol, texturǎ, adâncimea apei freatice, pH, stare de aprovizionare cu elemente nutritive;

- stabilirea cǎilor şi mijloacelor de reducere a consumurilor de energie în tehnologia de cultivare a cartofului şi condiţiile climatice din zona Huedin;

- stabilirea relaţiei dintre tehnologia de cultivare, producţie şi profit la cultura cartofului;

- cuantificarea influenţei tehnologiei de cultivare a cartofului asupra solului, în relaţie cu producţia şi profitul obţinut, în zona Huedin;

- stabilirea modalitǎţilor de extensie a tehnologiilor elaborate pe baza cercetǎrilor realizate;

- opinii personale privind viitorul culturii cartofului în zona Huedin şi impactul social şi economic în dezvoltarea comunitǎţii.

192

MATERIAL SI METODĂ

Cercetarea rezultatelor de producţie în câmpuri experimentale evidenţiază existenţa posibilităţilor reale de sporire a randamentelor pe unitate de suprafaţă prin aplicarea corectă a tehnologiilor de cultivare. Prin urmare tehnologiile de cultivare ale cartofului trebuie să îmbine o serie de măsuri agrotehnice şi de igenă culturală din tehnicile tradiţionale, cu cele intensive, folosind echipamente moderne, maşini şi utilaje performante, soiuri productive şi rezistente la boli şi dăunători, material de plantat de bună calitate, produse chimice nepoluante etc.

Prin gradul său de complexitate, cultura cartofului este un etalon, care poate atesta nivelul tehnic şi tehnologic al agriculturii dintr-o anumită zonă sau chiar al unei ţări.

Obiectivele cercetarilor sunt următoarele: - cunoaşterea condiţiilor de sol şi climă din zona Huedin în scopul

stabilirii favorabilităţii pentru cultura cartofului; - cuantificarea efectului elementelor tehnologiilor actuale de

cultivare a cartofului; - stabilirea factorilor limitativi care au cauze în condiţiile

pedoclimatice şi tehnologice de cultivare; - stabilirea căilor şi mijloacelor de reducere a consumului de

energie în tehnologia culturii cartofului în zona Huedin; - stabilirea relaţiei dintre tehnologia de cultivare, producţie şi

profit la cultura cartofului; - stabilirea modalităţilor de extensie a tehnologiilor noi elaborate

pe baza cercetărilor incluse în teză; - precizarea opiniilor privind viitorul cultivării cartofului în

Huedin şi pe plan naţional. Cercetările pornesc de la ideea relaţiei de potenţare care există între

soiul folosit, sistemul de lucrare a solului, sistemul de fertilizare şi nivelul producţiilor ce pot fi realizate.

Dispozitivul experimental a fost organizat conform regulilor de tehnică experimentală, având ca principal obiectiv cercetarea influenţei soiului folosit, a sistemului de fertilizare şi a sistemelor neconvenţionale de lucrare cu grapă rotativă, combinator si cizel asupra solului şi producţiei la cultura de cartof. Cercetarea are ca obiectiv final elaborarea sistemului optimizat de lucrare a solului în relaţie cu fertilizarea şi soiul cultivat, adaptate la condiţiile specifice din zona Huedin.

Pentru a urmǎri influenţa soiului, a lucrǎrilor solului şi a sistemului de fertilizare asupra solului şi producţiei de cartof, a fost organizatǎ o

193

experienţǎ bifactorialǎ în intervalul 2005 – 2008, pe un aluviosol eutric, în localitatea Huedin din judeţul Cluj.

Câmpul experimental a fost constituit dintr-o experienţă bifactorială de tipul A x B – R (3 x 3 – 3), amplasată după metoda parcelelor subdivizate, în trei repetiţii, pe aluviosol, sol specific pentru zona Huedin.

Factorii de cercetare sunt următorii: Factorul A - Lucrarea solului cu 3 graduări: a1 - Arat toamna, discuit primăvara şi plantat a2 - Arat toamna, discuit toamna, combinator primăvara şi plantat a3 – Lucrat cu cizel toamna, grapa rotativă primăvara şi plantat Factorul B - Fertilizarea solului cu 3 graduări: b1 - 30 t/ha gunoi de grajd b2 - 40 t/ha gunoi de grajd b3 - 20 t/ha gunoi de grajd + N90P45K90 Dimensiunile experienţei sunt următoarele : STp = 35 m2 (3,5 x 10) STpr = 22,4 m2 (2,8 x 8) STexp = 1890 m2 (35 x 27 X 2 soiuri) Utilajele folosite pentru lucrarea solului au fost cele clasice cu

adaptare sǎ lucreze în cadrul câmpului experimental astfel încât să fie adecvate lucrării solului, carateristicilor acestuia şi mǎrimii parcelei.

Aluviosolul eutric din câmpul experimental este caracterizat din punct de vedere morfologic prin succesiunea orizonturilor: Ao - A/C - C. Gradul diferit de structurare, textura cu o largă paletă de variaţie (de la argilo-lutoasă la nisipoasă şi chiar cu pietriş), conţinut moderat de humus (2-4%) şi de substanţe nutritive, valorile diferite a gradului de saturaţie în baze şi a reacţiei, constituie principalele proprietăţi, şi care condiţionează măsurile ameliorative care se impun şi structurile de culturi adecvate. Conţinutul de argilă este diferit, cu un procent mai ridicat în orizontul superior (32%) şi mai redus în adâncime (19%). Conţinutul de materie organica este mică pe tot profilul de sol, iar cel de azot total de 0,05-0,100%, fosfor mobil 3-7 ppm, potasiu mobil 5-18 ppm. Capacitatea de schimb cationic (T) este variabilă pe profil 9-28 me/100g sol, iar saturaţia în baze (V) este mică 6-18%; reacţia solului oscilează valorii slab acide (pH-6,4) şi la slab alcalină (pH-7,5).

Regimul precipitaţiilor pe perioada de cercetare 2005-2008 (după Staţia Meteorologică Huedin) este unul caracteristic pentru întreaga

194

Depresiune a Huedinului, fiind înregistrate precipitaţii cuprinse între 518 - 667,1 mm.

Regimul termic pe perioada de cercetare 2005 - 2008 (după Staţia Meteorologică Huedin) este caracterizat de o medie a aerului multianuală de 8,20C, valorile înregistrate fiind foarte apropiate de media multianuală, respectiv: 7,9 0C în anul 2005, 8,20C în 2006, 8,80C în 2007 şi 8,20C în anul 2008.

REZULTATE SI DISCUŢII

Lucrările solului şi sistemul de fertilizare, prin acţiuni directe sau

complementare determină modificarea indicatorilor de fertilitatea ai solului, producţiile obţinute la cultura de cartof, precum şi profitul realizat:

1. Sistemul de lucrare a solului şi varianta de fertilizare au influenţat conţinutul de humus. Valorile înregistrate la începutul experienţei sunt cuprinse între 2,1-2,14%, atât la soiul Ostara, cât şi la soiul Super. La sfârşitul perioadei de experimentare, valorile înregistrate la conţinutul de humus sunt cuprinse între 2,18-2,26 % la soiul Ostara (tabelul 1) şi între 2,17-2,27% la soiul Super (tabelul 2). În cazul ambelor soiuri se constată o influenţă pozitivă a variantei de fertilizare asupra evoluţiei conţinutului de humus. Astfel, creşterea conţinutului de humus, în cazul variantei fertilizată organic + mineral, reprezintă 1,7-2,7 % la Soiul Ostara şi 2,6-3,2 % la soiul Super, diferenţele fiind foarte semnificativ pozitive, asigurate statistic.

Tabelul 1 Influenţa interacţiunii fertilizare x sistemul de lucrare a solului asupra conţinutului de humus al solului pe adâncimea 0-20 cm, soiul Ostara

Varianta

experimentală Humus, %

(2008) % Diferenţa Semnificaţia

b1a1 2,18 100 0 Mt b2a1 2,21 101,5 0,03 * b3a1 2,23 102,6 0,06 *** b1a2 2,20 100 0 Mt b2a2 2,23 101,2 0,03 * b3a2 2,24 101,7 0,04 * b1a3 2,20 100 0 Mt b2a3 2,23 101,7 0,04 * b3a3 2,26 102,7 0,06 *** DL (p 5%) = 0,03; DL (p 1%) = 0,04; DL (p 0,1%) = 0,05;

195

Tabelul 2 Influenţa interacţiunii fertilizare x sistemul de lucrare a solului asupra conţinutului de humus al solului pe adâncimea 0-20 cm, soiul Super

Varianta experimentală

Humus, % (2008)

% Diferenţa Semnificaţia

b1a1 2,17 100 0 Mt b2a1 2,21 102,2 0,05 * b3a1 2,24 103,2 0,07 *** b1a2 2,20 100 0 Mt b2a2 2,23 101,7 0,04 * b3a2 2,25 102,6 0,06 ** b1a3 2,20 100 0 Mt b2a3 2,24 102,0 0,04 * b3a3 2,27 103,2 0,07 *** DL (p 5%) = 0,03; DL (p 1%) = 0,05; DL (p 0,1%) = 0,07;

2. Bilanţul humusului pe o perioadă de trei ani, în parcelele în care a

fost cultură de cartof este pozitiv (tabelul 3). Creşterea conţinutului de humus se datorează atât lucrărilor solului, cât şi fertilizării cu diferenţieri şi în funcţie de soiul cultivat. Soiul influenţează prin durata perioadei de vegetaţie. Cu cât aceasta este mai lungă, cu atăt se acumulează mai multă materie organică, presupunem rezultată din cantitatea mai mare de rădăcini. În medie, creşterile de humus sunt de 4,71% în parcelele cultivate cu soiul Ostara şi de 5,18 % în parcelele cultivate cu soiul Super. Creşteri mici de aproximativ 4% se înregistrează în variantele în care s-a utilizat tehnologia clasică cu arătură, iar creşteri mari de 5- 6% se înregistrează în varianta lucrată cu cizelul şi fertilizată cu îngrăşăminte organice.

Tabelul 3 Conţinutul mediu de humus în parcelele experimentale

pe adâncimea 0-20 cm Soiul Modul de

lucrare a solului

Conţinutul de humus % Iniţial - 2005

Final - 2008 Modificări, %

Ostara

a1 2,12 2,21 104,24 a2 2,13 2,22 104,22 a3 2,11 2,23 105,80

x 2,12 2,22 104.71

Super

a1 2,12 2,21 104,24 a2 2,12 2,23 105,18 a3 2,11 2,24 106,16

x 2,12 2,23 105,18

196

3. Stabilitatea hidrică a solului la începutul experienţei are valori cuprinse între 62,4-63,5 % în parcelele cultivate cu soiul Ostara şi valori de 62,1-63,7% în parcelele cultivate cu soiul Super. Varianta de fertilizare, în relaţie cu sistemul de lucrare a solului, determină creşterea conţinutului de agregate hidrostabile, în special în varianta unde se combină fertilizarea organică şi minerală, cu 0,4-3,9 procente în parcelele cu soiul Ostara (tabelul 4) şi cu 2,4-3,8 procente în parcelele cu soiul Super (tabelul 5).

Tabelul 4 Influenţa interacţiunii fertilizare x sistemul de lucrare a solului asupra

structurii solului pe adâncimea 0-20 cm, soiul Ostara Varianta

experimentală Gradul de

hidrostabilitate, % (2008)


b1a1 67,93 100 0 Mt b2a1 67,87 99,9 -0,07 - b3a1 68,23 100,4 0,30 - b1a2 67,67 100 0 Mt b2a2 68,80 101,7 1,13 * b3a2 69,73 103,1 2,07 *** b1a3 67,27 100 0 Mt b2a3 68,17 101,3 0,90 - b3a3 69,87 103,9 2,60 *** DL (p 5%) = 1,04; DL (p 1%) = 1,46; DL (p 0,1%) = 2,06;

Tabelul 5

Influenţa interacţiunii fertilizare x sistemul de lucrare a solului asupra structurii solului pe adâncimea 0-20 cm, soiul Super


Gradul de hidrostabilitate, %

(2008)


b1a1 67,87 100 0 Mt b2a1 68,37 100,7 0,50 - b3a1 69,60 102,6 1,73 *** b1a2 66,90 100 0 Mt b2a2 68,53 102,4 1,63 *** b3a2 69,67 104,1 2,77 *** b1a3 67,23 100 0 Mt b2a3 68,50 101,9 1,27 ** b3a3 69,77 103,8 2,53 *** DL (p 5%) = 0,80; DL (p 1%) = 1,12; DL (p 0,1%) = 1,58;

197

4. Cantitatea de apă infiltrată în sol la începutul experienţei are valori cuprinse între 6,9-7,9 l/m2/minut în parcelele cultivate cu soiul Ostara şi cuprinse între 7,1-7,8 l/m2/minut parcelele ocupate de soiul Super. Rezultat al influenţei sistemului de lucrare a solului şi a sistemului de fertilizare asupra conţinutului de humus şi a structurii solului, este şi îmbunǎtǎţirea permeabilitǎţii solului pentru apă. Valorile înregistrate la încheierea experienţelor sunt mai mari la varianta cu fertilizare mixtă organic şi mineral, pe terenul arat toamna şi discuit toamna, respectiv pe cel lucrat cu cizelul toamna şi grapa rotativă primăvara. Valorile permeabilităţii au crescut cu 12,9-22,0% în parcelele ocupate de soiul Ostara (tabelul 6) şi cu 16,7-23,3 % în parcelele ocupate cu soiul Super (tabelul 7).

Tabelul 6 Influenţa interacţiunii fertilizare x sistemul de lucrare a solului asupra

infiltraţiei apei în partea superioară a profilului de sol, soiul Ostara


Cantitatea de apă pătrunsă l/m2/minut

(2008)


b1a1 8,53 100 0 Mt b2a1 8,87 103,9 0,33 - b3a1 9,63 112,9 1,10 *** b1a2 8,03 100 0 Mt b2a2 9,07 112,9 1,03 *** b3a2 9,80 122,0 1,77 *** b1a3 8,23 100 0 Mt b2a3 8,90 108,1 0,67 ** b3a3 9,77 118,6 1,53 *** DL (p 5%) = 0,37; DL (p 1%) = 0,52; DL (p 0,1%) = 0,73;

5. Tehnologia de cultivare a cartofului prin alternativele de lucrare a solului şi fertilizarea utilizată are influenţă favorabilă asupra solului, asigurând un bilanţ pozitiv pentru humus, o creştere a procentului de agregate hidrostabile şi o îmbunătăţire a permeabilităţii pentru apă.

198

Tabelul 7

Influenţa interacţiunii fertilizare x sistemul de lucrare a solului asupra infiltraţiei apei în partea superioară a profilului de sol, soiul Super

Varianta

experimentală Cantitatea de apă pătrunsă l/m2/minut

(2008)


b1a1 8,20 100 0 Mt b2a1 8,70 106,1 0,50 - b3a1 9,57 116,7 1,37 *** b1a2 8,00 100 0 Mt b2a2 9,13 114,2 1,13 *** b3a2 9,87 123,3 1,87 *** b1a3 8,27 100 0 Mt b2a3 8,97 108,5 0,70 * b3a3 9,87 119,4 1,60 *** DL (p 5%) = 0,55; DL (p 1%) = 0,78; DL (p 0,1%) = 1,10;

6. Variantele experimentale din programul de cercetare au influenţat

îmburuienarea culturii de cartof în toţi cei trei ani de experimentare, atât la soiul Ostara, cât şi la soiul Super. Evoluţia îmburuienării evidenţiază creşterea numărului de buruieni în variantele cu fertilizare organică de 40 t/ha şi în varianta fertilizată organic + mineral. Această creştere este de circa 4,4-10,3 % la soiul Ostara (tabelul 8) şi cu 2,8-7,5 la soiul Super (tabelul 9).

7. Influenţa sistemului de lucrare asupra producţiei de cartof în anul 2006 se concretizeazǎ prin diferenţe de producţie în funcţie de modul de lucrare a solului. Astfel, comparativ cu modul clasic de lucrare (a1), arat toamna, discuit primǎvara şi plantat, varianta a doua (a2) – arat toamna, discuit toamna şi lucrat folosind combinatorul primǎvara, înregistreazǎ un spor de prod. de 7%, cu o diferenţǎ de 0,89 t/ha, asiguratǎ statistic. Varianta a treia (a3) de lucrare a solului cu cizelul toamna, grapǎ rotativǎ primavara şi urmatǎ de plantare este practic egalǎ cu varianta standard în care terenul a fost arat toamna şi lucrat cu discul primǎvara. Ţinând seama de diferenţele de producţie şi semnificaţiile acestora, recomandǎm varianta a doua la care pregǎtirea terenului pentru plantare se face în proporţie de peste 80% toamna şi o lucrare în primǎvarǎ, care urmǎreşte în principal combaterea buruienilor şi mobilizarea solului pe adâncime micǎ, în principal pentru a reduce tasarea produsǎ de stratul de zǎpadǎ din perioada de iarnǎ

199

Tabelul 8 Influenţa interacţiunii fertilizare x sistemul de lucrare a solului

îmburuienării culturii cartofului, soiul Ostara


Total buruieni / m2


b1a1 31,37 100 0 Mt b2a1 33,27 106,1 1,90 ** b3a1 33,83 107,9 2,47 ** b1a2 30,53 100 0 Mt b2a2 31,87 104,4 1,33 * b3a2 33,43 109,5 2,90 *** b1a3 31,87 100 0 Mt b2a3 33,50 105,1 1,63 * b3a3 35,13 110,3 3,27 *** DL (p 5%) = 1,31; DL (p 1%) = 1,84; DL (p 0,1%) = 2,60;

Tabelul 9

Influenţa interacţiunii fertilizare x sistemul de lucrare a solului îmburuienării culturii cartofului, soiul Super

Varianta

experimentală Total buruieni /

m2 % Diferenţa Semnificaţia

b1a1 32,17 100 0 Mt b2a1 33,20 103,2 1,03 - b3a1 33,93 105,5 1,77 ** b1a2 31,67 100 0 Mt b2a2 32,57 102,8 0,90 - b3a2 34,03 107,5 2,37 *** b1a3 32,90 100 0 Mt b2a3 34,60 105,2 1,70 ** b3a3 35,13 106,8 2,23 *** DL (p 5%) = 1,07; DL (p 1%) = 1,50; DL (p 0,1%) = 2,12;

Pe lângǎ nivelul recoltei, în alegerea modului de lucrare se impune

sǎ fie analizat şi consumul de combustibil, întrucât acesta este în relaţie directǎ cu lucrarea de bazǎ, la care se foloseşte plugul, respectiv cizelul în varianta a treia.

8. Varianta a doua de lucrare a solului care utilizeazǎ arat de toamnǎ şi pregǎtirea parţialǎ a terenului pentru plantare tot în toamnǎ, constituie o soluţie de îmbunǎtǎţire a tehnologiei de cultivare a cartofului, confirmatǎ de

200

nivelul cel mai mare de producţie de 13,16 t/ha în anul 2006. Superioritatea variantei a doua de lucrare o atribuim faptului cǎ prin nivelarea terenului toamna, apa se infiltreazǎ în proporţie mai mare în sol, se acumuleazǎ şi constituie o rezervǎ pentru perioadele de vegetaţie din anul de culturǎ. De asemenea, prin nivelarea terenului, apa nu stagneazǎ la suprafaţa solului, terenul se zvântǎ uniform, se dreneazǎ mai intens şi se încǎlzeşte mai mult. Aceasta însemnǎ prelungirea perioadei bioactive, îndeosebi în partea de început a acesteia, fiind posibilǎ plantarea mai timpurie şi evitarea astfel a suprapunerii perioadei critice pentru apǎ a cartofului, cu perioadele mai secetoase din cursul anului agricol. Nivelul relativ scăzut a producţiei de cartof, în zona Huedin, are ca explicaţie starea de aprovizionare scăzută a solului în elemente nutritive şi lipsa apei. Chiar dacă suma precipitaţiilor anuale a fost cuprinsă între 518 şi 700 mm, au au fost frecvente perioadele de timp mai mari de 10 zile fără precipitaţii.

9. Producţia de cartof este influenţatǎ semnificativ de fertilizare, atât la soiul Ostara (figura 1, figura 2, figura 3), cât şi la soiul Super (figura 4, figura 5, figura 6), sporurile de recoltǎ ajungând panǎ la 9,7%. O analizǎ a producţiilor înregistrate în funcţie de fertilizare, pune în evidenţǎ faptul cǎ folosirea unei doze de 30 t/ha de gunoi de grajd este în mǎsurǎ sǎ asigure o recoltǎ de peste 12 t/ha.

10. Varianta a treia de fertilizare cu 20 t/ha gunoi de grajd la care s-au adǎugat şi îngrǎşǎminte chimice N90P45K90, a înregistrat producţiile maxime de 13,76 t/ha, cu o diferenţǎ de 1,21 t/ha, comparativ cu varianta martor, diferenţele fiind distinct semnificative, ceea ce confirmǎ rolul elementelor minerale din îngrǎşǎmânt, îndeosebi a azotului care se valorificǎ bine chiar în condiţii de temperaturi mai reduse în sol în primele perioade de vegetaţie. Opţiunea pentru una din cele douǎ grupe, fertilizare organicǎ sau organicǎ şi mineralǎ, trebuie fǎcutǎ ţinând seama şi de aspectul economic, respectiv de posibilitatea transportului îngrǎşǎmintelor organice în teren, având în vedere specificul reliefului din zona Huedin, cu versanţi cu pantǎ mare şi drumuri de exploatare de regulǎ pe direcţia deal – vale.

11. Producţia de cartof la soiul Super în anii 2006 – 2008 a fost diferitǎ ca şi mǎrime, în funcţie de modul de lucrare a solului şi fertilizare. Valoarea minimǎ înregistratǎ în cei trei ani de experimentare a fost de 11,1 t/ha, iar cea maximǎ de 20,1 t/ha. Comparativ cu soiul Ostara, la soiul Super se înregistreazǎ producţii mai ridicate, explicabile în principal prin caracteristicile soiului, acesta fiind mai tardiv comparativ cu Ostara.

201

11.7

12.83 13.47 13.413.2

14.0712.53 11.93

13.73

0

2

4

6

8

10

12

14

16t/ha

b1a1b2a1b3a1b1a2b2a2b3a2b1a3b2a3b3a3

Figura 1. Influenţa interacţiunii fertilizare x lucrarea solului asupra

producţiei de cartof, soiul Ostara, 2006

12.67

12.97

14.23

13.27

14.17

14.83

13.63

13.03

13.67

11.5

12

12.5

13

13.5

14

14.5

15

t/ha




202

13.17

14 14

14.7 14.915.13

13.77

13.3

13.8

12

12.5

13

13.5

14

14.5

15

15.5

t/ha




12.37

14.0315.87

13.33

16.1

18.17

11.112.43

13.97

02

46

81012

1416

1820t/ha



producţiei de cartof, soiul Super, 2006

203

13.6314.33

15.7314.57

1718.37

12.5313.5 14.1

02468

101214161820

t/ha




14.37 14.53

15.6 15.7717.6

20.1

14.7715.3

15.03

0

5

10

15

20

25

t/ha




204

12. Analizând producţia de cartof pentru toate variantele de lucrare a solului şi cele de fertilizare, se constată diferenţă de la un an la altul la ambele soiuri. Astfel, reportat la valoarea medie a recoltelor de cartof de 13,56 t/ha, anul 2006 a influenţat, prin mersul vremii, producţia de cartof, înregistrându-se o diferenţă asigurată statistic de – 0,57 t/ha. Anul 2007 a avut o valoare apropiată de media câmpului experimental în privinţa recoltei de cartof, fără a se înregistra diferenţe asigurate statistic. Anul 2008 înregistrează diferenţe de producţie la cultura de cartof, semnificativ pozitive, comparativ cu ceilalţi ani fiind înregistrat un spor de 3,9 %.

13. Sistemul de lucrare a solului, aplicat la cultura de cartof, în cazul soiului Ostara, influenţează profitul realizat în fiecare an (figura 7). În comparaţie cu martorul – arat toamna, discuit primăvara, profitul este mai mare sau egal în toţi anii experimentali, la celelalte două varinate de lucrare a solului, respectiv cu 3 -15 % în anul 2006, 4 - 12 % în 2007 şi până la 17 % în 2008. Varianta de lucrare a solului cu cel mai mare profit este arat toamna, discuit tomna, combinator primăvara, respectiv cu un profit cuprins între 12 – 17 % faţă de martor.

14. Varianta de fertilizare a influenţat profitul la cultura de cartof (figura 8), diferenţiat în funcţie de cantitatea de gunoi de grajd şi îngrăşământ mineral folosit. Faţă de varianta martor – 30 t/ha gunoi de grajd, la celelalte două variante experimentale s-au înregistrat următoarele valori: 95-117 % în anul 2006, 98-113 % în anul 2007 şi 98-103 % în anul 2008. În toţi anii experimentali, cel mai mare profit s-a înregistrat în varianta cu îngrăşăminte organice şi minerale, respectiv un profit mai mare faţă de martor cu 3-17%.

15. Producţia obţinută la soiul Super, în relaţie cu sistemul de lucrare a solului, este cuprinsă între 12500-15870 kg/ha, la un cost de producţie cuprins între 6245-6375 lei/ha. Profitul realizat în anul 2006 în funcţie de varianta de lucrarea a solului reprezintă între 6255-9545 lei/ha cu cel mai mare profit varianta: arat toamna, discuit toamna, combinator primăvara. Rezultate asemănătoare se înregistrează în anul 2007, respectiv un profit de 126% în 2007 şi de 136% în anul 2008 întregistrat la varianta: arat toamna, discuit toamna, combinator primăvara.

16. Producţia de cartof la soiul Super, în relaţie cu sistemul de fertilizare (figura 9, figura 10), este cuprinsă între 12270-16000 kg/ha, cu un profit cuprins între 5745-9275 lei/ha în anul 2006. Cel mai mare profit a fost înregistrat în varianta: îngrăşăminte organice şi minerale cu 157% în anul 2006, 133% în anul 2007, 120% în anul 2008.

205

62957594

8789

72358524

10267

64857889

8799

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 lei/ha

a1 - arat toamna,discuit primǎvara

a2 - arat toamna,discuit toamna,

combinatorprimǎvara

a3 - lucrat cu cizelultoamna + grapǎ

rotativǎ primǎvara

200820072006

Figura 7. Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra profitului

la cultura de cartof, soiul Ostara, în perioada 2006-2008

60157334

9131

57357154

8959

70358289

9447

0 2000 4000 6000 8000 10000 lei/ha

b1 - 30 t/ha gunoide grajd


b3 - îngrăşăminteorganice şi minerale

200820072006

Figura 8. Influenţa fertilizării asupra profitului

la cultura de cartof, soiul Ostara, în perioada 2006-2008

206

Figura 9. Influenţa sistemului de lucrare a solului asupra profitului la cultura de cartof, soiul Super, în perioada 2006-2008

77159002

10121

954511329

13759

62557823

10491

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 lei/ha

a1 - arat toamna,discuit primǎvara

a2 - arat toamna,discuit toamna,

combinatorprimǎvara

a3 - lucrat cucizelul toamna +grapǎ rotativǎ

primǎvara

200820072006

57457763

10439

72658859

11047

927510302

12567

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 lei/ha



b3 - îngrăşăminteorganice şiminerale

200820072006

Figura 10. Influenţa fertilizării asupra profitului

la cultura de cartof, soiul Super, în perioada 2006-2008

207

CONCLUZII

În condiţii de sol şi climă asemănătoare cu cele din experimentul de la Huedin, judeţul Cluj, pentru cultura Cartofului recomandăm în ordinea profitabilităţii două variante tehnologice:

- arat toamna, discuit toamna, combinator primăvara + fertilizare mixtă organică şi minerală (gunoi de grajd 20 t/ha + N90P45K90);

- lucrat cu cizelul toamna, grapa rotativă primăvara + fertilizare mixtă organică şi minerală (gunoi de grajd 20 t/ha + N90P45K90).

BIBLIOGRAFIE

1. Berbecel, O., Gh. Vlahuță et. Al., 1960, Zonarea ecologică a plantelor

agricole în R.P.R., Editura Academiei Republicii Populare Române. 2. Blaga, Gh., 2004, Pedologie – alcătuirea, geneza şi proprietăţile solurilor.

Editura AcademicPres, Cluj-Napoca. 3. Chiritã, D.C., 1974, Ecopedologie, cu baze de pedologie generalã. Ed. Ceres,

Bucuresti. 4. Gus,P., A.Lãzureanu, D.Sãndoiu, G.Jitãreanu, I.Stancu, 1998, Agrotehnicã.

Editura Risoprint Cluj-Napoca. 5. Guş, P., T. Rusu, Ileana Bogdan, M. Haţegan, 2001, Sisteme neconvenţinale de

lucrare a solului, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 6. Moraru Paula, P. Gus, T. Rusu, Ileana Bogdan, A. Pop, 2008, Influence of soil

tillage system on production and economic efficiency of wheat crop. In Lucrari stiintifice Seria A LI 2008 – Agronomie USAMV Bucuresti, pag. 440-445.

7. Pop, Gr. P. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

8. ***Anuarul Statistic al României (1984,1985,1990,1991, 2007). 9. ***Cod de bune practici agricole, 2003, ICPA (M.Dumitru şi colab.),vol.I şi

II. Ed.Expert. 10. ***Degradarea şi ameliorarea solului – prevenire, reducere, refacere,

reconstrucţie, recultivare, luare în cultură, 2003, ICPA. 11. ***Geografia României – vol. III. Carpaţii Româneşti şi Depresiunea

Transilvaniei, 1987, Editura Academiei Republicii Socialiste România. 12. ***Metodologia Elaborării Studiilor Pedologice. Vol I, II şi III, 1987. ICPA

Bucureşti. 13. ***Sistemul Român de Clasificare a Solurilor, 1980, ICPA. Bucureşti. 14. ***Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor - SRTS, 2003, ICPA (N.Florea,

I.Munteanu şi colab.), Editura Estfalia, Bucureşti.

stabilirea influenŢei tehnologiei de cultivare a ... simpozion/18 corda titi iuliu.pdf · în...

Documents