sãptãmâna sãptãmâna - saptamanamedicala.ro · fi pãdure de tãiat ºi pânã ce nu vom mai...

32
MEDICALÃ sãptãmâna sãptãmâna An VI Nr. 120 24 noiembrie - 7 decembrie 2010 EXEMPLAR GRATUIT www.saptamanamedicala.ro FIN WATCH 120 Farmacia pe care v-o recomandãm:

Upload: others

Post on 14-Sep-2019

12 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna sãptãmâna

An VI � Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

EXEMPLARGRATUIT

www.saptamanamedicala.ro

FINWATCH

120

Farmacia pecare v-orecomandãm:

3

EDITTORIAL

www.saptamanamedicala.ro

S/n/tatea se trateaz/cu ap/ ]i aer curat

(S/n/tatea se bea ]i se respir/)ilele acestea se desfãºoarã la Bucureºti reuniunea internaþionalãanualã având ca scop asigurarea în spaþiul celor 34 de þãri euro-pene a unor standarde privind calitatea apei potabile ºi a serviciilorde salubrizare. Este un loc de întâlnire a celor mai înalþi respon-sabili pentru mediu ºi respectiv sãnãtate publicã: miniºtri ºi secre-

tari de stat din Sãnãtate ºi respectiv din ministerele de mediu, coordonatoriOMS regionali, funcþii de resort din Comisia Economicã Europeanã a Naþiu-nilor Unite (UNECE), parlamentari. Printre temele aflate pe agenda reuniuniise aflã reducerea barierelor economice pentru accesul la apa potabilã,menþinerea unui nivel de salubrizare sãnãtos pe vreme de crizã, reducereabolilor provocate de calitatea mediului. Reuniunea prilejuieºte o analizãprivind respectarea Protocolului încheiat în 2005 de 24 de þãri din UE, carestabilea norme de protecþie a mediului ºi implicit a sãnãtãþii populaþiei.

Fastuosul „tam-tam” care are loc sãptãmâna aceasta în Palatul Parla-mentului, pe tema protecþiei mediului, ar putea fi privit ca un lucru dãtãtorde speranþe pentru noi, cu atât mai mult cu cât este gãzduit de ministerulde resort ºi Parlamentul României, dacã nuam ºti cã în fapt, þara se confruntã în ultimiiani cu un dispreþ din ce în ce mai mare faþãde naturã ºi cu o degradare acceleratã a me-diului. La noi nici mãcar nu existã o legislaþiecoerentã privind protejarea mediului (deºiavem instituþii de resort cu structuri stufoase,comparabile cu sãnãtatea ºi învãþãmântul).Acolo unde totuºi legea apãrã natura, factoriiresponsabili (poliþie, administraþie localã, su-praveghetori de mediu) devin uneori complicila distrugerea ei sau sunt impasibili ºi ne-putincioºi în faþa jafului care se petrece subochii lor. Sunt notorii situaþiile în care, pro-prietarii de pãduri sau administratorii de statai ocolurilor silvice nici nu îndrãznesc sã searate în perimetrele respective de frica hoþilor. Defriºãrile masive ºi furtul dematerial lemnos sunt de 20 de ani principala sursã de îmbogãþire pentruunii. Probabil cã procesul va mai continua încã 20 de ani pânã ce nu va maifi pãdure de tãiat ºi pânã ce nu vom mai avea nici aer ºi nici ape curate.Pentru cã pãdurea este sursa naturalã ºi de neînlocuit de apã ºi aer nece-sare vieþii.

Îmi amintesc cu nostalgie de vremurile când, în copilãrie, în zona pelu-zelor de verdeaþã din parcuri, puteai citi incripþii precum „NU cãlcaþi peiarbã” sau „NU rupeþi florile” ºi dedesubt erau trecute vizibil amenzile. Legeaexista ºi era respectatã. Erau vremuri în care oraºul era presãrat cu ciºmelepublice, curate ºi bine întreþinute la care se rãcoreau cu încredere atât local-nicii cât ºi turiºtii încântaþi de prezenþa acestor prezenþe oarecum exoticesau arhaice pentru unii. În gãri, când oprea trenul, nu îþi era fricã sã coborisã-þi umpli termosul cu „apã bunã de bãut” de la fântânile care ispiteau cãlã-torii ºi a cãror igienã nu era pusã la îndoialã.

Acum se vorbeºte în Palatul Parlamentului, probabil cu talent ºi multãvervã, despre protecþia mediului, despre ce ar fi bine de fãcut, dar vorbitoriisunt sigur cã vin cu apã de acasã.

�� C/lin M/rcu]anu

Z

CUPRINS

Jurnal de sarcinã 4

Punct de vedere 13

Recomandãri medicale 18

Farmacologie 18

Esteticã 19

Nefrologie 20

Recuperare medicalã 21

Oncologie 24

Investigaþii medicale 26

Terapii naturale 28

Terapii complementare 29

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::MEGAPress

EDITOR

4

}TIRI

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

Tractul GI cuprinde esofag, stomac, intestin subþire ºicolon. Experþii considerã cã punctul de plecare pentruGIST se gãseºte în celulele interstiþiale sau stroma, carese aflã în pereþii tractului GI, ºi fac parte din sistemul cesemnalizeazã organismul pentru a deplasa alimentelede-a lungul tractului digestiv.

Aproximativ 50-70% din GIST se aflã la nivelul sto-macului, 20-30% la nivelul intestinului subþire, diferenþafiind întâlnitã la nivelul colonului, esofagului, rectului ºianusului1.

IINNCCIIDDEENNÞÞÃÃGIST se întâlneºte mai frecvent la persoanele adulte

(cu vârste cuprinse între 40 ºi 80 de ani), deºi s-au raportat cazuri ºi la populaþia tânãrã.

Îmbunãtãþirea metodelor de diagnostic a fãcut maiuºoarã diferenþierea diagnosticului de GIST de alte tipuride sarcoame GI ºi de tumori benigne (ne-cancerigene).În consecinþã, experþii au constatat cã prevalenþa GISTeste mai mare decât se credea iniþial. Datele disponibileindicã o incidenþã a GIST de aproximativ 15 persoane la1.000.000 per an2.

CCAAUUZZEE ªªII DDIIAAGGNNOOSSTTIICCGIST este dificil de diagnosticat, mai ales din cauza

faptului cã sunt prezente foarte puþine simptome înstadiile precoce ale bolii ºi, de multe ori, se confundã cualte tipuri de tumori. Cele mai frecvent întâlnite simp-tome în cadrul GIST sunt: dureri abdominale difuze, sen-zaþie de saþietate, vãrsãturi, sângerãri abdominale ºiobosealã cauzatã de anemie. Multe dintre cazurile deGIST sunt diagnosticate întâmplãtor în cursul endo-scopiei sau laparoscopiei.

Nu se cunosc factori de risc pentru GIST. În modobiºnuit, boala se asociazã cu mutaþii la nivelul proteineinumite Kit (CD117), un receptor al factorului de creºterelocalizat pe suprafaþa celulelor normale.

În condiþii normale, rolul Kit este de a transmite sem-nale celulelor pentru a creºte ºi a se diviza într-o manierãcontrolatã. Oricum, în cazul GIST, o mutaþie la nivelulADN face ca Kit sã fie continuu activat ºi, în consecinþã,acesta transmite celulelor semnal permanent decreºtere ºi diviziune.

De la descoperirea rolului pe care îl are Kit în GIST,anatomo-patologii sunt acum încurajaþi sã testeze toatesarcoamele GI precum ºi alte tumori GI pentru depis-tarea sa. Peste 90% din GIST sunt pozitive pentru Kit 3.

TTRRAATTAAMMEENNTTPotenþialul letal al GIST a fost subestimat. Experþii

sunt acum toþi de acord asupra riscului letal pe care îlprezintã chiar ºi un GIST care pare benign la diagnostic.

Istoric, intervenþia chirurgicalã (rezecþia), a reprezen-tat singura opþiune terapeuticã pentru GIST deoarecetratamentele convenþionale, precum chimioterapia ºiiradierea, au avut rezultate minime.

Deºi intervenþia chirurgicalã reprezintã pilonul trata-mentului GIST, la jumãtate dintre pacienþi aparrecurenþe în proporþie de 90% la doi ani de la inter-venþie4.

Multe dintre GIST nu sunt rezecabile, ceea ce înseam-nã cã nu pot fi îndepãrtate chirurgical, cel mai frecvetdeoarece tumora este de dimensiuni prea mari ºi a dis-eminat deja ºi în alte pãrþi ale corpului înainte de diag-nostic.

Descoperirile recente cu privire la disfuncþia Kit ºi arolului sãu în GIST au contribuit la dezvoltarea de noiopþiuni terapeutice create sã controleze nivelul de acti-vitate al receptorilor Kit. � GGaabbrriieell BBooccaanncciiaa

S/ \n[elegem tumorile stromale gastrointestinale (GIST)

GIST reprezintã una dintre cele maicomune forme de sarcom gastro-intes-tinal (GI), o formã de cancer al tractu-lui gastrointestinal, ce pune în pericolviaþa. Sarcoamele reprezintã formemai puþin frecvente de cancer, cuorigine în þesuturile conexe (mu]chi,vase sanguine, nervi, oase ]i cartilaje).

6

JURNAL DE SARCIN?

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

„Am sã-i dau copilului meu, prin educaþie, ceeace aº fi vrut eu sã primesc de la pãrinþii mei ºi numi-au dat”... Am auzit de atâtea ori aceastã sin-tagmã, încât mi se pare important sã vorbim despreasta. Este ceva despre care pãrinþii vorbesc cu mân-drie, uneori chiar cu emfazã, pentru cã se simt gene-roºi ºi sunt mândri cã sunt dispuºi sã facã acest„sacrificiu”.

Hai sã ne imaginam cum poate fi realizat acestlucru ºi cât de „extraordinar” va fi rezultatul. Pentruasta, vã propun sã luãm un exemplu concret: situa-þia unei mame de bãiat, care, în propria pubertate ºiadolescenþã, a trãit frustrãri repetate, din cauzã cãpãrinþii îi restricþionau ºi-i controlau excesiv interac-þiunile cu ceilalþi, relaþiile de prietenie, programullecþiilor ºi timpul liber.

Ce-ºi propune mama? Sã procedeze într-un cutotul alt fel cu fiul ei decât au procedat pãrinþii ei,adicã sã-i acorde multã libertate, încurajându-i inde-pendenþa ºi autonomia, stimulându-l „sã se des-curce singur”.

Dar, cine ºi cum este fiul ei? Fiul ei este un pu-ber destul de nonconformist, voluntar, puþin dispussã respecte reguli, competitiv ºi cu nevoie mare decontrol, destul de rãsfãþat ºi obiºnuit sã obþinã ceeace-ºi doreºte, chiar dacã uneori pentru asta este ne-voit sã mintã sau sã-i manipuleze emoþional pe ceidin jur. Deci, aflat în plinã formare ca personalitate,ar avea nevoie sã înveþe ce înseamnã disciplina ºi

autodisciplina, cum anume funcþioneazã sistemulrecompensã-pedeapsã, despre raportul dintre res-ponsabilitãþi ºi drepturi ºi, nu în ultimul rând, cã ºiceilalþi sunt importanþi. Cum credeþi cã se vor potriviconcepþia mamei ºi nevoile copilului? Bineînþeles cãnu bine. ªi veþi întreba: atunci cum facem? Riscãmsã facem aceleaºi greºeli ca ºi pãrinþii noºtri? Perpe-tuãm mentalitatea cã trebuie neapãrat sã facem in-vers decât au facut pãrinþii noºtri cu noi, pentru casã fim ºi noi satisfãcuþi, în sfârºit, ºi pentru ca sã fiecopiii noºtri fericiþi?

Rãspunsul este cât se poate de simplu. Pentru anu greºi cu copilul nostru, este foarte important sã-idãm, prin educaþie, ceea ccee aarree eell nneevvooiiee sã pri-meascã de la noi, nu ceea ce credem noi cã are elnevoie sau ar fi bine sã primeascã. ªi cum ºtim ceare nevoie? În primul rând, avem un instrument foar-te util: atenþia, pe care, dacã o dublãm ºi cu intuiþie,avem mari ºanse de reuºitã. Dacã suntem atenþi lael de la începutul vieþii lui, fãrã sã ne oferim vreunrãgaz, o sã fim acolo sã-l vedem, sã-l înþelegem, în-soþindu-l permanent. Este foarte important sã-l cu-noaºtem, sã-i urmãrim evoluþia din toate punctelede vedere, nu doar creºterea în înãlþime ºi greutate,ci ºi formarea achiziþiilor, precum ºi toate transfor-mãrile care i se întâmplã zi de zi. ªi mai avem cevade mare ajutor: cãrþile care ne învaþã cum sã fimbuni pãrinþi, povestindu-ne cum sã ne privim ºi sãne ascultãm copiii pentru a-i înþelege mai bine. Nuezitaþi sã le citiþi, nimeni nu s-a nãscut atotºtiutor!

Iar pentru momentele în care ni se pare mai difi-cil sau pentru atunci când ne temem sã nu greºim,sã nu uitãm cã existã specialiºti psihologi care nepot sprijini.

Cristina FülöpPPssiihhoolloogg ppssiihhootteerraappeeuutt

Clinica „Pragul Alb”Str. Av. Petre Cre[u nr. 49, sector 1

Clinica Academica MedicalStr. Pitar Mo] nr. 20, sector 1www.terapeutpsiholog.ro

Tel. 0722 509 713; 0748 752 538

Pentru copilul meu,tot ceea ce n-am avut eu...

Cristina FülöpPsiholog psihoterapeutTel. 0722 509 713;0748 752 538www.terapeutpsiholog.ro

V/ a]tept/m la Baby Expo - stand Didis B14\n perioada 26-28 noiembrie!

8Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

Perioada copilãriei este unadeosebit de frumoasã, dar carepune la încercare rãbdarea ori-cãrui pãrinte, prin toate afecþiu-nile dobândite de cei mici înaceastã perioadã.

Pentru a-i ajuta pe cei micisã aibã o copilãrie frumoasã ºipe pãrinþi sã doarmã liniºtiþi,existã acum siropul HAPPY KID,un produs 100% natural, obþinutdin plante indiene.

Dintre plantele ce intrã încompoziþia suplimentului ali-mentar HAPPY KID, amintim ur-mãtoarele:

� Extractul de Emblica ri-bes: decoctul din frunze tinereeste recomandat în amigdalite, afte ºi ulceraþii ale ca-vitãþii bucale. Fructele se folosesc pentu efectelecarminative, tonic-stomahice, antihelmintice, în spe-cial în teniaze.

� Extractul de Glycyrrhiza glabra (lemn dulce).Acidul glycirizic accelereazã vindecarea ulcerului gas-tric; de asemenea au fost confirmate efecte secre-tolitice ºi expectorante.

� Extractul de Mentha piperita (menta) se fo-loseºte în afecþiunile intestinale, balonãri, în diaree,greaþã, vomã, diskinezii biliare. Are acþiune antispas-ticã asupra musculaturii netede a tractului digestiv,colereticã ºi carminativã, colagogã, antibacterianã,secretoliticã ºi rãcoritoare. S-a constatat ºi reducereatonusului sfincterului esofagian. Acþioneazã în spas-mele colonului ºi în sindromul colonului iritabil, în gu-turai, în catarul cãilor respiratorii superioare ºi inflama-þiile cavitãþii bucale.

� Extractul de Carum carvi: utilizãrile terapeutice,foarte vechi, în uzul intern se referã la tratarea colicilorintestinale, a enterocolitelor, bronºitelor, stimulent înanorexie, ca diuretic, în afecþiunile renale. Principaleleacþiuni biologice se referã la acþiunea antihistaminicã,antisepticã, antimicrobianã, aperitivã, carminativã,diureticã, emenagogã, expectorantã, spamoliticã,tonic stomahicã, vermifugã.

� Extractul de Citrus medica. Lãmâia a reprezen-tat mult timp un remediu împotriva infecþiilor, de la rã-cealã ºi gripã la malarie ºi febrã tifoidã. Este antisep-tic, antimicrobian(pe stafilococ), carminativ, astrin-gent, cicatrizant, diuretic, depurativ, sedativ.

� Extractul de Aegle marmelos. S-a demonstratacþiunea hipoglicemiantã a extractelor hidroalcooliceobþinute din frunze ºi rãdãcini, acþiune antiviralã, anti-helminticã. Produsele fitoterapeutice sunt indicate îndiaree, febrã intermitentã, afecþiuni cardiace ºi pulmo-nare.

� Extractul de Adhatoda vasica. Substanþa activãprincipalã, vasicina, un alcaloid, este cunoscutã în me-dicina tradiþionalã datoritã proprietãþilor puternicexpectorante ºi antiseptice. Principala acþiune estecea de fluidificare a secreþiilor bronºice, antispasticã,antibacterianã, bronhodilatatoare. Toate pãrþile planteisunt utilizate într-o gamã largã de afecþiuni: guturai,tuse convulsivã, bronºitã cronicã ºi astm bronºic. Ac-þioneazã ca expectorant ºi sedativ, antispastic ºi anti-helmintic. Sucul cecular se recomandã în diaree ºi di-zenterie.

� Extractul de Bacopa monieri se utilizeazã în nu-meroase afecþiuni ca febrifug, tonic cardiac, sedativ.Este indicat ºi în tulburãri de memorie la copii ºi adulþi,în anxietate, în depresii, dificultãþi de vorbire, în enu-rezisul nocturn, dupã operaþii neurochirurgicale, recu-perarea parezelor ºi paralizii.

� Extractul de Thymus vulgaris (cimbrul de grã-dinã) are acþiune antiinfecþioasã majorã, antisepticã,antifungicã, antibacterianã, antiviralã, cicatrizantã, an-tioxidantã, tonicã, antiparazitarã, cicatrizantã, revul-sivã.

� Extractul de Ellettaria cardamomum are acþiunibiologice antibacteriene, antiseptice, tonice, stimu-lente.

Datoritã tuturor acestor efecte, suplimentul ali-mentar HAPPY KID este recomandat pentru dezvol-tarea armonioasã a copilului, stimularea apetitului,creºterea imunitãþii, lipsa poftei de mîncare a copilu-lui, întârziere în creºterea ºi dezvoltarea armonioasã acopilului, infecþii frecvente, colici abdominale.

MMoodd ddee aaddmmiinniissttrraarree::CCooppiiii îînnttrree 66--1122 lluunnii:: oo lliinngguurriiþþãã ppee zzii,, mmiinniimm 3300 ddee zziilleeCCooppiiii îînnttrree 11--44 aannii:: 11--22 lliinngguurriiþþee ppee zzii,, mmiinniimm 3300 ddee zziilleeCCooppiiii îînnttrree 44--1122 aannii:: 22--33 lliinngguurriiþþee ppee zzii,, mmiinniimm 3300 ddeezziillee

Toate produsele firmei SSTTAARR IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALLMMEEDD sunt obþinute din plante medicinale native dinIndia, cultivate în condiþii ecologice ºi prelucrate prinprocedee tehnologice netermice, la standarde interna-þionale de calitate (ISO), fiind avizate de I.B.A.

PPRROODDUUSSEELLEE SSEE GGÃÃSSEESSCC ÎÎNN TTOOAATTEE FFAARRMMAACCIIIILLEE ªªIIUUNNIITTÃÃÞÞIILLEE PPLLAAFFAARR DDIINN BBUUCCUURREEªªTTII ªªII DDIINN ÞÞAARRÃÃ

SSAAUU ÎÎNN MMAAGGAAZZIINNUULL PPRROOPPRRIIUU DDIINN BBDD.. CCAARROOLL II NNRR.. 4466((VVIISS--AA--VVIISS DDEE BBIISSEERRIICCAA AARRMMEENNEEAASSCCÃÃ))

Star International Medwww.ayurmed.ro

[email protected]./Fax: 021.313.94.81

021.303.80.44; 021.311.33.11

Happy Kid

JURNAL DE SARCIN?

9

JURNAL DE SARCIN?

www.saptamanamedicala.ro

Celulele stem sunt pietrele de temelie sau „mu-gurii” fiecãrui organ, þesut ºi celulã din corpuluman. Sunt celule nespecializate ºi se regene-

reazã prin diviziune celularã, uneori dupã perioadelungi de inactivitate. Ele se pot transforma în alte tipuride celule, acþionând ca un sistem de reparare a corpu-lui. Atunci când o celulã stem se divide, fiecare celulãnouã poate rãmâne celulã stem sau poate deveni unalt tip de celulã cu o funcþie specializatã, cum ar fi ce-lulele musculare, globulele roºii din sânge, celule ce-rebrale etc.

Celulele stem provenite din sângele cordonuluiombilical sunt folosite în mod curent pentru a trataafecþiunile sângelui ºi ale sistemului imunitar, ca alter-nativã la transplantul de mãduvã osoasã. Dar acesteaau fost utilizate la refacerea deficienþelor funcþionalecauzate de afecþiuni metabolice. Testele clinice cu-rente cu celule stem provenite din sângele cordonuluiombilical desfãºurate asupra Diabetului de tip 1 auavut rezultate promiþãtoare.

Celulele stem au capacitatea de a repara sau în-locui þesuturile vãtãmate, oferind astfel speranþã pri-vind afecþiunile ireversibile, cum ar fi diabetul, sclerozamultiplã, Alzheimer, Parkinson ºi fracturile complicateale oaselor, arsurile sau afecþiunile cardiace. Celulelestem ajutã corpul sã se vindece, prin producerea unorcelule noi ºi sãnãtoase care le înlocuiesc pe cele afec-tate.

În urmã cu 22 ani s-a tratat prima afecþiune cucelule stem, iar dupã zece ani puteau fi tratate doarcâteva boli. În prezent, celulele stem recoltate din sân-gele cordonului ombilical sunt folosite cu succes ca te-rapie curentã în tratarea a peste 80 de afecþiuni.Unele dintre aceste boli sunt cancere ale sângelui (leu-cemii, limfoame) sau alte afecþiuni hematologice (ane-mii, anomalii ale trombocitelor), sunt cancere ale mã-duvei osoase, tumori, tulburãri metabolice.

Pentru încã aproape 20 de afecþiuni transplantulde celule stem este în studiu clinic, acest lucru însem-nând cã tratamentul cu celule stem s-a dovedit be-nefic, dar nu a fost adoptat ca terapie standard.

Aceste afecþiuni includ: boli autoimune (printre care ºiDiabetul de tip 1 ºi Lupusul), repararea sistemuluinervos (printre care ºi paralizie cerebralã, leziuni ce-rebrale traumatice), tulburãri metabolice (printre careºi fibroza chisticã), refacerea þesuturilor inimii (în cazde infarct miocardic ºi anghinã pectoralã), tumori can-ceroase (printre care ºi cancer de sân), repararea orga-nelor (reinstalarea vederii ca urmare a creºterii uneicornee noi).

În prezent sunt aproximativ 20 de afecþiuni în fazade tratament experimental.

Na]terea: o ]ans/ unic/ în via[/Sângele cordonului ombilical este recoltat în mo-

mentul tãierii cordonului ombilical dintre mamã ºi co-pil. Recoltarea este un procedeu uºor, rapid (câtevaminute) ºi complet inofensiv pentru mamã ºi copil. Nuafecteazã naºterea ºi, spre deosebire de recoltarea decelule stem din mãduva osoasã, nu este un procedeuinvaziv. Dupã naºtere, pe mãsurã ce copilul se dez-voltã, celulele stem care încã existã în organism începsã se modifice. De aceea, momentul naºterii este ooportunitate unicã în viaþã pentru a preleva sângeledin cordonul ombilical din care se separã aceste ce-lule unice. Criogenia permite stocarea lor pentru utili-zãri viitoare. Datele ºtiinþifice din acest moment aratãcã, dupã 20 de ani, celulele stem izolate din sângelecordonului ombilical îºi pãstreazã viabilitatea pentrufolosirea în tratamentele diverselor afecþiuni.

Celulele stem- un tratament folosit

de deceniiConfirmarea primei afec[iuni tratate cu

celule stem provenite din s`ngele cordonu-lui ombilical a avut loc \n 1988. Un b/ie[el

de 5 ani care suferea de Anemie Fanconi afost tratat cu celulele stem provenite de lasora sa nou-n/scut/. Ast/zi, dup/ 22 de

ani de la transplant, b/iatul, devenit adult,are o via[/ normal/.

10Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

JURNAL DE SARCIN?

De ce s/ recolta[i celule stem?Deºi acest procedeu are o vechime de peste 20

de ani, în România este încã la început. Dacã în anul1988, atunci când s-a realizat primul transplant decelule stem, acest lucru pãrea un miracol, astãziaceasta procedurã este una uzualã. Progresele ga-lopante pe care le face medicina oferã ºanse ºi bol-navilor care acum câþiva ani erau fãrã speranþã. La ni-vel mondial au fost efectuate peste 2200..000000 ddee ttrraannss--ppllaattuurrii de celule stem din sângele ombilical.

Terapiile standard în care sunt folosite în prezentcelulele stem în întreaga lume sunt cuprinse pe o listãde peste 70 de boli, dintre care amintim doar câtevaprecum lleeuucceemmiiiillee acute ºi cronice, LLiimmffooaammeellee HHoodd--ggkkiinn ori aannoommaalliiiillee cceelluulleelloorr rrooººiiii (Beta ThalassemiaMajorã). Conform statisticilor, la ora actualã, în þaranoastrã sunt aproximativ 1.500 bolnavi de leucemie,3.700 bolnavi de Talasemie ºi 3.500 cu LimfoameHodgkin.

În afarã de bolile pentru care se folosesc pe scarãlargã, mai existã ºi bolile în cazul cãrora celulele stemsunt folosite în studii clinice sau în fazã experimentalã.Viitorul este aproape ºi include bolile autoimune, boligenetice, boli ale sistemului nervos central, leziunitraumatice ºi terapii regenerative organice. Parkinson,Alzheimer, scleroza ori leziunile mãduvei spinãrii facparte dintre bolile pentru care celulele stem reprezintão mare speranþã. Acestea sunt subiectul multor studiimedicale care vor elibera potenþialul pe care medicinaregenerativã îl are.

Ce pa]i trebuie urma[i pentru a intraîn posesia unei Truse de recoltare?Se vor completa ºi semna documente ce þin de

relaþia dintre compania Stem SURE ºi client, semnatede ambii pãrinþi. De asemenea, documente ce þin derelaþia dintre compania StemCare ºi client, necesarepentru stocarea în Danemarca, conform legislaþiei da-neze ºi DMA (Danish Medicines Agency). Acestea dinurmã vor fi semnate doar de cãtre mamã. Pentruaceste proceduri, pãrinþii se pot întâlni cu un reprezen-tant medical Stem SURE, fie pot primi prin curier toatãdocumentaþia ºi Trusa de recoltare. Dupã semnareacontractelor, un reprezentant medical Stem SURE seva întâlni cu medicul ginecolog ºi, în situaþia în careacesta nu a mai utilizat trusa de recoltare Stem SURE,

îl va informaasupra particu-laritãþilor truseide RecoltareStem SURE sauva efectua ins-tructajul privind procedura de recoltare a sângelui dincordonul ombilical – pentru medicii care nu au maiefectuat o asemenea procedurã.

Prin ce se deosebesc serviciile oferitede Stem SURE fa[/ de ale celorlal[icompetitori?Stem SURE a fost prima companie din România

care opereazã în Europa de Vest ºi anume Danemar-ca, banca aflându-se în Copenhaga. Este cunoscutfaptul cã Danemarca, alãturi de Suedia, este lidermondial la nivelul serviciilor de sãnãtate, ceea cespune foarte multe despre calitatea serviciului me-dical care este oferit.

Stem SURE este singura companie care oferã re-zultatul procesãrii sângelui în termen mediu de 36ore, ºi se obligã prin contract sã trimitã rezultatul pã-rinþilor prin scrisoare recomandatã în termen demaxim 7 zile lucrãtoare, aceasta fiind dovada legalã ºigaranþia absolutã cã proba de sânge a fost procesatãîn timpul optim.

Transportul probei de sânge placentar se face cuavionul, în cel mai scurt timp posibil de la recoltare. Înceee ce priveºte solicitarea utilizãrii probelor în regimde urgenþã, acestea pot fi livrate în 24 ore oriunde înlume.

Stocarea se face în recipiente bi-compartimen-tate, ceea ce asigurã o dublã ºansã comparativ cu teh-nologia anterioarã care nu îþi oferea posibilitatea de asepara sângele în douã recipiente.

Existã o triplã asigurare în caz de insolvenþã: ast-fel, în situaþia în care Stem SURE s-ar afla în insolven-þã, obligaþiile contractuale se transferã pe deplin cãtreStemCare Danemarca, mai departe sunt preluate decãtre Genzyme (una dintre cele mai mari Companii degen din lume), iar în situaþia în care Genzyme s-ar aflaîn faliment toate obligaþiile contractuale ce vizeazãStemCare vor fi preluate de cãtre un terþ autorizat Ge-nerali Europe.

Stem SURESiguran[/, Calitate, Rapiditate

MBA Dr. Bogdan Iv/nescuPre]edinte Stem SURE

12

JURNAL DE SARCIN?

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

eºtele este sãnãtos, aceastã declaraþie existãîn toate rapoartele nutriþioniºtilor: în specialmacroul, somonul sau heringul – conþin acizigraºi multiplu nesaturaþi Omega-3.

Acizii graºi Omega-3, în special DHA (AcidulDocosahexaenoic) ºi EPA (Eicosapentaenoic), au o in-fluenþã importantã asupra creierului, sistemului ner-vos central ºi a corneei oculare, problema constã înfaptul cã organismul nu poate produce singur acestesubstanþe, din aceastã cauzã o alimentaþie care estebogatã în aceste substanþe face parte dintr-un stil deviaþã sãnãtos, regulã valabilã ºi pentru copii.

Energizan[i din mareNici un obiect de studiu nu preocupã oamenii de

ºtiinþã mai mult decât acizii graºi Omega-3. Un studiucondus de cãtre omul de ºtiinþã J.Hibbeln a ajuns laconcluzia cã alimentaþia care conþine peºte ºi fructede mare are influenþe pozitive asupra inteligenþei ver-bale – capacitatea de a folosi limbajul. De fapt aciziigraºi esenþiali sunt identici cu cei care se gãsesc încreierul uman, ºi doar prin aport permanent poate fimenþinutã funcþia acestora. Aceastã ipotezã esteîntãritã de observaþiile fãcute de cãtre cercetãtoriicare au studiat influenþa acizilor graºi Omega-3 asu-pra capacitãþii de gândire a copiilor. Prin urmare, copi-ii la vârsta preºcolarã au avut rezultate mai bune ladiferite teste, dacã timp de câteva luni le-a fost admi-nistratã o dozã de 400 mg DHA/zi.

Copiii cu o vârstã mai mare au arãtat o capacitatede citire, de învãþare ºi de memorare crescutã printr-unaport îmbunãtãþit de acizi graºi Omega-3.

În concluzie, la ambele grupe de copii, a fost ob-servatã o capacitate îmbunãtãþitã a inteligenþei ver-bale, ceea ce înseamnã cã pot prelucra mai bine infor-maþiile verbale ºi conexiunile dintre acestea.

În balan[/Legãtura dintre deficitul de atenþie/hipereactivi-

tate (ADHS) ºi aportul de Acizi graºi Omega-3 devinedin ce în ce mai importantã.

Cauzele deficitului de atenþie nu sunt cunoscute,însã apar indicii noi cã un dezechilibru la nivelul acizi-lor graºi multiplu nesaturaþi joacã un rol în aparitia

acestei afecþiuni, studiile arãtând faptul cã pacienþiiADHD au un nivel mai mic al grãsimilor multiplu nesa-turate în sânge decât oamenii sãnãtoºi, prin urmareeste bine ca pãrinþii sã cunoascã faptul ca un aport su-ficient de Acizi graºi poate preveni un deficit de aten-þie de tipul ADHD.

Pe]te gras sau ….?Existã foarte multe motive pentru a servi copiilor

preparate gustoase de peºte. Asociaþia “Sãnãtatea co-piilor” recomandã sãptãmânal 2 mese cu peºte ocea-nic gras. Acest lucru este relativ simplu: serviþi în modregulat un fel de mâncare care sã conþinã somon saumacrou ºi deja a fost îndeplinitã o condiþie de bazãpentru sãnãtatea ºi starea de bine a copiilor lor.

Însã pentru copiii obiºnuiþi cu meniul „pizza” &„paste” este o condiþie greu de îndeplinit, de aceeaeste recomandat un aport suplimentar de acizi graºinesaturaþi, de exemplu prin aportul suplimentar deOmega-3 + Vitamina A+D+E+C, care pe lângã preþio-sul ulei de somon, bogat în acizi graºi nesaturaþi, maiconþine ºi vitamine care au un efect pozitiv asupraimunitãþii, dar ºi a capacitãtii de creºtere ºi dezvoltarea copiilor. Produsul poate fi administrat copiilor peste3 ani, iar capsulele au un gust plãcut de lãmâie, cu ocapsulã pe zi fiind acoperit necesarul zilnic de Acizigraºi esenþiali.

P

Omega-3- pentru toate v`rstele

www.queisser.ro

13

PUNCT DE VEDERE

www.saptamanamedicala.ro

Ce este filmul lacrimal? Lacrimile, secretate deglandele lacrimale, sunt etalate pe suprafaþaglobului ocular prin miºcarea de clipire. Aceastã

peliculã finã a cãrei grosime este cuprinsã între 4 ºi 8microni, poartã numele de film lacrimal. Rolurile aces-tuia sunt multiple: constituie prima interfaþã refractivãa ochiului, de integritatea lui depinzând claritatea acui-tãþii vizuale; asigurã nutrienþii ºi oxigenul necesar cor-neei; joacã un rol important în imunitatea localã; di-lueazã toxinele ºi alergenii cu care suprafaþa ocularãvine în contact.

Sindromul de ochi uscat reprezintã un grup decondiþii patologice care asociazã simptomele de dis-confort ocular cu scãderea secreþiei lacrimale sau/ºievaporarea excesivã a filmului lacrimal.

Bolnavul se plânge de o senzaþie neplãcutã dearsurã, usturime ocularã,’’nisip în ochi’’, frecvent înso-þitã de o lãcrimare abundentã, reflexã amelioratã lamasarea pleoapelor. Exacerbarea simptomatologieipoate surveni dimineaþa, la deschiderea pleoapelor,dupã un efort ocular susþinut uneori în cursul nopþii.Mai pot fi prezente: hiperemia conjunctivalã (ochi ro-ºii), fotofobia, congestia pleoapelor. Tulburãrile de ve-dere pot apãrea în cursul evoluþiei clinice odatã cuinstalarea suferinþei corneene.

Aceastã afecþiune are de obicei o evoluþie cronicã,progresivã, având o prevalenþã crescutã la femei(dupã 50 ani), simptomele descrise mai sus fiind bila-terale, posibil asimetrice.

Cauzele apariþiei sindromului de ochi uscat suntmultiple aºa cã nu putem vorbi despre un pacient tip.

Cele mai importante sunt: vârsta - producþia delacrimi începe sã scadã dupã 30 ani; hormonal-postmenopauzã aproape toate femeile au o formã de ochiuscat; imunologic: reacþie autoimunã în glandele exo-crine; farmacologic: folosirea cronicã de coliruri saumedicamente administrate sistemic: antidepresive,antihistaminice, antihipertensive; infecþii ºi inflamaþiioculare cronice, dupã traumatisme oculare ºi interver-venþii chirurgicale; leziuni nervoase, afecþiuni cornee-ne sau defecte ale pleoapelor; unele afecþiuni siste-mice: avitaminoza A, diabet zaharat.

SScchheemmeellee tteerraappeeuuttiiccee ddee ttrraattaammeenntt se concen-treazã pe ameliorarea simptomelor ºi pãstrarea uneiacuitãþii vizuale bune.

Discuþia cu pacientul este importantã, acesta tre-buind sã înþeleagã anumite aspecte:

� psihologic- boala are o evoluþie cronicã, dar înmajoritatea cazurilor nu este foarte gravã, iar simp-tomele pot fi diminuate;

� controlul condiþiilor de mediu - trebuie evitate:expunerea direcã la curenþii de aer: ventilatoare, aercondiþionat;

� portul ochelarilor chiar când nu este necesarãcorecþia opticã;

� evitarea poluanþiilor ºi iritanþilor atmosferici,inclusiv fumul de þigarã;

� poziþia pacientului în timpul anumitor activitãþi:privitul în jos în timpul lucrului la calculator (în loc sãpriveascã înainte), cãrþile se þin mai aproape de torace;

� reducerea temperaturii în camerã (temperatu-ra ridicatã favorizeazã evaporarea lacrimilor).

Tratament medicamentos� substituþia secreþiei lacrimale - formule de la-

crimi artificiale (de preferat fãrã conservanþi): soluþii,geluri, unguente.Este important sã fie folosite frecventºi cu regularitate.

� tratament hormonal ºi tratament antiinflama-tor – doar în cazuri speciale;

� tratamentul disfuncþiei glandelor lacrimale ºiblefaritei: igiena pleoapelor (comprese calde, antisep-tice locale); combinaþii topice de antibiotic - corticos-teroid; tratament antibiotic general-poate fi necesaruneori.

� alte variante terapeutice: stimularea secreþieilacrimale; scãderea vâscozitãþii lacrimilor; lentile decontact terapeutice - când se impune.

Tratamentul chirurgical este folosit rareori ºi doarîn cazurile foarte grave.

�� Dr. Ana-Maria BalsanuMedic Specialist Oftalmolog

Clinica Ama Optimex

Despre sindromulde ochi uscat

14

PUNCT DE VEDERE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

Dupã mecanismul de producere, traumatismeleoculare pot fi neperforante (contuziile forte),penetrante ºi perforante (plãgi tãiate sau înþe-

pate) ºi arsuri chimice. Consecinþele pot fi variate, înfuncþie de severitatea traumei ºi de mecanismul deproducere a acesteia.

� CCoonnttuuzziiiillee ooccuullaarree produc frecvent eroziunicorneene, echimoze sau hematoame palpebrale ºihemoragii subconjunctivale, care se vindecã de obi-cei fãrã sechele, dar pot cauza ºi afecþiuni mai se-rioase, precum hifema (prezenþa sângelui în cameraanterioarã), cataracta posttraumaticã, subluxareasau luxarea cristalinului; în cazuri extreme pot de-termina chiar ruptura de glob ocular, a coroidei sauretinei, neuropatie opticã posttraumaticã sau frac-turi la nivelul pereþilor orbitei. Acestea sunt urgenþeoftalmologice ºi necesitã tratament de specialitatemedical ºi/sau chirurgical.

� TTrraauummaattiissmmeellee ppeenneettrraannttee ººii ppeerrffoorraannttee de-terminã întreruperea integritãþii structurilor afectate– plãgi palpebrale, corneene, sclero-corneene, con-junctivale etc., care pot fi tãiate sau înþepate ºi, demulte ori, se însoþesc de prezenþa corpilor strãini in-traoculari sau extraoculari. Înainte de începerea tra-tamentului este foarte importantã confirmarea sauinfirmarea existenþei corpilor strãini intra sau extra-ocular. Astfel, se va efectua radiografie de orbitã sauCT (niciodatã RMN în cazul corpilor strãini metalici),

eventual ecografie oculo-orbitarã. Tratamentul debazã este chirurgical ºi implicã, pe lângã extracþiacorpilor strãini, sutura plãgilor cu restabilirea integri-tãþii ºi anatomiei globului ocular. Esenþialã este ºicombaterea infecþiei ºi a hemoragiilor.

� AArrssuurriillee se pot produce prin mai multe meca-nisme: chimice (substanþe ce intrã în contact cuochiul), termice (lichide fierbinþi, vapori, flãcãri), elec-trice (sudurã fãrã mascã de protecþie) ºi cu ultra-violete. Arsurile cu substanþe alcaline (sodã caus-ticã, var, amoniac) sunt cele mai severe ºi de douãori mai frecvente decât cele cu acizi (acid sulfuric dinbateria de maºinã, acid acetic). Sunt atât de severepentru cã au o mare penetrabilitate (mai profunddecât acizii) ºi pot induce leziuni profunde ºi severeale conjunctivei, corneei ºi structurilor adiacente.Complicaþiile care pot apãrea dupã arsurile netra-tate sau tratate târziu pot fi dintre cele mai severe,chiar cu pierderea vederii ºi a ochiului afectat.

Orice substanþã chimicã în contact cu ochiuleste potenþial nocivã. Primul gest este irigarea de ur-genþã a ochiului cu apã de la robinet sau ser fizio-logic steril timp de 15-30 de minute! Se va evita atin-gerea ochilor ºi a feþei cu mâinile - ele pot fi contami-nate cu substanþa respectivã. Apoi trebuie mers deurgenþã la medic pentru evaluarea situaþiei ºi înce-perea tratamentului specific.

Indiferent de mecanismul de producere a unuitraumatism ocular (minor sau sever), pacientul tre-buie sã se prezinte urgent la un medic oftalmolog -în teritoriu sau la camera de gardã a unui spital cuserviciu de oftalmologie. Ochiul nu trebuie frecat,apãsat sau bandajat compresiv cu materiale neste-rile, cel mult se poate aplica un pansament steril,lejer în caz de sângerare. Medicul de specialitatepoate aprecia toate complicaþiile produse în urmatraumatismului ºi va indica tratamentul specific ne-cesar salvãrii vederii ºi ochiului.

Traumatismele oculare

Dr. Adina GrigorescuMedic specialist oftalmologClinica Oftapro Bucure]ti

�� Traumatismele oculare pot survenila nivelul globului ocular, afect`nd fie

segmentul anterior ocular(determin`nd leziuni la nivelul con-junctivei, corneei, irisului sau cristali-

nului), fie segmentul posterior (cu lezi-uni la nivelul retinei, coroidei sau nervu-

lui optic). Mai pot afecta ]i anexeleoculare (pleoapele, sistemul lacrimal)sau structurile orbitei (mu]chii extra-oculari, pere[ii orbitari). Traumatismelesevere pot afecta toate aceste struc-

turi, uneori cu consecin[e graveasupra integrit/[ii ochiului ]i vederii. ��

15

PUNCT DE VEDERE

www.saptamanamedicala.ro

}tiai?În medie, uunn ccooppiill ddiinn

cciinnccii are un defect devedere nedepistat lavârsta de 4 ani. Acestprocentaj este impresio-nant; spre deosebire deboli, defectele de vederenu au simptome vizibileºi sunt greu de detectat.

Copilul tãu poate fi examinat oftalmologic îînnccee--ppâânndd ddee llaa vvâârrssttaa ddee 66 lluunnii

� fãrã a fi necesarã anestezie � complet noninvaziv � simultan pentru ambii ochi � în câteva fracþiuni de secundã� fãrã vreun contact al medicului cu copilul-pa-

cient

Are copilul meu vreun defect de vedere?Rãspunsul la aceastã întrebare vi-l poate da ve-

rificarea preventivã.

Copilul meu remarc/ defectul s/ude vedere?Copiii în cauzã nu vor remarca ºi nici reclama ve-

derea slabã: ei cunosc lumea înconjurãtoare doarprin ochii lor, neavând nicio posibilitate de compa-raþie.

La ce vârst/ este recomandat primulexamen oftalmologic?Problemele de vedere pot apãrea la copii încã

de la naºtere, iar în mod ideal ar trebui detectate ºitratate începând de la vârsta de 6 luni.

Testarea ar trebui efectuatã cât mai repede cuputinþã. Ulterior, verificarea trebuie repetatã în modregulat, deoarece pot apãrea probleme noi.

Care sunt cele mai dese afec[iunide vedere la copil?� Vicii de refracþie: miopie, hipermetropie.� Strabism: un ochiºor sau ambii nu privesc în

direcþia normalã.

� Ambliopie: un ochi nu mai transmite imaginispre creier. Conform studiilor actuale, peste 35%dintre copiii sub 2 ani prezintã risc de ambliopie, iar3% din populaþie suferã de ambliopie ireversibilã.

Ce pot face eu?Trebuie sã fiþi atenþi dacã micuþii sesizeazã lu-

mina sau miºcarea ºi dacã privesc drept cu ambiiochi.

Luaþi legãtura cu medicul specialist în oftalmo-pediatrie. Acesta va analiza fiecare caz în parte.

Copilul tãu a fost examinat pânã acum?

Optimed Medical Bucureºti are în dotare un au-torefractometru pediatric care permite detectareaprecoce a deficienþelor de vedere la copii.

� Consultaþii oftalmologice complexe pentruadulþi ºi copii � Prescripþii ochelari, lentile decontact moi ºi dure � Terapie LASER pentru

glaucom, diabet ºi cataractã secundarã � Câmp vizual � Pahimetrie

� Topografie corneeanã � Biometrie � Ecografie � Refractometrie

� Angiofluorografie � Potenþiale vizuale evocate � Electroretinografie � Gonioscopie

TTeelleeffoonn:: 002211 3322 3399 773311 ssaauu 002211 3322 3399 775599EEmmaaiill:: ooppttiiccaabb@@ooppttiimmeedd..rroo

wwwwww..ooppttiiccaaooppttiimmeedd..rroo

Cât de bine vede copilul t/u?

18

FARMACOLOGIE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

VViittaammiinnaa CC, deoarece creºte rezistenþa or-ganismului, combate virusurile ºi bacteriile, pre-venind astfel apariþia rãcelilor, ºi mãreºte rezis-tenþa la obosealã, prin mãrirea puterii de ab-sorbþie a diferitelor principii active. Pentru preve-nirea sindromului gripal este recomandat ca ceimici sã consume zilnic aproximativ 2g de vita-mina C.

ZZiinncc, deoarece este un element-cheie înmenþinerea integritãþii organismului.

EEcchhiinnaacceeaa,, deoarece aceastã plantã pro-tejeazã celulele sãnãtoase împotriva germeni-lor, prin stimularea activitãþii sistemului imuni-tar. Indienii foloseau echinacea la vindecarearãnilor ºi a muºcãturilor de ºarpe.

De asemenea, în timpul iernii, din alimenta-þia celor mici nu ar trebui sã lipseascã nici vita-mina A, seleniu, vitamina E, fierul ºi acizii graºiOmega 6 ºi Omega 3.

O alimentaþie echilibratã contribuie la pre-venirea rãcelilor ºi gripei în acest sezon, gustã-rile din timpul zilei fiind o oportunitate bunãpentru ca cei mici sã primeascã nutrienþii nece-sari din alimente precum fructe proaspete sauuscate, iaurturi, un pahar de lapte sau brânze-turi. Cantitatea recomandatã pentru copii estede cel puþin 2-3 porþii de fructe ºi legume variateîn fiecare zi.

Aºadar,... alimentaþia echilibratã, activitãþilezilnice ºi un somn odihnitor sunt toate elementeesenþiale pentru a menþine un sistem imunitarputernic, un nivel crescut de energie ºi pentru amenþinea vitalitatea în timpul iernii.

Dar, putem sã-i protejam în primul rând pecopii sã nu se îmbolnãveascã ? Ei bine ,...nuchiar, deoarece virozele apãrute iarna se trans-mit pe cale aerianã, aºa cã, dacã copilul dum-neavoastrã frecventeazã grãdiniþa sau ºcoalaasiguraþi-vã cã acestea au un regulament cores-punzãtor cu privire la separarea copiilor bolnavide cei sãnãtoºi!

SSffaatt!! Puteþi fi siguri cã copilul dumneavoas-trã nu va lua aceste virusuri doar prin simpla savaccinare împotriva acestora: gripã, rujeolã,rubeolã, oreion ºi vãrsat de vânt.

� Centrul medical Bio Terra Med

Necesarul de vitamine pentru copiiîn sezonul rece

CCuumm îînn sseezzoonnuull rreeccee nnee ppâânnddeesscc vviirroozzeellee,, iiaarr aalliimmeennttaaþþiiaa ddiinn ppeerriiooaaddaa ddee iiaarrnnãã eessttee mmaaii ssããrraaccãã îînnvviittaammiinnee,, eessttee ppoottrriivviitt ccaa,, îînn aacceesstt mmoommeenntt,, ssãã aaddmmiinniissttrraaþþii uunn ssuupplliimmeenntt ddee vviittaammiinnee,, ccuumm aarr ffii vviittaammiinnaa CC,,

zziinncc,, eecchhiinnaacceeaa ººii pprrooppoolliiss..

19

ESTETIC?

www.saptamanamedicala.ro

Am pus ccââtteevvaa îînnttrreebbããrrii unor experþi ºi iatã rãs-punsurile:

�� CCee eessttee ddee ffaapptt aacciidduull hhiiaalluurroonniicc??Este o substanþã care existã în mod natural în

corp ºi ajutã la hidratarea ºi volumizarea pielii, dareste distrus în 1-2 zile. Este utilizat pentru tratamenteestetice, dar se injecteazã ºi în articulatiile afectate deartritã, pentru a uºura miºcãrile, ca ºi în intervenþii chi-rurgicale la ochi.

�� CCââtt dduurreeaazzãã pprroocceessuull ddee iinnjjeeccttaarree ??Doar 15-20 de minute, dar trebuie sã consultaþi

medicul înainte de tratament.�� PPrroocceedduurraa eessttee dduurreerrooaassãã??Consistenþa negranularã a gelului din Juvederm

ULTRA îi permite medicului sã-l administreze cu uºu-rinþã ºi blândeþe. Lidocaina din compoziþia sa, 0,3%,reduce durerea de injectare.

�� VVooii oobbsseerrvvaa ddiiffeerreennþþaa iimmeeddiiaatt??Da, rezultatele estetice se pot remarca imediat

dupã ce ºedinþa se încheie. �� TTrreebbuuiiee ssãã––mmii iiaauu oo zzii lliibbeerrãã ddee llaa sseerrvviicciiuu??Deloc! Puteþi programa ºedinþa în timpul pauzei

de prânz ºi apoi puteþi reveni imediat la rutina zilnicã.�� EExxiissttãã eeffeeccttee sseeccuunnddaarree??Medicul vã poate informa despre aceste efecte.

Dupã injectare poate apãrea o uºoarã înroºire/um-

flare/invineþire în zona injectatã, dar de scurtã duratãºi se pot masca uºor cu fardul obiºnuit. Dar, nu ezitaþisã contactaþi medicul în cazul, puþin probabil, cã aces-te reacþii dureazã mai mult de o sãptãmânã sau dacãapar alte efecte secundare! Trebuie avut în vedere cãtoate procedurile de injectare a pielii implicã un oare-care risc de infecþie.

�� CCââtt ttiimmpp vvoorr dduurraa eeffeecctteellee bbeenneeffiiccee??Depinde de mai mulþi factori: vârsta; zona injec-

tatã; cantitatea de Juvederm ULTRA injectatã; calita-tea pielii; modul de viaþã; starea de sãnãtate.

Dar, Juvederm este singura familie de materialede umplere dermicã pe bazã de acid hialuronic apro-batã de US FDA pentru corectarea ridurilor ºi a cutelormedii-severe pentru o perioadã de pânã la un an.

�� TTrreebbuuiiee ssãã ccuunnoosscc aannuummiittee aassppeeccttee îînnaaiinnttee ddeettrraattaammeenntt??

Este bine ca timp de câteva zile înainte de injec-tarea cu Juvederm ULTRA sã evitaþi aspirina sau altemedicamente nonsteroidale ºi antiinflamatoare (cuefect analgezic, antipiretic ºi antiinflamator), ceea ceva reduce riscul de învineþire/sângerare a locului injec-tat.

�� CCâânndd vvooii ppuutteeaa ccoonnttiinnuuaa ccuu oo nnoouuãã iinnjjeeccþþiiee??Mulþi pacienþi doresc injectãri de rectificare, pre-

cum ºi injectãri repetate pentru a-ºi pãstra aspectul.Consultaþi-vã cu medicul asupra acestui aspect!

Veþi primi ºi un pasaport de frumuseþe JuvedermULTRA pentru a þine evidenþa tratamentelor urmate.

�� AAmm aauuzziitt ººii ddee aallttee mmaatteerriiaallee ddee uummpplleerree ddeerr--mmiiccãã.. DDee ccee eessttee JJuuvveeddeerrmm UULLTTRRAA aattââtt ddee ssppeecciiaall??

Este SINGURA familie de materiale de umplere pebazã de acid hialuronic aprobatã în SUA pentru corec-tarea ridurilor ºi cutelor medii-severe pentru o perioa-dã de pânã la un an.

Gama Juvederm ULTRA conþine gel de consistenþãnegranularã care curge cu usurinþã în piele, oferind unaspect ºi o senzaþie de netezime ºi naturaleþe.

Majoritatea celorlalte materiale de umplere der-micã pe bazã de acid hialuronic sunt nisipoase ºi au oconsistenþã granularã.

Iubi[i-v/ pielea! (IV)

ªªttiiaaþþii ccãã……..Pielea se reînnoieºte la intervale de aproxima-

tiv 27 de zile?Îmbãtrânirea vizibilã a pielii începe cam la vârs-

ta de 25 de ani?Principalul factor de îmbãtrânire a pielii este ex-

punerea solarã?80% din razele solare penetreazã norii uºori?Dacã vã aflaþi afarã la soare ºi umbra dumnea-

vostrã este mai micã decât dumneavoastrã, sunteþimai expus(ã) la arsuri provocate de soare?

Alþi factori zilnici care pot provoca îmbãtrânireapielii sunt sãpunurile aspre, bãile lungi ºi fierbinþica ºi duºurile fierbinti?

Articol realizat cu sprijinul: Clinica Aesthetic Line - www.aestheticline.info tel: 021.211.29.98

20

NEFROLOGIE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

Pentru persoanele cu insuficienþã renalã croni-cã, dializa reprezintã o procedurã vitalã, motivpentru care întreruperea tratamentului, indife-

rent de cauzã, le-ar putea pune viaþa în pericol. Unfactor de risc important îl constituie situaþiile de ur-genþã cauzate de condiþiile climatice severe saudezastrele care se pot întâmpla fãrã avertisment.

Datoritã frecventei reduse, puþine persoane segândesc la pericolul unor situaþii neprevãzute. Decele mai multe ori, astfel de evenimente ne iau penepregãtite ºi nu ºtim cum sã reacþionam. Inunda-þiile, cutremurele, alunecãrile de teren, incendiile ºiînzãpezirile sunt evenimente ce ameninþã viaþa ori-cãrei persoane. Pentru pacienþii dializaþi însã ele suntcu atât mai periculoase cu cât pot face imposibilãcontinuarea ºedinþelor de dializã, reducând ºanselede supravieþuire.

Primele consecinþe ale unei catastrofe naturalesau situaþii de urgenþã sunt în general haosul ºi in-capacitatea de a mai circula sau comunica pentru oanumitã perioadã de timp. Luaþi spre exemplu cazulevenimentelor de înzãpezire din iernile ultimilor anisau inundaþiile de anul acesta. În acest context, atâttransportul cãtre centru cât ºi deplasarea unei echipemedicale la pacient ar putea deveni imposibile. PPaa--cciieennþþiiii vvoorr ffii ppuuººii îînn ssiittuuaaþþiiaa ddee aa ffaaccee ffaaþþãã iizzoollããrriiii,,nneemmaaiiaavvâânndd aacccceess llaa ttrraattaammeenntt.. Tocmai de aceeaam pregãtit câteva sfaturi utile pentru astfel de mo-mente dificile.

11.. NNuu vvãã ppaanniiccaaþþii!! Perioada de izolare s-ar puteaprelungi pe parcursul a câtorva zile. De aceea, esteimportant sã vã menþineþi calmul ºi sã vã pãstraþi oatitudine pozitivã. Dacã aveþi nevoie de îngrijire me-dicalã imediatã, încercaþi sã contactaþi medicul cu-rant sau formaþi 112.

22.. Întotdeauna sã aveþi la dumneavoastrã oddoozzãã ssuupplliimmeennttaarrãã ddee mmeeddiiccaammeennttee faþã de cearecomandatã de nefrolog.

33.. PPuurrttaaþþii llaa dduummnneeaavvooaassttrrãã oo ccooppiiee dduuppãã uullttii--mmeellee aannaalliizzee mmeeddiiccaallee ººii ddaatteellee eecchhiippeeii mmeeddiiccaalleeccaarree vvaa îînnggrriijjeeººttee. Ea reprezintã un fel de „carte deidentitate” a condiþiei dumneavoastrã de sãnatate.Deoarece conþine informaþii vitale privind starea or-ganismului ºi tratamentul urmat, un astfel de docu-ment le va fi de mare ajutor primelor cadre medicalecu care veþi interacþiona.

44.. Este absolut necesar sã urmaþi oo ddiieettãã ddeeuurrggeennþþãã. Veþi fi poate nevoit sã vã întrerupeþi ºedin-þele de dializã, iar o dietã mult mai restrictivã decâtde obicei vã va ajuta organismul sã reziste. Abilita-tea dumneavoastrã de a respecta restricþiile alimen-tare va reprezenta un factor important în conserva-rea stãrii de bine. Astfel:

� RReedduucceeþþii llaa jjuummããttaattee aappoorrttuull ddee pprrootteeiinnee! În-cercaþi sã consumaþi mai puþine brânzeturi, lapte,carne, ouã!

� LLiimmiittaaþþii--vvãã ccoonnssuummuull ddee aappãã llaa mmaaxxiimmuummddoouuãã ppaahhaarree ppee zzii!

� EEvviittaaþþii ccââtt eessttee ppoossiibbiill pprreeppaarraatteellee ssããrraattee!!Recomandat ar fi sã eliminaþi sarea sau produselecare conþin sodiu în aceastã perioadã.

� Consumaþi ffrruuccttee ººii lleegguummee ccuu nniivveell ssccããzzuuttddee ppoottaassiiuu,, pentru a nu acumula o cantitate de pota-siu peste nivelul recomandat de medic! Spre exem-plu, bananele, kiwi, fructele uscate au un nivel ridi-cat de potasiu.

� Aveþi grijã la consumul de mezeluri ºi prepa-rate conservate, deoarece acestea conþin cantitãtimari de sodiu ºi fosfor! þDe aceea, aalleeggeeþþii aalliimmeenn--tteellee pprrooaassppeettee,, nneepprreelluuccrraattee!!

� În condiþiile în care activitatea rinichilor nu vamai putea fi suplinitã prin filtrarea artificialã (prindializã), dieta în astfel de situaþii va fi puþin mai res-trictivã decât de obicei. Respectarea ei reprezintãînsã oo ccoonnddiiþþiiee nneecceessaarrãã ppeennttrruu ccaa uunn nniivveell rriiddiiccaatt aallssooddiiuulluuii,, ppoottaassiiuulluuii,, ffoossffoorruulluuii ººii//ssaauu aall lliicchhiiddeelloorr ssããnnuu vvãã ppuunnãã îînn ppeerriiccooll vviiaaþþaa..

� În cazul unei cãlãtorii, informaþi-vã despredisponibilitatea în zonã a unui centru de dializã caresã vã asigure tratamentul prin dializã ºi datele decontact ale acestuia!

Prin urmare, pentru a preîntâmpina orice peri-col, este important sã fiþi pregãtiþi, mai ales cã încazul unor situaþii de urgenþã multe lucruri vã potlua prin surprindere.

Cum s/ face[i fa[/ unei situa[ii de urgen[/?

Dr. Mihaela Baciu,Manager Servicii Pacien[i,Fresenius Nephrocare Rom`nia,0723.550.123; [email protected]

- Sfaturi practice pentru pacien[ii dializa[i -

21

RECUPERARE MEDICAL?

www.saptamanamedicala.ro

ste inflamaþia mucoasei care cãptuºeºte ºilubrifiazã zona în care elementele articulare -os, tendon, ligament sau muºchi - au miºcarede frecare. Bursele sunt localizate în interiorul

sau în exteriorul articulaþiilor, dar ºi în alte zone cu ris-cul frecãrii sau al hiperpresiunii. Bursitele pot apãreaoriunde în organism unde existã o bursã ºi unde infla-maþia determinã umplerea ei cu fluid. Pot fi afectaþi ceicare efectueazã acþiuni repetitive la locul de muncã,activitãþi sportive sau în activitãþile curente. Cel maifrecvent caz este al celor care utilizeazã des tastaturacalculatorului. Presiunea continuã asupra unei articu-laþii sau asupra unor anumite zone creºte riscul de aface bursitã. (ex.: parchetarii lucreazã în genunchi ºipot dezvolta bursitã rotulianã).

Bursitele mai pot fi cauzate ºi de afecþiuni siste-mice: artrita septicã, infecþia (bursita septicã) sau untraumatism (bursita traumaticã).

Simptomele bursitei: durere locoregionalã, senza-þie de tensiune, roºeaþã, cãldurã ºi/sau creºterea învolum a zonei învecinate cu bursa inflamatã. Acesteapot iradia în afara ariei articulare. Durerea se poate in-tensifica prin activitatea repetitivã sau prin presiuneaexercitatã. Durerea ºi redoarea se pot accentua în tim-pul nopþii sau dimineaþa la trezire. Miºcarea sau exer-ciþiile fizice uºoare de mobilizare articularã reduc re-doarea, dar miºcarea în exces poate înrãutãþi simpto-mele sau reacutiza durerea ºi redoarea. Bursa afec-tatã trebuie sã beneficieze de repaus.

Diagnosticul de certitudine: aspiraþia bursei cusau fãrã injectarea de antialgice, utilã ºi în tratament.Radiografiile pot arãta probleme ale osului sau potidentifica depozite de calciu în structurile mio-entezo-articulare. IRM (imagistica prin rezonanþã magneticã)aratã mici rupturi ºi traumatisme ale tendoanelor, liga-mentelor, cartilajelor ºi la nivel muscular. Ecografiamio-entezo-articularã aratã îngroºãri, creºteri de vo-lum sau rupturi ale þesuturilor moi, precum burselesau tendoanele.

Tratamentul bursitelor: repaus, masaj, aplicareade gheaþã ºi folosirea antialgicelor sau antiinflama-toare nesteroidiene, care reduc durerea ºi inflamaþia.

Ameliorarea bursitei: în câteva zile sau sãptãmânidacã repausul ºi tratamentul se instituie imediat; efec-tuarea zilnicã a unor exerciþii fizice care cresc mobili-tatea; mobilizarea articulaþiei, prin toate miºcãrile,chiar ºi pasiv, pentru a preveni apariþia redorii. Pe mã-surã ce durerea dispare se continuã aceste exerciþii ºise adaugã altele pentru a tonifia musculatura periar-ticularã. Intensitatea efortului va fi crescutã gradual ºiexerciþiile se vor efectua pânã la limita apariþiei durerii.Bursita severã ºi de lungã duratã este uneori tratatãprin îndepãrtarea fluidului în exces din bursa crescutãde volum, prin aspiraþie, aplicarea unui bandaj com-presiv asupra zonei sau ambele. Dacã fluidul aratãsemne de infecþie bacterianã (bursita septicã), poate finecesar tratamentul antibiotic. Bursita mai poate be-neficia de injecþii cu corticosteroizi pentru a reduce in-flamaþia.

Dacã nu rãspunde la tratament ºi determinã du-rere ºi impotenþã funcþionalã importantã, bursa poatefi îndepãrtatã chirurgical. Bursitele pot recidiva dacãnu se fac exerciþii de stretching sau dacã nu se tonificãmuºchii ºi nu se schimbã modul de efectuare a unoractivitãþi. Se poate recomanda ºi terapie fizicalã.

Pentru a preveni reapariþia sau apariþia bursitei sevor înlocui activitãþile care agraveazã simptomele: celecare implicã miºcãri repetate, tensioneazã articulaþiileºi muºchii. ªederea la birou timp îndelungat poatecauza bursita, deci trebuie fãcuþi câþiva paºi la fiecareorã. Dacã un anumit sport cauzeazã bursita, trebuieluate în considerare antrenamente care sã-i arate pa-cientului miºcãrile adecvate, verificat echipamentulpentru a fi potrivit mãrimii, forþei ºi abilitãþii pacientu-lui. Articulaþiile ºi zonele de presiune trebuie protejate.

E

Dr. Tache Georgiana-Ozana, Medic primar recuperaremedical/,Doctor în }tiin[e medicale0723.626.289

Bursita - apari[ie]i tratament

22

RECUPERARE MEDICAL?

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

eºi durerea poate apãrea la orice nivel alspatelui, regiunea lombarã este cel maifrecvent afectatã, pentru cã pe ea se spri-jinã majoritatea greutãþii corpului. De

aceea, poziþia incomodã la birou ºi kilogramele înplus mãresc presiunea exercitatã la nivelul coloaneivertebrale. În cazul persoanelor obeze, majoritateagrãsimii în exces este dispusã mai ales în zona ab-domenului, ea crescând astfel presiunea la nivellombar. Pentru cã greutatea nu este distribuitã uni-form, pot sã aparã dureri ale muºchilor spatelui,foarte asemãnãtoare cu cele care apar în cazul fe-meilor însãrcinate.

Care sunt remediile?Dacã ai o slujbã care te þine mult timp „þintuit“

pe scaun, ia urmãtoarele masuri:� Asigurã-te cã biroul tãu ºi ecranul calcula-

torului sunt situate la înãlþimea potrivitã, astfel încâtsã nu stai aplecat sau în poziþii incomode!

� Þine ambele picioare pe podea ºi nu sta pi-cior peste picior, deoarece circulaþia va fi îngreuna-tã, iar coloana vertebralã nu va sta dreaptã! Foarteindicate sunt birourile prevãzute cu o stinghie pecare sã-þi sprijini picioarele.

� Þine receptorul telefonului la ureche cumâna, nu cu umãrul!

� Regleazã scaunul de la birou astfel încât sãasigure o poziþie corectã a coloanei vertebrale!

� Nu uita sã tedestinzi din când încând! Ridicã-te ºiplimbã-te sau fã câ-teva întinderi o datãla 30 de minute!

� Foloseºte pescaun perna de ma-saj chiropractic dela Komsodisk, întretrunchi ºi spãtar în dreptul curburii lombare! Su-portul lombar, împreunã cu masajul pe care îl exer-citã, elibereazã tensiunea ºi te ajutã sã te simþi maiconfortabil ºi mai relaxat.

� Poartã pantofi confortabili - cu cât este maimare tocul pantofilor, cu atât riscul de dureri de spa-te este mai ridicat.

� Practicã un sport, precum înotul, dar ºi unprogram de exerciþii fizice recomandat de un spe-cialist în domeniu!

În loc de medicamente, investe]te\n dispozitive medicale noninvazive!Pentru atenuarea durerilor ºi solicitãrii coloanei

este indicatã folosirea dispozitivului medical Kosmo-disk. Prin efectul sãu de masaj, Kosmodisk deten-sioneazã ºi încãlzeºte coloana ºi zona lombarã ºialinã durerile. Kosmodisk Classic Set reproduce dis-curile coloanei vertebrale ºi, odatã fixat pe coloanã,produce un micromasaj, decontractureazã muºchiiparavertebrali, îmbunãtãþeºte circulaþia localã ºialinã durerile, fãrã a suprasolicita coloana sau ar-ticulaþiile. Poate fi folosit atât acasã cât ºi la birou,cel puþin câte 3 ore pe zi. Pentru a evita achiziþiona-rea unui produs contrafãcut, comandã doar de pesite-ul oficial www.kosmodisk.ro sau www.top-shop.ro, la numãrul de telefon 021 407 78 80 saudin magazinele Top Shop!

�� Cristina NichitaBrand Manager Kosmodisk

D

Munca de birou ]i sedentarismulm/resc riscul apari[iei

durerilor de spate

�� Dac/ efortul fizic prelungitprovoac/ dureri, acela]i lucru se\nt`mpl/ ]i \n cazul sedentarismului.Lipsa mi]c/rii fizice ]i men[inereaaceleia]i pozi[ii la birou pentru untimp \ndelungat poate genera dureride spate, de g`t ]i umeri. Mai mult, \n timp, din cauza pozi[ieidefectuoase, se pot instala afec[iunigrave ale coloanei vertebrale.

24

ONCOLOGIE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

Când sãnãtatea este la mijloc, trebuie sã ºtim cepoate ºi ce nu poate sã facã un supliment nutri-tiv pentru noi. Nu strategiile de marketing trebuie

sã recomande un asemenea produs, ci doar dovezile.Când avem în faþã situaþii care privesc viaþa ºi moar-tea, este mai bine sã utilizezi suplimente cu rezultatedocumentate ºi de la companii care îºi pot susþine afir-maþiile fãcute la adresa produselor pe care le au, cumateriale obþinute din cercetãri clinice, acceptate ºipublicate.

DDAAIIWWAA PPhhaarrmmaacceeuuttiiccaall CCoo,, LLttdd..,, TTookkyyoo,, JJaappoonniiaa,este o astfel de companie ºi puteþi fi convinºi cã, în ur-ma studiilor efectuate, BBiioo BBrraann // MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaanna dovedit cã poate stimula, mai puternic ºi mai eficientdecât probabil oricare alt produs, un sistem imunitarslãbit din cauza stresului, a alimentaþiei nesãnãtoase,a poluãrii ºi a altor factori care induc aceastã stare.

Ce este BioBran?BBiioo BBrraann 11000000//MMGGNN--33 AArraabbiinnooxxiillaann, supliment nu-

tritiv natural ºi GMO free (nemodificat genetic), estebrevetat de pr. dr. Hiroaki Maeda - director de cercetareºi dezvoltare la DDaaiiwwaa PPhhaarrmmaacceeuuttiiccaall CCoo,, LLttdd,, ddiinnTTookkyyoo,, JJaappoonniiaa,- ºi utilizat din 1990 în diverse þãri depe glob (SUA, Japonia, Germania, Anglia, Spania, Italiaetc.). Dr. Mamdooh Gohoneum, profesor de imunolo-gie la Drew, Universitatea de Medicinã ºi ªtiinte Me-dicale din Los Angeles, a realizat o mare parte din cer-cetarea privind rãspunsul imunologic al organismuluipentru suplimentul BioBran. El afirmã despre BioBrancã este cel mai puternic imunomodulator cu care alucrat în ultimii 20 de ani.

AArraabbiinnooxxyyllaannuull eessttee oo ffiibbrrãã aaccttiivvãã ddiieetteettiiccãã,, eesstteeeexxttrraassãã ddiinn ttããrrââþþaa ddee oorreezz,, pprriinn hhiiddrroolliizzãã ppaarrþþiiaallãã eennzzii--mmaattiiccãã,, pprroodduuccâânndd ffrraaccþþiiuunnii mmoolleeccuullaarree ppaarrþþiiaall ssoolluubbiilleeccaarree ppoott ffii aabbssoorrbbiittee ddiinn iinntteessttiinnee îînnttrr--oo ccaannttiittaattee sseemm--nniiffiiccaattiivvãã ccaa mmoodduullaattoorr lliimmffoocciittaarr. Hidroliza este efectu-atã cu un extract din ciuperca schiitake, utilizatã înJaponia la tratamentul cancerului. Cu toate cã enz-imele ciupercii Shitake sunt utilizate în procesul de fa-bricare pentru hidrolizã, nnuu eexxiissttãã nniicciiuunn ccoonnþþiinnuutt ddeecciiuuppeerrccii mmããssuurraabbiill îînn pprroodduussuull ffiinnaall,, aassttffeell ccãã aaffeeccþþiiuu--nniillee ccuu iinnttoolleerraannþþãã llaa cciiuuppeerrccii nnuu aauu nniicciiuunn ffeell rreeaaccþþiieenneeggaattiivvãã llaa aacceeaassttaa..

Efectul BioBran asupra organismuluiAtunci când organismul este slãbit sau într-o stare

de boalã, sistemul imunitar poate deveni suprasolici-tat, iar activitatea celulelor imune poate deveni anevo-ioasã. Cercetãrile au dovedit ca BioBran/MGN-3 Arabi-noxilan poate ajuta în mod considerabil la refacereamecanismului natural de distrugere a celulelor tumo-rale ºi la o creºtere puternicã a sistemului imunitar, ast-fel:

� creºte sseemmnniiffiiccaattiivv ººii rraappiidd aaccttiivviittaatteeaa limfo-citelor, cceelluulleelloorr NNKK (Natural Killer cells, celule care dis-trug celulele canceroase) cu aproape 300%, dar ºi acti-vitatea cceelluulleelloorr BB ((pprroodduucc aannttiiccoorrppii)) ccuu 220000%% ººii TT ((ddiiss--ttrruugg cceelluulleellee ccaanncceerrooaassee)) cu 150%,

� stimuleazã ccrreeººtteerreeaa pprroodduuccþþiieeii ddee cciittookkiinneennaattuurraallee precum IInntteerrffeerroonniiii,, IInntteerrlleeuukkiinneellee,, FFaaccttoorriiii ddeeNNeeccrroozzaarree aa TTuummoorriilloorr ((TTNNFF)) ,

� induce creºterea AAppooppttoozzeeii ºi a calitãþii vieþii((QQOOLL)).

Produsul BBiiooBBrraann 11000000,, în cceeii 2200 aannii ddee uuttiilliizzaarreeºi având o serie întreagã de studii care îl susþin((wwwwww..cchheemmoommeedd..rroo,, wwwwww..ddaaiiwwaa--pphhaarrmm..ccoomm,,wwwwww..jjaaffrraa..ggrr..jjpp..,, wwwwww..bbiioobbrraann..oorrgg,,wwwwww..ddhhddeeuurrooppee..sskk..)), ºi-a dovedit avantajele utilizãrii.

M?RTURII ÎN URMA UTILIZ?RII BIOBRAN�� Cancer de colon, pulmonar ]i sânSunt din Tecuci ºi doresc sã împãrtãºesc celor

care au nevoie, despre binefacerile miraculosului BioBran. În iulie 2010 am fost diagnosticatã cu un cancerde colon plus metastaze pulmonare ºi la sân. Tumoradin colon mãsura 7,3 cm. Am început imediat trata-mentul recomandat de medici: radioterapie ºi chimio-terapie. În acelaºi timp am început sã iau ºi Bio Branavând confirmarea unui medic oncolog cã pot sã facasta. Tratamentul oncologic a durat cinci sãptãmâni,iar eu am putut sã-l suport uºor. Bio Bran iau în conti-nuare ºi mã simt bine.Tumora mea din colon a scãzutcu 3 cm, nu mai sunt propusã pentru operaþie. Mã simtbine ºi cred ca Bio Bran-ul mã ajutã.

�� Cancer la sân ]i plãmâniMã numesc P.E am 61 de ani ºi sunt din Calafat.

Acum ºase ani am fost diagnosticatã cu cancer la sângradul 3. Am fost operatã dar dupã cinci ani de la ope-raþie boala a recidivat. Ma simþeam foarte rãu, nu maiaveam poftã de mâncare, putere ºi nici poftã de viaþã.Nu puteam sã fac nici un efort deoarece oboseamfoarte tare.

În urma analizelor ºi tomografului am fost diagnos-ticatã cu noduli metastazici intercostali, subclaviculariºi la plãmâni. Medicul nu le-a dat copiilor prea multesperanþe, urmând sã rãmân în spital pentru tratamen-tul cu chimioterapie, dar am cautat ºi soluþii alternativecu chimioterapia descoperind astfel BIO BRAN 1000

CANCERUL a mai pierdut un pas!

Bio Bran/MGN-3 Arabinoxilan, probabil cel mai puternic imunomodulator NATURAL

]i GMO free (nemodificat genetic)

25

ONCOLOGIE

www.saptamanamedicala.ro

Sunând la numãrul postat pe site am obþinut maimulte informaþii de la compania Chemomed despremodul în care acþioneazã BIO BRAN ºi astfel am hotã-rât sã îl achiziþionãm. Dupã câteva luni de chimiote-rapie în paralel cu BIO BRAN m-am simþit din ce în cemai bine iar rezultatul analizelor mi-a dat ºi mai multesperanþe. Starea mea începuse sã se îmbunãtãþeascãputând astfel sã fac scurte plimbãri ºi reuºind chiar sãajung la greutatea pe care o aveam de obicei.

Astãzi, la un an de la urmarea tratamentului dechimioterapie împreunã cu BIO BRAN 1000, rezulta-tele analizelor au fost uimitoare, nodulii gãsiþi acum unan au dispãrut complet. Fiind foarte mulþumitã de re-zultatele acþiunii BIO BRAN-ului m-am decis sã îl iau încontinuare deoarece mã ajutã sã mã simt foarte bine.

�� Cancer ovarianMã numesc M.T. sunt din Deva, am 61ani ºi în 9

martie am fãcut trei ani de la operaþie. Cu trei aniînainte mi s-a pus diagnosticul de neoplasm ovarianbilateral, apoi puþin mai târziu s-a completat cu stadiul3. Aceste zile au fost cele mai cumplite zile din viaþamea. Deci, am fost operatã, apoi am fãcut chimiote-rapia cu taxol ºi carbo, medicamente cu multe efectesecundare.

Încã de la aflarea diagnosticului, copiii mei au cãu-tat pe internet sã afle totul, sau cât mai multe despreaceastã boalã. Am avut avantajul ca unul este medic ºiamândoi ºtiu câteva limbi strãine ºi în plus am vorbitdeschis despre cum sã încerc sã lupt cu boala. Aºa amaflat de existenþa BIO BRAN 1000 / MGN3-lui, pe carel-am cumpãrat la început din Canada, apoi din Angliaºi acum din România, produs care m-a însoþit de la în-ceperea chimioterapiei pânã azi. Consider cã în totacest timp faptul cã m-am simþit relativ bine, cã mi-amputut continua activitatea, ca în toþi aceºti ani am avutun marker în valorile normale s-a datorat în moddeosebit BIO BRAN-ului…

Indica[ii:� Adjuvant în terapia medicamentoasã a cance-

rului, indiferent de stadiu, inclusiv leucemie (cancer desân, prostatã, plãmân, colon, stomac, pancreas, rectal,vezicã etc.);

� Recomandat înainte, în timpul ºi dupã perioadacurelor radio ºi chimioterapice (le îmbunãtãþeºte rezul-tatele, le reduce efectele negative);

� Hepatita B ºi C (ciroza, cancer hepatic); � Diabet (noninsulino dependent);� Infecþii cronice (bacteriene, virale, fungice);

� Tabagism, etilism, persoane cu deficite imuni-tare, SIDA, reumatism cronic etc.;

� Persoane care provin din familii cu antecedenteneoplazice.

Accesând wwwwww..cchheemmoommeedd..rroo veþi putea citi cartea,,,,BBiiooBBrraann ººii lluuppttaa ppeennttrruu ccrreeººtteerreeaa ssiisstteemmuulluuii iimmuunniittaarr..IImmuunnoommoodduullaaþþiiaa ººii bbeenneeffiicciiiillee ssaallee ppeennttrruu bboollnnaavviiii ddeeccaanncceerr”” ºi viziona filmul ,,,,AArraabbiinnooxxiillaann ((BBiiooBBrraann)) ººii iimmuu--nniittaatteeaa uummaannãã””,, precum ºi alte studii efectuate cuBioBran.

Ofertã valabilã pânã la 31 decembrie 2010în limita stocului

PPuutteeþþii aacchhiizziiþþiioonnaa BBiiooBBrraann 11000000 ((225500)) ddiinn ffaarrmmaacciiii,, iinncclluussiivv ddiinn ffaarrmmaacciiiillee DDOONNAA

ssaauu CCOONNTTAACCTTAAÞÞII IIMMPPOORRTTAATTOORRUULL!!

ªªaannssaa uunnuuii nnoouu îînncceeppuutt!!

AAcchhiizziiþþiioonnâânndd uunn ppaacchheett ddee ttrraattaammeenntt ssttaannddaarrdd ddee 44 ccuuttiiii

BBiioo BBrraann 11000000,, vveeþþii ppllããttii ddooaarr 33 ccuuttiiii..

Beneficii:� Puternic imunomodulator;� Reduce în mod real efectele negative ale

tratamentului chimioterapic ºi radioterapic;� Efect rapid (la câteva zile de la administrare);� Îmbunãtãþeºte cu adevãrat calitatea vieþii

(QOL);� Efect antioxidant ºi antiinflamator;� Uºor de administrat (pudrã solubilã sau ta-

blete);� Natural ºi GMO free (nemodificat genetic)

indicat ºi vegetarienilor; � Fãrã efecte secundare, nontoxic, indicat ºi

pentru copii;� Nu interfereazã negativ cu alte tratamente

medicamentoase sau fitoterapice;� Nu necesitã regim alimentar special;� Susþinut de studii efectuate ºi publicate în

Japonia, SUA ºi Europa;� Calitate demonstratã în timp, utilizat cu suc-

ces de peste 20 ani la nivel mondial.� Înregistrat ºi în România

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitaþi: www.chemomed.ro; www.daiwa-pharm.com;www.jafra.gr.jp; www.dhdeurope.sk; www.biobran.org

26Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

La prezentarea în Clinica Sciencemed, pacientuluii s-a efectuat consultul integrat, care a cuprins un exa-men clinic general, o consultaþie homeopatã indivi-dualizatã, o electrosomatogramã interstiþialã ºi un testde biorezonanþã metoda Paul Schmidt.

Explorarea aparatului digestiv cu ajutorul medi-cinei integrate a arãtat tulburãri de conductivitate lanivelul ficatului, rinichilor, intestinului subþire ºi pan-creasului, sugestive pentru modificãri de funcþie prindeficit de oxigenare ºi blocaje energetice, unele cu va-lori majore pe principalele chakre ºi meridiane, cuscãderea energiei vitale.

La nivelul lobilor frontali ºitemporali, dar ºi la nivelul hipota-lamusului, sistemului limbic ºi

amigdalelor cerebrale, mod-ificãrile de conductivitatesugerau modificãri func-þionale cu valori caracteris-

tice depresiei, insomniei ºitulburãrilor emoþionale. Parametrii mãsuraþi au arãtatniveluri ridicate ale radicalilor liberi cu modificãri deechilibru acidobazic interstiþial, modificãri ale hormo-nilor de stres ºi alterarea funcþiei sistemului neurove-getativ. S-au înregistrat valori modificate ale metabolis-mului bazal ºi scãderea marcatã a nivelului de ATP (re-prezentând rezervele energetice celulare). Blocajeenergetice medii ºi majore au fost depistate prin tes-tarea de biorezonanþã la nivelul stomacului, cavitãþiibucale, vezicii urinare, plãmânilor ºi intestinului gros.De remarcat, ºi blocaj energetic caracteristic pentruHelicobacter pylori. Investigarea electrosomatograficãa sistemului cardiocirculator a evaluat ca predicþie derisc major modificarea ateroscleroticã ºi funcþionalã

coronarianã, pe vasele mari ºi pe cavitãþile cardiace,iar modelarea aparatului respirator prin tehnicile de me-dicinã integratã au surprins modificãri majore în con-ductivitatea traheobronºicã, de tip inflamaþie cronicã.

Prima modificare pe care a observat-o dupã ce areuºit sã renunþe la fumat, a fost o înfãþiºare ºi un as-pect mai tânar, un corp pe care a început sã-l simtãmai sãnãtos ºi mai plin de energie. Chiar din primalunã de terapie, respiraþia a fost mai uºoarã, deºi, înprima sãptãmânã de la renunþare, au crescut tempo-rar accesele de tuse, plãmânii încercând sã se cureþesinguri. Valorile tensiunii arteriale au început sã scadãtreptat, ajungând în ºase luni sã se stabilizeze la valoride 140/75 mm Hg . La fel ºi frecvenþa bãtãilor car-diace, care a scãzut treptat pânã la valoarea de80/minut, fãrã ca pacientul sã mai simtã palpitaþii sauamplificarea ritmului cardiac la efort. În timp episoa-dele de nervozitate ºi iritabilitate au devenit din ce înce mai suportabile ºi mai uºoare ºi totodatã pacientulnu a mai facut niciun episod grav de rãcealã sau deinfecþii respiratorii severe. Remediile homeopate, alã-turi de terapia prin armonizare ºi tabletele impregnatecu frecvenþele proprii, au redus durata acestor episoa-de de la 3-4 sãptãmâni la doar 4-5 zile. De asemenea,a constatat ºi adãugarea a 7 kilograme, în momentulrenunþãrii totale la fumat, dar cu ajutorul programelorintegrate ale Clinicii Sciencemed a trecut pesteaceastã perioadã relativ uºor. Odatã cu terapia Scien-cemed a început practicarea unui program regulat demers pe jos, exerciþii fizice uºoare ºi a reluat grãdinãrit-ul. În plus, cei doi copii ai sãi, fumãtori, au fost cu ade-vãrat stimulaþi de succesul tatãlui lor ºi au fãcut ºi eideja primii paºi pe calea abstinenþei la fumat.

Concluzia cea mai importantã este cã nu conteazãce vârstã ai sau cât de mult ai fumat, pentru cã nueste niciodatã prea târziu sau prea dificil sã renunþi.Organismul tãu va fi primul care se va bucura, te vasusþine ºi te va rãsplãti cu fidelitate. Starea generalãse va îmbunãtãþi simþitor, ceea ce te va determina sãcontinui cu curaj ºi hotãrâre. Da, se poate!

�� Dr. L/cr/mioara-Cerasela Micl/u]Clinica Sciencemed Bucure]ti

Clinica ScienceMed Bucure]tiBucure]ti, B-dul Constantin

Br`ncoveanu Nr.14, Bloc 5B, parter,sector 4

Tel: 0723.175.208 e-mail:

[email protected]

Clinica ScienceMed Buz/u Buz/u, B-dul Unirii, Bloc 9F, Ap. 2,

parterTel: 0735.779.330

e-mail:[email protected]

ªtiinþa în armonie cu natura

Renun[area la fumatpartea a II-a

INVESTIGA{II MEDICALE

27

INVESTIGA{II MEDICALE

www.saptamanamedicala.ro

Medicina nuclearã pedia-tricã se referã la exami-nãrile, în principal scin-

tigrafice, la nou-nãscuþi, copiimici, preºcolari, ºcolari ºi ado-lescenþi. Copiii sunt expuºi la odozã minimã de iradiere, frec-vent mult mai micã comparativcu cea obþinutã din examinãrileradiologice, cantitatea de radio-farmaceutic folositã fiind calcu-latã pe kg corp ºi în doza mi-

nimã necesarã pentru realizarea investigaþiei. Exa-minãrile scintigrafice se folosesc pe plan mondial depeste 40 de ani, fãrã a fi raportate reacþii adverse petermen lung, extrem de rar apãrând mici reacþiialergice nesemnificative. Principalele tipuri de exa-minãri utilizate la copii sunt:

� scintigrafia osoasã cu evaluarea tumorilorosoase primitive (cu stadializarea acestora) ºi

secundare, suspiciunea de necrozã asepticã, osteo-mielite, artrite, fracturi de stres;

� Scintigrafie renalã – prin care se realizeazãevaluarea funcþiei renale a fiecãrui rinchi în parte, cudate importante în uropatia obstructivã, pielonefrite,necrozã tubularã acutã, reflux vezico-ureteral, trans-plant renal;

� Scintigrafia diverticulului Meckel;� Scintigrafia hepato-splenicã, cu punerea în

evidenþã a splinelor accesorii, cazurilor de asplenie,infarcte splenice;

� Scintigrafia cãilor biliare cu diagnostic dife-renþial între atrezia biliarã ºi hepatita neonatalã,întreatrezia biliarã extra- ºi intrahepaticã;

� Scintigrafia tiroidianã - cu evaluarea formaþiu-nilor nodulare (noduli „calzi” sau „reci”), a tiroidelorectopice, diagnosticul hipo/hipertiroidiilor;

� Scintigrafia pulmonarã - cu evaluarea regiona-lã a perfuziei pulmonare, ageneziei de arterã pulmo-narã, trombembolism pulmonar, ºunturi cardiacedreapta-stânga, hipertensiune pulmonarã etc.;

� Cardiologie nuclearã - evaluarea cardiomio-patiilor, transplant, hipertrofiilor ventriculare drepte.

În timpul investigaþiilor scintigrafice (care potdura 5-20 minute), este bine ca pãrinþii sã stea cucopiii lor pentru a-i calma ºi a reduce astfel even-tualele artefacte de miºcare ce pot apãrea. Pentrucopii mai mici de 3 ani se recomandã sedarea uºoa-rã a acestora.

Medicina nuclear/ \n pediatrie

Dr. Adriana RimbuMedic primar Medicin/Nuclear/Medic specialistRadiodiagnosticDoctor \n ]tiin[e medicaleVicepre]edint/ a Societ/[iiRom`ne de Medicin/ Nuclear/0724.201.203; 0763.337.493

�� Medicina nuclear/ este o specialitate imagistic/ ce ofer/, cu ajutorul radiofarmaceuticelor, informa[ii despre func[ionalitatea

unor organe ]i sisteme ale organis-mului. Imaginile se ob[in prin

detec[ia energiei emise \n afara cor-pului de molecula radioactiv/, partea radiofarmaceuticului administrat,

iar informa[iile ob[inute nu pot fifurnizate de alte tehnici imagistice

(neiradiante - ecografie, IRM sau radiante-radiologie, CT). ��

28

TERAPII NATURALE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

emeile moderne ºi informate ºtiu cã un copiltrebuie conceput cu dragoste ºi inteligenþã.

Bazele unei noi vieþi sãnãtoase se punîncã din perioada prenatalã, când viitoarea

mamã trebuie sã se îngrijeascã atât de sãnãtatea ei,cât ºi, implicit, de a copilului.

Mãmicile pot sã creeze condiþiile cele mai potrivitepentru a avea copii inteligenþi ºi sãnãtoºi, care sã sedezvolte armonios - îi mângâie, le aratã dragoste con-tinuu, ascultã muzicã cu ei, râd ºi se bucurã pentru ei,fac plimbãri în aer curat, menþin relaþii simple ºi sin-cere cu rudele ºi prietenii, asigurându-le un mediu cu-rat ºi binecuvântat.

Ele pot alege din imensitatea de informaþii pe celecare le ghideazã pe cãi fãrã riscuri, care pun în practicãmetode naturale, tradiþionale, îndelung verificate.

Astfel, pot afla cã, în ultimul trimestru de sarcinã,se definitiveazã formarea creierului copilului, a retineiºi a sistemului nervos, în componenþa cãruia intrã aci-zii graºi Omega-3 (ulei de peºte e sursa naturalã ceamai potrivitã) în proporþie de peste 60%. Se poate afir-ma, fãrã reþinere, cã Omega-3 constituie cãrãmizile detemelie ale formãrii creierului.

Procesul de formare al creierului se bazeazã pe re-zervele de Omega-3 ale mãmicii. Dacã aceste rezervesunt sãrace, atunci apar carenþe în dezvoltarea copilu-lui, iar epuizarea completã a acestor rezerve poateduce la depresia postpartum a mãmicii. În aceste con-diþii, devine evidentã necesitatea creºterii aportului deOmega-3, prin suplimente alimentare de calitate supe-rioarã, þinând cont de faptul cã, prin fierbere, peºtelepierde o mare parte din Omega-3. Lipsa unei cantitãþisuficiente de Omega-3 (componenta DHA), în timpuldezvoltãrii sistemului nervos central, poate determinaefecte negative pe termen lung asupra funcþiei vizualeºi a celei cognitive a copilului (disfuncþionalitãþi vizualeºi o dezvoltare mentalã ºi psihomotorie întârziatã), deaceea e important ca mãmicile sã aibã ºi un aportsuplimentar de Omega-3, pre- ºi postnatal.

Adesea, copiii nãscuþi prematur ºi cei cu o dezvol-tare intrauterinã încetinitã au la naºtere o cantitate re-dusã de astfel de acizi graºi Omega-3.

Laptele de mamã ºi peºtii graºi conþin mari can-titãþi de Omega-3, DHA, dar uleiul din ficat de cod estedeosebit de bogat în acest acid gras polinesaturat.

În multe þãri, copiilor mici li se administra la ºcoalã,zilnic UUlleeii ddiinn ffiiccaatt ddee ccoodd, care cumuleazã efectelebenefice ale vviittaammiinneelloorr DD ººii AA ººii aallee aacciizziilloorr ggrraaººii

OOmmeeggaa--33, previn rahitismul (vitamina D) ºi aduc în plusºi o bunã dezvoltare mentalã, rezistenþã fizicã ºi psihi-cã, imunitate ºi vitalitate (Omega-3).

Studii ºtiinþifice experimentale au arãtat cã aceicopii care au primit un aport suplimentar de Omega-3,DHA, au trecut cu brio testele de inteligenþã, mult maibine decât cei care au avut un deficit în dieta lor. ªco-larii care au luat ulei de peºte ºi-au îmbunãtãþit capaci-tatea de concentrare ºi performanþele ºcolare. Experi-mentele cu suplimentarea dietei cu ulei de peºte bogatîn Omega-3 timp de 6 luni, pe grupuri mari de adoles-cenþi cu probleme de comportament, la Eaton HallSpecial School, în Norwich, Anglia au surprins prin scã-derea numãrului de incidente violente, de la 112 la 36,iar evenimente grave nu s-au mai înregistrat.

Suplimentele alimentare cu ulei de peºte, adminis-trate zilnic, impulsioneazã dezvoltarea creierului lacopii în 6 luni cât s-ar dezvolta în trei ani - este ºi con-cluzia unui documentar BBC “Child of our time”, reali-zat de o echipã de cercetãtori din Marea Britanie.

Cercetãtorii de la Imperial College London, care aurealizat acest studiu, au fost uimiþi de modificãrile pro-duse pe creier în urma acestui tratament, care a favori-zat dezvoltarea exponenþialã a capacitãþilor de învã-þare ºi de concentrare.

Aceleaºi efecte binefãcãtoare asupra creieruluis-au observat ºi la vârste adulte. Diferenþele sunt de-monstrate ºi cu ajutorul tomografiei computerizate.

Aºadar, copiii noºtri sunt mai inteligenþi pentru cãau mãmici informate, care ºtiu sã beneficieze de meto-dele tradiþionale, îndelung verificate, cum ar fi terapiacu uleiul de peºte islandez - pur, generos, gustos, uºorde administrat ºi de asimilat.

F

Copiii no]tri sunt mai inteligen[i- terapia tradi[ional/ cu Ulei de pe]te -

SSaaggaa SSããnnããttaattee SSRRLL,, BBuuccuurreeººttiiTel: 0722 810 692; 021 330 3117www.sagasanatate.ro www.lysi.eu

29

TERAPII COMPLEMENTARE

www.saptamanamedicala.ro

Este recunoscut cazul sportivilor de perfor-manþã (sãrituri, halterofili, rugbiºti etc.) în caremicrotraumele suferite contribuie la deterio-

rarea acceleratã a cartilajului articular sau în cazulmuncitorilor cu activitãti nocive pentru cartilajul arti-cular (industria chimica, vibraþii, etc.).

Aceºti factori se suprapun peste terenul vulne-rabil (boli endocrine, metabolice, ischemii zonale,boli infecþioase).

Boala cronicã debuteazã cu erodarea cartila-jului articular ºi continuã cu hipertrofie ºi excres-cenþe ale osului.

Clinic, se remarcã dureri la mobilizarea articula-þiilor, cu limitarea miºcãrilor. Se pot percepe crac-mente la mobilizare.

Fãrã tratament, reumatismul cronic degenerativpoate evolua spre artrozã, cu deformãri invalidantearticulare, ceea ce impune montarea unei proteze(genunchi, ºold).

Identificarea afecþiunilor articulare în faze pre-coce poate conduce la eliminarea factorilor favo-rizanþi ºi la corectarea tulburãrilor endocrine, meta-bolice, infecþioase etc.

Metoda Elidor propune tratamentul natural prinpatru pivoþi:

Primul pivot - tratamentul detoxifiantSe recomandã administrarea de DEPUREX

(ELIDOR), câte 6 cpr./zi (2+2+2) ºi PUROFORT(2+2+2) pentru eliminarea elementelor care menþin

un sindrom inflamator nespecific asociat cu imu-nitate scãzutã.

Pivotul doi - tratamentul remineralizantSe recomandã administrarea de MINERALVEG

(ELIDOR) 4 cpr./zi (2+2) ºi de APIOSTEOMARIN(ELIDOR), care contribuie la recapitalizarea minera-lelor de care organismul are atâta nevoie.

Pivotul trei – tratamentul antiinflamator (antialgic) naturalARTROSALZ GEL este un nou produs ELIDOR

original, cu activitate dualã, mineralã ºi fito-organi-cã, cu impact concomitent sinergic asupra þesuturi-lor inflamate. Prin convergenþa mineralã ºi fito-orga-nicã, sindromul inflamator se diminueazã progresiv,reactivând vitalitatea þesuturilor pe care acþioneazã.

Pivotul patru – tratamentul antioxidantURSOMAX (ELIDOR) are calitãti de excepþie ca

reglator ambivalent pentru tiroidã, endocrin ºi meta-bolic. Se recomandã administrarea a 4 cpr./zi (2+2)dimineaþa ºi la prânz.

Aceastã metodã este adaptabilã ºi pentru afec-þiuni complexe, associate bolii reumatice (boli car-diace, hepatice ºi renale).

Pentru informa[ii suplimentarepute[i contacta

Farmacist Mioara Duglea, Farmacia Afina: 0744 622 587

www.elidor.ro Telefon: 021.335.95.63

Reumatismul cronic degenerativ

Dr. Sorin GodeanuLaboratoareleElidor

�� Reumatismul cronic degenerativ\ncepe sa se contureze uneori maidevreme (la 25-35 de ani), alteori

mai t`rziu (pe la 50-60 de ani) av`ndmecanisme de producere diferite,

dar substratul fiind acelasi. ��

30

TERAPII COMPLEMENTARE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 120 � 24 noiembrie - 7 decembrie 2010

ndiferent de anotimp, picioarele sunt ºi vor fisolicitate… De aceea, nu este exclus ca searasã ai sentimentul cã toatã greutatea lumiipare sã se coboare în picioarele tale, care te

dor, sunt încordate, umflate…Nu este nimic mai rãu decât durerea de pi-

cioare, dar este garantatã dacã nu avem grijã deele. Picioarele noastre sunt elementele crucialeatunci când vrem sã avem grijã de corpul nostrudoar prin mers; mersul ne tonificã inima ºi plãmâniiºi ne umple de energie; micºoreazã nivelul coleste-rolului, arde caloriile ºi astfel ne ajutã sã slãbim.

O mulþime de probleme pot produce dureri degambe, cum ar fi lombalgiile, spasmele musculare,infecþii sau leziuni ale nervilor. Dacã umblând simþiþio durere în gambã care dispare rapid când vã odih-niþi, atunci probabil suferiþi de o afecþiune cunos-cutã drept claudicaþie intermitentã, care poate ficauzatã de boli precum diabetul zaharat, hiperten-siunea arterialã sau nivelul crescut de colesterol; lafel ºi fumatul.

Picioarele umflate sunt cauza unei circulaþii pe-riferice foarte proaste, moºtenire geneticã sau acti-vitate zilnicã ce impune petrecerea unui timp înde-lungat în picioare sau pe scaun, fapt ce determinãca venele sã-ºi piardã elasticitatea. Astfel, sângelestagneazã mai mult la nivelul gambelor, picioarelese umflã ºi se instaleazã senzaþia de picioare grele(prima manifestare în cazul bolii varicoase, înaintede apariþia varicelor).

Dacã înþelepciunea popularã a constatat demult timp cã „unde nu-i cap, vai de picioare”’, medi-cina modernã avertizeazã cã ºi suferinþele nese-sizate ºi neglijate ale picioarelor pot duce la mari„dureri de cap’’.

De aceea, DDrr.. IIoonnuuþþ MMoorraarruu vã recomandã sãapelaþi la produsele speciale pe care le-a creat, des-tinate îngrijirii picioarelor. Picioarele meritã sã fierãsfãþate ºi sã se simtã odihnite.

� HHAAPPPPYY FFEEEETT SSPPRRAAYY - Sursa de substanþe na-turale cu efect: antioxidant, antiinflamator, antiede-matos ºi vasoprotector (îmbunãtãþeºte circulaþia

membrelor inferioare; creºterezistenþa ºi scade permeabi-litatea capilarelor; tonificã ve-nele). Înlãturã senzaþia de pi-cioare umflate, obosite ºi du-reroase rezultatã în urma sta-tului în picioare prelungit. Esteutil pentru gravide, persoanesupraponderale, persoane cu varice. Se aplicã prinspray ºi masare lejerã, la nivelul gambelor.

� PPRROOCCTTOO VVEENNOOTTOONN® ccaappssuullee ººii ggeell – are ac-þiune antiedematoasã, antiinflamatorie, tonicã, as-tringentã, capilaroprotectoare. Este util în cazul boliicronice varicoase (membre inferioare ºi hemoroi-dale).

� PPRROOCCTTOO VVEENNOORRUUTTIINN® ccaappssuullee ººii ggeell – esteutil în inflamaþiile venoase acute (tromboflebitã) alemembrelor inferioare. Totalul saponinic din compo-ziþia pulberii de castane (escine) exercitã acþiune an-tiedematoasã ºi antiinflamatoare, în timp ce deriva-þii flavonoidici au acþiune vasoconstrictoare venoasãºi capilaroprotectoare.

DDrr.. IIoonnuuþþ MMoorraarruu vã PPRROOpune asocierea produ-selor prezentate cu:

� tromboflebitã hemoroidatã ºi de membre infe-rioare: Arthralgin® / Boswellia

� insuficienþa venoasã cronicã: Ginkgoton forte®

� arteriopatii periferice obliterante, SindromRaynaud: Ginkgobil®

Produsele prezentate mai sus sunt disponibileîn farmacii ºi plafare.

I

Pentru mai multe detaliisau comenzi contacta[i-ne

la numerele 021.351.47.77,0724.330.875 sau accesa[i

site-urile noastre:www.medicalab.ro ]i

www.pronaturashop.ro

„}i avea un picior foarte u]or...“

…ce complicat \ns/ de pus \n practic/! E sf`r]itul zilei, c`ndpo[i cobor\ de pe tocuri sau ie]i din pantofii sport: picioarele

tale \ncearc/ s/ respire, dar le sim[i "grele".

MEDICAL MARKETCD bazã de date!

BBaazzaa ddee ddaattee mmeeddiiccaallãã ccoonnþþiinnee::�� spitale (date contact, lista medici, dotãri, servicii medicale prestate)

�� centre ºi cabinete medicale private

�� medici de familie

�� stomatologii

�� farmacii

�� furnizori de aparatur㠺i consumabile medicale

�� selecþiile se pot face dupã tipul unitãþii medicale, specialitate medicalã,judeþ, denumire serviciu medical prestat, denumire aparat/instrument me-dical, nume sau/ºi prenume medic, cuvânt cheie aflat în denumireaunitãþilor medicale sau în textul prezentãrilor acestora

�� selecþiile pot fi salvate în formate compatibile Word sau Excel.

CCoommeennzzii llaa 002211//332211..6611..2233,,

rreeddaaccttiiee@@ffiinnwwaattcchh..rroo

C DC D

bazã de dat

bazã de date e