snlo, strivitã între pd-l, psd ºi usmo scandal · cãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi...
TRANSCRIPT
CMYK
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 241 (312) • 1 - 7 iunie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Surupãceanu ºi-aînfipt douã utilajeîn PrimãriaTg-Cãrbuneºti
TTTTTrimis recent în judecatã pentru comiterea infracþiunilor derimis recent în judecatã pentru comiterea infracþiunilor derimis recent în judecatã pentru comiterea infracþiunilor derimis recent în judecatã pentru comiterea infracþiunilor derimis recent în judecatã pentru comiterea infracþiunilor despãlare de bani ºi complicitate la abuz în serviciu contraspãlare de bani ºi complicitate la abuz în serviciu contraspãlare de bani ºi complicitate la abuz în serviciu contraspãlare de bani ºi complicitate la abuz în serviciu contraspãlare de bani ºi complicitate la abuz în serviciu contra
intereselor publice în cazul megaescrocheriei de la Complexulintereselor publice în cazul megaescrocheriei de la Complexulintereselor publice în cazul megaescrocheriei de la Complexulintereselor publice în cazul megaescrocheriei de la Complexulintereselor publice în cazul megaescrocheriei de la ComplexulEnergetic TEnergetic TEnergetic TEnergetic TEnergetic Turceni, tot mai multe afaceri penale ale deputatuluiurceni, tot mai multe afaceri penale ale deputatuluiurceni, tot mai multe afaceri penale ale deputatuluiurceni, tot mai multe afaceri penale ale deputatuluiurceni, tot mai multe afaceri penale ale deputatuluisocial-democrat Mugurel Surupãceanu încep sã iese la ivealã.social-democrat Mugurel Surupãceanu încep sã iese la ivealã.social-democrat Mugurel Surupãceanu încep sã iese la ivealã.social-democrat Mugurel Surupãceanu încep sã iese la ivealã.social-democrat Mugurel Surupãceanu încep sã iese la ivealã.
Cea mai recentã dintre acestea s-a consumat la Primãria Tg-Cea mai recentã dintre acestea s-a consumat la Primãria Tg-Cea mai recentã dintre acestea s-a consumat la Primãria Tg-Cea mai recentã dintre acestea s-a consumat la Primãria Tg-Cea mai recentã dintre acestea s-a consumat la Primãria Tg-Cãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi cea de la CE TCãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi cea de la CE TCãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi cea de la CE TCãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi cea de la CE TCãrbuneºti, exact pe acelaºi calapod ca ºi cea de la CE Turceni,urceni,urceni,urceni,urceni,tot cu utilaje luate de la fier vechi, numai cã, în acest caz, sumatot cu utilaje luate de la fier vechi, numai cã, în acest caz, sumatot cu utilaje luate de la fier vechi, numai cã, în acest caz, sumatot cu utilaje luate de la fier vechi, numai cã, în acest caz, sumatot cu utilaje luate de la fier vechi, numai cã, în acest caz, suma
este mult mai micã, „doar” 1,8 miliarde de lei vechi.este mult mai micã, „doar” 1,8 miliarde de lei vechi.este mult mai micã, „doar” 1,8 miliarde de lei vechi.este mult mai micã, „doar” 1,8 miliarde de lei vechi.este mult mai micã, „doar” 1,8 miliarde de lei vechi.
SNLO, strivitã întrePD-L, PSD ºi USMO
p a g
3
Scandal de Gorj1 iunie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
SC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer,,,,,de preferinþã inginer constructor sau de instalaþii,de preferinþã inginer constructor sau de instalaþii,de preferinþã inginer constructor sau de instalaþii,de preferinþã inginer constructor sau de instalaþii,de preferinþã inginer constructor sau de instalaþii,
care sã fi lucrat la proiecte pentru obþinerea decare sã fi lucrat la proiecte pentru obþinerea decare sã fi lucrat la proiecte pentru obþinerea decare sã fi lucrat la proiecte pentru obþinerea decare sã fi lucrat la proiecte pentru obþinerea defonduri nerambursabile sau în derularea acestora.fonduri nerambursabile sau în derularea acestora.fonduri nerambursabile sau în derularea acestora.fonduri nerambursabile sau în derularea acestora.fonduri nerambursabile sau în derularea acestora.
Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriVârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriVârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriVârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriVârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori aiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori aiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori aiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori aiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai
unei limbi de circulaþie internaþionalã.unei limbi de circulaþie internaþionalã.unei limbi de circulaþie internaþionalã.unei limbi de circulaþie internaþionalã.unei limbi de circulaþie internaþionalã.
SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãinstalatori cu experienþã, inclusiv pensionari, seinstalatori cu experienþã, inclusiv pensionari, seinstalatori cu experienþã, inclusiv pensionari, seinstalatori cu experienþã, inclusiv pensionari, seinstalatori cu experienþã, inclusiv pensionari, se
oferã contract de muncã permanent.oferã contract de muncã permanent.oferã contract de muncã permanent.oferã contract de muncã permanent.oferã contract de muncã permanent.
SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþiiSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþiiSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþiiSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþiiSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii(camere), la preþuri convenabile, pentru sedii firme(camere), la preþuri convenabile, pentru sedii firme(camere), la preþuri convenabile, pentru sedii firme(camere), la preþuri convenabile, pentru sedii firme(camere), la preþuri convenabile, pentru sedii firme
ºi alte activitãþi similare.ºi alte activitãþi similare.ºi alte activitãþi similare.ºi alte activitãþi similare.ºi alte activitãþi similare.
Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu,Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu,Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu,Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu,Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu,Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la
telefoanele: 0253/214010, 0253/214814,telefoanele: 0253/214010, 0253/214814,telefoanele: 0253/214010, 0253/214814,telefoanele: 0253/214010, 0253/214814,telefoanele: 0253/214010, 0253/214814,0253/214822, 0762/6079820253/214822, 0762/6079820253/214822, 0762/6079820253/214822, 0762/6079820253/214822, 0762/607982
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Cel mai penal personaj pe care l-a trimis vreodatã Gorjul înParlamentul României se plânge, în fiþuicile pe care lesubvenþioneazã, cã unul dintre dosarele în care este acuzat despãlare de bani ºi alte infracþiuni conexe celor de corupþie este„la comandã politicã”. Cel incriminat cã i-ar purta sâmbetelepuºcãriabilului este chiar preºedintele Bãsescu (!). Tâmpenie maimare ca asta n-am auzit debitând pe cineva pânã acum! De ce?Pentru cã infracþiunile au fost comise de Surupãceanu prin 2007când nu reprezenta nimic nici mãcar pentru telenovelistele de lael de pe scara blocului, cu atât mai puþin pentru Bãsescu. Cicãpreºedintele ar fi fost deranjat de unele afirmaþii ale cãþeluºuluilui Ponta fãcute la TV ºi ar fi comandat DNA-ului dosarul cubuldotancul. OK. Reducând la absurd cã aºa s-ar fi întâmplat,totuºi infracþiunile sunt extrem de clare, iar prejudiciul 8,4miliarde de lei vechi e la vedere aºa cã drumul spre puºcãrie edin ce în ce mai scurt.
ªi cum s-a trezit din prostiile slobozite despre dosarul sãu„politic”, fostul „deputat de ales”, devenit acum „deputat dearest” s-a ºi vârât pe prima paginã a latrinelor de sub comandãcu unele acuze la adresa portocaliilor ºi a lui Condescu, cum cãaceºtia au distrus mineritul gorjean. La o retrospectivã aevenimentelor ºi ºmenurilor ultimilor 13 ani de când prestez înmedia, cele mai mari tunuri în banii publici le-a dat Surupãceanu.ªi dacã e vorba despre cine a distrus mineritul ºi energia, firmelesale au halit de la CE Turceni, într-un an de zile, peste 25 demiliarde de lei vechi.
Promit cã zilele urmãtoare voi depune la DNA Tg-Jiu toatedocumentele pe care le deþin despre afacerile firmelor controlatede Surupãceanu, SC Tutto Mobili ºi SC Uniflex cu CE Turceni,precum ºi articolele apãrute despre acestea în „Scandal de Gorj”ºi le voi cere procurorilor anticorupþie sã demareze o anchetã.
P.S. – Am observat cã pentru unii patroni de gazete, care s-ausimþit cu caca la nas, a se citi bani de la Surupãceanu, nu maiexistã nici mãcar bunul simþ de a saluta cunoscuþii. Aºa seîntâmplã celor care stau caprã pentru bani, devin boi.
Deputatul de arest,victima lui Bãsescu
Închiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþicomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi alteleîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, str.....
9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr. 25. T. 25. T. 25. T. 25. T. 25. Telefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472
S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.
Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:• CURATENIE GENERALA;• CURATENIE DE INTRETINERE, DUPA• CONSTRUCTORI SAU ORICE TIP DE EVENIMENT;• OPERATII DE GRADINARIT;• SPALARE, CURATARE MOCHETE, COVOARE….Pentru serviciile realizate pe baza de contract de lunga
durata se asigura discount.
PROSPETIME – CALITATE – EFICIENTAContact: 0766274397; 0745066952
Scandal de Gorj1 iunie 3
Surupãceanu ºi-a înfipt douãutilaje în Primãria Tg-Cãrbuneºti
TTTTTrimis recent în judecatã pentrurimis recent în judecatã pentrurimis recent în judecatã pentrurimis recent în judecatã pentrurimis recent în judecatã pentrucomiterea infracþiunilor de spãlarecomiterea infracþiunilor de spãlarecomiterea infracþiunilor de spãlarecomiterea infracþiunilor de spãlarecomiterea infracþiunilor de spãlare
de bani ºi complicitate la abuz înde bani ºi complicitate la abuz înde bani ºi complicitate la abuz înde bani ºi complicitate la abuz înde bani ºi complicitate la abuz înserviciu contra intereselor publiceserviciu contra intereselor publiceserviciu contra intereselor publiceserviciu contra intereselor publiceserviciu contra intereselor publice
în cazul megaescrocheriei de laîn cazul megaescrocheriei de laîn cazul megaescrocheriei de laîn cazul megaescrocheriei de laîn cazul megaescrocheriei de laComplexul Energetic TComplexul Energetic TComplexul Energetic TComplexul Energetic TComplexul Energetic Turceni, toturceni, toturceni, toturceni, toturceni, tot
mai multe afaceri penale alemai multe afaceri penale alemai multe afaceri penale alemai multe afaceri penale alemai multe afaceri penale aledeputatului social-democratdeputatului social-democratdeputatului social-democratdeputatului social-democratdeputatului social-democrat
Mugurel Surupãceanu încep sãMugurel Surupãceanu încep sãMugurel Surupãceanu încep sãMugurel Surupãceanu încep sãMugurel Surupãceanu încep sãiese la ivealã. Cea mai recentãiese la ivealã. Cea mai recentãiese la ivealã. Cea mai recentãiese la ivealã. Cea mai recentãiese la ivealã. Cea mai recentãdintre acestea s-a consumat ladintre acestea s-a consumat ladintre acestea s-a consumat ladintre acestea s-a consumat ladintre acestea s-a consumat la
Primãria Tg-Cãrbuneºti, exact pePrimãria Tg-Cãrbuneºti, exact pePrimãria Tg-Cãrbuneºti, exact pePrimãria Tg-Cãrbuneºti, exact pePrimãria Tg-Cãrbuneºti, exact peacelaºi calapod ca ºi cea de la CEacelaºi calapod ca ºi cea de la CEacelaºi calapod ca ºi cea de la CEacelaºi calapod ca ºi cea de la CEacelaºi calapod ca ºi cea de la CE
TTTTTurceni, tot cu utilaje luate de laurceni, tot cu utilaje luate de laurceni, tot cu utilaje luate de laurceni, tot cu utilaje luate de laurceni, tot cu utilaje luate de lafier vechi, numai cã, în acest caz,fier vechi, numai cã, în acest caz,fier vechi, numai cã, în acest caz,fier vechi, numai cã, în acest caz,fier vechi, numai cã, în acest caz,suma este mult mai micã, „doar”suma este mult mai micã, „doar”suma este mult mai micã, „doar”suma este mult mai micã, „doar”suma este mult mai micã, „doar”
1,8 miliarde de lei vechi. Complici1,8 miliarde de lei vechi. Complici1,8 miliarde de lei vechi. Complici1,8 miliarde de lei vechi. Complici1,8 miliarde de lei vechi. Complicila afacerea cu iz penal a luila afacerea cu iz penal a luila afacerea cu iz penal a luila afacerea cu iz penal a luila afacerea cu iz penal a lui
Surupãceanu sunt primarul ºiSurupãceanu sunt primarul ºiSurupãceanu sunt primarul ºiSurupãceanu sunt primarul ºiSurupãceanu sunt primarul ºiviceprimarul de la Cãrbuneºti.viceprimarul de la Cãrbuneºti.viceprimarul de la Cãrbuneºti.viceprimarul de la Cãrbuneºti.viceprimarul de la Cãrbuneºti.
Prin intermediul rudelor ºi cu complicitatea primarului ºi vicelui,Prin intermediul rudelor ºi cu complicitatea primarului ºi vicelui,Prin intermediul rudelor ºi cu complicitatea primarului ºi vicelui,Prin intermediul rudelor ºi cu complicitatea primarului ºi vicelui,Prin intermediul rudelor ºi cu complicitatea primarului ºi vicelui,
Reþeta funcþioneazãReþeta funcþioneazãReþeta funcþioneazãReþeta funcþioneazãReþeta funcþioneazãcu succescu succescu succescu succescu succes
Primăria Tg-Cărbuneşti a
publicat în data de 16 decem-
brie, anul trecut, un anunţ
prin care îşi manifesta
intenţia de a achiziţiona un
autogreder şi un cilindru
compactor - second hand,
termenul limită de depunere
a ofertelor fiind 24 decem-
brie (!), adică în ajunul
Crăciunului, criteriul de
departajare fiind preţul cel
mai scăzut. În data de 5
ianuarie a acestui an,
Primăria Tg-Cărbuneşti a
atribuit acel contract socie-
tăţii MELROBY IMPORT
EXPORT SRL la preţul de 182
de mii de lei, cu 1328 de lei
mai mult decât chiar valoa-
rea maximală pe care primă-
ria era dispusă s-o ofere
pentru cele două utilaje.
Cum se face că, comisia de
licitaţie, prezidată de către
viceprimarul Ion Fugaru, a
acceptat un preţ mai mare
decât cel stabilit pentru
această achiziţie e uşor de
dedus având în vedere că
firma aparţine unei rude a
deputatului Surupăceanu,
Adriana Melencu.
Moriºca firmelorMoriºca firmelorMoriºca firmelorMoriºca firmelorMoriºca firmelorPrincipiul şmenului de la
Primăria Tg-Cărbuneşti este
acelaşi ca în toate afacerile
penale ale lui Surupăceanu:
mormanele de fiare vechi
trebuie să treacă prin mai
multe firme până a fi
vândute pentru a le fi mai
greu anchetatorilor, în
eventualitatea unei plângeri
penale, să găsească preţul
real al acestora. Unele surse
declară că cele două utilaje
au fost achiziţionate iniţial,
de la fier vechi, de către o
firmă din Novaci, cu
aproximativ 300 de milioane
de lei vechi, ca mai apoi să
ajungă în proprietatea
MELROBY IMPORT EXPORT
şi ulterior la Primăria
Cărbuneşti pentru 1,8
miliarde de lei vechi.
Fugaru prieten cuFugaru prieten cuFugaru prieten cuFugaru prieten cuFugaru prieten cuSurupãceanuSurupãceanuSurupãceanuSurupãceanuSurupãceanu
Despre această afacere se
vorbeşte de la începutul
acestui an în Primăria
Cărbuneşti. Aceleaşi surse
afirmă că Surupăceanu a fost
întrebat despre legăturile
sale cu MELROBY şi Adriana
Melencu, chiar în biroul
primarului Mihai Viorel
Mazilu însă a evitat un
răspuns clar. Cert este că
viceprimarul Fugaru este tot
mai des văzut în preajma lui
Surupăceanu, acesta fiind,
probabil, şi motivul din care
nu răspunde la telefon când
este sunat de presă pentru a
da lămuriri în acest caz. Vom
reveni cu mai multe
amănunte în numărul viitor.
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Scandal de Gorj1 iunie4
SNLO, strivitã între
VVVVVorbe mari,orbe mari,orbe mari,orbe mari,orbe mari,intenþii iocintenþii iocintenþii iocintenþii iocintenþii ioc
În urma vizitei sale în
judeţul Gorj, preşedintele
PSD, Mircea Geoană, a
declarat cu referire la
industria minieră din judeţul
nostru că „PSD nu a solicitat
conducerea SNLO de dragul
conducerii. Am solicitat
pârghiile necesare pentru ca
activitatea şi deciziile la
SNLO să fie pe deplin
transparente. Degeaba ar
primi PSD postul de director
al societăţii, dacă în consiliul
de administraţie decizia ar
aparţine în continuare de
PD-L.” Ca să îşi întărească şi
mai mult spusele, Geoană a
precizat că „repet, PSD nu
doreşte posturi, ci pârghii
reale de decizie, iar mesajul
nostru a fost foarte clar: ori
ne implicăm cu forţă
decizională pentru a rezolva
marile probleme de la SNLO,
ori nu ne implicăm deloc. Nu
voi fi de acord să primim un
rol decorativ, iar deciziile să
fie luate în continuare în
spatele uşilor închise de cei
care s-au aflat şi până acum
la butoanele SNLO. Dacă ne
asumăm răspunderea, atunci
ne-o asumăm până la capăt.”
Încercând să îşi încheie
apoteotic discursul, Geoană
a declarat că „şi pentru noi
şi pentru oameni trebuie să
fie clar cine conduce, cine ia
decizii şi cine trebuie tras la
răspundere sau cine trebuie
lăudat, în funcţie de
rezultatele societăţii.”
Acestea fiind spuse,
Geoană şi-a continuat tirul
acuzaţiilor:„Este o perioadă
dificilă, însă trebuie să fim
realişti şi să recunoaştem că
situaţia de la SNLO nu este
cauzată doar de criză, ci şi
de managementul deficitar
din ultimii ani. Primul pas
este să producem o
schimbare la nivelul
managementului. Cu o
conducere competentă şi pe
fondul îmbunătăţirii
climatului economic, SNLO
se poate redresa destul de
rapid.”
„T„T„T„T„Trompetistul” PSDrompetistul” PSDrompetistul” PSDrompetistul” PSDrompetistul” PSDLa nivel local, PSD-istul
Mugurel Surupăceanu s-a
arătat „cel mai tare în gură”
în materie de declaraţii la
adresa conducerii SNLO:
„PD-L a reuşit ca, în numai
câteva luni, prin promovarea
incompetenţei portocalii la
toate nivelurile de
conducere în SNLO să
Stadiul în care se aflã în momentul deStadiul în care se aflã în momentul deStadiul în care se aflã în momentul deStadiul în care se aflã în momentul deStadiul în care se aflã în momentul defaþã Societatea Naþionalã a Lignituluifaþã Societatea Naþionalã a Lignituluifaþã Societatea Naþionalã a Lignituluifaþã Societatea Naþionalã a Lignituluifaþã Societatea Naþionalã a Lignitului
Oltenia este unul extrem de dificilOltenia este unul extrem de dificilOltenia este unul extrem de dificilOltenia este unul extrem de dificilOltenia este unul extrem de dificildatoritã orgoliilor prea mari din PD-L,datoritã orgoliilor prea mari din PD-L,datoritã orgoliilor prea mari din PD-L,datoritã orgoliilor prea mari din PD-L,datoritã orgoliilor prea mari din PD-L,
PSD ºi USMO care, în loc sã îºi dea mânãPSD ºi USMO care, în loc sã îºi dea mânãPSD ºi USMO care, în loc sã îºi dea mânãPSD ºi USMO care, în loc sã îºi dea mânãPSD ºi USMO care, în loc sã îºi dea mânãºi sã ajungã împreunã la o înþelegereºi sã ajungã împreunã la o înþelegereºi sã ajungã împreunã la o înþelegereºi sã ajungã împreunã la o înþelegereºi sã ajungã împreunã la o înþelegere
privind deblocarea companiei careprivind deblocarea companiei careprivind deblocarea companiei careprivind deblocarea companiei careprivind deblocarea companiei careînseamnã peste 10.000 de suflete, ei seînseamnã peste 10.000 de suflete, ei seînseamnã peste 10.000 de suflete, ei seînseamnã peste 10.000 de suflete, ei seînseamnã peste 10.000 de suflete, ei se
ciorovãiesc ca în codru, fiecare dorind ociorovãiesc ca în codru, fiecare dorind ociorovãiesc ca în codru, fiecare dorind ociorovãiesc ca în codru, fiecare dorind ociorovãiesc ca în codru, fiecare dorind oporþie cât mai mare din tortul minierporþie cât mai mare din tortul minierporþie cât mai mare din tortul minierporþie cât mai mare din tortul minierporþie cât mai mare din tortul minier.....
Mihai VMihai VMihai VMihai VMihai [email protected]
Scandal de Gorj1 iunie 5
PD-L, PSD ºi USMOdistrugă o industrie de
tradiţie pe care se bazează o
parte a economiei naţionale.
În fişa postului acestei
conduceri a SNLO a fost
scrisă cu cerneală portocalie
atribuţia de a pune pe
butuci industria minieră din
România şi economia
judeţului Gorj.”, după care
Surupăceanu l-a atacat şi pe
Marin Condescu,
preşedintele USMO: „Acum
realizăm cu adevărat de ce
PD-L şi-a dorit atât de mult
conducerea SNLO: jaful din
minerit era programat de
mult şi el trebuia să se
desfăşoare conform planului
pus la cale, într-o perfidă
complicitate cu PD-L, de
Marin Condescu,
preşedindele Uniunii
Sindicatelor Miniere din
Oltenia care, de 20 de ani, a
girat jaful din minerit,
mimând că apără interesele
celor mulţi.”
Alba-neagra întreAlba-neagra întreAlba-neagra întreAlba-neagra întreAlba-neagra întrePSPSPSPSPSD ºi PD-LD ºi PD-LD ºi PD-LD ºi PD-LD ºi PD-L
Replica celor de la PD-L
nu a întârziat să apară,
aceştia spunând că cei de la
PSD habar nu au ce vorbesc,
mai ales că actualul
management al SNLO a fost
lăudat chiar de o parte a
membrilor de frunte ai PSD,
printre care şi senatorul Toni
Mihail Greblă.
Minerii opresc producţia
de cărbune în perioada
15iunie-15 iulie
Cu toate că războiul
declaraţiilor politice între
PSD, PD-L şi USMO va
continua, un lucru este sigur:
SNLO are probleme grave.
Ortacii vor intra în şomaj
tehnic şi vor primi 75% din
salariul de bază brut, iar
societatea va livra cărbune
către beneficiari din
stocurile existente deja,
depozitele societăţii fiind
pline.
Oameni mari, mici ºiOameni mari, mici ºiOameni mari, mici ºiOameni mari, mici ºiOameni mari, mici ºipiticipiticipiticipiticipitici
Nu mai devreme de
câteva zile, preşedintele
USMO, Marin Condescu
anunţase ample proteste de
stradă însă, aşa cum era de
aşteptat, acţiunea membrilor
Uniunii Sindicatelor Miniere
Oltenia anunţate pentru
săptămâna în curs s-au oprit
chiar înainte de a se
concretiza ceva. Astfel,
folosit drept argument de
suprafaţă ce maschează
intenţiile din adâncuri,
motivul de anulare al
acţiunilor a
fost adoptat în
urma
discuţiilor
purtate de
preşedintele
USMO, Marin
Condescu, şi
Daniel Burlan,
directorul
general al
SNLO,
împreună cu
ministrul
Economiei
Adriean
Videanu în
data de 25 mai, Cu această
ocazie s-a hotărât
organizarea duminică, în
data de 31 mai, la Târgu-Jiu,
la sediul SNLO o reuniune la
care vor participa, printre
alţii, şi ministrul Finanţelor,
Gheorghe Pogea,
preşedintele Agenţiei
Naţionale de Administrare
Fiscală, Sorin Blejner, dar şi
conducerile executive ale
societăţilor energetice şi
miniere din bazinul Olteniei,
împreună cu toţi preşedinţii
de sindicat.
CondescCondescCondescCondescCondescu, omul dinu, omul dinu, omul dinu, omul dinu, omul dinumbrã care tace ºiumbrã care tace ºiumbrã care tace ºiumbrã care tace ºiumbrã care tace ºi
(te) face(te) face(te) face(te) face(te) facePe agenda de lucru a
acestei reuniuni este
prevăzută deblocarea
financiară a SNLO, companie
ce are de încasat peste 340
de milioane de lei şi arierate
de circa 200 de milioane de
lei, realizarea programului
de restructurare a SNLO
negociat între administraţie
şi sindicate, aprobarea
modificării OUG nr.116/2006
conform solicitărilor SNLO,
stabilirea certă a cantităţii de
lignit pe toată perioada de
valabilitate a Strategiei
Energetice Naţionale,
acordarea licenţelor de
exploatare privind extracţia
cărbunelui, aşa cum a fost
solicitată de SNLO, emiterea
unui act legislativ menit a
stabili condiţiile de
pensionare a lucrătorilor
care îşi desfăşoară
activitatea în carierele de
lignit.
Despre situaţia grea cu
care se confruntă compania
minieră, directorul general al
Societăţii Naţionale a
Lignitului Oltenia, Daniel
Burlan, a afirmat că „Ortacii
vor intra în şomaj tehnic, aşa
cum prevede Ordonanţa 28.
Am fost în teren şi le-am
explicat oamenilor situaţia.
Au înţeles că vor primi 75%
din salariu o lună de zile.”
Trecând de la acest
compromis forţat făcut de
angajaţii din sectorul minier
la un comunicat de presă, ne
dăm seama de relaţiile
apropiate ce există între
Condescu şi Burlan: „În
acest timp se va livra
întreaga producţie de lignit
existentă în stoc, astfel încât
la reluarea activităţii să se
livreze o cantitate medie
lunară, începând cu august
2009, de 1.400.000 de tone,
care va asigura un echilibru
între venituri şi cheltuieli,
fapt care va conduce la
intrarea în normalitate a
activităţii SNLO Târgu-Jiu.”
se precizează într-un
comunicat de presă comun
al SNLO şi USMO.
Aşadar, redresarea
financiară a SNLO este un
joc pe muchie de cuţit făcut
de către PD-L, PSD şi USMO.
Scandal de Gorj1 iunie6
Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova
II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:
1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.
Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept
constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;
Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA
- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;
Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani
III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE
- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –
10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani
IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.
ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002
DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU
CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA
Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: [email protected].
I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:
1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞà SOCIALÕ Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÕ Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICà ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÕ Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani
Fostul antrenor al lotului
feminin de gimnastică al
României, Octavian Bellu, în
prezent secretar de stat în
cadrul MTS, a fost inclus,
sâmbătă, la Oklahoma, în
International Gymnastics
Hall of Fame.
Potrivit International
Gymnast online, la
ceremonia de sâmbătă au
mai fost incluşi în Hall of
Fame şi Viktor Chukarin
(Ucraina), Elvira Saadi
(Uzbekistan), Vitaly Scerbo
(Belarus) şi Dominique
Dawes (SUA). De asemenea,
Margaret Sikkens Ahlquist
(Suedia) a primit Ordinul
Internaţional de Merit.
Odată cu ceremonia din
Oklahoma, numărul
membrilor International
Gymnastics Hall of Fame s-a
ridicat la 69.
“Dacă au hotărât să mă
includă în Hall of Fame, este
o certitudine că am făcut o
treabă bună. Gimnastica a
fost viaţa mea şi am încercat
să fac tot ce mi-a stat în
putinţă. Nu noi suntem
vedetele, vedete sunt
sportivii. Noi acceptăm să
rămânem în culise”, a
declarat Bellu.
Din Hall of Fame mai
fac parte Nadia
Comăneci, Ecaterina
Szabo, Teodora
Ungureanu, Daniela
Silivaş şi Simona
Amânar. “Acum fac
parte din aceeaşi
familie cu fostele mele
gimnaste. Ce poate fi
mai bine de atât?”, a
precizat Bellu.
Octavian Bellu, inclus în InternationalGymnastics Hall of Fame
Scandal de Gorj1 iunie 7
Morega trage tare pentru PNL Gorj
Anghel PopescuAnghel PopescuAnghel PopescuAnghel PopescuAnghel [email protected]
Membrii de frunte ai
Partidului Naţional Liberal,
conduşi de liberalul-şef
Crin Antonescu, au stabilit
de comun acord câteva
bareme pe care trebuie să
le îndeplinească filialele
locale ale partidului la
alegerile europarlamentare.
Astfel, PNL-iştii au stabilit
drept obiectiv principal un
scor de 20% la euroalegeri,
urmând ca organizaţiile
care nu se conformează şi
obţin rezultate slabe să fie
sancţionate. Acest procent
a fost consfinţit în cadrul
Biroului Politic Central al
PNL. Totodată, fiecare şef
de filială a primit din partea
secretarului general liberal
Radu Stroe un tabel cu
numărul de voturi pe care
trebuie să le aducă din
fiecare colegiu al judeţului
din care fac parte.
La Gorj, liderul PNL,
deputatul Dan Ilie Morega,
„trage tare” la campania
pentru euroalegeri, de-abia
împărţindu-şi timpul între
deplasările din capitala ţării
la Parlamentul României şi
vizitele electorale în judeţ
pentru ca PNL să obţină un
scor cât mai bun. Vizavi de
aceste solicitări de la
centru, deputatul Morega a
precizat că „eu mă voi
conforma în totalitate faţă
de cererile venite de la
Bucureşti. Cred că am
demonstrat şi la alegerile
parlamentare din toamna
anului trecut că ştiu ce am
de făcut atunci când este
nevoie să îmi suflec
mânecile şi să mă apuc de
treabă. Nu m-am dat înapoi
niciodată de la muncă, nici
de acum încolo nu voi face
sub nicio formă acest lucru.
Eu sper ca şi colegii mei de
partid să se implice cât se
poate de mult în această
campanie electorală, mai
ales că fiecare dintre ei are
mână liberă să se ocupe
aşa cum ştiu mai bine de
zonele de care sunt
responsabili. Au libertate
deplină pentru că numai
aşa pot aduce rezultate, şi
pentru ca mai apoi să nu
poată fi aruncată vina pe
unul sau pe altul, fiecare
fiind direct responsabil de
propriile-i acţiuni.”
Realitate electoralãRealitate electoralãRealitate electoralãRealitate electoralãRealitate electoralãversus solicitareversus solicitareversus solicitareversus solicitareversus solicitare
centralãcentralãcentralãcentralãcentralãFaţă de exigenţele de la
centru care prevăd ca PNL
să obţină un procent de
20%, trebuie amintit faptul
că Morega a obţinut un
procent de 35,13% la
alegerile pentru
Parlamentul României din
toamna anului trecut,
situându-se cu mult
înaintea contracandidatului
PSD+PC, Ilie Petrescu, care
a obţinut 29,76% şi lui
Adrian Gorun, de la PD-L,
care a obţinut 27,12%.
Cu toate că încă de la
preluarea şefiei liberalilor
din judeţul Gorj Dan Ilie
Morega este locomotiva
partidului, există în
continuare foarte mulţi
membri de frunte ai
partidului care sunt aidoma
unor vagoane deraiate care
nu se remarcă prin nimic
bun, afară doar de orgolii
mărunte şi scandaluri
interminabile cu iz de
veleităţi nesatisfăcute şi
prăfuite.
Scandal de Gorj1 iunie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
Poate surprinde pe unii abordarea
unei asemenea teme, dar, personal,
consider că educaţia sentimentului
religios reprezintă acea acţiune
formativă deliberată, derulată în
instituţiile şcolare, ce are ca obiectiv
informarea, culturalizarea şi
modelarea personalităţii umane în
conformitate cu valorile religioase.
Aceasta are un caracter unitar, la
nivelul întregii ţări, prin cadrul
normativ stipulat de ministerul de
resort, prin conţinuturile propuse şi
prin dispozitivul didactic adiacent,
propus prin norme juridice, programe
şcolare unitare, strategii didactice
performate de cadre anume pregătite
pentru aşa ceva, numindu-I aici pe
profesorii de religie. Conţinuturile de
învăţat sunt centrate pe religia de
bază a elevilor, dar, cu numeroase
deschideri istorice, interdisciplinare
şi interconfesionale. Educaţia
religioasă are un caracter obligatoriu/
opţional/facultativ pe anumite trepte
de învăţământ, reglarea făcându-se
explicit prin anumite norme sau legi.
Se cunoaşte că Biserica Ortodoxă
Română, atât la nivel central, cât şi
local, derulează numeroase proiecte
şi programe pastoral-misionare,
social-filantropice şi spiritual-
educaţionale destinate susţinerii
educaţiei sentimentului religios,
deoarece, în ultimii ani, s-a acordat o
atenţie specială problemelor cu care
se confruntă educaţia religioasă, într-
un context secularizat manifestat prin
sărăcie, avorturi, violenţa domestică,
abandonul şcolar, copii ai străzii,
dispariţia copiilor, şomaj, imigraţie,
fiind căutate soluţii prin organizarea
de conferinţe internaţionale,
seminarii, colocvii, dezbateri în
eparhii şi şcolile teologice şi
abordarea acestei teme în pastorale,
predici, cateheze şi presa
bisericească. În esenţă, catehizarea
reprezintă acea acţiune formativă,
derulată în cadrul bisericii de către
personalul de cult sau laici instruiţi, şi
are ca obiectiv introducerea metodică
a credincioşilor de toate vârstele în
tainele credinţei, prin cunoaşterea,
punerea în situaţie şi profesarea
efectivă a valorilor unei confesiuni.
Ea reprezintă o iniţiere sistematică
într-o credinţă anume, prin
prezentarea specificităţii ei
dogmatice, liturgice şi morale,
deoarece este exercitată de către
preot, sacerdot, în perspectiva
aderării la credinţă şi a unei
evanghelizări explicite. Ea se poate
manifesta şi ocazional, când
circumstanţele o impun, fie a
botezării, în cazul persoanelor de altă
religie, confesiune, fie a aprofundării
învăţăturilor de credinţă, dar, în mod
concret, conţinuturile valorice care se
transmit în cateheză sunt diverse,
plurale, în funcţie de specificitatea
credinţei, particularităţile publicului,
ale spaţiului comunitar, având în
vedere premisa că în ultima instanţă,
cateheza nu are un caracter neutral
faţă de formaţiunea religioasă pe care
o reprezintă, ci unul vizibil apologetic
şi misionar.
Dacă educaţia religioasă pune
accentul pe cunoaşterea cadrului de
valori religioase, acestea fiind axate pe
determinarea unui sens al existenţei,
cateheza pune accentul pe stimularea
credinţei, pe formarea şi difuziunea
comportamentelor religioase şi pe
evanghelizarea persoanelor. În ceea ce
priveşte viaţa spirituală, noi ne bazăm
pe credinţă, ca o temelie a vieţii
spirituale. Educaţia sentimentului
religios ne învaţă că nimic nu este cu
putinţă, fără credinţă, cu atât mai mult
cu cât în epistola către Evrei, Domnul
Hristos a zis: „De nu veţi crede cine
sunt, în păcatele voastre veţi muri. Iar
cel ce va crede şi se va boteza, se va
mântui, iar cel ce nu va crede, se va
osândi“. Aşadar, credinţa în Dumnezeu
este începutul vieţii spirituale, iar
întrebarea cea dintâi la care omul
trebuie să răspundă este: „Crezi tu în
Fiul lui Dumnezeu?“. Întrebarea
aceasta a pus-o Domnul Hristos unui
om oarecare, care de fapt a şi “văzut”
puterea lui Dumnezeu, prin aceea că
Domnul Hristos i-a dat vedere. L-a
întrebat Domnul Hristos: „crezi tu în
Fiul lui Dumnezeu?“ Orbul a zis: „dar
cine eşti, Doamne, ca să cred?“.
Domnul Hristos i-a răspuns: „Cel ce
vorbeşte cu tine“. Şi atunci el a zis:
sufletul lor încă nu s-a sălăşluit
învăţătura cea bună a lui Hristos. În
loc să îi condamnăm de pe acum la
chinurile iadului, ar trebui să îi
vedem în neputinţa lor de a
recunoaşte binele şi să avem câte un
gând bun pentru ei în rugăciunile
noastre. Poate că astfel de oameni,
care emit analize primite cu destul
interes în anumite cercuri, nu concep
că ar putea exista o realitate a
Duhului, mai adâncă decât noi înşine,
că Biserica se dovedeşte, în ciuda
unor inevitabile scăpări omeneşti,
păstrătoarea unui Adevăr care ne
transcende, dar ne poate şi
îndumnezei ca fiinţe trăitoare pe
pământ. Ştim prea bine că avem
nevoie cu toţii de o locuinţă, de un
sălaş, iar, în ultimă instanţă, oricât de
expansivi sau de risipiţi am fi,
resimţim la un moment dat nevoia
unei retrageri, a unei însingurări în
interiorul unui spaţiu care este doar
al nostru. Înainte de a explora lumea
dinafară, trebuie să-ţi cunoşti lumea
dinăuntru, pentru că înainte de-a te
aventura în exterior, trebuie să
preguşti cum trebuie sălaşul tău,
pentru că vei purta în afară ceea ce
dobândeşti înlăuntru. Experienţa
relaţională învăţată în acest mediu o
vei potenţa numai atunci când eşti
pus să acţionezi pe o scară socială
mai largă, mai ales dacă locuirea este
un mod propriu al omului de a-şi
apropria viaţa şi a se integra în
cosmos. După Heidegger, “locuirea”
reflectă modul cum noi, oamenii,
suntem pe pământ, iar, „a fi om,
spune filosoful german, înseamnă a fi
muritor, pe pământ, adică a locui“,
chiar dacă unii confundă locuirea cu
“înlocuirea”, pretinzând că locuirea
se naşte o dată cu raporturile
întreţinute cu evenimentele lumii, cu
lucrurile, cu semenii. Având la bază
un sentiment religios profund,
locuirea are un caracter dual,
presupunând atât dimensiuni reale,
cât şi imaginare, iar pentru mine, ca
om, e clar că sunt aici, dar aş vrea să
mai fiu şi dincolo, iar credinţa mea
presupune un joc permanent dintre
interioritate şi exterioritate, dintre
imanenţă şi transcendenţă, câtă
vreme mă mişc într-un perimetru de
obiecte, dar nădăjduiesc şi la altele.
Mereu, mă folosesc de ceea ce am,
dar sper şi la alte achiziţii, iar credinţa
mă ajută să mă împac acum cu ceea
ce sunt, deşi nutresc şi spre zări mai
înalte!
VA URMA
„Cred, Doamne“ şi s-a închinat
Domnului Hristos. Credinţa trebuie să
fie lucrătoare în închinare, cum a fost a
acelui orb, lucrătoare în iubire, pentru
a fi o credinţă adevărată!
Stimaţi cititori, fie că ne place sau
nu, trebuie să recunoaştem că trăim
în „satul mondial“, profeţit în anii ’60
de filosoful Marshall McLuhan, iar
dezvoltarea uluitoare a tehnologiei
informaţiei, apariţia computerului
personal şi a internetului au condus
la anularea distanţelor de pe harta
planetei. Astăzi, oricine poate
recepţiona cu o antenă-satelit orice
canal de televiziune de pe planetă sau
poate lua legătura cu orice persoană,
prin telefon mobil sau prin „net“, iar
în acest fel, a devenit deja un loc
comun ca în orice familie să găsim un
televizor care primeşte semnal prin
„cablu“, plus internet şi telefonie. E
adevărat că unele dintre ţările mai
puţin dezvoltate au un ritm mai lent
de cuplare la „satul global“, la fel şi
comunităţile mai sărace din ţări care
înregistrează ritmuri alerte de
dezvoltare, cum este şi România, dar,
se constată de la o zi la alta, că în
pofida crizei economice, majoritatea
românilor au televizor cu „cablu“,
telefon mobil şi computer legat la
internet.
Probabil că în ultimele două
decenii, mulţi dintre noi ne-am
recuperat sentimentul românesc al
fiinţei, dar, încă mai este de lucrat la
sentimentul religios al fiinţei, unde se
înregistrează unele lipsuri. Cred că
mulţi oameni, mai ales tineri, vorbesc
despre Biserică, despre credincioşi şi
despre preoţi, dar nu sunt în stare să
conceapă o relaţie vie, autentică a
credinciosului cu preotul şi cu
Dumnezeu, pentru că îşi imaginează o
Biserică şi o relaţie după chipul lor,
privit prea puţin şi în oglinda
sufletului. Nimic nu poate să treacă,
în vâltoarea unor asemenea analize,
de o faţadă falsă, de o pioşenie doar
afişată, de jocul unor interese
meschine, deoarece, după impresia
lor, dincolo de interese oculte, de
malversaţiuni închipuite, de intenţii
de control al puterii, nu mai există
nimic. Dar, oameni buni, oricât de
tentantă şi de la îndemână ar fi o
asemenea reacţie de respingere,
totuşi, stigmatizarea lor nu este deloc
în duhul iertării şi al iubirii ortodoxe.
Ar trebui să îi vedem pe asemenea
oameni, noi, cei ce ne străduim să
ducem o viaţă ortodoxă, ca fiind
incapabili încă de bine, dacă în
DAR, “LOCUIREA” ÎNSEAMNÃ ªI AEDUCA SENTIMENTULUI RELIGIOS?
Scandal de Gorj1 iunie 9
Geoanã: Lumea aºteaptã de laPSD soluþii reale, ºi nu desenepe dealurile Bucovinei
Preşedintele PSD, Mircea
Geoană, a declarat,
duminică, la Suceava, într-o
conferinţă de presă, că în
această campanie populaţia
aşteaptă de la PSD soluţii şi
răspunsuri reale la probleme
grele cu care se confruntă
ţara, şi nu o luptă pentru
recorduri mondiale sau
desene pe dealurile
Bucovinei.
“În această campanie unii
se luptă pentru recordurile
mondiale, alţii se luptă cu
doamnele sau domnişoarele
din politică. Şi eu aş putea să
spun că pe dealurile
Bucovinei s-ar putea face cu
uşurinţă orice fel de desen,
orice fel de scriere, cu
bordurile de la Bucureşti.
Sau aş putea spune, văzând
afişele foarte mari cu anumiţi
candidaţi independenţi, că
poate ne apucăm să
cultivăm marijuana ca
soluţie pentru agricultură”, a
spus Geoană.
El a arătat însă că
lucrurile sunt mult mai
serioase şi problemele sunt
mult mai profunde.
“Lumea aşteaptă de la cel
mai serios şi competent
partid din România soluţii
reale şi răspunsuri reale la
problemele grave cu care se
confruntă”, a spus Geoană.
Liderul PSDa făcut astfel
referire la participarea
preşedintelui Traian Băsescu
la stabilirea recordului
mondial privind cea mai
mare îmbărţişare, la declara-
ţiile lui Crin Antonescu
potrivit cărora România este
o ţară care “a făcut vedete
din toate pipiţele”, dar şi la
declaraţiile recente ale
Elenei Băsescu, privind
legalizarea drogurilor
uşoare.
Mediafax
Blaga: Geoanã, împreunã cu domnul Tãriceanu,pe care l-a susþinut, au prãduit România
Secretarul general al PDL, Vasile
Blaga, a declarat, duminică, la Craiova,
că fostul premier Călin Popescu
Tăriceanu, împreună cu preşedintele
PSD, Mircea Geoană, care l-a susţinut
să rămână la guvernare, au “prăduit”
împreună ţara.
Vasile Blagaa declarat, duminică, la
Craiova, că preşedintele PSD, Mircea
Geoană, încearcă să-şi “întărească
armata” promiţându-le colegilor de
partid că va nominaliza un premier
din rândul social-democraţilor, în
cazul în care va câştiga alegerile
prezidenţiale.
“Domnul Geoană are alte
preocupări ca să-şi întărească armata.
Le promite că dacă vor câştiga
alegerile în toamnă vor avea pesediştii
prim-ministru. Eu le spun să stea
liniştiţi că şapte ani nu vor avea în
condiţiile astea”, a declarat Vasile
Blaga.
El a mai susţinut că Mircea Geoană,
împreună cu fostul premier Călin
Popescu Tăriceanu, pe care l-a
susţinut să rămână în funcţie, au
“prăduit” ţara.
“Uită domnia sa (Mircea Geoană-
n.r.) că împreună cu domnul
Tăriceanu, pe care l-a susţinut doi ani
de zile, au prăduit România. Numai
anul trecut, în semestrul doi, de şase
miliarde de euro. În condiţiile în care
iată, noi încheiem înţelegeri,
preventive e adevărat, şi cu Uniunea
Europeană, şi cu FMI, ca să primim de
la UE cinci miliarde de euro. Asta au
făcut”, a declarat Blaga.
Mediafax
Scandal de Gorj1 iunie10
Nicolai: Proiectul “Primacasa” satisface o clientelacare a investit în imobiliare
Vicepreşedintele PNL
Norica Nicolai a declarat,
duminică, într-o conferinţă
de presă la Ploieşti, că
programul “Prima casă”
lansat de Guvern “riscă să fie
o pierdere planificată a
banilor publici”, spunând că
acesta “satisface o clientelă
care a investit în imobiliare”.
Norica Nicolai a criticat
programul “Prima casă”,
spunând că prin acest
proiect autorităţile
intenţionează să-i ajute pe
dezvoltatorii imobiliari să-şi
vândă casele, în loc să-i ajute
pe români să-şi achite
creditele neperformante.
“Acest proiect riscă să fie
o pierdere planificată a
banilor publici, dar să
satisfacă o clientelă care a
investit în imobiliare. Marea
majoritate a măsurilor
adoptate de acest guvern
sunt excesiv populiste, nu au
nici un fel de analiză şi nu
vor face altceva decât să
agraveze criza”, a afirmat
Nicolai.
Aceasta a mai spus că
Guvernul ar trebui să ia în
calcul înfiinţarea unei agenţii
de preluare a creditelor
neperformante, în special a
creditelor populaţiei care nu-
şi mai poate achita datoriile
către bănci, credite care au
implicaţii sociale şi “să
încerce să impună juridic un
moratoriu în executarea
silită a celor care datorează
sume de bani statului şi
băncilor”.
Guvernul a anunţat,
miercuri, un program prin
care creditele contractate
pentru cumpărarea primei
locuinţe vor fi garantate de
stat în limită maximă de
60.000 euro. Garanţia va fi
acordată persoanelor care
achiziţionează pentru prima
dată o locuinţă şi care nu au
beneficiat anterior de un
credit ipotecar.
Mediafax
Antonescu:Raportul Catania sereferã la protecþia unor categorii
Liderul PNL, Crin
Antonescu, a declarat,
duminică, la Negreşti Oaş,
că Raportul Catania nu se
referea la legalizarea
drogurilor uşoare, ci la
protecţia unor categorii de
persoane marginalizate.
“Oamenii care fac opinii
în România ar trebui să se
documenteze mai bine.
Raportul Catania vorbea
despre protecţia unor
categorii de oameni
marginalizaţi, printre care
şi consumatorii de
droguri”, a spus Antonescu,
răspunzând unei întrebări
legată de faptul că ALDE,
grup din care fac parte şi
liberalii români, a votat în
PE Raportul Catania.
Liderul PNL a adăugat că
România are nevoie de
reîntoarcera tinerilor la
ceea ce înseamnă cultură şi
tradiţie, nu la droguri.
Antonescu a afirmat, în
acest context, că el nu a
criticat-o pe Elena Băsescu,
ci propunerea sa privind
legalizarea consumului de
droguri.
Fiica cea mică a şefului
statului, Elena Băsescu,
candidat independent
pentru PE, a declarat, joi, la
Antena 2, răspunzând unei
întrebări, că, din postura de
parlamantar european,
probail că va fi de acord cu
legalizarea drogurilor
uşoare, cum ar fi marijuana.
Preşedintele PNL Crin
Antonescu a lansat acuzaţii
dure, vineri, la Târgu Mureş,
la adresa Elenei Băsescu,
spunând că aceasta le
promite românilor
legalizarea drogurilor şi că
România este o ţară care “a
făcut vedete din toate
pipiţele” şi care nu îşi
respectă veteranii de război.
În replică, Elena Băsescu
a declarat, vineri, pentru
MEDIAFAX, că liderul PNL
Crin Antonescu “nu are
habar” ce se întâmplă în
PE, arătând că ALDE, grup
din care fac parte şi
liberalii români, a votat în
favoarea legalizării
drogurilor uşoare.
Mediafax
Scandal de Gorj1 iunie 11
Þigãrile, inscripþionate cuavertismente combinateîncepând din 1 iulie
vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de
aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134
(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).
ARTEGO
Toate pachetele de tutun trebuie
să fie inscripţionate cu avertismente
combinate începând din 1 iulie, când
expiră perioada de graţie acordată
pentru epuizarea stocurilor, a
anunţat, duminică, Ministerul
Sănătăţii, precizând că OMS a
atenţionat asupra importanţei
modului de inscripţionare.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(OMS) a atenţionat, duminică, cu
ocazia Zilei Mondiale fără Tutun,
asupra importanţei modului în care
sunt inscripţionate pachetele cu
produse din tutun, în condiţiile în
care fumatul este principala cauză
de mortalitate prematură în rândul
adulţilor, la fiecare şase secunde un
om om murind din cauza tutunului.
România a introdus, la 1 iulie
2008, măsura inscripţionării cu
avertismente combinate pe
pachetele de ţigarete. Acestea sunt
formate din avertismentul adiţional
deja existent pe pachete din 31
decembrie 2006 şi o imagine sau un
text (pictogramă) relevant.
Avertismentele au fost realizate de
către Comisia Europeană, care a
făcut şi selecţia imaginilor, astfel
încât în statele membre sunt utilizate
aceleaşi imagini.
Ministerul Sănătăţii (MS) arată,
într-un comunicat de duminică, că la
aproape un an de la introducerea
măsurii de inscripţionare a
produselor din tutun cu
“pictograme”, în România s-a
înregistrat un impact favorabil
asupra schimbării atitudinii şi
comportamentului fumătorilor. De
asemenea, avertismentele combinate
au condus la o mai bună informare a
consumatorilor despre efectele
fumatului.
Potrivit MS, după inscripţionarea
acestor imagini pe pachetele de
ţigarete, procentul fumătorilor care
se gândesc să abandoneze acest
obicei a crescut cu 53,5%, iar
procentul celor care chiar au
renunţat pentru cel puţin 24 de ore a
crescut de la 21,4 la 31,3%. Dintre
aceştia, cei mai mulţi (60%) au reuşit
să se abţină de la fumat cel puţin o
săptămână.
“Astfel, respondenţii afirmă că au
stins ţigara mai repede (16,4% faţă de
13,1%), au amânat fumatul (10,7% faţă
de 7,7%) , au schimbat marca de
ţigări cu una «mai uşoară» (24,4% faţă
de 21,6%). Deşi, din punct de vedere
al scăderii riscurilor pentru sănătate,
modificarea modului de a fuma nu
este eficientă, totuşi ea este un
indicator al schimbării atitudinii
fumătorului: conştientizează riscurile
dar încă nu se simte pregătit să facă
pasul final”, arată MS.
Sursa citată precizează că, potrivit
unui studiu, fumătorii spun că, după
inscripţionarea avertismentelor,
cunosc mai bine şi mai complet
efectele fumatului iar vederea
pachetului de ţigări nu mai provoacă
plăcere, ci generează o reacţie
emoţională negativă puternică:
“dezgust, scârbă” pentru 35,1% dintre
respondenţi, “teamă, frică” pentru
30,6% dintre fumători.
Aproape jumătate (42,7%) dintre
cei chestionaţi afirmă însă că nu sunt
influenţaţi de existenţa imaginilor de
pe pachetele de ţigări. Aceştia
folosesc diverse “tertipuri” pentru a
diminua impactul emoţional al
imaginilor: nu privesc pachetul
inscripţionat cu imagini atunci când
iau o ţigară (21,8% faţă de 12,6% când
erau doar texte), îl acoperă (23,6%
faţă de 4,7%) sau cer vânzătorului un
pachet de ţigări cu o anumită
imagine (16% faţă de doar 2% care
solicitau un anume text).
“În realitate, toate aceste gesturi
de evitare trădează faptul că
avertismentele combinate le
provoacă o reacţie emoţională
negativă pe care nu o pot gestiona în
alt mod decât evitând contactul
vizual cu imaginile, deoarece încă nu
sunt pregătite pentru pasul final -
abandonarea fumatului”, mai arată
Ministerul Sănătăţii.
Aceste avertismente influenţează
şi copiii şi adolescenţii, evaluarea
impactului la această categorie de
vârstă urmând să se realizeze în
cursul acestui an. De asemenea,
Ministerul Sănătăţii intenţionează să
realizeze o acţiune de informare
asupra consecinţelor fumatului activ
şi pasiv în timpul sarcinii.
Totodată, Ministerul Sănătăţii
anunţă că va continua programul
“Stop Fumat”, prin care se asigură
gratuit consilierea şi tratamentul
recomandat de OMS pentru
renunţarea la fumat.
Renunţarea precoce la fumat
poate salva viaţa. Fumătorul care
renunţă la tutun înainte de vârsta de
30 de ani are aceeaşi speranţă de
viaţă ca şi când nu ar fi fumat. Cu cât
amână momentul abandonării
fumatului, cu atât durata vieţii se
scurtează iar calitatea vieţii scade,
prin apariţia diverselor afecţiuni
induse de substanţele toxice din
fumul de tutun.
Scandal de Gorj1 iunie12
CMYK