sistemul digestiv -...

1

http://slidetube.org

sistemul digestiv

sistemul digestiv reprezinta ansamblul

morfologic si functional de organe ce realizeaza

digestia si absorbtia alimentelor ingerate precum

si evacuarea reziduurilor neasimilabile.

2


structuri componente

sistemul digestiv este alcatuit din:

- tub digestiv, o serie de organe tubulare de calibru

diferit;

- glande anexe, ancorate la diferite etaje ale tractului

digestiv;

tubul digestiv

masoara aproximativ 9 m lungime, de la cavitatea

bucala pana la anus, constituind traiectul

alimentelor ingerate pe parcursul caruia acestea

sufera transformari necesare prepararii hranei

pentru celulele corpului, prin intermediul

mijloacelor digestive fizice si chimice.

cavitatea bucala este primul segment al tubului

digestiv, reprezentand locul unde digestia este

demarata.

cavitatea bucala cuprinde limba si dintii;

prin intermediul limbii se distinge gustul,

textura,dar si temperatura alimentelor;

3


dentia este implicata cu precadere in masticatie,

care impreuna cu digestia chimica realizata prin

actiunea salivei formeaza la acest nivel bolul

alimentar.

faringele reprezinta canalul de legatura dintre

cavitatea bucala in esofag.

esofagul este un conduct ce masoara aproximativ

25 cm si strabate gatul, de la cartilajul cricoid ce il

delimiteaza de faringe, toracele si o portiune mica

din abdomen pana la orificiul cardia, unde se

conecteaza la stomac;

peristaltismul esofagian si secretiile de mucus sunt

responsabile cu transportul si respectiv alunecarea

bolului alimentar catre stomac.

stomacul este un organ cavitar, plasat in loja

gastrica in abdomen si reprezinta segmentul cel mai

dilatat al tubului digestiv;

este responsabil cu transformarea bolului alimentar

prin actiuni mecanice si chimice in chim gastric, pe

care il stocheaza pana cand acesta devine pregatit

sa fie evacuat in intestinul subtire.

4


intestinul subtire este segmentul cel mai lung al

tractului digestiv, masurand un diametru de 2. 5 cm

si o lungime de pana la 6 m, de la orificiul pilor pana

la valvula ileo-cecala;

la nivelul intestinului subtire,chimul gastric este

transformat in chil intestinal prin intermediul unui

complex de procese, fiind absorbiti aproximativ

90% din nutrientii pe care organismul ii primeste

ulterior in urma digestiei;

intestinul subtire este subimpartit in duoden,

portiunea fixa in care se secreta sucul hepatic si

pancreatic, jejunul, portiunea mijlocie, mobila,

spiralata, care face legatura cu ileonul, portiunea

finala a intestinului subtire ce se intinde pana la

valvula ileo-cecala, de unde tubul digestiv se

continua cu intestinul gros;

intestinul gros este ultimul segment al tubului

digestiv, avand un calibru superior intestinului

subtire si o lungime de pana la 1. 6 m, cuprins intre

valvula ileo-cecala si anus;

5


la acest nivel sunt preluati nutrientii ramasi

neabsorbiti din chilul intestinal, transformat si

eliminat ulterior sub forma de materii fecale;

intestinul gros prezinta cecul cu apendicele piloric,

colonul, dispus sub forma unui cadru in jurul

intestinului subtire, cuprinzand potiunea

ascendenta, transversa, descendenta si sigmoida

terminandu-se cu rectul, in care materiile fecale

sunt stocate inainte de a fi eliminate prin

actuldefecatiei;

canalul anal, situat inferior rectului se deschide

prin orificiul anal sau anus, nivel la care se termina

tubul digestiv.

6


glandele anexe ale sistemului digestiv

contribuie la digestie prin intermediul secretiilor;

glandele salivare sunt responsabile cu secretia

salivei, o mixtura de apa, enzime si mucina, in

cavitatea bucala pentru a lubrifica alimentele ce

urmeaza a fi ingerate;

de asmenea, enzimele din saliva interactioneaza cu

alimentele din cavitatea bucala declansand procesul

de digestie chimica;

ficatul este plasat in loja hepatica, sub diafragm si

reprezinta cea mai mare glanda din corp, cantarind

aproximativ 1. 5 kg. pe langa faptul ca ficatul

reprezinta organul vital ce detoxifica sangele de

agentii nocivi organismului, acesta este implicat si in

procesul de digestie prin secretia bilei, un lichid ce

actioneaza cu predilectie in dregradarea grasimilor;

intre mese bila se acumuleaza in vezicula biliara

sau colecist.

7


pancreasul este o glanda mixta, retroperineala,

situata inapoia stomacului;

functia exocrina a pancreasului este implicata in

digestie, fiind responsabila cu elaborarea si secretia

sucului pancreatic,un lichid care contine echipament

enzimatic capabil sa degradeze toate tipurile de

substante alimentare functiile sistemului digestiv

principala functie a sistemului digestiv este de a

prepara hrana necesara celulelor organismului;

acest proces este realizat prin digestie si

absorbtie.

8


digestia

digestia se desfasoara in mai multe etape, alimentele

urmand a fi procesate in functie de etajul tractului

digestiv in care se afla. astfel, prin demararea

functiilor secretorii si motorii a organelor implicate are

loc digestia.

digestia incepe in cavitatea bucala, odata cu

masticatia alimentelor ce urmeaza a fi ingerate.

Saliva este secretata in cantitati mari, intre 1-1. 5

l/zi de 3 mari glande salivare, submandibilare,

sublinguale si parotida in cavitatea bucala, fiind

amestecata de limba cu alimentele masticate prin

intermediul dentitiei,proces finalizat cu formarea

bolului alimentar;

saliva contine printre altele, enzime digestive,

precum amilaza salivara (ptialina), ce intervine in

degradarea chimica a polizaharidelor, transfomand

amidonul in maltoza si lipaza linguala, care

hidrolizeaza lanturile lungi de trigliceride in

gliceride partiale si acizi grasi in stare libera;

9


de asemenea, saliva contine si mucus, o glicoproteina

utilizata ca adjuvant in lubrifierea alimentelor si

formarea bolului alimentar;

dupa formarea bolusului se poate produce

deglutitia (inghitirea) ce consta in transportul masei

alimentare in esofag prin faringe;

mecanismul este coordonat de centrii deglutitiei din

medulla oblongata si puntea lui varolio;

reflexul este initiat de receptorii tactili de la

nivelul faringelui, pe masura ce bolul alimentar este

impins prin intermediul limbii catre partea

posterioara a cavitatii bucale. se desfasoara astfel

in 0. 3 s timpul bucal al deglutitiei,partial voluntar;

faringele reprezinta locul unde se intretaie calea

digestiva cu cea respiratorie. astfel, deoarece atat

produsele alimentare cat si aerul trec prin faringe,

epiglota, o lama cartilaginoasa se interpune in

deschiderea laringeala in timpul deglutitiei pentru a

preveni asfixierea alimentara;

orofaringele, posterior cavitatii bucale ce se

continua cu laringofaringele sunt portiunile din

10


faringe prin care alimentele sunt transportate la

acest nivel;

astfel are loc timpul faringian al deglutitiei care

dureaza pana la 2 s, trecerea aerului este temporar

intrerupta, alimentele avand prioritate sa inainteze

catre esofag;

bolul alimentar este propulsat in esofag, prin

relaxarea sfincterului esofagian superior, moment

in care debuteaza timpul esofagian al deglutiei ce

poate dura intre 4-8 s. peretii esofagului contin o

paturabistratificata de tesut muscular neted, cu

fibre dispuse circular la interior si longitudinal

catre exterior;

fibrele musculare determina peristaltismul prin

care alimentele sunt deplasate de-a lungul

esofagului;

miscarile peristaltice se propaga sub forma de unde

de contractie precedate de relaxare periodica;

jonctiunea dintre esofag si stomac este prevazuta

cu sfincterul esofagian inferior ce inchide orificiul

cardia;

11


odata cu declansarea undelor peristaltice si pe

masura ce bolul alimentar inainteaza catre stomac,

prin cresterea presiunii intraesofagiene sfincterul

esofagian inferior se relaxeaza si are loc finalizarea

deglutitiei concomitent cu evacuarea bolului

alimentar in stomac;

alimentele sunt deplin digerate in intestinul subtire,

iar stomacul asista mai mult la demontarea fizica a

acestora inceputa in cavitatea bucala;

peretii stomacului sunt formati din muschi

extensibili ce ii confera acestuia capacitatea de a

se adapta la continutul sau, contribuind in acelasi

timp la digestie;

bolul alimentar patrunde in stomac prin orificiul

cardia, nivel la care incepe digestia gastrica,

substantele alimentare fiind atacate sucul gastric,

care contine apa, hcl, enzime si mucina;

enzimelor din stomac le sunt asigurate conditii

optime, acestea degradand substantele la un ph si o

temperatura specifica;

acidul gastric ajuta in procesul de denaturare al

proteinelor, conferind ph-ul optim pentru reactiile

12


in care este implicata pepsina si distruge

microorganismele ingerate odata cu alimentele;

celulele parietale ale stomacului secreta factorul

intrinsec, o glicoproteina ce permite absorbtia

vitaminei b12;

mucusul este secretat de glandele gastrice, cardiale

si pilorice si impreuna cu mucina din sucul gastric

lubrifiaza si protejeaza mucoasa gastrica de

actiunea pepsinei si a acidului clorhidric;

miscarile tonice, de adaptare si undele peristaltice

executate in urma ingestiei de alimente au

carezultat amestecul alimentelor cu sucul gastric,

transformarea bolului alimentar in chim gastric si

evacuarea acestuia in intestinul subtire;

pe masura ce chimul se apropie de deschiderea

duodenala,prevazuta cu sfincterul piloric,

contractiile musculare retropulseaza masa

alimentara, exercitand presiuni suplimentare asupra

acesteia descompunand-o in particule mai mici;

13


mai multi factori afecteaza procesul de golire al

stomacului, inclusiv gradul de actiune al miscarilor

peristaltice cat si tipul de alimente;

dupa ce a fost procesata in stomac, masa alimentara

trece in intestinul subtire prin orificiul piloric;

cea mai mare parte a digestiei se desfasoarea la

acest nivel, debutand in momentul in care chimul

gastric patrunde in duoden;

la acest nivel sunt secretate 3 lichide care intervin in

digestie:

- sucul hepatic sau bila neutralizeaza aciditatea si

emulsioneaza grasimile pentru a favoriza absorbtia

acestora , bila este produsa in ficat si stocata in

vezicula biliara de unde trece in duoden prin ductele

hepatice;

bila din vezicula biliara este mult mai concentrata:

- sucul pancreatic este produs de acinii pancreatici si

contine enzime precum amilaza pancreatica,

lipaza pancreatica si tripsinogen.

14


- sucul intestinal este secretat de glandele intestinale

si contine enzime printre care se numara

enteropeptidaze, erepsina, tripsina, chimotripsina,

maltaza, lactaza si sucraza.

enteropeptidaze, erepsina, tripsina, chimotripsina,

maltaza, lactaza si sucraza.

deoarece sucurile digestive care actioneaza la acest

nivel sunt alcaline, nivelul ph-ului este crescut in

intestinul subtire;

se creeaza astfel un mediu propice activarii

enzimatice necesar degradarii moleculare;

microvilii enterocitelor existente la acest nivel

maresc capacitatea si viteza de absorbtie

concomitent cu cresterea suprafetei de absorbite a

intestinului subtire;

nutrientii sunt absorbiti prin peretele intestinal in

sangele periferic, care ajunge pe cale portala la

ficat, unde are loc filtrarea,detoxifierea si

prelucrarea nutrientilor;

musculatura neteda a intestinului subtire executa

miscari peristaltice, pendulare, de contractare

periodica a anselor intestinale ce determina

15


scurtarea si lungirea acestora si miscari

segmentare, prin aparitia unor inele de contractie

care segmenteaza portiuni din intestin;

in urma ansamblului de miscari se asigura un contact

strans a particulelor alimentare cu sucurile

digestive secretate la acest nivel precum si

propulsia celor ramase nedigerate catre intestinul

gros pentru continuarea digestiei;

la nivelul intestinului gros, masa alimentara este

retinuta suficient pentru a permite fermentarea

acesteia sub actiunea bacteriilor intestinale, care

descompun unele substante neprelucrate in

intestinul subtire;

in urma proceselor de fermentare si putrefactie

asociate cu miscarile peristaltice, de segmentare si

tonice executate de musculatura intestinului gros,

deseurile neasimilabile vor forma materiile fecale

ce se stocheaza in ampula rectala pentru o perioada,

urmand a fi eliminate prin actul defectiei.

16


absorbtia

absobtia reprezinta procesul de trecere a substantelor

necesare organismului prin peretii organelor tubului

digestiv in mediul intern. la nivelul cavitatii bucale, a

esofagului precum si la nivelul stomacului realizarea

proceselor de absorbtie este neglijabila.

o astfel, cele mai multe particule alimentare, precum

apa sau mineralele sunt absorbite la nivelul


o mucoasa intestinala cuprinde valvule conivente (plici

circulare) si vilozitati intestinale acoperite de o

retea de enterocite prevazute cu microvili, ce

maresc capacitatea de absorbtie a intestinului

subtire;

o procesul de absorbtie variaza in functie de tipul de

nutrienti, astfel ca apa si sarurile minerale,

vitaminele hidrosolubile, glucoza,aminoacizii si acizii

grasi cu lant scurt sunt preluati de sange si condusi

pe cale portala la ficat, iar vitaminele liposolubile si

17


chilomicronii trec initial in limfa dupa care sunt

preluati de sange;

o procese de absorbtie a apei, electroliti, vitamine si

aminoacizi se manifesta si la nivelul intestinului

gros, inainte de formarea materiilor fecale.

reglarea digestiei

controlul digestiei pe cale hormonala

majoritatea hormonilor care controleaza functiile

implicate in sistemul digestiv sunt produsi si

secretati de celulele mucoasei gastrice si a


acesti hormoni sunt eliberati in sangele circulant de

la nivelul tractului digestiv, calatoresc initial catre

inima si revin prin sistemul arterial, stimuland sau

inhiband motilitatea si secretia de sucuri digestive.

principalii hormoni care controleaza digestia sunt:

- gastrina influenteaza stomacul sa produca aciditatea

necesara dizolvarii si digestiei alimentelor, prin

18


stimularea activitatii glandelor gastrice de a secreta

pepsinogen si acid clorhidric. de asemenea,gastrina

intervine in dezvoltarea normala a celulelor din mucoasa

stomacului, intestinului subtire si a colonului.

- secretina influenteaza secretia pancreatica, bogata in

bicarbonati ce ajuta sa neutralizeze aciditatea

continutului gastric cand acesta patrunde in duoden. de

asemenea, secretina stimuleaza ficatul sa elaboreze

bila.

- colecistochinina influenteaza pancreasul sa produca

echipamentul enzimatic continut de sucul

Pancreatic,de asemenea este implicata in dezvoltarea

normala a celulelor pancreatice si stimuleaza

descarcarea colecistului.

- peptidul gastric inhibitor este influentat de prezenta

masei alimentare in duoden, intervine in

procesul de evacuare gastrica si induce secretia de

insulina.

- motilina influenteaza motilitatea gastrointestinala si

stimuleaza productia de pepsina.

19


controlul digestiei pe cale nervoasa

- controlul nervos al cavitatii bucale si faringelui este

realizat de ramuri senzitive si motorii din nervii

cranieni,in rest, activitatea organelor este controlata

de nervii intrinseci si extrinseci;

- nervii intrinseci sunt reprezentati de regula prin

plexurile nervoase vegetative meissner si auerbach

dispuse sub forma unei retele dense in peretii

esofagului, stomacului, intestinului subtire si ai

colonului;

- nervii intrinseci raspund prin reflexe locale atunci

cand asupra peretilor in continutul carora se afla se

exercita presiuni datorita prezentei masei

alimentare;

- astfel, nervii intrinseci devin responsabili atat cu

deplasarea alimentelor, cat si cu semnalizarea

glandelor secretoare de sucuri digestive prin

existenta maselor alimentare la anumite nivele din

tractul digestiv;

20


- nervii extrinseci provin din sistemul nervos

vegetativ parasimpatic, cu fibre din nervul vag

sivegetativ simpatic cu fibre din plexul celiac,

mezenteric superior si inferior;

- neurotransmitatorii prin care nervii extrinseci

functioneaza sunt acetilcolina si adrenalina;

- acetilcolina favorizeaza comprimarea stratului

muscular al peretilor tractului digestiv,

intensificand deplasarea masei alimentare si a

sucurilor digestive, stimuland astfel secretia

acestora;

- contrar acetilcolinei, adrenalina imprima un efect de

relaxare a stratului muscular din tractul

gastrointestinal, scazand viteza de circulatie a

sangelui la acest nivel, concomitent cu diminuarea

sau oprirea digestiei;

21


reglarea apetitului

- pofta de mancare este reglata de centrii nervosi ai

foamei localizati in hipotalamus.

- unul reprezinta centrul apetitului, iar celalalt este

centrul de satietate.

- hormoni din sistemul digestiv responsabil cu

reglarea apetitului sunt:

- grelina produsa de stomac si intestinul subtire in

absenta alimentelor in sistemul digestiv, stimuland

astfel apetitul;

- peptidele yy sunt secretate de ileon si colon ca

raspuns la prezenta alimentelor in tractul

digestiv,inhiband astfel apetitul.


http://slidetube.org/

sistemul digestiv -...

Documents