INTESTINUL

SUBTIRE .

03

lor, rezectia poate meree rle-la pllorsctomie, rezectii ird*ial". iittd la gastrectomia tbtald. Dupd extirpar'eq -itotit"i *- reslabiieqte c'ontinuitat'ea tubuffiiil;-fi prin anastomozarba se^gmentului rdmas i,ii'oii"utr" I cu duodenul iau cu o ansA jejunal6 inalta' ^ ,Mat amintim gosttostomio'care constd in-cfearea i s*i stotnacaie prin suturarea stomacului la pe"n

diretele anterior abdominal, in scopul - introd-ucerii Mentibndm cd allmentele trebuie ri"ii-"-i-iitit""telor. f'Srimilate cit mai fin' G.astrostomia iri-iLh.rria"-Jau p" segmentul sripdior al curburii mici spre il i;A a obtine o gurd continentS' " --d;;;fifti; este sutura peretelui stomacal in urma unor pldgi, Perforalii.

INTESTINULSUBTIRE(lntestinum tenu:e): 'l : " , j

DUODENUL'(Duodenum)\r

Limitete intestinului subtire sint {eprezen= tate prin doui valvule : pilorici $i ileocecaJSt Dimensiuni. Datele privind lungimea intes: tinului' s.ubtire la'omul viu diferi dgsiul d9 mult de la, un autor la altul (intne 2r5- m. Ei ju9-10,'-4n). Lungimea medie se situeazd in de starea de ru1 q(Jrei de slo m 9i flepirr'de con/raclie a stratului 'longitudinal al tunicii musculare. La cadavru, dupi pierderea 'tonirsului mtlsculaturii sale, lungimea ajunge Ia B-9 rn sau'Chiar mai mult. Calibrul-sdu este de 3-4'cm la origine gt de 2-3 cm Ia termi' nare. In reg4ul animal, dimensiunlle intestinului subtirb, in special lungimea, sint condilionate de natura alimentatiei: el e mai lung la ierbivore decit Ia carnivore, Difuiziune. Intestinul subtire irste imprtit Intestinul sub{ire este poifiunea canalului alimentar cuprinsi intre :stomac qi intestinul gros. El qre un important rol functiona{. -ai9i de face clisestia int-estinal[, in decursul cireia confinutul"intestinal sdferd ailiunea sucului intestinal qi al celui pancreatic; precuJn 9i a bilei' Tot la acest nivel ie efectueazi qi fenornene de absorbtie. Aceste functiuni ii imprimd anurnite caractere morfologice : lungimea lui considerabili si adaptarea irueoasei Ia realizarea absorbtiei (blicatirrarea mucoasei 9i prezenta vilozitdtilor).

Duodenul este prima portigne a intestinude:jejunileon prin lui subfire qi se deoseberyte faptul c5 este fixat de peretele abdominal posteiior. El este situat pr6fund gi are importante relatii cu ductul coledoc Ai cu dt-rctgl parrcreatic: Aderenta duodenului la peretele abdorninal posterior nu e primar6, ci dobipditd secundar. ln plima etapd a dezvoltdrii ontogenetice, duodenul este legat de peretele abdominal printr'un mezou (mezoduodenul). Forma duodenului se aseamdn6cu cea a unui segment de cerc sau cu o potcoavd, cu collcavttat-ea orientatd in sus qf spre stinga. ln concavitatea potcoavei duodenale pdtrunde ca-

pul pancreasului.Limite.' ia dintre duoden stomac

j.j""uH. Direc{ie,gi'diviziune. In drumul sdu, dgqdenul descrie:t:rei ttexuri, unghiuri sau gendnChi. Plecat de la pilor, de la nivelul primei vertebre lomb.are,el se indreaptd in sus,,spre dreapta qi inapoil pini La colul vezicii biliare' Aici cotegte brusc formind, fl'erura duaderwl(t su-' peritiard. (Flenn a duodenL superior ),' Descinde apoi de-ra lungul capului pancreas'ului, culcat pe corpul vertebrelor lombare doi gi trei, pind ta eitremitatea inferioari a rinichiului drept, unoe se reei.rrbeazd din nou formind tlerura (Fleruro duodeni, inf eri'or)' duoileno,ld, i,pteri,aaf.d. De aici, duodenul'se indreaptd transversal peste eoloana vertebrald (vertebra lombard q$-a), &rpi oare cote$te din nou urcind pe flancul sting al vertebrei a 2-a lombare, sub mezoco-

94 . APARATUL

DIGESTIV

pentru porfiunea lT qescenclentagi cite 6 cm pentru portiunile o_ rizontald Ei ascendentd. Oiu-Jir"i este de J,c-4[_ cm $i este rnai mare decit cel al jejun_ ileonului. Pentru unii autori lungimea duodenului ar ". rJ mai mare - pind la 30 :cm. Lungimea de 25 de cm ar ajunge doarrpind Ia inter,secti,a va_ c,u sele mezenterice supor.ioane, ,earepentru vechi,i anatomiEli reprezenta limifa distita/ a duode_llulul.

2bcrn.Din aceEtia Ll31t31!iy superioard, B cm s "---il"i" p""_ q?{i"lea

inifiald cit qi cgri lerminald se gdsesc in vecind_ tatea vertebrelor l-a gi a Z-a--Io-Uao". Fafd .de aspectul mai compn, forma asem6_ -, ndtoare literei U majuscul, poate a_ _AuoOenuil v-ea. diferite alte forme. a-i"tim pe cea in V maJuscul, sau cea inelard. _ T". -p{i-ul oaz (forma in V) porfiunea ori* sau foarte'rildilt;-il f;;_ lr:t3Ji,liryeEte este ma rnelarA flexurile sint qterse, foa,rie dulci. . _Dimensiuni. Lungimea duodenului se con_ sidera c5 este d,e 121a1imi d. ;dil, adicd a_

c. Fig. 102. Varietilile