Cum se face panning?

Panning-ul este metoda de a fotografia un subiect in miscare iar rezultatul final este un fundal in miscare dar subiectul este clar. Asta se obtine miscnd camera orizontal dupa subiect ncadrndu-l tot timpul n acelasi loc pe toata durata expunerii (orizontal pentru ca majoritatea subiectelor se deplaseaza pe orizontala dar poti face panning si la un avion care se prabuseste iar atunci miscarea va fi pe verticala).Pentru panning se vor lua in considerare urmatoarele puncte:1. Setarile aparatului (diafragma si timp de expunere)2. Miscarea aparatului (cel mai important punct)3. Incadrarea4. Locatia

1.Setarile aparatului

Diafragma potrivita pentru un panning trebuie sa fie mare pentru a obtine un camp de profunzime mai mare in care sa intre tot subiectul. Daca se va folosi o diafragma de F2.8 risti sa ai doar jumatate de masina clara si cealalta jumatate in ceata (sau chiar mai putin de jumatate). Se poate incepe cu F8 (o diafragma buna pentru panning) sau chiar mai mica in functie de latimea subiectului.Timpul de expunere se alege in functie de viteza subiectului. O masina de formula 1 va avea nevoie de un timp de expunere mai mic decat o masina normala care circula prin oras. Se poate incepe cu diafragma F8 si un timp de expunere de 1/100s. In functie de viteza masinii acest timp se micsoreaza sau se mareste. Poza alaturata este facuta cu diafragma F8 si un timp de expunere de 1/50s.

2. Miscarea aparatului

Aici se greseste cel mai des si mai usor si daca ati incercat multe setari dar nu ati obtinut un rezultat bun, mai mult ca sigur ca nu ati miscat aparatul cum trebuie. Cele doua greseli sunt: miscarea aparatului dupa subiect, corpul stand fix miscarea capului cu aparat cu tot dupa subiect, corpul stand fixAceste miscari dau gresi deoarece subiectul iese foarte usor din campul de profunzime. E ca si cum campul de profunzime ar "desena" un semicerc perfect pe subiect nu sa se deplaseze odata cu el tinandu-l in acelasi loc. Urmarirea subiectului nu se face miscnd mainile si capul dupa subiect deoarece cresc sansele ca masina sa iasa din cadru mult mai usor. Miscarea corecta este facuta din solduri cu umerii drepti, tinnd capul si aparatul foto nemiscat.

3.Incadrarea

Pentru inceput pozitioneaza subiectul in mijloc sa-ti focalizeze aparatul pe el mai usor sau foloseste focusul manual. Nu incadra prea strans subiectul ci lasa-i spatiu in toate partile pana te inveti si rezultatele finale le vei obtine prin crop. Daca incadrezi prea strans nu o sa mai poti sa inclini cadru si sa dai o senzatie mai mare de miscare. Cea mai sigura ncadrare este cea in mijloc pentru ca n acest caz rateurile sunt mai rare si posibilitatea de a nclina cadrul la post-procesare creste. nclinarea cadrului se face pentru a accentua senzatia de miscare, dar nu exagerati cu ea. nclinarea cadrului nu trebuie sa depaseasca 10-15 grade.

4.Locatia

Cea mai buna locatie pentru un panning este curba deoarece este o zona de panning controlata. n curba masinile ncetinesc si accelereaza astfel se poate citi mult mai usor comportamentul masinii stiind exact ce se va ntmpla.Totdeauna ncercati sa cititi locatia, nu subiectul. Daca cunosti locatia si stai 5 miute sa vezi cum se circula vei sti exact cam de unde ncep masinile sa frneze, sa vireze, sa accelereze, si ce timp de expunere este necesar.

Modul prioritate de diafragm (A sau Av)

Astzi, vom examina mpreun unul dintre modurile de fotografiere pe care l regsim la marea majoritate a aparatelor digitale: modul A sau Av modul prioritate de diafragm.Acest mod v va ajuta s v ndeprtai, ncet, dar sigur, de setrile automate ale camerei voastre. De fiecare dat cnd utilizai modurile automate ale aparatului vostru, lsai camera s decid parametrii pentru o fotografie reuit. Nu e nimic n neregul cu aceasta, doar c, n anumite momente, aa numita fotografie reuit pe care aparatul vostru o creeaz nu este ceea ce dorii. Ca s putei schimba acest lucru, trebuie s avei control asupra acestor parametrii. Mai nti, s vedem, n cel mai simplu mod cu putin, ce este diafragma. Dac v uitai cu atenie n interiorul obiectivului vostru, putei vedea un orificiu. Acest orificiu poate fi micorat sau mrit, lucru ce se realizeaz cu ajutorul diafragmei. Deschiderea diafragmei este msurat cu ajutorul indicelui f. Atenie! De regul, acest numr cauzeaz confuzie n rndul fotografilor aflai la nceput de drum. Cu ct indicele f este mai mic (f numr mic de exemplu, f/1.4) cu att deschiderea diafragmei este mai mare, deci, mai mult lumin ptrunde n obiectiv. i viceversa: f/22 nseamn o deschidere mic a diafragmei, deci, mai puin lumin ptrunde n obiectiv. Aadar, primul pas este s fixai modul prioritate de diafragm A sau Av pe discul de selecie al aparatului vostru. n acest mod, vei controla deschiderea diafragmei, n timp ce aparatul va alege timpul de expunere optim. Cu ce v ajut modul prioritate de diafragm? Acesta are un rol hotrtor asupra profunzimei de cmp. Profunzimea de camp poate fi definita ca zona dinaintea si din spatele planului pentru care s-a facut focusul, zona in cuprinsul careia toate obiectele sunt reprezentate clar in fotografie.Cu ct deschiderea diafragmei este mai mare (f numr mic), cu att mai ters este fundalul din jurul subiectului. De regul, deschiderea mare a diafragmei este folosit n fotografia de portret, pentru a estompa fundalul din spatele i din jurul subiectului. n schimb, dac folosii o deschidere mare a diafragmei n fotografierea unui peisaj, atunci, vei obine o fotografie n care obiectele din apropiere sunt clare, iar cele din plan ndeprtat sunt estompate. Or, nu este ceea ce ne dorim. Pentru peisaj, se va folosi o deschidere a diafragmei mic (f numr mare), pentru ca profunzimea de cmp s fie ct mai clar i toate obiectele din cadru s poat fi vizibile. ns, cu ct mrii indicele f/, mai exact, cu ct nchidei diafragma, cu att timpul de expunere va fi mai lent. Acest factor se poate traduce n fotografie prin imagini micate, dac realizai cadrul din mn, fr s folosii un trepied. Deci, atenie la alegerea indicelui f/ pentru a nu obliga aparatul s v calculeze un timp de expunere prea lent (ca exemplu, la o deschidere a diafragmei f/22, timpul poate fi de 1/5 secunde).

Utilizarea creativ a spaiului negativ

Spaiul negativ este zona dintre i din jurul subiectului unei fotografii. Se folosete pentru a da valoare formelor i dimensiunilor subiectului i pentru a produce imagini ct mai bine compuse. Numit i spaiul alb, spaiul negativ este un concept ce este folosit n art, n design, arhitectur, sculptur. Este extrem de util n fotografie, putnd transforma un cadru obinuit ntr-unul remarcabil.Din pcate, acest lucru este folosit i neles de foarte puini fotografi, dar, cu puin practic, spaiul negativ v poate ajuta s privii fotografiile voastre ntr-un mod nou, transformnd compoziia cadrului i producnd rezultate impresionante. Prin urmare, spaiul negativ este zona ce nconjoar subiectul fotografiei voastre, subiect ce se poate numi spaiu pozitiv. Dei pare abstract, aceast definiie subliniaza ideea c spaiul negativ pune accentul pe obiectul principal dintr-o fotografie, facnd ca ochii privitorului s alunece spre acesta. Mai precis, las privitorul s-i odihneasc ochii nainte de a observa subiectul din cadrul vostru, pregtindu-l pentru o ct mai bun nelegere a compoziiei fotografiei. Atunci cnd este utilizat n mod corespunztor, spaiul negativ ofer un echilibru natural mpotriva spaiului pozitiv din cadru. Obinerea acestui echilibru poate fi destul de dificil, dar este ceva ce vei obine cu puin timp i mult practic.Cheia este s ignorai obiectele dintr-un cadru ce urmeaz a fi fotografiat i s v concentrai asupra breelor dintre i din jurul subiectului. Asta v va fora s acordai mai mult atenie compoziiei i s vedei mai exact formele i mrimile. Astfel, cnd ncadrai fotografia, ajustai compoziia, astfel nct spaiul negativ i cel pozitiv din cadru s fie bine echilibrate. Fii generoi cu cantitatea de spaiu gol lsat i nu v simii obligat de a nghesui cte ceva interesant n fiecare centimetru ptrat al cadrului. Odat ce vei reui s stpnii utilizarea eficient a spaiului negativ, vei descoperi ct de mult acesta poate s fac diferena dintre un cadru normal i unul remarcabil.

Timpul de expunere

Termenul de vitez a opturatorului (shutter speed) se refer la unitatea de timp n care aparatul foto adun lumina. Este msurat n secunde sau fraciuni de secund. Este cunoscut i sub denumirea de timp de expunere i este reprezentat cu simbolul Tv. Cteva dintre valorile standard sunt: 1/60, 1/30, 1/15, 1/8, 1/4, 1/2, 1. Aceste numere sunt definite astfel nct, pentru fiecare pas augmentat n timpul de expunere, cantitatea de lumin adunat (expunerea) este dublat. Pe de alt parte, dac timpul de expunere este sczut cu un pas, expunerea se va njumti. Cu alte cuvinte, cantitatea de lumin ce intr n senzorul aparatului de fotografiat este proporional cu timpul n care opturatorul este deschis. Deci, ca exemplu, dac timpul de expunere corect este setat la 1/15, dar fotograful l schimb la 1/30, cantitatea de lumin recepionat de senzor va fi la jumtate din cantitatea ce era nainte ca timpul s fie schimbat de la 1/15 la 1/30, deoarece timpul de expunere va fi mai mic. Imaginile de mai sus arat acest efect.Schimbnd viteza opturatorului, fotograful poate controla modul n care micarea obiectelor va fi perceput n fotografie. De exemplu, apa curgtoare poate fi prezentat foarte lin, dac un timp de expunere lung va fi selectat, de exemplu 1. Pe de alt parte, apa poate fi prezentat n toat viteza ei, dac timpul de expunere este mai rapid, de exemplu 1/60, care nseamn o esime de secund. Dac dorii s ngheai micarea unui subiect, atunci trebuie s setai o valoare a vitezei de opturator similar cu viteza de micare o subiectului respectiv. Dac ns dorii s surprindei micarea subiectului, atunci trebuie s setai un timp de expunere mai lent. Dezavantajul utilizrii unui timp de expunere lung este acela c aparatul de fotografiat trebuie s rmn perfect nemicat ct timp realizai fotografia, altfel aceasta va iei micat (blurat). Putei folosi un trepied, dar aceasta rezolv problema doar parial, pentru c degetul vostru, n momentul apsrii declanatorului, va mica, puin, camera foto. Ca sugestie, putei folosi setarea de declanare automat (self timer) sau o telecomand, dac aparatul vostru poate folosi aceasta (preul este relativ mic, n jur de 40 de lei). PONT: Pentru a recunoate cu uurin ce valoare a timpului de expunere este mai mic sau mai mare, reinei c numerele mari de dup 1/ nseamn un timp mic. Aadar, dac dup 1/ avei, de exemplu, numrul 4000, atunci timpul de expunere este foarte mic. Dac avei ns valoarea 15, atunci, timpul este mult mai mare, deci, fotografia se va face mult mai lent. De asemenea, valorile ce au simbolul secundelor () nseamn timp foarte lent. De reinut c setrile timpului de expunere din dreapta discului principal de comand (rotia de lng declanator) nseamn timp mic, care se traduce prin fotografii realizate foarte rapid, iar setrile timpului de expunere din stnga discului de comand nseamn timp mare, adic fotografii realizate mai lent.

Regula de aur n fotografierea unui peisaj

ntr-adevr, exist o regul de aur i n ceea ce privete peisajul, ce poate face diferena dintre o fotografie bun i una extraordinar. Orice sfaturi privind ncadrarea, iluminarea sau alte aspecte tehnice nu i au rostul, dac nu urmai aceast regul de baz n fotografierea unui peisaj.Un peisagist poate s fotografieze doar n dou momente ale zilei:1. n zoriPutei fotografia un peisaj cu 10 pn la 30 de minute nainte de rsrit, iar, dup acesta, nc 30 de minute pn la maximum o or, n funcie de anotimp i de ct de intens este luminozitatea.2. n amurgDin nou, putei fotografia un peisaj cu 15 pn la 30 de minute nainte de apus, iar, dup acesta, nc maximum 30 de minute (vezi prima imagine).De ce doar aceste dou perioade ale zilei? De unde i pn unde aceast regul de aur?Ei bine, aceste dou perioade sunt singurele momente ale zilei cnd avei parte de o lumin blnd, cald i umbre delicate, fr contraste izbitoare, ce vor da peisajului dumneavoastr o luminozitate cu aspect profesional. Cu siguran, aceast regul v poate prea prea strict i vei spune c se pot realiza peisaje superbe chiar i n afara celor dou perioade de timp (mai ales avnd la dispoziie i minunile editrii digitale). ns, dac dorii ca peisajul dumneavoastr s fie privit cu admiraie de profesionitii n materie, i nu doar de prieteni, atunci, trebuie s respectai cu strictee regula de aur a peisajului.n alte momente ale zilei, din afara celor ce constituie regula de aur a peisajului, lumina prea intens va accentua neplcut elementele secundare din decorul fotografiei, umbrele vor fi mult prea nchise, unghiul de cdere a luminii va fi prea mare pentru un cadru reuit. Pe cer, de asemenea, poate aprea un efect neplcut de ardere, fotografia fiind subexpus (vezi imaginea a doua, realizat la ora 14).

Fotografia astronomica si a cerului instelat

Aparatul foto: este indicat sa fie un D-SLR cu bune capabilitati ISO. Aparatele cu senzor fullframe ofera o calitate superioara a imaginii mai ales in cazul expunerii prelungite si pentru acest gen de fotografii permit utilizarea unei game mai largi de obiective.Obiectivul foto: De obicei, in astfel de cadre, este necesar un obiectiv ultra-wide cu diafragma cat mai larga pentru a permite cat mai multa lumina sa ajunga la senzor. Daca utilizati aparate APS-C (senzor crop), gen Canon 7D, Canon 60D, Canon 50D, Canon 40D, Nikon D300, Nikon D7000, Nikon D90, etc., este necesar un obiectiv dedicat acestui format. Printre cele mai bune obiective sunt: Canon 10-22, Tokina 11-16mm f/2.8 AT-X Pro DX si probabil noul obiectiv fix, cu focalizare manuala - Samyang 10 f2.8. Daca utilizati aparate cu senzor fullframe gen Canon 5d Mark II, Canon 5d Mark III, Canon 1ds Mark II, sau III, Canon 6D, Canon 1dX ori Nikon D800, Nikon D700, Nikon D3s, Nikon D4, etc atunci gama de obiective este mai larga dar si mai scumpa: in primul rand recomandam Nikon 12-24 2.8 un obiectiv de exceptie care ofera o calitate a imaginii similara cu cea a obiectivelor fixe, Samyang 14 2.8 (un obiectiv extrem de sharp, cu focalizare manuala), sau Canon 16-35 2.8 II si Canon 14 2.8 II. De asemenea, pe aparatele fullframe chiar si obiective de 24 mm sunt destul de wide si permit un cadru suficient de larg, avand avantajul unei diafragme extrem de mari(Canon 24 1.4 sau un obiectiv mai slab insa cu deschidere larga - Sigma 20mm f/1.8 EX DG). Un alt obiectiv interesant este Canon 15 2.8 fisheye ori Sigma 15mm F2.8 EX DG Diagonal Fisheye care ofera un camp vizual foarte larg si curbeaza imaginea intr-un stil caracteristic.

Setarea obiectivului: Daca folositi un zoom, setati-l la diafragma cea mai larga(deschisa) si puneti focusul pe manual la infinit. Rotiti-l ca sa fie maxim de wide. Focusul: este important sa setati focusul la infinit, insa acest lucru nu este mereu simplu. Uneori nu este suficient sa pozitionati obiectivul pe linia care indica infinitul, deoarece infinitul nu se afla acolo...da este ciudat, insa aceasta este realitatea. Ca urmare sunt doua variante sigure 100%: - fie faceti focalizati pe automat pe o lumina din departare (exemplu: cercul lunii) apoi mutati pe manual pastrand distanta aleasa de obiectiv. - fie in timpul zilei puneti obiectivul la maxim de wide, faceti focus pe un obiect foarte departat (care sa semnifice infinitul) si retineti unde se afla acul indicator de focus al obiectivului. De obicei este putin inainte sau putin dupa linia care indica infinitul. Retineti acest loc astfel incat sa-l puteti alege in timpul noptii. Un mm in plus sau minus poate distruge imaginea. Recomandam aceasta varianta.

B) Daca folositi obiectiv fix, setati-l la diafragma maxima (ex. 2.8) si puneti focusul pe infinit. ISO: alegeti un ISO mare (3200, 6400 sau chiar 12800). Modul de fotografiere: mereu imaginile se fac pe modul MANUAL. (Dupa cum am spus, si obiectivul are focusul pe manual). Trageti doar RAW ca sa puteti prelucra ulterior imaginea. Trepiedul trebuie sa fie foarte stabil ! Nu utilizati filtre de polarizare sau neutrale. Doar cel UV este ok. Faceti mai multe cadre modificand setarile: ISO si/sau timp expunere. Dezactivati optiunea enable noise reduction. Daca nu aveti telecomanda setati aparatul sa fotografieze dupa 10 sec, timp in care vibratia cauzata de atingerea butonului declansator are timp sa dispara. Daca bate vantul puternic interpuneti-va intre vant si aparat pentru a micsora posibilul efect de trepidatie. Trebuie sa va alegeti elemente care sa nu se miste in cadru(cu exceptia stelelor). Spre exemplu nu alegeti in cadru un copac ale carei ramuri se misca in bataia vantului ci mai degraba alegeti un copac fara frunze(eventual uscat) imobil. Alegeti nopti fara luna ! Luminozitatea stelelor este estompata de lumina lunii. Timp de expunere: pt. fiecare tip de fotografie vom detalia ce timp este necesar.

1.Fotografia Caii Lactee sau a stelelor

Calea Lactee este, asa cum stiti, galaxia din care face parte si sistemul nostru solar. Intr-o zona laturalnica a ei se afla si Terra. Una dintre cele mai spectaculoase imagini nocturne vizibile cu ochiul liber pe cerul noptii este imaginea galaxiei noastre. Pentru a o fotografia, mai intai, trebuie s-o identificati. Vizibilitatea ei este minima in mijlocul oraselor sau a locurilor luminate din mai multe motive:poluarea si datorita luminii excesive care difuzeaza prin straturile atmosferice. Ca urmare trebuie sa mergeti in zone retrase, din afara oraselor. Aerul uscat este cel mai propice, sau cel curatat dupa o ploaie rapida. Locurile cele mai indicate sunt: pe platouri montane la inaltime(aici insa exista sansa ca vremea sa se schimbe rapid si cerul sa fie impanzit de nori sau ceata), in desert (daca aveti ocazia), la malul marii sau pe camp. In general cerul pe timpul iernii este mult mai clar si fascinant decat cel din timpul verii datorita particulelor atmosferice care au o densitate mai scazuta. Aerul rece ajuta atat la obtinerea unui cer mai clar cat si la obtinerea unor imagini cu zgomot mai scazut, insa determina o scadere a timpului de functionare al bateriilor si uneori pune probleme de functionare aparatelor foto. Stiu ca este dificil sa urcati in zone retrase montane cu intregul echipament foto insa rezultatul merita efortul. Dupa ce ati identificat pozitia Caii Lactee pe cer (arata ca o mare pata alba dispusa de la un capat la celalalt al cerului, formata din mii de puncte albe luminoase), trebuie sa alegeti cadrul fotografic: nu este necesar doar sa fotografiati galaxia, ci trebuie sa creati un cadru de peisaj in care aveti in mare parte galaxia deasupra iar dedesubt sa fie un lac, ori un obiectiv istoric sau natural(o cetate, ruine, un monolit gen Sfinx), un cort luminat, etc. Daca alegeti un lac incercati sa prindeti si reflexia stelelor in apa. Alt exemplu interesant este cand pe cer apar nori care se misca in timpul expunerii, sau mai ales cand aveti sansa de a surprinde fulgere. SFATURI: incadrati astfel incat sa se vada mai mult cer decat pamant. Elementele de pe pamanat sa fie complet incadrate(nu fotografiati jumatate de pom, jumatate de casa). Daca fotografiati cortul, acesta trebuie sa fie luminat din interior cu ajutorul unei lanterne. Timp expunere: in general timpul este de minim 30 sec. Dar incercati mai multe variante chiar si 1 sau maxim 1.5 minute. Daca alegeti un timp mai mare decat 1.5 min veti observa urma miscarii stelelor (star trails) mult prea evidenta. Pentru timpi mai mari de 30 sec trebuie sa puneti aparatul pe BULB si sa folositi o telecomanda. Avantajele unui obiectiv wide sunt trei: permite un cadru foarte larg in care sa cuprindeti atat Calea Lactee cat si o reflexie sau alt element care sa completeze peisajul; minimizeaza efectul miscarii stelelor, adica linia lasata in imagine in timpul expunerii prelungite va fi mai mica, mai apropiata de un punct; zona de claritate este mai mare, desi diafragma este larg deschisa.

2. Fotografia miscarii aparente a boltii ceresti in jurul axei de rotatie a Pamantului

A)Daca alegeti sa fotografiati orbitele aparente ale stelelor pe cer care descriu cercuri in jurul axei care trece prin centrul Pamantului si prin Steaua Polara. B) Daca doriti un peisaj nocturn in care sa apara si sectiuni de arcuri de cerc efectuate de stele pe cer. A) in acest caz trebuie mai intai sa gasiti Steaua Polara pe cer, cea care indica nordul geografic. Fie aveti o busola si vedeti spre care stea indica, fie o identificati plecand de la Constelatia Carul Mare: mergeti p elinia care uneste ultimile 2 stele din Carul Mare si dupa ce parcurgeti o distanta aparenta de aprox. 5 ori distanta dintre ultimile 2 stele veti gasi in acel punct Steaua Polara. Trebuie sa alegeti un cadru in care sa apara Steaua Polara undeva in zona superioara a imaginii, cat de cat centrata. Sunt 2 variante: Varianta 1: In acest caz ISO-ul nu ar trebui sa depaseasca ISO400, iar timpul de expunere este undeva intre minim 30 minute si chiar 60 sau 120 minute (daca rezista bateria). In acest caz, o baterie nu rezista la mai mult de 1-2 imagini. Deci riscul este mare: fie ceva a fost setat gresit iar la sfarsit imaginea va fi un esec si veti ramane cu bateria golita, fie ati riscat, si la sfarsit cadrul este mai reprezentativ decat multe alte imagini clasice cu peisaje. Un alt aspect nedorit in acest caz este stresul pus pe senzor, care, in timp, poate conduce la aparitia unui numar suplimentar de pixeli inactivi; sau pot aparea colturi ale imaginii colorate excesiv datorate supraincalzirii neuniforme a senzorului. Varianta 2: In acest caz folositi un ISO de 800, 1600 sau 3200(in functie de luminozitate) si faceti multe cadre de cate 30 sec, din acelasi loc, nemodificand nicio setare a aparatului sau a obiectivului. Apoi, in procesare veti suprapune cadrele pentru a obtine o singura imagine. Daca folositi aceasta metoda aveti nevoie de o telecomanda programabila care sa poate declansa de n ori la intervale stabilite de timp. Cercurile stelelor nu vor mai fi continue ci formate din arcuri de cerc discontinue. Ulterior utilizati un software gen Startrails application. B). In acest caz folositi tehnica descrisa mai sus cu cateva exceptii: nu centrati Steaua Polara. Chiar eliminati Steaua Polara din cadru. In plus este indicat sa accelerati viteza unghiulara a stelelor, ca urmare recomandam sa folositi un teleobiectiv in locul unui obiectiv wide. Momentan nu avem exemple de acest tip realizate de noi.

Fotografia nocturna a oraselor

1. Trepiedul Evident este obligatoriu sa folositi trepied; utilizati un trepied solid impreuna cu un cap de trepied stabil care sa va garanteze ca, in timpul expunerii (care deseori ajunge pana la cateva secunde sau chiar zeci de secunde), nu apar vibratii ale aparatului. 2. Stabilizare off Este recomandat, daca aveti obiective care beneficiaza de stabilizator optic, sa dezactivati stabilizarea (chiar daca noile tipuri de sisteme de stabilizare optica incluse in obiective, teoretic, nu mai functioneaza haotic precum vechile sisteme atunci cand sunt puse pe trepied, totusi consideram sfatul de a dezactiva stabilizatorul ca fiind util). 3. Vibratii externe Folositi o telecomanda cu cablu declansator sau, macar setati aparatul sa declanseze dupa 10 secunde(sau mai mult) de la apasarea pe buton, deoarece, in felul acesta, in cele 10 secunde dispar vibratiile create de apasarea pe buton. Telecomanda are acelasi rol: de a elimina posibilele vibratii care pot aparea la declansare. De asemenea telecomanda este singura care va poate permite obtinerea unor timpi de expunere mai lungi de 30 secunde in modul Bulb. 4. Vibratii interne Eventual folositi mirror lockup se poate seta din meniul camerei foto. Scopul este de a elimina micile vibratii care pot aparea ca urmare a miscarii mecanismelor interne ale aparatului (totusi nu am observat mari diferente atunci cand se utilizeaza aceasta setare). 5. Alegere sensibilitate ISO Folositi un ISO cat mai mic (100, 200 sau chiar 50 daca aparatul dispune) pentru a nu avea zgomot in imagine. Trebuie inteles ca zgomotul este creat atat de o valoare mare a iso-ului cat si de timpul lung de expunere... Si cum suntem obligati sa folosim timpi lungi de expunere la fotografia de noapte, trebuie sa micsoram zgomotul printr-un iso cat mai mic. 6. Diafragma obiectivului Inchideti diafragma obiectivului pentru a avea un camp de profunzime mai mare. Alegeti f11, sau chiar f16. Totusi nu exagerati si nu utilizati f22 decat in cazuri extreme (doar daca aveti nevoie de un timp de expunere cat mai lung, sau daca aveti nevoie de o zona de claritate cat mai mare...spre exemplu daca exista un element in imagine foarte aproape de voi si vreti claritate de la acel punct pana la cel mai departat). Dar, in general, nu este necesar sa ajungeti la f22 deoarece imaginea finala va suferi datorita aparitie fenomenului de difractie care micsoreaza 'sharp-ul imaginii' (claritatea detaliilor ). - un alt motiv pentru care merita inchisa diafragma obiectivului este ca, sursele de lumina din cadru, capata forma unor stele cu multe colturi oferind un efect placut imaginii. 7. Incadrarea Cautati un cadru deosebit. Alegeti eventual zone de la inaltime de unde aveti o panorama asupra orasului luminat. Este esential sa alegeti un cadru placut privirii. Probabil acesta este cel mai complicat punct dar si cel mai important ! Uneori este interesant ca in imagine sa apara anumite elemente care sa lase in urma o culoare (exemplu stopurile masinilor care se misca pe o sosea). Alte elemente care dau un plus de farmec imaginii ar putea fi: norii care se misca rapid, o perdea de fum care se ridica, etc 8. Atentie la FLARE ! In fotografia de noapte, apar des probleme cu flare-ul (aparitia unor pete pe imagine datorate reflexiilor si refractiilor multiple pe care le sufera raza de lumina in obiectiv sau intre filtru de protectie si obiectiv). Mereu, cand o sursa de lumina se afla in cadru, creste riscul flare-ului. Ce se poate face ? din pacate nu prea mult: fie sa alegem un obiectiv care stim ca se comporta bine din acest punct de vedere, fie sa-i scoatem (pt. moment) filtrul uv de protectie, fie sa alegem alt cadru in care sursa de lumina sa fie pozitionata mai departe sau in alt unghi. - exista filtre UV, de polarizare circulara sau de densitate neutra create special pt. a minimiza posibilitatea aparitiei flare-ului. - Flare-ul este o problema nerezolvabila in postprocesare. 9. Trageti RAW , nu JPG ! Datorita surselor de iluminare, este posibil sa fiti nevoiti sa modificati temperatura de culoare a fotografiei. Pentru aceasta trebuie, ca initial, sa trageti RAW. De asemenea, daca trageti RAW, puteti prelucra ulterior imaginea astfel incat sa nu aveti zone albe, in care lumina a fost prea puternica. Orice prelucrare ulterioara (inclusiv eliminarea zgomotului) se poate face mai usor asupra unui fisier RAW. 10. Fotografia lunii in oras. Deseori, daca fotografiati luna (mai ales cand este plina si extrem de luminoasa), veti vedea ca va iesi ca o pata mare alba, fara detalii pe suprafata ei. - daca se intampla acest lucru, trebuie sa fotografiati 2 cadre: un cadru pt imaginea de ansamblu si alt cadru cu un timp de expunere mai scurt special pentru luna. Al 2-lea cadru se trage pe manual si setati timpul de expunere din mai multe incercari pana cand vedeti in poza rezultata ca luna are detalii clare pe suprafata ei. Nu va speriati de restul imaginii din acest cadru secund care a iesit foarte intunecat. - Cele 2 cadre se realizeaza fix din acelasi loc, aceleasi setari de diafragma si iso...doar timpul de expunere se modifica. - Avand cele 2 cadre, le puteti suprapune sub forma a doua layere in Photoshop sau alt program de prelucrare imagini (GIMP, etc) 11. Alegerea obiectivului In general in orasele aglomerate, intre cladiri sunt necesare obiective superangulare. Daca aveti acces la o zona inalta de unde vedeti intreg orasul, atunci, in acea zona, un teleobiectiv mediu ar fi mai util. Prin urmare nu exista o regula generala. Oricum nu subestimati nici obiectivele fisheye care pot produce imagini foarte interesante si foarte wide (mai ales pe fullframe). Exista si obiective dedicate fotografiei de arhitectura, cum ar fi Canon TS-E 17mm f/4 L Tilt-Shift, Canon TS-E 24mm f/3.5 L II Tilt-Shift , etc. Acestea ofera o calitate extrem de buna. Ele sunt utile si pt. panorame, dar mai ales pt. a rezulta in imaginea finala o cladire nedeformata (de exemplu daca fotografiem cu un obiectiv superangular, de aproape, o cladire care 'sa zicem' are 2 turnuri paralele, unu in stanga cadrului si unu in dreapta cadrului, vom vedea ca in imaginea finala cele 2 turnuri nu vor fi paralele, ci vor fi oblice catre interior (nu este vorba de aberatiile geometrice ci de simplul efect de perspectiva). In acest caz, un obiectiv Tilt-shift este mai indicat pt. a nu deforma imaginea cladirii. Sunt si alte aspecte care merita clarificate si dezvoltate despre aceste obiective specializate, insa nu este acum cazul.

10 sfaturi pentru a fotografia toamna

De Calin in Articole si Teste | 5 comentarii | 19/10/2011, 12:06

Luna Octombrie, mai exact in a doua jumatate a ei, ne ofera cele mai bune momente pentru a imortaliza anotimpul preferat al fotografilor: toamna. In functie de altitudine, exista o perioada de aproximativ doua saptamani (care incepe dupa 1 octombrie in Romania) in care copacii, plantele si natura in general ofera cel mai frumos spectacol al culorilor. Totusi, pentru a putea face fotografii cat mai reusite, sunt necesare cateva cunostiinte tehnice de baza. Am pregatit, mai jos, zece dintre cele mai utile sfaturi care sa va ajute sa fotografiati toamna pe care o vedeti doar in povesti!1) Utilizeaza un filtru de polarizare

Cea mai buna metoda de a surprinde culori accentuate in fotografii nu este post-procesarea imaginilor ci utilizarea unui filtru de polarizare, care accentueaza culorile si reda mai bine specificul cromatic al toamnei. Am vorbit aici, pe larg, despre tipurile de filtre si despre filtrul de polarizare.

Toamna pe Rucar-Bran, cu filtru de polarizare2) Alege momentele din zi cele mai interesante pentru a fotografia

Fotografia fara lumina nu ar putea exista. Dar, pentru ca o fotografie sa fie cat mai reusita, de cele mai multe ori avem nevoie de o lumina deosebita. Pentru fotografii de toamna cat mai inedite, cele mai bune momente ale zilei le reprezinta apusul si rasaritul, atunci cand lumina cade razant pe sol si umbrele sunt mai accentuate.

Dimineata, la ora 7 pe lac.3) Utilizeaza trepiedul

Daca vrei sa fotografiezi la apus sau la rasarit, cel mai bine este sa ai si un trepied pe care sa te poti baza. De cele mai multe ori sunt necesari timpi lungi de expunere pentru a inregistra imagini cu expunere corecta si este pacat sa sacrificam din calitatea imaginii prin utilizarea unor valori ISO mult prea ridicate. Desigur, trepiedul va poate ajuta si in alt context: incercati sa fotografiati cu timpi de expunere de cateva secunde indreptand aparatul catre frunze si inegistrand miscarea lor in bataia vantului. Efectul s-ar putea sa fi se para foarte interesant! Experimentati! Ghid practic: alegerea unui trepied. Eu folosesc un Manfrotto 190 CXPROB3.

Trepiedul e "de baza" la astfel de fotografii4) Macro: o noua lume este la picioarele tale!

Desi cei mai multi fotografi aleg sa surprinda peisajele de toamna, nu trebuie sa uitati de fotografia macro. Chiar si o banala frunza uscata poate reprezenta un subiect interesant, daca este surprinsa intr-o fotografie care sa o puna in valoare. Nu avem nevoie de insecte sau vietati de dimensiuni mici, specifice primaverii, pentru a face fotografii macro interesante. Incercati sa surprindeti ce va ofera toamna, din punct de vedere al detaliilor! Am vorbit aici, pe larg despre obiectivele macro si despre accesorii: burduful si inelele de extensie. Eu folosesc un obiectiv Tamron 90mm f/2.8 Macro de care sunt foarte multumit si pe care vi-l recomand.

O lume noua, la picioarele tale 5) Triseaza: Cum iti poti regiza propria toamna?

Desigur, este nevoie doar de multa imaginatie pentru a improviza. O scurta plimbare in parc poate reprezenta un prilej perfect pentru a aduna cateva frunze colorate, de preferat in culori complementare, pe care apoi le poti aseza in aranjamente cat mai abstracte pentru a le fotografia, la caldura sobei! Imaginatia este limita!

Dintr-o joaca: in 10 de minute, pe balconul hotelului in care stateam6) Cauta contrastele

Indiferent de genul foto abordat, de subiect sau de momentul zilei, contrastele pot oferi cel mai bun efect vizual intr-o fotografie.

Culori si contraste7) Triseaza: foloseste setarile balansului de alb pentru un plus de culoare

Un mic truc pe care l-am descoperit experimentand: vrei culori si mai accentuate? utilizeaza filtrul de polarizare (de care am vorbit mai sus) si seteaza balansul de alb pe Cloudy sau Shade, chiar daca afara este soare. In fell acesta, desi setarea balansului de alb nu va fi cea corecta (din punct de vedere strict tehnic) vei avea niste fotografii cu culori mai calde si mai accentuate! Daca fotografiezi in format RAW poti experimenta cu diverse valori ale balansului de alb, din programul de conversie.

Toamna pe Rucar-Bran8 ) Nu ignora vremea urata

Vremea urata este sursa celor mai bune fotografii de toamna. De ce spun asta? Ploaia, vantul, ceata sau orice alte interperii specifice anotimpului ploios pot reprezenta ingredientul perfect pentru fotografii reusite de toamna. Cerul senin, specific verii, nu este de dorit.

Fie vremea cat de rea ... tot mai buna-i poza mea! 9) Portrete de toamna? Desigur, dar experimenteaza!

Portrete poti realiza in orice anotimp, indiferent de locatie. Dar, toamna poate sa iti ofere pretextul perfect pentru a experimenta. Chiar daca v-am invitat sa experimentati de cel putin trei ori in acest articol pana acum, vreau sa repet: experimentati, experimentati, experimentati!

Portrete de toamna?10) Fotografiaza in format RAW

Da, stim ca e deja un sfat ce a devenit cliseu, dar e mai important ca oricand sa poti edita si procesa fotografiile tale dupa bunul plac atunci cand cauti sa fotografiezi Culorile Toamnei. Asadar, trage RAW si prelucreaza fotografiile in Adobe Photoshop sau Lightroom (tutoriale aici) pentru a fi avea o toamna asa cum iti doresti!14