sfanta maria magdalena

8/17/2019 Sfanta Maria Magdalena

1/85


2/85

Ieromonahul

Theologos Simonopetritul

r

SFÂNT M RI M GD LEN

Sfântul odor al ă n ă s t i r i i Simonos etras

- ·

L


3/85

Descrierea CIP a Bibliotecii

N a ţ i o n a l e

a României

THEOLOGOS SIMONOPETRITUL, ieromonah

Sfânta Maria

Magdalena

-

Sfântul odor

al ă n ă s t i r i i Simonos

Petras eromonahul Theologos Sim

enopetritul

trad .: Laura Enache. _

: Doxologia, 2015

ISBN 978-606-666-430-1

I

Enache, L

aura

trad.)

5

.3 Maria

Magda

l

ena

929 Mar ia Magdalena

©

DOXOLOGIA, 2015

ISBN 978-606-666-430-1

L

eromonahul Theologos Simonopetritul

SFÂNT M RI

M GD LEN

Sfântul odor al

ă n ă s t i r i i

Simonos etras

Traducere din limba r e a c ă

ve

che

note

LAURA ENACHE

cu bin

ecuvâ

ntarea

t p r e a s f i

TEOFAN

Mitropolitul Mo

ld

ovei Bucovinei

DOXOLOGIA

2015


4/85

r.

c o a n p o r t a b i l a Sfintei Maria Magda lena a Sfântului

Simon

,

ctitorii

M ă n ă s t i r i i

S

imonos Petras

1730).

CUPRINS

Prolog .

.

.

.

. .

9

Arhim. Elisei,

ă n ă s t i r i i

Simonos Petras)

Introducere .....

. .

. .

.

11

1

Sfintei Maria Magdale

na

1. Origin ea t e r e a Sfintei .......................................

15

2 Sfânta Maria Ma gdalena, ucenica lui

Hri

stos .....................

26

3.

Sfânta Maria

Magdalen a

la

R ă s t i g n i r e a lui Hristos

......

......

..........

............................

29

4 Sfânta Maria Magdalena la Învierea lui Hristos ................. 38

5. Activitatea

p o s t o l e a s c ă

a

Sfintei Maria Magdalena

la Roma

. o . .

59

6.

Întoarcerea în Iudeea

Cazne

le

i z b ă v i r e a

Sfintei.. ....

...................

................. 66

7. Activitatea

p o s t o l i c ă

a Sfintei Maria Magdalena

în Mar

s

il i

a

Gali

ei ......

.

.

.

66

8.

Întoarcerea

la Ierusalim plecarea la Efes.

Adormirea Sfintei .

o . . o

68


5/85

II

ANEXE

o n ş t i i n ţ a Bisericii cu privire la Sfânta Maria Magdalena

1. d e v ă r u l r ă t ă c i r i l e din jurul

persoanei

Sfintei

Maria

Magdalena .................. ..... . ..... .....

........

73

2

Sfânta Maria Magdalena la

S f i n ţ i i P ă r i n ţ i

ai Bisericii .................................................. ..... ......

........

. 80

V i a ţ a

petrecerea Sfintei întocmai

cu Apostolii

Maria Magdalena

......... ............................ ...... 145

1.

Prolog

.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . 145

2

Chemarea Mariei

.... ...

...... ... ........................ ..... 146

3

Sfânta

Maria

Magdalena

în

imnologie

...... ..... ........ .. 86

4

Sfânta Maria

Magdalena

în Sinaxare ....

....

....

95

3

Martora Învierii

.

.........

...

.....

........ .

........

...

.....

.147

4

Maria îl d e n u n ţ ă pe Pilat la

m p ă r a t

... .............. ... 148

5

Interogatoriul lui Pilat

................................. . .... ..... 148

III

6 Urmarea ............................. ......... .................................... 149

Cinstirea minunile Sfintei Maria

Magdalena

7

Pilat închis

uci s

di

n g r e ş e a l ă . .. .. .. . . . . .. . 150

1. Cinstirea c o r d a t ă Sfintei în

Sfântul

Munte

8 C ă l ă t o r i e m i n u n a t ă la

Marsilia

..... . ............................ 151

în

M ă n ă s t i r e a

Simonos Petras ......... .....

......... ...

...

....... 101

9 Învinuiri

aduse

s t ă p â n u l u i

lo

cului .......... 152

2.

Cinstirea minunile Sfintei Maria Magdalena

în Metocurile M ă n ă s t i r i i

Simonos

Petras ...... ..... ...... . ...... . 105

10.

C o n d u c ă t o r u l

femeia

sa î n s ă r c i n a

p l e a c ă la Roma ......... .........

...

......

........................ 153

3 Cinstirea minunile în p a ţ i u l

elen

...... .....

......... . ...... .

106

11.

Moartea mamei. Întâlnirea cu Sfântul Petru

........ .... 154

4

Cinstirea

minunile

Sfintei Maria

Magdalena

în

pelerinajele

din

Rusia

în anii 1888 2006 ........................ 114

12.

G ă s e ş t e

pe

m m ă

pe fiu

vii

........ ..

.............

155

13. Moartea

mutarea

o a ş t e l o r

5 L o c a ş u r i de cinstire ale

Sfintei Maria

Magdalena

Mormântul - Sfinte ă n ă s t i r i - Sfinte Biserici . .............. 118

6

Istoricul Sfintelor o a ş t e

ale Sfintei Maria Magdalena ......... ........

.............. ............ ...... 124

Sfintei Maria Magdalena

....

. . ...

..

.........

.... ...... 156

Sfânta Maria

Magdalena în Sinaxare ...................

... ........ 159

Sinaxar

Latysev,

Luna

i

ulie,

ziua 22

Pomenirea Sfintei Maria

Magdalena ...............

.......

159

Epilog···

····· ·················· ··· ····· ········ ········

··

·········· ····· ···· ·· ·········· ·········· 139

Sinaxarul Bisericii

Constantinopolitane

,

Luna iulie, ziua 22 ....

....

..................... .

..

. .......

...

161

Sfântul

Modest Arhiepiscopul Ierusalimului

La femeile

i r o n o s i ţ . . . . 6

Sfântul

Fotie

al

Constantinopolului

Întrebarea Amfilohie ............ ... ...

163


6/85

Icoana a Sfintei aria

a

gdalena

din Sfânta ă s t i r e Dionisiou sec al XVIII-lea.

rolog

Cinstita

â n ă s t â n g ă

izvorâtoare

de har

a Sfin tei

vitei

i r o n o s i ţ e

cea întocmai cu Apostolii Maria Magda

lena constituie o binecuvântare pentru m ă n ă s t i r e

noas

t r ă o

s f â n t ă

l u d ă b o g ă ţ i e renume pentru Sfântul

Munte dar un odor multcinstit al Bisericii lui Hristos.

o r e Sfintei se p r ă z n u i e ş t e în mod u c i t în

sfânta m ă n ă s t i r e pe data de 22 iulie. Sfânta Maria

Magdalena

î m p r e u n ă

cu Sfântul Cuvios Simon Izvo

râtorul de Mir constituie cei doi stâlpi ctitori

ai

ă n ă s t i r i i

Simonos Petras Necesitatea ă r i i une i c ă r ţ i care

v i a ţ a petrecerea locul Sfin tei agdalena

prin

tre ucenicii lui H ristos atitudi

nea

ei

v i t e j e a s c ă

la

R ă s t i g

i r e

Învierea lui Hristos

în

general activi

tatea ei p o s t o l e a s c ă precum cele privitoare la confuzia

care s-a f ă c u t cu privire la c u r ă ţ i a ei f e c i o r e l n i c ă ne-au

preocupat adeseori.

De aceea

am o t ă r â t s ă î n c r e d i n ţ ă m

o asemenea

p e r ă

Ieromonahului Theologos care a considerat ca pe o bine

cuvântare faptul de a se ocupa ş t i i n ţ i f i c de un astfel de

studiu cercetând izvoare vrednice

de

crezar

e

Desigu r

încercarea în s c u ţ i

mpunea

multe dat fiind

fap tul autentice din Scripturi despre a ţ a

act

ivit

at

ea i s i o n r ă

a Sfintei

sunt

lim

it

ate info r

ma

ţ i i l e

c o r e s n z ă t o r e puteau

fi

extrase nu

ma

i

din

operele

9


7/85

SFÂNTA MARIA M GDALEN A

Sfintilor

P ă r i n t i

ai Bisericii noastre si

din

m ă r t u r i i l e au-

,

tentice ale r a d i ţ i e i noastre r i c e ş t i

atât

cele vechi, cât

cele

mai

noi.

Cartea în i s c u ţ i e

Sfânta aria agdalena Sfântul odor al


Simonos Pe ras

(termenul

odor

fiind luat

de

la Slava

Litiei din slujba Sfintei), cre

dem i n t ă

complet ima

ginea

e r s o n a l i t ă ţ i i

Sfintei Maria Magdalena.

De aceea se

e d i t e a acum

pentru luminarea

z

i-

direa

t e a s c ă

a credinciosilor evlaviosi care o cinstesc

pe Maria Magdalena. Ea o c u p ă un loc de s e a m ă printre

femeile la care face referire

Noul

Tes tament.

Pe de a l t ă parte, mâna f ă c ă t o a r e de minuni

izvorâtoare de

mir

a Sfintei noastre care s-a atins

de

Cel

Neatins,

Domnul

cel Înviat

Dumneze

ul nostru, este

p u s ă la închinarea pelerinilor

e v l a v i o ş i î n l ă u n t r u l

sfintei

noastre

M ă n ă s t i r i în

fiecare zi,

dar

si

a f a r ă din m ă n ă

1

când se scot spre închinare binecuvântare pentru f i n ţ i r e a

poporului dreptcredincios al lui Dumnezeu.

F ă r ă î n d o i a l înmiit

au

a se folosi

n c h i n ă t o r i i

care i m i t

atât cât le este cu p u t i n ţ ă , sfânta dumnezeiasca ei ţ u i r

v r e d n i c ă

de

imitare mai ales, c r e d i n ţ a , adâncimea dr a-

gostei devotamentul ei pentru Cel ce a

ă t i m i t

pentru noi

S-a îngropat a înviat, Hristos,

Domnul

Dumnezeul

nostru.

Arhimandritul Elisei

S t a r e ţ u l

Sfintei ă n ă s t i r i Simono s Petras

10

Introducere

În c e a s

carte se

depune

efortul

de

a aduce sub ochii

c r e d i n c i o ş i l o r l a v i o ş i , cât mai

au

tentic posibil, acele ele

mente ă s t r a t e care ş e a z ă chipul

ă r e ţ

al o n o s

al celei întocmai cu postolii, Sfânta Mar ia Magdalena.

Mai concret,

în

primul capitol se

r e z i n t ă v i a ţ a ş petr

e

cerea Sfintei Maria

Magdalena

, cu referire la ori

ginea ei, îndeosebi la ei e n e r g i c ă

în calitate de e n i t ă a lui Hristos, la chinuitorul drum al

Dumn

ezeului-om

c ă t r e R ă s t i g n i r e .

Dragostea ei f a ţ ă

de

v ă ţ ă t o r u l Hri

stos a învrednicit-o i n ă pr ima uce

a Învierii.

În

co

ntinu

are, vor

urm

a activitatea ei apos

e a s c ă , a t ă

de caznele d in Ie

ru

salim a

dormi

rea ei

în Efes.

În capitolul al doilea, interesul se c o n c n t r e a asup ra

t

eme

i ă c i r i i

d e f ă i m ă r i i

persoanei Sfintei Maria

Magdalena, mai cu s e a m ă

în pus

,

asupra

restabilirii

a d e v ă r u l u i istoric în acestu i lucru.

În

acest scop

se

va da

cu

vântul i n ţ i l o

Bisericii,

Imnogra

fiei tra

d i ţ i s

in

axarelor.

În

capitolu l al treilea sun t înregistrate

i n f o r m a ţ i i l e

is

torice referitoare la cinstea

la

minunile Sfintei Mar ia

Magdalena

de-a lungul timpului

în

Muntele

t

hos, la

metocurile ă n ă s t i r i Simonos Petras în alte ă r ţ i . Se face

referire

a l ă

la cinstitelor ale Sfintei

Maria Magdalena în Rusia în anii 1888 1

892

în 2006, dar

11


8/85

SFÂNTA MARIA M GD LEN

la i e ş i r i l e mai dese, în s p a ţ i u l elen. De asemenea,

sunt

înscrise locurile de cinstire ale Sfintei Maria Magdalena,

precum mormântul Sfintei, Sfintele

M ă n ă s t i r i

si Biserici

paraclisele, precum m o a ş t e l e p ă s t r a t e care se a f l ă îm-

p r ă ş t i a t e

în

întreaga i s e r i c ă O r t o d o x ă . Dar

în

mod special,

va

fi

vorba despre istoria l i n ă

de

e r i p e ţ i i a sfintelor

o a ş t e

a cinstitei mâini se va pecetlui acest capitol cu referirea

la

r e z e n ţ a

vie a acestor

m o a ş t e

de

har

izvorâtoare ne

s t r i c ă c i o a s e a acestei mari comori a M ă n ă s t i r i i Simonos

Petras a Bisericii noastre.

În acest mod, se f e r ă o n f o r m a ţ i e g e n e r a l ă cu privire

la acest chip al Bisericii noastre care constituie

modelul

v i e ţ i i d u h o v n i c e ş t i apostolice, al unei c r e d i n ţ e î n f l ă c ă

ra e unei iubiri jertfelnice a ţ ă de Domnul.

Prin toate cele câte s-au scris pe larg suntem datori

m ă r t u r i s i m cercetarea

n o a s t r ă

nu a

epuizat

subiectul,

din pricina chipului pluridimensional al Sfintei care,

d u p ă

Preasfânta a i c ă a lui Dumnezeu mama Maicii lui Dum

nezeu, Sfânta Ana, este cinstit în mod special în Sfântul

Munte. Astfel,

f ă r ă î n d o i a l ă

se

impune

un

studiu

n c ă

mai t i i n ţ i f i c decât acesta. Lucrarea

de

a t ă are

în

vedere mai

înainte

de

toate prezentare a icoanei ~ a r i i noastre Sfinte

apoi folosul duhovnicesc al r e d i n c i o ş i l o r

din

expunerea

î n ă l ţ i m i i v i e ţ i i petrecerii ei.

Pentru o prezentare mai

c o m p l e t ă

a acestei biografii

a acestui studiu

am

preluat n f o r m a ţ i i din bibliografia

e x i s t e n t ă . Din a c e a s t ă p o z i ţ i e e x p r i m ă m d u p ă

cum

se cu

vine, c ă l d u r o a s e m u l ţ u m i r i f e l i c i t ă r i l e noastre autorilor

p r e ţ i o a s e l o r c ă r ţ i care s-au scris despre Sfânta Magdalena.

In mod concret, aducem

m u l ţ u m i r i

î n ţ e l e p t u l u i monah

Pa apie : n t r u studiul lui

e s ă v â r ş i t

scris în general despre

Sfanta, m

mod

cu totul special pent ru cercetarea care are

l e g ă t u r ă cu literatura

i m n o l o g i c ă

despre ea;

domnului

2

ntro u ere

Evanghelos Karadimos pentru studiul lui t i i n ţ i f i c

minu-

ţ i o s care le precede mai ales cronologic pe toate celelalte

pe

care le-am amintit aici;

domnului

Constantin Garitsis

pentru importanta cercetare studiere t e n t ă

în

principal

a Evangheliilor apocrife, a tex elor omiletice, a p ă r i n ţ i l o r

Bisericii a

t r a d i ţ i e i

sinaxare.

n

final,

Domnului

Manouil

Tasoula,

pentru

cercetarea lui cu privire la t r a d i ţ i i l e exis

tente despre Sfânta Maria Magdalena în Apus, precum

la e r i p e ţ i i l e sfintelor ei

o a ş t e

Acestuia, precum p ă r i n

telui Patapie îi a t o r ă m c ă l d u r o a s e m u l ţ u m i r i

pentru

tri

miterea p r e ţ i o s u l u i material fotografic arhivistic care

avea

e g ă t u r ă

cu Sfânta care ne-a ajutat semnificativ

în

a l c ă t u i r e a

prezentului

studiu.

În

cele

din u r m ă

d a t o r ă m

multumiri Domnul ui Th. Giancu, care s-a oferit cu noblete

'

s ă - ş i asume îngrijirea d i ţ i e i prezentei ă r ţ i în calitate

de

profesor la Universitatea Aristotel din Tesalonic.

13


9/85

Sfântul

Simon, Sfânta Maria Magdalena Î n a i n t e - M e r g ă t o r u l .

Icoana ctitorilor de la Chilia

lui Dont

a din Simonos Petras (1857).

1

V i a ţ a Sfintei Maria Magdalena

1. Originea c r e ş t e r e a Sfintei

Înce

pând

istorisirea petrecerii Sfintei Maria

Magdalena, m ă m mai în tâi ajutorul ei,

pentr

u a-i

reda

corect i a ţ a pe

baza

istorisirilor evanghelice, pe ba

za

tex

telor patristice hagiografice, precum a t r a d i ţ i i l care

s-au ă s t r a t .

Maria

Magdalena

, cum ă r t u r i s e ş t e nu mele ei, s-a

în

Magdala

Galileei. N

um

ele ebraic

Mag

dala

î n s e a m n ă turnu l lui Dumnezeu. Probabil

de

la acest fapt

pornind, Î n s u ş i Hristos a c ă u t a t pret

ext

pentru a-i atribui

supranumele acest

a a ş a

cum a

ă c u t

cu

a l ţ i

ucenici

ai

Lui.

Se spu ne le-a pus lor nume

1

• Astfel, pe fiii lui Zevedeu,

Iacob Ioan, i-a

num

it Boanerghes , care n s e a

fiii

tunehuui

2

. Pe Simon a numit Chefa, care se va numi Petru

3

•

Pe

vamesul Levi

1-

a

numit

Matei, care se tâlcuieste darul

.

lui Dumnezeu

4

• Pe Iuda Levveul l-a numitTaddeu

5

• Pe Toma

a numit m ă n u l ca arate, po trivit lui Theofanes

1

Mc . 3, 16-19.

2

Mc

. 3, 17.

3

In

1, 42.

4

Mt.

9, 9; Mc. 2, 14.

5

M

t.

10, 3.

15


10/85

SFÂNTA MARIA MAGDALENA

Kerameus (sec. XII

6

, d i s p o z i ţ i a ostenitoare

f a ţ ă

de uce

nicii Lui; a ş a mai departe.

O i n f o r m a ţ i

u n i c ă

despre patria Sfintei ne-o Sfântul

Evanghelist Matei,

în Noul

Tes

tamenf,

când

spune Ii

sus

d u p ă

minun

ea h r ă n i r i i celor patru mii de b ă r b a ţ i , d u p ă

ce

a slobozit multimile, S-a urcat în corabie si a venit în ti-

,

nutul Magdalei. Evanghelistul Marcu

8

î n a i n t e a z ă cu un pas,

zicând Iisus, m p r e u n ă cu ucenicii lui, a venit cu corabia

în p ă r ţ i l e

Dalmanouthei

9

care

era

un ţ i n u t p e s c ă r e s c pe

malul lacului Ghenizaret aproape de Magdala. Din

c e a s t ă

regiune provenea Sfânta

Maria Magdal

ena .

Satul Magdala este la o

i s t a n ţ ă

de

patru

kilometri N-V

de r a ş u l

Tiberiada se a f l ă pe coasta p u s e a n ă a

m u l u i

în

regiunea satului arab de

s t ă z i

El-Megdel

10

•

S-a observat

de

ă t r e

c e r c e t ă t o r i numirile r a ş e l o r satelor de pe ă r m

sunt legate direct de

pes

cuit. Astfel, Bethsa

ida

se

traduc

e

locul cu Magdala era

numit de ă t r e

rabini Turnul

p e ş t i l o r (Migdal

No

una'ia)

sau P e ş t i i

Dar

Maria

Magdalena din Magdala s-a r ă t a t cu d e v ă r a t turn întrupat

al lui

Dumne

zeu, ca una care

provenea din

Magdala, dar

în

primul

râ

nd

i i n d c ă

în

întreaga

ei

ş i - a

locul

de cinste,

pe

carei 1-a î n c r e d i n ţ a t Dumnezeu, fie deopo

t r i v ă

cu apostolii.

6

Omilia

la

Ev

angh

elia a 7-a de i m i n e a ţ ă PG 132, 660 [se r e f e r ă la

Evanghelia a 7-a

din

cele 11 care se citesc la

Utreni

e].

7

Mt. 15, 39.

8

Mc. 8, 10.

9

Dalmanoutha, pa tria Sfint ei Mar ia Magdalena, se afla la 5

km

la sud de Marea Tiberiade i pe coasta de apus a ţ ă r m u l u i . Dalmanoutha

Magdala

nu

e nevoie

fie

identificate. Er

au

z

one

apropiate

[

HE

H p t ] O K E V

L K ~

Kat

H B t K ~

L.yKvKAoxaiOEta ,

4,

col. 895]; de

asemenea

var ian

ta

r a m a i

a

Magda

lei, Dictionnaire Encyclopedique

de la Bible Brepols, 2002, p. 328.

10

Magdala

,

E>HE

8, col

i.

439-440.

Giuseppi Ricciotti,

V i a ţ a lui

Ii

sus Hris

to

s

Atena , f.a., p. 358.

16

1. Sfinte i Ma ria Magdalena

În izvoarele istorice

g r e c e ş t i

în special în,._Flavius Jose

phus,

Magdala este c u n o s c u t ă ca Tarichaia . n vremea lui

Hristos satul

era

faimos

pent

ru

e ş t i

u s c a ţ i de la care

luat numele, potrivit rabinilor. Se pare locuitorii ei,

erau iudei, erau i n f l u e n ţ a ţ i

de

elenism . La s ă p ă t u r

arheologice care

au

av

ut

loc

în

s p a ţ i vechii Magdale, au

fost descoperite ruinele unei sinagogi din vremea lui Hris

tos, ruinele unei vechi ă n ă s t i r i a ţ a c e n t r a Monahul

Epifanie, care a v izitat

Mag

da

la la mijlocul secolului al IX

lea, a biserica i d i t

pe

locul unde, potrivit r a d i ţ i e i se

afla casa Sfintei Maria Magdal

ena

12

•

Lacul Ghenizaret este n c ă a s t ă z i unul dintre cele mai

frumoase locuri de

pe ă m â n t

A fost comparat cu cele mai

faimoase lacuri. Acesta în vr

emea

lui Hristos se mai

numea

si Marea Galileei

13

sau Marea Tiberiadei

14

•

Dealurile de

primprejur

f o r m e a z ă

o i

mag

ine

în

basorelief

p l i n ă

de fru

m u s e ţ e

sunt acoperite cu culturi

15

• Lun

g

im

ea lacului este

de aproximativ 20 de km, iar este de aproximativ

9,5 p â n ă

la

11

km. Adâncimea este

de 50 de

metri

â n ă

la

70

de

metri,

c o b o a

brusc

p â n ă

la

250

de metri

în

zona

de nord

unde

curge Iordanul.

Apa

lacului este

s ă l c i e .

Spre

sud, z v o r ă s c izvoare calde a

c ă r o r

a p ă este ca

u i t o

a r e .

De câteva

ori

pe

an

, lacul este

tulburat de

furtuni puternice, ca în

vremea

lui Iisus, care provin d in

vânturile puternice ale

zo

nei

16

.

Într-una d

in

aceste furtuni

s-a primejduit fie c u f u n d a t ă corabia cu ucenicii lui Iisus,

12

V. Tzaferi, Sfintele

Locu

ri ed . E. Tzaferi A.E., Atena , 1992, pp.

169-17

0.

13

Mt. 4, 1

8;

Mc. 1, 16.

14

In

21, 1.

15

D. Rop s, V i a ţ a c o t i d i a n ă în Palestina în vremea lui Hristos ed .

Dim.

Papad

i

ma

,

At

ena, 1990, p . 18.

16

HE 4, co

l.

299-300.

17


11/85

otografiecu r ş u l iberiada s t ă z i


12/85

Veche fotografie a satului

agda

la aproximativ 1920).


13/85

r,

SFÂNTA MAR IA MAGDALEN A

Care a t i t furtuna numai prin Cuvân tul Lui

17

. Dea

s

upr

a acestei ape a Peh·u

18

• Domnul a plutit de multe

ori cu corabia pe acest lac,

în

r a ş e care se aflau în jurul

lui

au

avut loc cele mai m

ul t

e minuni ale Lu i. Orasul

Capernau m a fos t cen trul p

un

ctul de pornire al

ţ i i Lui. In acest lac p escuiau ucenicii lui Iisus chi

ar

mai înainte de a fi m a ţ i la vredni cia apostoliei. În

vierea lui

Ii

sus, la acest lac s-au întors si ucenic

ii

acolo

und

e

L-

au pe Do

mnul

Înviat

un d

e li S-a

F r u m u lu

i este printre a l ţ i de Frederic

Farrar în inegala

bil

a e r a r ă a r u l u i Alexandru

Papadiamanti : Lacul cu apele lui sclipitoare de c

ri

stal zace

pe fundul unui se cu

212

metri mai jos de

u p r a f a ţ a Mediteranei. De aceea acolo

Lacul neclintit ca o

de

opal cu sclipiri

de smarald (ca o o a s ă fulgerând verde închis)

în interiorul dealurilor verzi. Apele sunt atâ t de fru

moase

în

limpezimea lor, ca a

tun

ci când Pe

tru

a aruncat

mr

ejele în ele Iisus vedea în adâncurile lor cristaline.

Lumina soarelui

u m i n

locul de jur

împr

eju

r,

duhul se n m i r

de la miresmele naturale, iar tu r

tureaua e ş t e în pelica

nul

prin ape.

Mult ma i uimitoare ma i minunate erau lacul locurile

acelea în vremea venirii Lui. Flavius Josephus, când descrie

cu uimire

f r u m u

lui, a

junge

la concluzia anotim

pu

rile

anului

p

ar

se i ce

rtat

î

nt r

e ele pentru a

aces t loc întreaga fire l-a m u i t ca pe un model

ca pe un exemplu . Iar l m u d i t i i au un proverb, cum

Dumnezeu a în ă m â n t u l Canaanulu i,

17

M t. 8, 23 et passim.

18

Mt. 14, 22.

19

In

21

, 1

et

passim.

22

1.

V i a ţ a Sfintei Ma

ria

Ma

g

dal en

a

dar o mare, cea a Galileei, ales-o pentru Sine.

Cel mai mic sat al Galileei atunci, cum r i s e ş t e Flavius

Josephu

s,

avea fiecare peste 15 000 de locuitori.

2

°

Farrar

încheie frumoasa descriere, prin condeiul lui Papadia

manti, subliniind în vremea lui Hristos, Galileea era un

centru de activitate

pen

tru

neamuri

pentru iudei n

jur de pa

tru

mii de

ă b i i pe

o a ~ t e

acest me

diu

frumos s-a cresc

ut

Sfant

a.

P a r m ţ

e1

potrivit Sfântului Simeon Metafrastul (910-980

sau

989)

21

lui Nichifor Callist Xanthopol (1

2

56 1335f

2

se numeau

Siros si Euharistia. Se mai transmite î n c ă de Nichifor

Callist Xanthopol Magdalena era fiica cananeencei

care l-a rugat pe Iisus vindece pe fiica ei care era de

m o n i (Mt. 15, 22)

• Dar Panayiotis Trembelas s ţ i n e

în omiliile clementine se spune

mama

Sfintei Maria se

numea Ius ta fiica ei - Veronica

24

•

Erau

b o g a ţ i

în c e l a ş i

timp iubitori de ă r a c i nobili. Purtau de r i j ă de ă d u v e

de orfani si lucrarea lor n e î n c e t a era

me

ditarea legii mo

zaice. Culhvau a ş a d a r în sufletul curat al Mariei dragostea

pentru legea lui D

umn

ezeu, dreapta

Trebuie se ia în considerare în perioada la care ne

referim, în fiecare familie

e v r e i a s c ă în

acord cu

porunca

2

°Frederic Farrar, V i n ţ n

lui Hristos

traducere Alexandros Pa

pad iama n tis, Atena, 1898; ed. Domos, Atena, 2002, pp . 119-121.

21

PG 115, 404.

22

Nichifor Callist Xanthopol, Cuvânt

In

Sfânta M i r o n o s i ţ ă

cea

în

tocmai cu Apostolii Marin Mngdnlenn PG 147, 545 et passim.

23

ldem l

stOJ

·in r i c e a s c ă

I,

cap.

23,

Despre Sfintele femei llli-

ronosite .. PG 145, 732A.

2

;

P.N. Trempelas, Co e

ntnriu

In Evanghelia d u p ă Matei ed. Sotir,

Atena, 2000, p. 292 Hara lambie Sotiropoulos,

Cele

pntmzeci de zile

pe

â n t

al

e Domnului

Înviat

Sfânta

M ă n ă s t i r e

stavr

opig

hie sino

a cuviosului Simeon Noul T

eo

log, Kalamos, 2011 .

23


14/85

SFÂNTA MARIA MAGDALEN A

l

eg

ii m ozaice, copiii erau ma re binecu

vân

tare (Ps. 127,

Ps. 128), desigur, cu o

r e f e r

s p e c i a l ă pen tru

i e ţ i .

Le

gea e

ra

r i c ă

în

fa

ptului

fiecare copil de

trebuia fie împrejur. În timpul

lm

Hn

stos cu cumcizia trebuia fie la op t zile de la

fe

tiy

e e:istau ritualuri cu caracter religios

asemanatoare ca sa se msemneze prin aceasta aparte

lor la poporul ales.

îz

cu

nu m

ele pe care îl

pu n

e

au

copilului era

d U : ţ

~ ~ ~ a c e s . r e z e un .element constitutiv al per

n a h t a ţ u sale ca m f l u caracterul lui. Din acest

motiv dreptul alegerii numelui r ţ i n capului familiei,

~ o t u de cele multe ori alegerea se f ă c e a

aceea dm acor

dul

ambilor i n ţ i . n t i i au d at as

ad

ar

micii lor numele de Maria, un de femeie

o

bis

nuit 1-au însemnat cu pecetea lui Dumnezeu

26

• Primii

ci

Maria a m p e n d de maica ei, de vreme ce

ţ i i iu.d

ei nu vre

un

amestec în grija copiilor

ZI

de

Z

I. Es te msa femeile iudaice erau

ma m

e

miz:un_ate, atente dedicat

e.

Biblia es te

p l i n

de exemple

de

mb u

e Ceea

ce

co

nsid

erau

lu

c

rul

cel

m era m o r a f i i n d legea mo

rala se mtâlnea cumva cu legea o a s ă cea dintâi datorie

m o r a a l u i era ă - i pe copii poruncile lui

Dum

nezeu. De asemenea, r i n ţ i i istoriseau micutilor lor toate

minunile pe care le Iahve poporului

A de o ~ v e a la

ma

re cinste. Spuneau

m

v a ţ a de este mgerul al Celui

25

f Le. 1 63 ,,Ioan este

nume

le lui ".

6

N ~ m e l e Mariam este o alterare a numelui surorii lui Moise

Miriam. o

; n ţ ă

a. cuvântului aramaic Mnri poa te

îl

r o n u n

Mnnnm

ca

re m cont

mua

re a fos t el

en

iz

at sa

u latiniza t în

Mnrin ca re S t ă p â n ă

D.

Rops,

op

. cit.

p. 128.

24

1. Sf int e i Maria

Magdalena

La

c o a l ă

v ă ţ a u

pe

copii Sfânta Lege a ll i Dumnezeu. Stu

diau limb

a

gramatica, istoria, Tora. , In aceasta", zice,

Flavius Jose

phus

des

pr

e Sfânta t u r ă "cineva f l ă cea

mai izvorul fericirii" . A c e l a ş i scriitor

se

la 12

ani

o t i a

t o a t ă

pe i n a f a r ă Apostolul Pavel,

de asemenea, îi amintea ucenicului lui Timotei ş t i a Sfin

tele Scripturi de la vârsta pr

un

ciei

8

•

Cu

pr

ivire la

ţ i a

de a

fi

icelor iudeilor,

era i f e r e de opinii. Unii rabini refuzau dreptul fetelor

de a se cultiva,

f i i n d c ă

femeia nu avea nici o o z i ţ i e o f i c i a l ă

în religie.

Cu

toate acestea,

a l ţ i i

nu aveau

a c e e a ş

p ă r e r e .

e ş i scrierea

a l m u d i

excludea femeile de la ed u

catie se totusi si la valoarea de care vorbea un

întelept: "Fiecare

b ă r b a t

trebuie î n v e ţ e Tora (Legea)

fiica lui". D a c ă u d e c ă m

î n s ă

exemplul i c u ţ e i

Fecioare Maria, putem presupunem multe fete de

iudei Scriptura la fel de bine ca lor. De

altminteri, ideea unei e d u c a ţ i i care nu fie

r e l i g i o a s ă

era

de neconcepu t în IsraeF

9

•

Prin urmare, în acord cu a i c ă pu tem trage

concluzia Maria

Mag

dal

ena

a

avut

pa

r te de la o

s t ă

r a g e d ă de întreaga d u c a ţ i e

r e l i g i o a s ă . P ă r i n ţ

ei b o g a ţ

mai înainte de a muri s-au îngrijit ca fiica lor

fie î n v ă ţ a t ă

întreaga Lege (Tora). În

mod

cu totul special,

iubea studiul Psaltirii era n t e r e s a afle de la P r o f e ţ

cele referitoare la Mesia, a d i c ă cele despre Hristos.

În aco

rd

cu biograful ei, Nichifor Callist Xanthopol,

lucrarea ei de ă p e t e era postul g ă c i u n e a e ~ u a

timire în trup totala ei afierosire lui Dumnezeu. n tine-

7

Flav ii Josephi, Opern vo i. 4,

ed

. B. Niese, Berlin: Weidmann,

1890, reed. 1

955.

8

Tim. 3, 15.

29

D. Rops, op. cit

.

pp. 121-134.

25


15/85


r e ţ e a ei

cultiva c u r ă ţ i a

p ă z e a

virtute a fecioriei. Fugea

de s ă r b ă t o r i petreceri vizite îi

p l ă c e a

t r ă i a s c ă în

c u r ă ţ i a m i n ţ i i în

l i n i ş t e

în

neîncetata

m e d i t a ţ i e

a Scrip

turilor

având

astfel o n e î n t r e r u p t ă comuniune cu Dum

nezeu. Aflându-se Sfânta într-o asemenea stare duhovni

c e a s c ă

biograful ei

spune

s-a

n ă p u s t i t

diavolul împo

triva ei cu t o a t ă puterea lui a

pus

a p t e demoni o

c h i n u i a s c ă .

Poate planul lui

Dumn

ezeu era fie

n c e r c a t ă

cu

ş a p t e

demoni ca fie

c o n d u s ă

la

d e s ă v â r ş i r e a

d u h o v n i c e a s c ă

f i i n d c ă

d u p ă

t ă m ă d u i r e a

ei L-a

urmat

pe

b i n e f ă c ă t o r u l ei Iisus cu absolut devotament a fo st

a r ă t a t ă d e o p o t r i v ă cu apostolii.

2.

Sfânta

Maria Magdalena ucenica lui Hristos

Potrivit istorisirilor v a n g h e l i ş t i l o r Matei

3

Marcu

31

Maria Magdalena

L-a

cunoscut pe Iisus în i n u t u r i l Magdala

sau Dalmanoutha. Acolo m p r e u n ă cu cei doisprezece uce

nici

ai

Lui pe un l u ş o r pitoresc vizavi

de

lacul Ghenizaret

se

a d u n a s e r ă

patru mii de oameni din popor care cu mult

dor

r m ă r e a u

î n v ă ţ ă t u r a

d u m n e z e i a s c ă

a

pr

eadulcelui În

v ă ţ ă t o r

ş i î ş i

s e s e

bolnavii ca

fie

t ă m ă d u i ţ i de Marele

Doctor al sufletelor al trupurilor. Acolo s-a petrecut mi

nun

ea s ă t u r ă r i i celor patru mii de b ă r b a ţ i

f ă r ă

feme i

copii. Acolo a ş a d a r s-a vindecat Maria Magdalena de

biciul celor a p t e demoni. Dar mai înainte de toate s-a

d u i t d u p ă c r e d i n ţ a ei. r e d i n ţ a ei s-a r i t în dumne

zeiasca n v ă t ă t u r ă si ă z â n d extraordinarele Lui minuni.

Astfel c r e d ~ nezd;uncinat în dumnezeierea Lui Îl ur

cu r e d i n ţ ă î m p r e u n ă cu apostolii cu alte femei

evlavioase care nu voiau se a r c ă la ale lor.

30

Mt. 15 30-39.

31

Mc. 8 1-10.

26

Hristos scotând

demonii

din Maria Magdalena.

r e s c ă

a

Sfintei

ă r { ă s t i r i

Petru

Pavel Kleinovou Kalambakas.


16/85


P ă r ~ s astfel p ă r i n ţ i i ru dele toate cele

t e ş t i ll

e a z ă pe

Domnul cu a t ă puterea sufletului ei.

Din acel moment devine u c e n i c ă d e v o t a t ă si

c r e d i n c i o a s ă

Îl

u r m e a

pe Iisus în

ă t o r i i

Lui

în

Galileea si Iu

deea. Din istorisirile n g h e l i ş t i l m o

vedem

a f l ă

llereu în cercul strâmt al femeilor care Îl urmau pe Domnul.

In

mo

d evident, atunci a cunoscut-o

pe

Preasfânta Maica

Domnului

nostru

, î m p r e u n ă cu care nu era

numa

i

de

un

nume,

ci

de

un

suflet.

Magdalen

a,

ca

una

care era

bo

g a t ă ,

se îngrijea de

hran

a lui Iisus a ucenicilor Lui.

Cât despre t ă m ă d u i r ei de cei

ş a p t e

demoni de

spre relatia ei cu cercul restrâns al ucenitel

or

lui Hristos

cea ma i m p o r t a n m ă r t u r i e este a lui Luca

32

•

Maria

Magdalena

1-a

î n s o ţ i t

pe

Domnul la Învierea lui

cu gândul

de

a mângâia

pe

surorile lui. Când, mai cu

s e a m ă ,

L-a

ă z u t

pe Hristos

ă c r i r n â n d

când L-a auzit cu

glas

pu

ternic curat zicând: L a z ă r e , L a z ă r e vino

a f a r ă

s-a minunat de minunile lui Dumnezeu, zice biogra

ful ei encomiastul

Ni

chifor Callist Xanthopol

34

•

Î n c ă

într

tm caz

pe

care ni-l t o r i Evanghelistul Luca

35

,

când

Hristos L-a slobozit pe

mut

de

demon el a vorbit, atunci

unii

au r ă m a u i m i ţ i a l ţ i i L-au acuzat pe Hristos scoate

demonii "cu n i a demonilor, Beelzebul". În acest text,

Iisus Hristos respinge acuza ia e a z ă prin satana.

dar, în timp

ce

Domnul vorbea despre duhurile necurat

e,

o

femei

e,

car

e,

potrivit lui Nichifor Callist Xanthopol

36

,

era

3

Le. 8, 1-3.

33

ln11, 43.

34

Niehifor Callist

Xanthopol

, Cu vânt

n

Sfânta PG

147, 553. .

35

Le.

11

, 14-28.

36

Nichi

for Callist Xan th

opol

,

Cuvânt

n

Sfânta

M i r o n o

.

PG

147,553. .

28

I. Sfintei Ma ria Mag d alena

Maria Magdalena, a strigat a zis: "Fericit pântecele care te

a pu rtat sânii pe care i-ai supt ' . Dar El a zis:

F e r i c i ţ i

sunt

cei ce c u l t cuvântul lui Dumnezeu îl fac pe el"

37

•

Sfânta Maria

L-

a urmat, ca e v o t a t ă Lui, din Gali

leea â n ă în Iudeea L-a

ţ i t

în Intrarea lui i u m f a l ă în

Ierusalim

38

• L-a

n s o ţ i t de

asemenea

pe

drumul ă t i m i r i i la

t i g n i r î m p r e u n ă cu ă s c ă t o a de Dumneze

u.

N ă s c ă

toarea

de Dumn

ezeu

s t ă t e a

sub Crucea Fiului ei din pricina

iubirii ei de a m ă Salomeea era de f i i n d c ă era

u d ă

cu

Maica Domnului. Iar Maria Magdalena s-a aflat ea împre

cu rudele lui Iisus, avea o mare

e g ă t u r ă

cu ele

cu Iisus, o e g ă t u r ă care rivaliza în dragoste r u i r cu

rudenia î n s ă care nu este întotdeauna cea mai r n i c

g ă t u r ă a dragostei. În mod corect, Evanghelistul Ioan

spune Magdalena se afla printre persoanele care erau cel

mai strâns legate de Iisus, fie din pricini

de

tudenie, fie din

r a ţ i u n i d u h o v n i c t i .

3. Sfânta Maria Magdalena la ă s t i g n i r e a lui Hristos

În

cl

ipele tragice ale Domnului nostru este pre

Sfânta o a s t r ă evenimentele l i p ă de

pe du rata lor. În cele trei Evanghelii Sinoptice se

cum

r m e a

Sfintei Maria Mag

dalena la Cruce.

Ev

anghelistul Matei

39

p r e z

ei

specificându-i numele.

În

continuare, descrie îngroparea

lui Hristos de Iosif din Arirnateea, ucenic al lui Hristos,

care ceruse de la Pilat

t

36 , a primit, preacuratul f ă r ă

de r i h a n ă

dumn

ezeiescul Trup.

o t e a z ă

de asemenea Evan

ghelistul "

au

ă m a s acolo stând m

ormânt Mar

ia

37

Le. 11 , 27-28.

38

Me

. 15, 4

1.

39

M

t.

27, 55-61.

29


17/85

SFÂ N

TA

MARIA

MA

G DA LEN A

Magdalena

c e a l a l

Marie . Evanghelistul Marcu

40

Evan

ghelistul Luca

41

istorisesc moartea îngroparea lui Hristos,

ca Evanghelistul Matei. fapt al femeilor

la mormânt al r i r i i îndeaproape a rânduielii de în

g r o p ă c este relatat de t o ţ i cei trei e v a n g h e t i . În final,

Evanghelistul Ioan

42

nu numai i s t o r i e ş t e marele fapt al

t i g n i r i i lui Hristos, dâ

nd

toate m ă n t m t e

ca un

martor

ocular,

ci

ne

de

r e z e n ţ a

Ma

riei M

agda

le

na în

ptmctul culminant al d u m n e z e i e ş t i i p ă t i m i r i , precum a

altor sfinte femei care se aflau â n g ă Crucea lui Hristos.

Nichifor Callist Xanthopol, tâlcuind

r e l a t ă r i l e

evanghe

c o r e s p

z ă t o a r e ,

descrie într-un mod cu u r ă t

cum a t r ă i t Sfânta Maria Magdalena momentele Patimilor:

" Î n ţ e frate, câ t a p ă t i m i t attmci

î

cur tea Arhiereului,

tmde se fl Arhiereul, ferici ta Magdalena care se

p r e f ă c e a

es te o femeie

i n t e r e s a t ă

a s ă afle

pe care le vor

lua

împotriva Lui, ca le f a c ă

c

w1

oscute Maic

ii

Lui. Inima ei s-a s f â ş i a t

de

durere, nu mai

p u ţ i n decât Maicii Lui, când a a auzit ă r t u r i i l e

mi n

cinoase batjocurile biciuirile, f l a g e p ă l m u i

riie, înjosiril

e,

ha

in

a

m i n c i n o a s ă

de

p o r f i

punerea

cu

nu nei de spini pe cap toate celelalte pe care indelunga

r ă b d a r e a lui

Dumnezeu

le-a î n g ă d u i t celor r ă i ă u f ă

r i l o r le a c ă [ . d u p ă

ce

toate aceste chinuri le-au

o r i i

iudei, plini de L-au dus pe

Mc.

15, 40-41 47.

41

Le.

23, 44-56.

În des crierea Sfântului Evanghelist Luca, la ver

setul SS, cu

vântu

l textul

ui

J


18/85

-

Magdalena o s p r i j i n ă

pe

ă s c ă t o a r e a de umnezeu

la

ă s t i g n i r e a lui Hristos.

r e s c ă a lui Teofan al Cretei, Sfânta ă n ă s t i r e Stavronikita 1546).


19/85

SF

ÂNTA

MARIA

MA

G

DALEN

A

lucruri de n g r o p ă c i u n ea le-a t i t mai dinainte penh·u

avea locul al doilea Maica Domnului

în r i v i n ţ a

î n t r i în

a g

rij

a

4

•

Modul liric al descri

erii biografuluinu este departe de realitatea t o r i c a faptelo

r.

În

de biograful encomiastul Sfintei noastre,

Nichifor Callist Xanthopol, printre l ţ i i Iosif

Vr

yennios

44

descrie

p r i v

l i ş t î n f r i c a n i t u l u i pe care

a i t - o Maria Magdalena.

Î m b r

ş e a z ă Cruc

ea-

z

ic

l p i l picioarelor . u m b l l i n i în jurul

Crucii, sparge pieptul de

du r

ere prin se apropie

l p i l

pi

cioarelor n i t u l u i . t r o p i t ă de

sângele p â n u l u i cu r u l despletit, Il pe

nume

se

n c h i n râu

ri de lacrimi .

În timp ce a z ă Crucea, ă t u r i

din

sângele Lui

peste ea s-a atins de sângele c

ar

e curgea

pe

jos

din piroanelor t i g n i t u l u i . o Iosif

Vryennios, cu r u l despletit, m b i b de sângele

nului, pl

ân

gând cu

t r i g ă t

cu lacrimi neîncetate închi

nându-se tainei t i m i r i i de voie a Domnului. Dar, în

timp, Magdalena încerca o pe mult

î

ndur

erata a lui Dumnezeu, devenind pentru ea

sprijinul omenesc în acele clipe trag ice.

În acord cu Maxim r t u r i mai ales, Maria Mag

dalena Maria lui Cleopa c

ând

se a

fl

au la Cruce au venit

p u ţ i n mai aproape de ă s c ă de

Dumn

ezeu, au mân

gâia t-o sufereau t u r i de ea, f i i n d ele erau mai

decât celelalte femei

45

•

De aceea spune Sfântul

43

PG 147, 556 et passim.

Iosif Vryemuos, Cuvân tul n mân tuitonren a t vp

-

etvm vo

i.

2, ed. II, V. Rigopoulos, Tesalonic, 1990, p. 72 .

45

Sfântul Maxim e n b i

n t ă

n

n

o

s

tr

e

o n r e

deD

umn

eze

u pu

rur

ea F

eci

onm Ma

ri

n

ed. Sfânta Chilie

a Sfân tului Nicolae Bourazeri , Sfântul Mun te, 2010 pp. 166-168 .

4

Sfânta Maria Magdalena

sâ

n.gele_D?mnului n? stru.

Mu

ze

ul de georgtana Cartlta, T

tfhda

Georgta.


20/85

Pogorârea

de pe

Cruce

prohodul r e s c ă din

1779

la

Katoliconul


Cuviosului

Grigorie

din

Sfântul Munte

În partea

t â n g ă

Maria

Magdalena

i n e

Mâna

Domnului

se n c h i n ă

ei

În

partea

d r e a p t ă Maria Magdalena

cu

mâinile

ridicate


21/85

SFÂNTA MAR IA MAGDALENA

Evanghe

li

st Ioan: â n g ă Crucea lui

Ii

sus mama Lui,

sora mamei Lui,

Ma

ria lui Cle

op

a M

ar

ia M

ag

dalena

46

•

Când Domnul dat Duhul, potrivit lui Nichifor Callist

Xanthopol, M

ag

dalena, având mai î n d r dintre

toate femeile de vreme ce

cum

este cunoscut,

au de s-a îngrijit pentru înfrun tarea pro

blemelor practice care au surve

nit

de la cele întâ

mpl

ate

la

t i g n i r

r e a de

Dumn

ezeu,

i n d

în l i n i

si

în

ta

ina

mântuirii

no

as tre,

dar

si a

t i m i r i i

si

. '

Invierii, a

t u r i

de Maria

Ma

gdale

na

cu

s c e r

mâ

nt

cu o de s

in

e

i n d

în acest

mod

ta

in

a mâ

ntui

rii,

îndurer

ata M a i c a lui

Dumneze

u

Sfintei M

ar

ia Magdalena organizarea problemelor

prac

tice

a înceta,

s c ă

pe Fiul ei.

Ac

easta

era c

in

stea de care a fost d n i c i t M

ar

ia M

ag

dalena,

pe Cel neatins se de trupul cel

p r i h

al

t u l u i

slavei

47

•

4. Sfânta

Maria

Magdalena

la

Învierea lu Hristos

Eve

ni m

entele Învierii Do

mnului

s

unt

istorisi e în mod

diferit de fiecare ev

an

ghelist. T o t u

nu

nici

un

dez

acord,

nici

o c

ontr

adictie

în

tre e i. Sfintii

i n t i

tâlcui-

, . '

torii Evangheliilor,

t r a n m i ţ â n d

mesajul Invierii într-un mod

dinami

c

cu

p u n d

sensibilitatea epocii lor,

z e a z ă

fi

ecare ev

an

ghelist a amintit sosirea

atât a femeilor, cât a

Apo

stolilor la Sfântul Mormânt,

care a avut loc la intervale temporale

di

ferite. desigur

nim

eni nu ceea ce a

po

vestit alt evanghelist. Astfel

a icono

mi

sit

Duhul

Sfânt, care prin gurile lor.

46

In 19, 25.

47

PG 147, 560.

38

S

.. . 1Magdalenei la tânguirea Maicii Domnului

pnpnu p · p

r e s c ă a Sfintei Manastm etru ave .


22/85

SFÂNTA MAR IA MAGDALENA

Din studiul

t i l o r

se o b s e r v ă o r e l a t i v difi

cultate, care se r e f e r ă la vizitele femeilor la mormântul

lui Hri stos. Eftimie Zigaben o b s e r v ă evanghelistii

au

înscris patru vizite în diferite mo mente s i cu dife;ite fe

..

Despn_:

~

a r i a Magdalena, Nichifor Callist Xanthopol

mreg1streaza el p atru vizit

e:

prima,

de

la Mt, 28, 1, a

doua a treia de la In

20, 1, 11 ,

a patra de la Le.

24, 10

49

•

Sfântul And rei Ierusalimiteanul, Arhiepiscopul Cretei

0 - 7 4 9 ) f e l t

lui

n t i c

de Dumne

zeu inspirat,

ms_earca o smteza a pe ncopelor evanghelice care se r e f e r ă

la

Inviere ?isp

unând

faptele povestite de

e v a n g h e l i ş t i

în-

tr-o succes

mn

e r o n o l o i c ă . Astfel

r e z u l t ă

rolul primordial

al Sfintei Magdalena în vestirea Învierii Domnului. Urmând,

a ş a d ~ l i c a ţ i Sfântului

Andr

ei la cuvântul lui des

pr

e

Femeile i r o n o vom expune rezuma iv faptele

a ş a

cum

le-a abordat el

n s u ş i

pe baza Sfintelor Evanghelii

50

:

"Evanghelistul Matei

51

t o r i s e d u p ă ce a trecut

Maria Magdalena

l a l t

Marie

52

, mama lui

48

Eftimie Zigabenul , Tâlcuire In Evanghelia

d u p ă

Matei PG

129

7458.

49

Nichifor X a n ~ h o p o Istoria B i s e r c e a s c ă , cart

ea

I, cap.

23 (33), Despre Sfmtele Feme1 t r o n o .. . PG 145, 733BC

.

50

Sf.

Andrei Criteanul, Cu

vâ

nt la

Femei

le i r o n o d u p ă manu

scn sul Sfintei i r i Simonos Petras.

51

Mt.

28,

1-10.

5

d a n ţ a

P ă r i n ţ i l o cu Sfântul Andrei:

De

la înce

put

cei mai

m u l ţ i

dintre

ţ i i

Bisericii tâlcuitorii r i c e s

w1t

de acord

Marie" este

N ă s c ă o a r e a

de D

umn

eze

u.

Semnificativ este

fap t

ul

Sfântul Grigorie Palama (12

96

-1359), în omilia lui la Dumi

M i r o n o s i ţ e scrie exact a ş a cum Adam, când a fost crea t,

un a

lt

om n:L 1-a în ceasul acel

a,

iar aceea

t o t u ş i

ca

nd

a fost creata Eva cu suflarea d u m n a s c ă , ea cea dintâi l-a

pe Adam, la fel al do

il

ea

Ada m, Hri stos, câ

nd

a înviat

din

m o r ~ i

nu

L-

a decât

numai

o femeie, cum

spun

e Evan

ghe

li

stul

Ma

r

cu

(16, 9): Inviind Iisus prima i m i n d u p ă

40

I Via ta S fintei Maria Mag

da

lena

'

Iacob, care era o a r e a de Dumnezeu, au venit

v a d ă

r

mântullui Iisu s. ă s c ă t o a r de

Dumne

zeu a

avut

mo fl . t

V

cea mai mare durere dintre o ţ i a a at-o pe

Maria Magdalena care era una dintre .ce le mm Impor

tante femei, de aceea o

pomene

sc ce1 p:tru

e : ~ n . g ~ e

l i ş t i Au venit la

mormânt

u p ă m zor n z1le1

s-a mai în tâi Mariei Magdalena". S-a

t ~ t

~ a r i e i

~ a g ~ a l e ~ a

chiar

în

ceasul în care a înviat.

Hri

sto

s,

p o t r ~ v 1 t

Sf

antulw

Gngon e

p lama a înviat mai înainte

de

a

-L

ved

ea Mana

M

ag

dalena. AceasAt

a,

a dar'es te afirmat în

mod umbrit

de ă t r e Vestea In

a ~ a .. D ornnultti

prim

a dintre toti oamenii a primit

-o

N ă s c ă t o a r e a de

vtern , · . .

v v

Dumnezeu de la Domnul, întrucât era cuverut Nascatoarea

de Dumnezeu L-a

v ă z u

înviat mai înainte de

t o ţ 1

s-a

dwnnezeiasca vorbire cu El,

nu

numai L-a cu p r o p ~ n

L-a auzit cu urechile ei, ci a fost singura cea dintâi care. a atms cu

mâinile ei picioarele cele f ă r ă de

p r i h a n ă ,

fie e v a n g ş : U

nu

toate acestea în chip v ă d i t nevoind o dea

d r e p t

t ~ r a pe a t c a

Lui pe

ntru

a

nu da

p r i c i n ă de

n u ~ a ~ ~ e c r e ~ t l o r S f a n t u ~

Grigorie trage

co

ncluzia de la v a n g

ş t i

ca cea dmta1 a la mor

mântul Fiului Dwnnezeu

ă s c ă t o a r e a

de Dwnnezeu, alergand

mai înaintea Mariei Magdalena. aceasta ne î n v a ă

t ~ l

M

tei

(28 1-4)

care zice: a venit Maria Magdalena cealalta Mane ,

a ,

A

1" D

v v

care era Maica lui Dumnezeu, ca v a d ă r ~ a n t u . " Fa-

rerea mea scrie Sfâ

ntul Gr

i

go

rie Palama,

mormantul

acela datator

de

i a t ă s - ~

deschis mai înt âi pentru ea. Pentru mai întâi pentru ea

p r i 1 ~ ea toate s-au deschis atât cele cât cele p ă m â n ~

pentru ea a

s t r ă

c i t îngerul at

ât_

de. tare .MatcaA

u ~ u ~

a dob

ând

it mare bucurie de vreme ce a cuvmtele

g ~ : u l u 1

a fost l u m i n în

tru

cât era c u r a t ă de m chty

dumnezeiesc

.. A ş a cum N ă s c ă t o a r e a de

Dumnezeu, a ~ z m d

un

a

vestirea Învierii

m p r e

cu Maria Magdalena, numai ea a

puterea celor spuse, tot a ş a î n t â l r : i n ~ ~ ~ - ~ pe Fiul pe J ? u m ~ z e u

î m p r e u n ă cu celela}te femei, cea dmta1 ?I.ntre toate .L-a

L - ~

recunoscut pe Cel Inviat c ă z â p t c w a r ~ , ~ u s-a de

cioarele Lui a devenit apostolul Lw la Apostoh .

Sf._

Gngone Pala

m

a,

Cuvânt In

Femei

le

r o 1 1 o

PG, 15

1.

235, et pass1m).

s3

Mt. 27, 56-61; Mc. 15, 40; Le. 23,

55;

In 19,

25.

41


23/85

1. V i a ţ a

Sfintei M a

ria Magdalena

zilei r m ă t o a r e . Aceasta este prima sosire a cinstitelor

sfintelor femei

pe

care o i s t o r i s e ş t e Evanghelistul Matei.

D e o d a t ă a avut loc un

mar

e cutremur, un înger al Dom

nului a coborât din cer, a venit, a rostogolit piatra de la

intrarea în morm

ân

t ş e d e a deasupra ei. omnul o t u ş i

înviase d e ş i mormântul era închis, exact

a ş a

a venit mai

târziu la ucenicii Lui în seara de d u m i n i c Aceste d o u ă

femei,

a d i c ă

Sfânta

N ă s c ă t o a r e

de

umn

eze u

Maria

Magdalena,

cum

le-a

spus

îngerul, s-au

dus

cu

r i c ă

bu

curie mare v e s t e a s c ă ucenicilor c ă , a ş a

cum

le-a spus

omnul a înviat Se duce

în

Galileea unde Îl vor

vedea. n ceasul în care mergeau L-au întâlnit pe omnul

Înviat care le-a întâmpinat cu b u c u r a ţ i - v ă Ele atunci

au c ă z u t la picioarele Lui s-au închinat. pmnul n s ă nu

le-a oprit pe

ntru

L-au

ă z u t

prima a t ă Inviat. Dimpo

t r i v ă le-a ridicat si le-a zis: «Nu temeti, ci d u c e t i - v

s p u n e ţ i ţ i l o r Mei ple

ce

în Galileea acolo vor ve-

dea»

. Acelea au plecat la ucenici au transmis cuvintele

51

In

20,

19-20. Sfântul And rei aici esle foarte

cl

ar. Cr

ede

Dom

nul a înviat mai în

aint

e de c

utr

emurul care s-a când îngerul

Domnului a r

os

togolit piatra de la intrarea

în

mormânt. Exact

a ş a ,

fiind încuiate a intrat la ucenic

ii

Lui

în

seara

de

d u m i n i

zic

ând

u-le lor Pace o u ă " , le-a a r ă t a mâinile picioarele coasta

Lui

u l i ţ

55

Sfântul Ioan

de

A

ur

(349-407)

o b s e r v ă

Iisus a folosit

pe femei

drept

apostoli

c ă t r e

apostoli, ca c i n s t e a s c ă n

eam

ul care

a fost n

eci

n

st

it din î n ş e l a r e a

l u i

(prin t u l o ş e s c )

f i i n d c ă atunci femeia a devenit

pentru

ă r b a t slujitoare a

n t r i s t ă r i i

acum

feme

il

e au devenit pentru ă r b a ţ i slujitoare ale bucuriei Comen-

tnrht n

vanghelia d u p ă Matei,

omilia 88, PG 58, 777 89, PG 58, 784.

Ve

zi de asemenea Tâlcuiren n s

nin

a Sfântului Chiril al Alexandri ei,

PG

70, 608 .

Un alt tâlcuitor

al

fragmentului, Zigaben, scrie atunci

când Magdalena l a l t ă Marie au la picioarele lui Hristos

I s-au închinat,

ţ i n â n d u - l

cu d

or

cu cinste, Iisus

nu

le-a oprit,

ă s â n d astfel se n c r e d i n ţ e z e prin atingere

nu

este duh s

au

f a n t a s m ă

(PG 129, 757)

43


24/85

B u c u r ă - t e

A r ă t a r e a

celui Înviat

ă s c ă t o a r e i

de Dumnezeu Mariei Magdalena

r e s c ă a M ă n ă s t i r i i Sfântul Nicolae Orfanou


25/85


U:gerului ale

Domnului

L-au v ă z u t i-au

ţ i n u t

pi

cwarele. T o t u ş i ucenicii nu voiau nici m ă c a r le asculte

1

din

pricina

marii

lor n t r i s t ă r i . Iar

în

ceea ce o

p r i v e ş t e pe

Magdalena,

nu au ă s a t - o

nici ă c a r o

o r b ă

s p t m ă .

Î n s ă

în

ceea ce o r i v e ş t e

pe

Maica Domnului,

f i i n d c ă

o cinsteau

o respectau

în

mod

deosebit, spuneau între

ei m ă r i m e a

durerii

a

tulburat

mintea

ei i-a

î n ş e l a t vederea

si

auzul

p i p ă i t u l . T o t u ş i

aceea cu s t r ă l u c i r e a e x t r a o r d i n a ~ ă a su

fletului ei feciorelnic

era

absolut

o n v i n s ă

L-a

v ă z u t

pe

Domnul L-a p i p ă i t . Fecioara nu s-a mai dus din nou la

mormânt, i ~ i nu s-a mai contrazis cu ucenicii, f i i n d c ă avea

certitudinea Invierii, de vreme ce

era

o n v i n s ă

de

toate câte

a v ă z u t a auzit.

Evanghelistul Luca

56

i s t o r i s e ş t e Magdalena s-a întors

din nou

în

c e e a ş i

noapte la

mormânt,

m p r e u n ă cu cele

lalte femei, cu Ioana, cu Maria, mama lui Iacob cel mic

si

altele. Piatra fusese r o s t o g o l i t ă au intrat în mormânt

aroma ele

pe

care le

p r e g ă t i s e r ă

cu

mult

înainte

de

a se lu

mina

de

i u ă , d t ~ c ă d i s - d e - d i m i n e a ţ ă . Trupul Domnului

nu 1-au

g ă s i t

î n s ă . In timp femeile ce

erau

nedumerite cu

pri_;ire.la

~ c ~ s t l u c r ~ ,

s-au

n f ă ţ i ş a t

înaintea

lor doi îngeri

s t r ă l u c i ton

le-au

z1s:

«Pentru ce c ă u t a ţ i

pe

Cel viu printre

cei m o r ţ i ? Nu este aici, ci S-a s ulat»."

7

Ia

aminte, iubite, zice Sfântul Andrei,

cât de

limpede

se

a r a t ă

aceasta nu este

prima

venire a femeilor la mor

mânt Altminteri, d a c ă

ar

fi fost

pentru

prima

d a t ă ar

fi

fost

ciudat

le d o j e n e a s c ă le r u ş i n e z e . D u p ă aceea

s-au dus a r ă ş i la ucenici cu Maria

Magdalena au

vestit

faptele.

Magdalena

ă z u s e deja

mormântul, în t mp

ce

celelalte numai pentru prima a t ă .

Dar

cuvintele acestea

ale femeilor c ă t r e ucenici au p ă r u t v o r b ă r i i , nu le-au

56

Le. 24, 1-12.

57

Le. 24, 5-6.

46

1

V i a ţ a

S finte i M a ria M

ag da

le na

dat nici o încredere. Totusi Petru, când a auzit cuvin-

acor ' ·d· · d ·

tele acestea

pentru

a doua o a r ă ,

s - ~

n

1cat

s-a us

la

mormânt. Aici se noteze ca se duce penh·u pruna

gur

d

t

v la

mormânt

si mai ales singur de aceea

nu

a m raz-

a a , v • N · t

·t intre n l ă u n t r u , ci a plecat

descumpamt. umm

ca

plecat si a

ă z u t

giulgiurile se aflau acolo, acestea le

s a , . f

l . ss

8

une Evanghelistul Luca pentru a doua verme a eme or

P Evanghelistul Ioan

59

,

începând

cu capitolul

20

al v ~ n

heliei sale, o

i n t ă

pe Maria

M a g ~ a l e n a

ca

vemnd

~ i n g u r ă

la mormânt.

o t u ş i

Magdalena cand. a pleca: de la

mormânt s-a dus ca ă - i a n u n ţ e pe e t r u I ~ a n ca

era gol

nu era

i n g u r ă ci era Impreuna cu Nasca-

m a n ~ ~ ,

..

f v

toarea de Dumnezeu Salomeea. n s ă Sfântt1l ~ a n se revera

umai

la Maria Magdalena, f i i n d c ă asupra e1 avea sa se

~ o n c e n t r e

mai

departe interesul istorisirii. Ş i ~ c e a s t a

a r a t ă

din faptul atunci când a ajuns

la

cei d01 ~ c e m C I a

folosit

n u m ă r u l plural când

a zis: [noi]

nu

ş t i m

unde

L-au pus»

60

. Se

r e f e r ă la a treia descindere la mormânt

~ · e

a avut loc s â m b ă t ă târziu», când

n c ă

era întuneriC

61

• Mana

58

Din

acest text al

Evang

heli

stu

lui

Luca

z u l t ă

l i 1 : : p

~ d ~ . c ă

~ f ~ t a

Maria

Magdal

ena

est

e pe

num

e ca

a r ~ o r ~

a

l w l i

Tâlcuitorii s

unt

de acord ce i

patru a n g h e l i

o a ş a z a

111 f a ţ a _ P ~

Maria

Magdal

ena,

în timp

ce Ioan

~ r a

i ~ g u ~ S f â n ~ ~ l Chml

al Alexandriei (375-444) zice cea dmtru smgura, Mana Ma?

dalen

a

în

ace le

prim

e

clipe

a vestit

Apostolilor

cele

mtamplat

e,

dm

p r i c i n ~ iubirii ei f i e r b i n ţ i c ă t r e Domnul, în ~ i m p ce t?ate_celelalte au.

din pricin a fricii, t i a u

Epp

TO

mm

cuavvr]V S ~ n c t r

pntri

s nostri

Cy rilli nrhi

episcopi

A l e x n n d r ~ 1 1 ~ 1 ~ 1

Ionmus evm rghelrum

ed . P.E. Pusey, vo l 3, Oxford, 1872 (retip

an

ta 111 1962), PP · 121-122.

59

In

20, 1-18.

60

In

20,

2 Cf. H. Sotiropoulos, op. cit.

p. 49. . .

6t Comentat

or

ii textului spun Evanghelistul Ioan se l n ~ I -

aic i

numai

la a aminti pe

aceea

care urma

j o ~ c e un r ol pnn-

cipal,

f ă r ă

a e x

clud

e

pe

cele

lalt

e

m i r o n o s i ţ

In

speeta

lunul

47


26/85


Magdalena, l i n ă de zel dunmezeiesc vine pentru a treia a r ă

la o r m â n t s i n g u r ă

g ă s e ş t e

piatra

ă s t u r n a t ă

din loc de

la mtrarea

în

mormânt apoi se întoarce la ucenici. Dar de

~ a t a .

a c ~ a ~ t a se g â n d e ş t e v o r b e a s c ă numai cu cei mai

f 1 e r b m ţ 1

~ ~ c u

cei mai n a l ţ i , Petru Ioan. S-a gândit Mag

d ~ l e n a ca pentru a le stârni interesul v i n ă la mormânt

sa nu.

s p u n ă

direct Domnul a înviat, f i i n d c ă astfel

s ~ a r

f

mtamplat a r ă ş i a c e l e a ş i lucruri. Le spune, asadar,

ca

au

luat pe Domnul din mormânt ea

nu

stie,unde

L-au pus. a d a u g ă

s u n t e ţ i

datori i n t e r ~ s a t i si

a f l ă m cine L-a luat

unde

L-au pus. ' '

v ă ~ u t î n ţ e l e p c i u n e a femeii?

c o m e n t e a z ă

Sfântul

Andrei Cnteanul.

A c e a s t ă

m e t o d ă a ei a fost

i s c u s i t ă

si în

ţ e l e a p t ă . de n d a t ă

a devenit

c r e d i b i l ă .

Au

dat ă ~ a l ă

a ş ~ d a r , i ~ e d i a t . ~ e i doi

.la mormânt

i-a urmat a c e ~

~ m u n a t ~ fer:'e1e. In contmuare,

au

intrat cei doi ucenici

n r:'ormant au ă z u t numai giulgiurile de n g r o p ă c i u n e ,

m timp ce trupul nu era i c ă i e r i . Atunci au crezut deci L-au

l ~ a t pe Domnul

?in

mormânt. Mai înainte, desigur, s-a dus

smgur la mormant Petru, dar din cauza întunericului nu

a observat

bin

e ca

la noua

i z i t ă

care a

avut

loc

dimin

eata

A ş a d . a r ,

au crezut-o pe Magdalena au luat trupul D o ~ ~

nulm.J?ar

credeau n c ă faptul a înviat Domnul .

Ce1v dm ~ p o s ~ o l i , ~ o n t i n u ă Sfântul Andrei, pe

faptulAca s-au ? m ~ de v i e r e , au pus la

n d o i a l ă

chiar pe

cea atat de credmcwasa, pe Maria Magdalena. Din pricina

din

tâlcuitori c ~ m e n t e a z ă câ t

de

mare era s lujirea

pe

care Magda

o . d a ~ o e f ă c ă t ? r u l u i ei

Ii

sus, cât de

fi

erb int e era

t m ţ a

~ I ' .

cat de VIU

~ r a

devotamentul

d ă r u i r e a

ei f a ţ ă de El. Cei

car; Il Iub esc IIsus i t ă

de

prima ocazie s ă - ş arte respectul

f a ţ a

de

El.. Mana

Magdalena a venit din întunericul n

op

tii. Prin

u r m a r e ~ cei cai:e ~ o r c a ~ ~ e s ă - L g ă s e a s c ă ye Iisus t r e b ~ I i e

ca

ut

e

s - d e ; ~ e a ţ a ,

mea m

puter

ea

o p ţ i i .

de mult dor,

pentru

care

mt r

erup chiar somnul.

48

1

Viata Sfint ei Ma ri a

Magdalena

acestui gând tulburându-se, Maria Magdalena a r ă m a s

în

continuare la mormânt

plâng

ea

62

.

De cum

au

plecat

Petru si Ioan, s-a închinat la mormânt a v ă z u t doi în

geri î ~ b r ă c a ţ i alb care ş e d e a u p ă z i t o r i ai

m ~ r m

n ~ l u i ,

unul

în

partea capului - care

n s e a m n ă

dumnezerrea - altul

A V

t t 1 63

în :eartea

de

la picioare - care

n : s e ~ m n a

omem a :a . .

n continuare, Sfântul Andrei Cnteanul se refera la dia-

logul decisiv pe car; 1-a avut .M__aria Magdalena cu ~ ~ u 2

cel înviat,

pe

Care m acea clipa nu 1-a r e c ~ n o s c u t fundca

Domnul purta h·

up e s t r i c ă c i o ~ a r e ~ u p ~

~ v i . e r e

era recu

noscut numai de aceia de care

El

I n s u ş 1 vota sa

fie

recuno

scut

62

Sfântul Ioan de Aur zice c ă ,

în

timp ce cei doi ucenici au

plecat d e la

mormânt

, Maria a g d ~ l e ~ a a t ~ t ac?lo cu ,? mai .mare

Maria

r ă s p u n d e

cu

dar

cu Iubire . u ~ m t e l e

pe

Domnul meu , zice s.fântul Ioan < ? u r ă Aur, ~ n t ph ne

de

s f â n d u l c Comentnrw

In Evnnghelw

dupn I o n ~ ,

Om1ha 86, PG

59,

468 et pnssim . Iar Fericitul Augustin o b s e r v ă c ă : ,,In clipa în care

b a ţ i i

se

întorceau, fir

ea

cea

mai b ă ~ 1 o a g ă ,

a . d ~ c ă Maria M ~ g d a l ~ n ~ ,

t ă t e a t i n t u i t ă la mor mânt d e cea

ma1

putermca dragoste. ochu e1

care l . c ă u t a u pe Domnul

nu

Îl

ă s e a nu

aveau nimic altceva de

decât p l â n g ă . Sfântul Chiril al Alexandriei ~ b s ~ r ~ â n ~

tuitorul i-a

d ă r u i t

Mariei

Magdalena e r e a

tame1 Inviel'll Lw

prin glasul

f i n ţ i l înge

ri, penh·u

r ă b d a r e a pentru

dorul cel

i u ~ i t

de

Dumnezeu

care ardea în inima ei

pentru

c

ug

etul curat

f a ţ a

de

S t ă p â n u l Hristos (P.E. Pu sey, op. ~ i t . p. 122). Iar Sfântul ~ e o ~ i l a c t

o b s e r v ă în ch ip foarte potr ivi

t:

Intrebarea «Pentru ~ l a n g i » P

care au pus-o cei doi

înger

i Mariei Magdalena es te phna de

multa

compasiune. Prin

c e a s t ă

întrebare a lor, îngerii iau prilej o încre

dinteze întristarea ei ar trebui se n t o a r c ă în bucurie (PG

1

24, 292).

'

63

Sfântul Grigorie

de

Nys sa z ice nu era cu u t i n ţ ă ca în ceasul

acela se g â n d e a s c ă la

faptul

Domnul a înviat, s_i afle

schimbarea locului

un d

e 1-au pus pe Iisus cel mort ,II pe Cel

viu între cei morti . De aceea este

r e s p i n s ă de

Domnul prin acei Nu

atinge . C â ~ d a fost î n t r e b a t ă : Femeie

de

ce plângi? Pe Cine

c a u ţ a

r ă s p u n s

L-au lua t pe

Domnul

nu L-a u dus .

(Grigorie de Nyssa,

Cu

vâ

ntul I,

Ln

Sfintele

de

s

pr

e

penondn de

tret

zile

n Învierii

l i

Hristo

s,

PG

46, 625

CD).

49


27/85

SF

ÂN

TA

MA

RI

A

MAG

DAL

ENA

când voia

El

•

A fost

e b a t de El

Maria Magdalena:

«Femeie, de ce

pl

ângi ? Pe

Cin

e

c a u ţ i ?

a

s p u n s

la fel

6 1 În cu Sfâ

ntul

Andrei Critea

nut

Sfâ

ntul

Chiril o în

pe Maria Magda lena care nu L-a recunoscut pe Iisus,

f i i n d era

întuner

ic nu a putut

limp

ede

turile ţ e i Lui (P.E.

Pu

sey,

op ci

p. 114). l ţ i

î n d r

ţ i n d pe Sfânta Ma ria Magdal ena, ca re nu L-a recunosc

ut

pe Domnul

cel Învia t, se e r ă la motive.

Primul

,

trupul Domnului

Învi

e re a

lu

a t

Ce

i ai Lui, câ

nd

L-au

din

nou

au încercat ceva cu ceea ce ni se când

o r ţ i r reînt âlnim w prieten. Avem nevoie de destul

timp ca Altminteri, Domnul Înviere S-a

în

a lt c

hi p

(M

c.

1

6,

12

.

Ast

fe

l Sfâ

ntul

Andrei face o

ab

o

rdar

e

a problemei u n o a r i i

Ce

lui În viat, c

um

e a z ă el

în-

în textul re

produ

s mai sus. Al do

ilea

mo

ti

v era Ma

ri

a

nu ă n u i a

(era de

i a l ă

Domnul a

în

vi

at

de aceea nu a

cel ca re o înt reba

se

era Iisus. Cr

edea

era

i n a r u l

de aceea Maria cu m u l t îl Spu ne-mi

und e

L-

ai pus eu Îl

vo

i lua

din

ta Îl voi

pun

e în alt mor

mânt.

Mint

ea ei era atâ t de

r b i t

de Acela pe

Ca

re Îl

în

cât

nu p u n d e

la întrebarea: Pe Cine treb uie

cine

es

te

Ce

l de ea. Sfântul Teofilact ă c ă mo

tiv

ul

pe

ntru

care M

ari

a v rea

mu t

e în alt loc e ra

se

temea ca

nu

c

um

va

ev

re

ii

, d e lor,

a c ă

ceva chiar

tru

pului mo

rt

(PG 124, 293C). Sfântul Ioan de Aur: face o obser

În clipa în care

Hri

stos S-a d i n t r

în

spatele

Mariei Magdalena, mi se pa re înge rii se t a s e

f i i n

d c ă

a c e ş L-au recunosc

ut

pe n u l la chip la pri vire

la

care .. acest lucru a pe feme ie

se

o a r c ă în spate . No

e a z ă în co

ntinu

are Sfântul Ioa n de Aur c ă : ,,Iisus prin glasul

S-a pe Sin

e. i i n d

atw1ei câ

nd

a striga

t-

o pe num

e,

«Maria»,

atunci L-a recunosc ut. As tfe l lui Iisus a avut loc cu

glasul

nu

cu chipul Lui ( Sf. Ioan de Au r,

Omilin 86

PG

59, 469). Î n t r - a d e v ă s

un

etul glasului

es

te un a d

intr

e cele mai

personale ale omului. De a ltminte ri, mijlocul

prin

ca re

Hristos se f

ace

cun oscut poporului es te Cuvântul Lui care

adânc în i

nim

a popo

rulu

i.

50

Nu

atinge . a Sfintei

ă n ă s t i r i

Pantocrator

Decani, Serbia (1335-1350).


28/85


cum a r ă s p n n s îngerilor. Mai precis, socotea El este res

ponsabilul r ă d i n i i

îi

spnne:A«Doamne, d a c ă tu L-ai

lu

at,

spune-mi

und

e L-ai

pu

s eu Il voi ridica pe El de acolo».

a ei a spus-o i i n d c ă fusese i n f l u n ţ a t de

Apostoli. I n s ă Iisus, ca Dumnezeu, cunoscând inima ei

ca o î n t ă r e a s c ă

în c r e d i n ţ ă ,

a chemat-o pe numele ei:

«Maria». ea de

î n d ~ t

a recunoscut glasul Lui, întrucât

era

a doua

a r ă când

Il întâlnea. Ca

prima

a

c ă z u t

acum

n u n c h e a t ă

la pici

oa

rele Lui, dar de a c e a s t ă

nu i-a n g ă d u i t se apropie de El ca

mai

înainte, ci

a p ă r t a t - o zicându-i: «Nu atinge»

65

. t o t u ş i prima

65

În cu

aceste cuvinte - "N u atinge - tâlcuitor ii

au fost în mare dificultate e a g ă pricina i n t e r d i c ţ i e i . Sfântul

Andrei Critea

nul

o n s i d e r ă faptul se a t o r e a z ă e c r e d i n ţ ei. Ş i ,

eviden

t, cuvântul acesta se a fi foarte corect justifica t. Î n c ă o

d a t ă îi r i d i c ă mintea la T a t ă l ceresc ca î n ţ e l e a g ă nu es te num ai

om Acela Care a înviat, ci es te Dumneze u, Fiu al ade

v ă r a t u l u i Dumnezeu, Care S-a

om

pe

ntru

mântuirea

în a f a r ă de

a c e a s

tâlcuire mai x i s t ă alte

a b o r d ă r i

valo

roase i n t e r p r ale

i n ţ i l o r

i n ţ i ai Bisericii. Poate mai îna inte

ar fi de

fo

los se adauge o mai a r g ă redare a verse

tului al 17-lea: P.N. Trembela

s, Come

nt riu n

Evanghelia

Ioan,

pp. 688-715): Mariei, f i i n d c ă alerga

î m b r ş e z e

cu res

pe

ct

picioarele Lui, socotind Domnul va continua acum în trup

î m p r e

cu ucenicii Lui, ca mai înainte de pa timi, îi

sp

une Iisus:

Nu te apropia de Mine nu te mai

purta

cu Mine ca cum ar m ai

putea fi vor ba a v e ţ i i a r ă î m p r e u n ă cu vo i sub acest chip al

smeren iei i u n i i cum i a m cu

vo

i înainte

de p ă t i m i r i .

Nu

atinge, f i i n d c ă nu M-am ur cat la T a t ă l Meu

prin

urm are,

nu

s-a înnoit noua a unei a m i l i a r i t ă ţ i evlavioase p l i n ă

de v e n e r a în virtutea c ă r e i a Î n ă l ţ Mea voi uni cu

oamenii ca Arhiereu ceresc cap al Bisericii, unit cu ea.

Mergi acum la r a ţ i Mei sp

un

e-le: voi la T a t ă Meu, Care

a devenit prin Mine T a t ă l vostru u p ă har, a devenit Dumnezeul

Meu

de

attmci

de

câ

nd

M-am înomenit, d u p ă cum este

Dumn

eze

ul

vostru .

52

1 Sfintei

Maria

Magda l

ena

tru mult timp, cele d o u ă femei au u t a t cinstitele

~ t f t : ; l ~ ~ p r i h a n

picioarele Lui,

ă s c ă r e a

de Dumnezeu

Foarte este tâlcuirea R o ~ e i ,

~ e o n

~ : ~ :

1

V lea)· Te voi ridica la ceva mai m alt. I ţ l vot prega ' .

a - . M . la

Meu

atunci vet atmg e cu

re Când a vo1 urca ' f

~ : e v ă r a t

în c

hip

e s ă v â r ş

atu

nci v ~ ~ ceea ce acum nu po '

~ ~ A ş ~ ; u ~

I ~ = ~ ~ c : : : : : ~ : o ~ ~ : :

o ~ a

cu va

fi

atât

d

t r â n cu atât mai încât ea ucemcu se vo r

uni M n t r ~ u f n ~ l c u i r Sfântttlui Chiril al e x a n d ~

a1 rumo . A d lerga t r e El nu

O e d i c ă , Hri stos pe Mana pe can a mult Ce vrea

a s ă î m b r ă ţ i ş e z e I?_icioarele a . ş a l n c u ~ d o ~ ~ a : ~ ~ ~ : t : l a

T a t ă l

Meu».

d · V te Domn ul cand spu ne. « ca nu .. .

ectJa ara . A . te de Învierea Lui Se afla f ă r ă osebire cu

A ş a V a ~ , V a de n i m ~ n i absolut dintre cei care se apro-

p a ~ t o ~ r

~ ~ ~ : p ~ ; : a pe

0

femeie p ă c ă t o a s ă e a r g ~ pi

ptau e . 'v . .

d a t ă

o femeie cu scurgere de

cifoa:ele cu p a d r , · u n \ ei de la preasfân tttl Lui ru p, nu Il

«

ur

a» cu cre , b v A s1 de o

vedem pe El r e a c ţ i o n e z e , ci ~ a i d:gra

n

vrece1 Dar ~ t u n c i ,

c ă ,

d i n ţ ta te-a m a ~ ~ t t mergt m pa . . mintea în-

din iconom ie,

c e ~

~ e c ~ a ~ ţ c ~ ~ ~ ; c : ~ : ~ ~ r s ~ p a ~ ~ ~ ~ de

era cu ~ ~ h ~

~ ~ c ~ ~ i ~ ~

t o a t ă binecuvâ

nt

area care

. t r u / t

aT

. ce

Domnul

îm p

linit

i c o n o ~ i a

Lui cu

e ş . e ~ r e

pune o p r e

nu

mai es te sa Se ofere

pnvt ' . d El C m atu nci nu se cuvenea

pe Sine tuturor celor ce se a propte ~ . e la a tingerea de sfântul

o îm piedice pe

ntru

moment c:na imise pe Du

hul

Sfânt?

trup al lui Hristos de vreme ce .ea m

cSa nu ptr

la

Dumneze

u

· d v · când

Hn

stos -a su1

Fun ca mat . V D

hul

Prin urmare, ca pe una care

nu

atunci ne-a tnmts

noua

pe u . . . d . Nu

a ~ e a dar:'l. ~ u l u i M o m t ~ ~ ~ ~ c t ~ r ~ ~ ~ ~ ~ c ă a ~ u trimis

atmge cac1mea nu -am ur ca 1 · t V Sfântul

A V Duhul Sfânt. Acest cuvânt al D om nu Ul . no e a ~ a A

~ l ~ ~ r i L e extinde

asup

ra ' : a s b i ~ ~ ~ ~ c : J ~ ~ ~ ~ = ~ : -

p l i n

a t e a

c r e d i n c i o ~ . u n ~ e a z . a sa sedtmpa g ă : Sfintele

iasca Îm iar slujttoru Tamelor umn:zete ului

s f i n ţ i o ~ ~ ei n v a ţ ă ~ s t f ~ l r c f : ; i ş ~ r ~ u ~ ~ ~ ~ ~ ~ . P ~ s ~ ; , : cit.,

se o t n v numa1 ce o , .

p. 116 et pnss

im .

53


29/85

SFÂNTA MAR

IA MAGDALENA

Maria Magdale

na

, f ă r ă

a u d ă

nici o d o j a n ă . Vez i a

respins-o Mântuitorul, f i i n d c ă nu a crezut, i-a zis: «Nu

atinge»? Atunci a

fo

st de sig

ur

primul

o g o r

m â n t al

r ă t ă r i i Domnului a

n g ă d u i t

acestora se apropie

de El

s ă r u t e picioarele f r i c ă pe

ntru

ca se încredin

mai mult decât din simpla vedere auzire, ci prin

atingere Cel t i g n i t îngropat a înviat Magdalena este

r e s p i n s ă f i i n d ş i - a schimbat r e d i n ţ a un asemenea

mod

de

î n c r e d i n ţ a r e

de aceea

aude

«

Nu

atinge»,

f i i n d c ă Hristos

nu

S-a suit n c ă la T a t ă l Lui . . Prin aceste

cuvinte o m u s t r ă Domnul

i i n d c ă

i-a a r ă t a t

e c r e

d i n ţ

astfel îi

i d i c ă

mintea la n s u ş i ceresc, convingând-o

pe

ea nu r e a d ă El este numai Cel v ă z u t a d i c ă omul

care a înviat din morti, ci c r e a d ă în realitate este

Dumnezeu, ca Fiu al d e v ă r a t u l u i

Dumne

zeu, Care S-a

f ă c u t om pentru noi. De cum a ă z u t a auzit acestea, Sfânta

Maria Magdale

na

vine la

uc

enici cu m u l t convingere

î n d r ă z n i r e

le

spune

a v ă z u t pe Domnul le-a po

vestit cu

a m ă n u n t e

cele ce i-a spus. Hristos

nu

a dat întâm

p l ă t o r

Mariei misiunea se d u c ă s ă v e s t e a s c ă ucenicilor

Lui Se duce la a t ă l Lui

(In

20, 17). Trebuia ş t i e ucenicii

Lui, atât cât le era cu

p u t i n ţ

Hristos

r ă i a

în

slava Lui"

66

â n ă aici, scrie Sfântul

Andr

e

i,

Evanghelistul Ioan a is

torisit a treia ve

ni

re a vizitatoarelor la mormânt, care a avut

loc s â m b ă t ă seara, când era n c ă întuneric. Mai

acum a patra sosire la mormânt a femeilor pe care a rânduit

În Roman Melodul, î

ntr

-un coment

ar

iu la cuv

int

ele

"Nu

atinge", scrie: "Creatorul nu a condamnat pornirea ei, ci o

î n a l ţ ă

pe ea la cele

d u m n

i e ş t i zicâ

nd

: «Nu atinge». Sau

consideri cumva doar un om? D

unm

ezeu

sun

t.

Nu

atinge Î n a l ţ ă

oc

hiul t ă u su

s,

o, v i o a s ă i n ţ e l e g e ce le t i . Acolo c a u t ă - M ă . Cu

a d e v ă r a voi sui la a t ă l Meu la Care n c ă nu am ajuns. Sunt de un

tron

de

o cinste

cu

El, Eu care

dau

cel

or

ridicare"

(R

oman

Melodul, Condncul

n

Învier

e 40,

11,

6, SC 128,

Cerf, Pari

s, 1967

,

p. 398).

66

H

Sotiropoulos, op.

cit.

p. 115.

54

1

Viata

Sf in tei Mar ia Magda lena

.

Duhul Sfânt ne-o p o v e s t e a s c ă Sfântul Evanghelist Marcu

(M

c.

16, 1-8).

sfanta maria magdalena

Documents