scanled0
TRANSCRIPT
8/20/2019 scanled0
http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 1/6
sudură ci prin intermediul flanşelor.Asamblările cu flanşe sunt standardizate, calculul flanşelor fiind un calcul
de verificare şi nu de dimensionare.Determinarea înălţimii de lichid din recipient se face pe baza unui calcul
pur geometric, cunoscând volumul util (de lichid din recipient!
unde! este coeficient de umplere" # volumul interior total alrecipientului, $m%. . . . . .
&.'. nstalaţii pentru fermentare
)tila*ul secţiilor de fermentare ale combinatelor de vinificaţie constă dininstalaţii pentru pregătirea vinurilor albe, din instalaţii pentru pregătirea vinurilorroşii şi din utila* au+iliar. n afară de aceasta în practica vinicolă, la combinatelede vin funcţionează instalaţii speciale pentru obţinerea tipurilor de vin! -agor,ortvein, /eres, 0adera, 0arsala, a vinurilor de tip 1ahetia şi altele.
.f--r*>̂'-.'̂̂ ooi afob#r n̂nthuvbi^ ^ ' â ^пшт. i\bu- i t L r ■
2ermentarea mustului în vederea obţinerii vinurilor albe (fermentarea înalb se realizează atât periodic în recipiente separate, cât şi continuu sau în flu+, în instalaţii speciale. 3ezervoarele destinate fermentării mustului prin metodaperiodică trebuie să fie echipate cu dispozitive de reglare şi control speciale şiinstalaţii care permit reglarea procesului de fermentare. 4a producerea vinurilorroşii mai întâi se fermentează pe boştină şi numai după aceea are loc separarea
mustului, de acum fermentat, sau propriu#zis a vinului, cu a*utorul preselor.2ermentarea poate fi efectuată în recipiente separate, prin metoda deschisă undeare loc formarea unei căciuli încărcate sau a unei căciuli care pluteşte. n aldoilea caz, se folosesc recipiente obişnuite, deschise, în care particulele solide ale
boştinei care fermentează se ridică într#un flu+ continuu de CO2,formând această
căciulă.n cazul fermentării cu formarea căciulii cufundate, se folosesc
recipiente deschise cu grătare din lemn (întregi sau separate, care reţin căciulala ridicare.
2ermentarea atât cu căciula care pluteşte, cât şi cu căciula
scuftindată, poate fi efectuată şi în recipiente închise. n acest caz fermentarea
decurge sub un strat de CO2,care apără produsul de o+idare. , , v „ , u V
4a producerea vinurilor semidulci, vinurilor şampanizate, vinurilor din
fructe, precum şi la utilizarea deşeurilor vinicole au loc de asemenea procese defermentare.
miq h Instalaţia pentru fermentarea în flux a mustului "în alb". în metoda de
56&
fermentare a mustului în flu+, procesul decurge mai energic decât prinperiodică de fermentare. în acest caz se creează condiţii sanitare mai bprocesului , se măreşte considerabil productivitatea muncii.
&.'.7. )tila*e pentru fermentarea alcoolică a mustulu
entru fermentarea alcoolică a mustului, în industria vinicol
răspândite sunt instalaţiile de tipul 8A#7, 98)#:;.
nstalaţia pentru fermentarea alcoolică în flu+ continuu a mustului
(fig.&.<, este destinată producerii vinurilor seci albe. =a poate funcţiona
must limpezit, cât şi cu must proaspăt, obţinut nemi*locit de la linia de prel
strugurilor. După sezonul de vinificaţie vasele instalaţiei pot fi folosite
dispune de instalaţie temică pentru prelucrarea vinului prin refrige
asemenea, după o oarecare reamena*are, pentru păstrarea industrială a v
brute.
Caracteristici tehnice r л ? - ;
# roductivitatea .
#în funcţie de must (cu conţinutul iniţial
de zahăr în must de 76 > şi zahăr nefermentat , .
în vinul brut de ?#?,'>, dal@zi . , 6BBB
# în ftmcţie de vin, t@oră , , , ?,C?
-;umărul de vase verticale pentru fermentare % , . <
- ;umărul de bacuri orizontale de trecere <
- 9olumul, m%
#nominal al instalaţiei . . 7?6,?
- de lucru " . # 77B
- nominal al unui vas vertical pentru fermentare ?B
- al unui bac orizontal de trecere a mustului 7,& n
- al instalaţiei!
:i total , ! . . . , 75B,:' 9util 775,'B
# Diametrul convenţional! # al ţevilor pentru alimentare
şi evacuare a vinuluibEit, mm -i. ^ >£, ^-Ш .
-
Diametrul conductei de alimentare cu must, mm F- ntervalul de reglare a presiunii în aparatul 1
pentru fermentare, 0a " G . B,B7..B,B
- resiunea de lucru în montarea vasului, 0a B,B'
- 1oeficientul de utilizare al vaselor , B,C6
- Huprafaţa de transfer termic, m% - к а г л , ? :
- resiunea de lucru, 0a
Utilaj tehnologic pentru vinificaţie
8/20/2019 scanled0
http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 2/6
5CB I.D.Cebotărescu, C.eagu, !.ibireUtilaj tehnologic pentru vinificaţie 5
8/20/2019 scanled0
http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 3/6
- în interiorul ţevii
- în spaţiul dintre ţevi
- Dimensiunile de gabarit, mm
- 0asa, Ig
- uterea motorului electric, IJ
- Dimensiunile de gabarit (vasul acumulator de căldură, mm
- 0asa, Ig ,
- cu vas din ino+
- cu vas din bimetal
Descriere #i principiul $e funcţionare. nstalaţia pentru fermentarea
alcoolică a mustului tip 8A#7 conţine şase vase omogene pentru fermentare, fiecare
dintre ele fiind înzestrat cu o conductă pentru traversarea mustului în bac, şase
bacuri de trecere, cinci dozatoare hidraulice, un releu plutitor, două supapeelectromagnetice pentru evacuarea gazului CO2,instalaţia pentru evacuarea
vinului brut, dispozitiv de reglare manuală a CO2,colectorul inferior pentru
evacuarea vinului brut, sistem pentru alimentarea şi evacuarea agentului termic,
scara şi platforma de deservire cu bariera de protecţie.
=chipamentul suplimentar al instalaţiei este compus din pompă cu
piston, conductă pentru alimentarea aparatului cu must proaspăt, schimbător
de căldură, rezervor acumulator, pompă pentru transportul produsului şi
captor de vapori alcoolici şi substanţe aromatice.
3ezervoarele pentru fermentare sunt vase cilindrice verticale cu
capace şi funduri conice. e capac sunt sudate câte două ţevi de racordare şi
ferestre centrale. entru mărirea suprafeţei de încălzire sau răcire, vasul are înpartea inferioară a doua cămaşă. 3acordul situat în partea inferioară, centrală
a fundului conic, este prevăzut cu un robinet cu trei căi, pentru evacuarea
vinurilor brute si a particulelor de dro*dii. în partea cilindrică a vasului sunt
situate gura de serviciu, cu diametrul de :'B mm, racordul pentru luarea
probelor, iar lateral ţeava de racordare pentru conducta cu ventil pentru
nivelul vinului. De asemenea, pe mantaua de încălzire@răcire sunt prevăzute
racorduri de alimentare sau evacuare a agentului termic.
în primul vas se montează releul (de plută plutitor, ţeava de
alimentare cu must proaspăt şi mecanismul manual de reglare a eliminării
gazuluiCO2.
e aparatul de fermentare sunt montate şase bacuri de decuva*
(pritocire dintre care ultimul este de două ori mai scurt şi respectiv, cu unvolum mai mic. 8acurile de decuva* sunt vase cilindrice orizontale pentru
acumularea din rezervoarele de fermentaţie a mustului (fermentat incomplet
şi pritocirea lui în următorul rezervor de fermentaţie, la micşorarea
suprapresiunii.2ig.9.6. nstalaţia pentru fermentarea alcoolică în flu+ continuu a mustului 8A-1.
B,<
B,'
5:'B+<:'+CBB
7BB5
5,6
?6BB+5BCB+<&BB
?B7BB
?66BB
8/20/2019 scanled0
http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 4/6
5C? I.D.Cebotărescu, C.eagu, !.ibireUtilaj tehnologic pentru vinificaţie 5
8/20/2019 scanled0
http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 5/6
în instalaţia de fermentare în flu+ continuu, pritocirea mustului dintr#un
vas de fermentaţie în altul are loc automat, în acelaşi timp cu antrenarea în bacurile
de decuva* superioare, datorită suprapresiunii gazului CO2,care se formează în
procesul de fermentaţie. 4a fermentarea mustului, în rezervoarele înseriate
consecutiv, circulaţia lichidului care fermentează este ciclică.Krecerea dozelor de must care fermentează, din vasele de fermentaţie în
bacurile de decuva*, se face prin conductele de ridicare, sub presiunea gazului CO2,
care se dega*ă în timpul fermentaţiei mustului.
)mplerea concomitentă a tuturor bacurilor de decuva*, în prima etapă, se
obţine prin mărirea suprapresiunii în vasele de fermentaţie (a presiunii uniforme,
realizate datorită unirii vaselor cu colectorul de gaz şi ermetizării liniei.
în etapa a doua scurgerea concomitentă din bacurile de decuva* în vasele
de fermentaţie, are loc prin micşorarea automată a suprapresiunii, prin unirea
supapelor magnetice de gaz cu aerul atmosferic. 0ustul proaspăt, alimentând
primul vas, ridică releul plutitor până la nivelul prescris şi deconectează magnetul
electric al supapelor, aparatul se ermetizează, se întrerupe alimentarea cu must
proaspăt şi începe următorul ciclu de fermentaţie.
Durata ciclului se reglează cu regulatorul manual de evacuare a CO2din
sistem. Această instalaţie permite reglarea automată a procesului de fermentaţie în
flu+ continuu şi controlul temperaturii.
1ontactul mustului care fermentează cu aerul, este e+clus, în schimb
sunt create condiţii pentru contactul ma+im al dro*diilor cu lichidul care
fermentează în condiţii anaerobe. Acest fapt asigură o viteză ma+imă de
fermentaţie a zahărului şi garantează obţinerea vinurilor brute de bună calitate.
1ând aparatul lucrează normal la productivitatea dată şi cu respectarea
regimului optim de temperatură al fermentării mustului calitativ, în instalaţia
de fermentare tip 8A#7 se poate fabrica vin brut pentru şampanie şi vinuri seci
de marcă. "
&.'.?. )tila*e pentru macerare#fermentare
î nfuncţiedemoduldedesfăşu
rare aoperaţiei, cu saufără
întrerupere, sedisting!procedeuldiscontinuu şiprocedeulcontinu
u. I
nstalaţi a tipU%&'() (fig.&.6.(%stalaţia estedestinatăfermentării
mustului pe
?r
Fig.9.7. Schema tehnologica a instalaţiei de fermentare tip UKS-3! i-re"er#or de fermentare; $-#as ori"ontal; %-cond&ct' de leg't&r'; -(-s&pap' electromagnetic'; )-g&r' e
8/20/2019 scanled0
http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 6/6
boştină cu căciula scufundată în rezervorul închis ermetic cu atmosfera de CO2.,
■
entru intensificarea e+tracţiei substanţelor colorante şi fenolice, mustulfermentat circulă de la partea inferioară către cea superioară a rezervorului şi se
revarsă peste căciula de boştină, sub acţiunea presiunii de CO2.
12