scanled0

4
sudură ci prin intermediul flanşelor. Asamblările cu flanşe sunt standardizate, calculul flanşelor fiind un calcul de verificare şi nu de dimensionare . Determinarea înălţimii de lichid din recipient se face pe baza unui calcul pur geometric, cunoscând volumul util (de lichid din recipient! un de ! este coe fi cie nt de umpl ere" # vo lumul in terio r tot al al recipientului, $m%. . . . . . &.'. nstalaţii pentru fermentare )tila*ul secţiilor de fermentare ale combinatelor de vinificaţie constă din instalaţii pentru pregătirea vinurilor albe, din instalaţii pentru pregătirea vinurilor roşii şi din utila* au+iliar. n afară de aceasta în practica vinicolă, la combinatele de vin funcţionează instalaţii speciale pentru obţinerea tipurilor de vin! -agor, ortvein, /eres, 0adera, 0arsala, a vinurilor de tip 1ahetia şi altele. . f- -r*> ^ '-. ' ^ ^ oo i afob #r^ nnthuvbi^^'â ^пшт. i\bu-itLr 2ermentare a mustului în vederea obţinerii vinurilor albe (fermentare a în alb se realizează atât periodic în recipiente separate, cât şi continuu sau în flu+,  în instalaţii speciale. 3ezervoarel e destinate fermentării mustului prin metoda periodică trebuie să fie echipate cu dispozitive de reglare şi control speciale şi instalaţii care permit reglarea procesului de fermentare. 4a producerea vinurilor roşii mai întâi se fermentează pe boştină şi numai după aceea are loc separarea must ului , de acum ferment at, sau propriu#zis a vinului, cu a*uto rul preselor. 2ermentarea poate fi efectuată în recipiente separate, prin metoda deschisă unde are loc formarea unei căciuli încărcate sau a unei căciuli care pluteşte. n al doilea caz, se folosesc recipiente obişnuite, deschise, în care particulele solide ale boştinei care fermentează se ridică într#un flu+ continuu de CO2, formând această căciulă. n cazu l fermentăr ii cu formarea căciul ii cufundate , se folos esc recipiente deschi se cu grătare din lemn (întregi sau separate, care reţin căciula la ridicare. 2e rment are a atât cu că ciu la care plu teş te, cât şi cu că ci ula scuftindată, poate fi efectuată şi în recipiente închise. n acest caz fermentarea decurge sub un strat de C O 2, care apără produsul de o+idare. , , v„,uV 4a producerea vinurilor semidulci, vinurilor şampanizate, vinurilor din fructe, precum şi la utilizarea deşeurilor vinicole au loc de asemenea procese de fermentare. miq h  Instalaţia pentru fermentarea în flux a mustului "în alb". în metoda de 56& fermentare a mustului în flu+, procesul decurge mai energic decât prin metoda peri odică de fermentar e. în acest caz se creează condiţ ii sanitare mai bune ale procesului , se măreşte considerabil productivi tatea muncii. &.'.7. )tila*e pentru fermentarea alcoolică a mustului entr u fermentar ea alco olic ă a must ului , în indu stri a vini colă foart e răspândite sunt instalaţiile de tipul 8A#7, 98)#:;. nstalaţia pentru fermentarea alcoolic ă în flu+ continuu a mustului, tip 8A# (fig.&.<, este destinată producerii vinurilor seci albe. =a poate funcţiona atât cu must limpezit, cât şi cu must proaspăt, obţinut nemi*locit de la linia de prelucrar e a strugurilor. După sezonul de vinificaţie vasele instalaţiei pot fi folosite (dacă se disp une de insta laţie temică pentr u pre lucr are a vinu lui prin ref riger are, de asemenea, după o oarecare reamena*are, pentru păstrarea industrială a vinurilor brute. Caracteristici tehnice r л? - ; # roductivitatea . #în funcţie de must (cu conţinutul iniţial , de zahăr în must de 76 > şi zahăr nefermentat , .  în vinul brut de ?#?,'>, dal@zi . , 6BBB n ftmcţie de vin, t@oră , , , ?,C? - ;umărul de vase verticale pentru fermentare % , . < - ;umărul de bacuri orizontale de trecere < - 9olumul, m% #nominal al instalaţiei . . 7?6,? - de lucru " . # 77B - no minal al unu i vas verti cal pen tr u fermen t ar e ?B - al unui bac orizontal de trecere a mustului 7,& n - al instalaţiei! :i total , ! . . . , 75B,:' 9 util 775,'B # Diametrul conve nţional! # al ţevilor pe ntru alimentar e şi evacuare a vinuluibEit, mm -i. ^ , ^-Ш . - Diametrul conductei de alimentare cu must, mm F 7?E - ntervalul de reglare a presiunii în aparatul 1 pentru fermentare, 0a " G . B,B7..B,B? - resiunea de l ucru î n montarea vasului, 0a B,B' - 1oeficientul de utilizare al vaselor , B,C6 - Huprafaţa de transfer termic, m% - кагл , ? : - resiunea de lucru, 0a Utilaj tehnologic pentru vinificaţie

Upload: leonid-paralunga

Post on 07-Aug-2018

212 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: scanled0

8/20/2019 scanled0

http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 1/6

sudură ci prin intermediul flanşelor.Asamblările cu flanşe sunt standardizate, calculul flanşelor fiind un calcul

de verificare şi nu de dimensionare.Determinarea înălţimii de lichid din recipient se face pe baza unui calcul

pur geometric, cunoscând volumul util (de lichid din recipient!

unde! este coeficient de umplere" # volumul interior total alrecipientului, $m%. . . . . .

&.'. nstalaţii pentru fermentare

)tila*ul secţiilor de fermentare ale combinatelor de vinificaţie constă dininstalaţii pentru pregătirea vinurilor albe, din instalaţii pentru pregătirea vinurilorroşii şi din utila* au+iliar. n afară de aceasta în practica vinicolă, la combinatelede vin funcţionează instalaţii speciale pentru obţinerea tipurilor de vin! -agor,ortvein, /eres, 0adera, 0arsala, a vinurilor de tip 1ahetia şi altele.

.f--r*>̂'-.'̂̂ ooi afob#r n̂nthuvbi^ ^ ' â ^пшт. i\bu- i t L r ■

2ermentarea mustului în vederea obţinerii vinurilor albe (fermentarea înalb se realizează atât periodic în recipiente separate, cât şi continuu sau în flu+, în instalaţii speciale. 3ezervoarele destinate fermentării mustului prin metodaperiodică trebuie să fie echipate cu dispozitive de reglare şi control speciale şiinstalaţii care permit reglarea procesului de fermentare. 4a producerea vinurilorroşii mai întâi se fermentează pe boştină şi numai după aceea are loc separarea

mustului, de acum fermentat, sau propriu#zis a vinului, cu a*utorul preselor.2ermentarea poate fi efectuată în recipiente separate, prin metoda deschisă undeare loc formarea unei căciuli încărcate sau a unei căciuli care pluteşte. n aldoilea caz, se folosesc recipiente obişnuite, deschise, în care particulele solide ale

boştinei care fermentează se ridică într#un flu+ continuu de CO2,formând această

căciulă.n cazul fermentării cu formarea căciulii cufundate, se folosesc

recipiente deschise cu grătare din lemn (întregi sau separate, care reţin căciulala ridicare.

2ermentarea atât cu căciula care pluteşte, cât şi cu căciula

scuftindată, poate fi efectuată şi în recipiente închise. n acest caz fermentarea

decurge sub un strat de CO2,care apără produsul de o+idare. , , v „ , u V  

4a producerea vinurilor semidulci, vinurilor şampanizate, vinurilor din

fructe, precum şi la utilizarea deşeurilor vinicole au loc de asemenea procese defermentare.

miq h Instalaţia pentru fermentarea în flux a mustului "în alb". în metoda de

56&

fermentare a mustului în flu+, procesul decurge mai energic decât prinperiodică de fermentare. în acest caz se creează condiţii sanitare mai bprocesului , se măreşte considerabil productivitatea muncii.

&.'.7. )tila*e pentru fermentarea alcoolică a mustulu

entru fermentarea alcoolică a mustului, în industria vinicol

răspândite sunt instalaţiile de tipul 8A#7, 98)#:;.

nstalaţia pentru fermentarea alcoolică în flu+ continuu a mustului

(fig.&.<, este destinată producerii vinurilor seci albe. =a poate funcţiona

must limpezit, cât şi cu must proaspăt, obţinut nemi*locit de la linia de prel

strugurilor. După sezonul de vinificaţie vasele instalaţiei pot fi folosite

dispune de instalaţie temică pentru prelucrarea vinului prin refrige

asemenea, după o oarecare reamena*are, pentru păstrarea industrială a v

brute.

Caracteristici tehnice r л ? - ;

# roductivitatea .

#în funcţie de must (cu conţinutul iniţial

de zahăr în must de 76 > şi zahăr nefermentat , .

 în vinul brut de ?#?,'>, dal@zi . , 6BBB

# în ftmcţie de vin, t@oră , , , ?,C?

-;umărul de vase verticale pentru fermentare % , . <

- ;umărul de bacuri orizontale de trecere <

- 9olumul, m%

#nominal al instalaţiei . . 7?6,?

- de lucru " . # 77B

- nominal al unui vas vertical pentru fermentare ?B

- al unui bac orizontal de trecere a mustului 7,& n

- al instalaţiei!

:i total , ! . . . , 75B,:' 9util 775,'B

# Diametrul convenţional! # al ţevilor pentru alimentare

şi evacuare a vinuluibEit, mm -i. ^ >£, ^-Ш .

-

Diametrul conductei de alimentare cu must, mm F- ntervalul de reglare a presiunii în aparatul 1

pentru fermentare, 0a " G . B,B7..B,B

- resiunea de lucru în montarea vasului, 0a B,B'

- 1oeficientul de utilizare al vaselor , B,C6

- Huprafaţa de transfer termic, m% - к а г л , ? :

- resiunea de lucru, 0a

Utilaj tehnologic pentru vinificaţie

Page 2: scanled0

8/20/2019 scanled0

http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 2/6

5CB  I.D.Cebotărescu, C.eagu, !.ibireUtilaj tehnologic pentru vinificaţie 5

Page 3: scanled0

8/20/2019 scanled0

http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 3/6

- în interiorul ţevii

- în spaţiul dintre ţevi

- Dimensiunile de gabarit, mm

- 0asa, Ig

- uterea motorului electric, IJ

- Dimensiunile de gabarit (vasul acumulator de căldură, mm

- 0asa, Ig ,

- cu vas din ino+

- cu vas din bimetal

 Descriere #i principiul $e funcţionare. nstalaţia pentru fermentarea

alcoolică a mustului tip 8A#7 conţine şase vase omogene pentru fermentare, fiecare

dintre ele fiind înzestrat cu o conductă pentru traversarea mustului în bac, şase

bacuri de trecere, cinci dozatoare hidraulice, un releu plutitor, două supapeelectromagnetice pentru evacuarea gazului CO2,instalaţia pentru evacuarea

vinului brut, dispozitiv de reglare manuală a CO2,colectorul inferior pentru

evacuarea vinului brut, sistem pentru alimentarea şi evacuarea agentului termic,

scara şi platforma de deservire cu bariera de protecţie.

=chipamentul suplimentar al instalaţiei este compus din pompă cu

piston, conductă pentru alimentarea aparatului cu must proaspăt, schimbător

de căldură, rezervor acumulator, pompă pentru transportul produsului şi

captor de vapori alcoolici şi substanţe aromatice.

3ezervoarele pentru fermentare sunt vase cilindrice verticale cu

capace şi funduri conice. e capac sunt sudate câte două ţevi de racordare şi

ferestre centrale. entru mărirea suprafeţei de încălzire sau răcire, vasul are înpartea inferioară a doua cămaşă. 3acordul situat în partea inferioară, centrală

a fundului conic, este prevăzut cu un robinet cu trei căi, pentru evacuarea

vinurilor brute si a particulelor de dro*dii. în partea cilindrică a vasului sunt

situate gura de serviciu, cu diametrul de :'B mm, racordul pentru luarea

probelor, iar lateral ţeava de racordare pentru conducta cu ventil pentru

nivelul vinului. De asemenea, pe mantaua de încălzire@răcire sunt prevăzute

racorduri de alimentare sau evacuare a agentului termic.

 în primul vas se montează releul (de plută plutitor, ţeava de

alimentare cu must proaspăt şi mecanismul manual de reglare a eliminării

gazuluiCO2.

e aparatul de fermentare sunt montate şase bacuri de decuva*

(pritocire dintre care ultimul este de două ori mai scurt şi respectiv, cu unvolum mai mic. 8acurile de decuva* sunt vase cilindrice orizontale pentru

acumularea din rezervoarele de fermentaţie a mustului (fermentat incomplet

şi pritocirea lui în următorul rezervor de fermentaţie, la micşorarea

suprapresiunii.2ig.9.6. nstalaţia pentru fermentarea alcoolică în flu+ continuu a mustului 8A-1.

B,<

B,'

5:'B+<:'+CBB

7BB5

5,6

?6BB+5BCB+<&BB

?B7BB

?66BB

Page 4: scanled0

8/20/2019 scanled0

http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 4/6

5C?  I.D.Cebotărescu, C.eagu, !.ibireUtilaj tehnologic pentru vinificaţie 5

Page 5: scanled0

8/20/2019 scanled0

http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 5/6

 în instalaţia de fermentare în flu+ continuu, pritocirea mustului dintr#un

vas de fermentaţie în altul are loc automat, în acelaşi timp cu antrenarea în bacurile

de decuva* superioare, datorită suprapresiunii gazului CO2,care se formează în

procesul de fermentaţie. 4a fermentarea mustului, în rezervoarele înseriate

consecutiv, circulaţia lichidului care fermentează este ciclică.Krecerea dozelor de must care fermentează, din vasele de fermentaţie în

bacurile de decuva*, se face prin conductele de ridicare, sub presiunea gazului CO2,

care se dega*ă în timpul fermentaţiei mustului.

)mplerea concomitentă a tuturor bacurilor de decuva*, în prima etapă, se

obţine prin mărirea suprapresiunii în vasele de fermentaţie (a presiunii uniforme,

realizate datorită unirii vaselor cu colectorul de gaz şi ermetizării liniei.

 în etapa a doua scurgerea concomitentă din bacurile de decuva* în vasele

de fermentaţie, are loc prin micşorarea automată a suprapresiunii, prin unirea

supapelor magnetice de gaz cu aerul atmosferic. 0ustul proaspăt, alimentând

primul vas, ridică releul plutitor până la nivelul prescris şi deconectează magnetul

electric al supapelor, aparatul se ermetizează, se întrerupe alimentarea cu must

proaspăt şi începe următorul ciclu de fermentaţie.

Durata ciclului se reglează cu regulatorul manual de evacuare a CO2din

sistem. Această instalaţie permite reglarea automată a procesului de fermentaţie în

flu+ continuu şi controlul temperaturii.

1ontactul mustului care fermentează cu aerul, este e+clus, în schimb

sunt create condiţii pentru contactul ma+im al dro*diilor cu lichidul care

fermentează în condiţii anaerobe. Acest fapt asigură o viteză ma+imă de

fermentaţie a zahărului şi garantează obţinerea vinurilor brute de bună calitate.

1ând aparatul lucrează normal la productivitatea dată şi cu respectarea

regimului optim de temperatură al fermentării mustului calitativ, în instalaţia

de fermentare tip 8A#7 se poate fabrica vin brut pentru şampanie şi vinuri seci

de marcă. "

&.'.?. )tila*e pentru macerare#fermentare

 î nfuncţiedemoduldedesfăşu

rare aoperaţiei, cu saufără

 întrerupere, sedisting!procedeuldiscontinuu şiprocedeulcontinu

u. I 

nstalaţi a tipU%&'() (fig.&.6.(%stalaţia estedestinatăfermentării

mustului pe

?r

Fig.9.7. Schema tehnologica a instalaţiei de fermentare tip UKS-3! i-re"er#or de fermentare; $-#as ori"ontal; %-cond&ct' de leg't&r'; -(-s&pap' electromagnetic'; )-g&r' e

Page 6: scanled0

8/20/2019 scanled0

http://slidepdf.com/reader/full/scanled0 6/6

boştină cu căciula scufundată în rezervorul închis ermetic cu atmosfera de CO2.,

entru intensificarea e+tracţiei substanţelor colorante şi fenolice, mustulfermentat circulă de la partea inferioară către cea superioară a rezervorului şi se

revarsă peste căciula de boştină, sub acţiunea presiunii de CO2.

12