Universitatea ,,Ovidius” Constanta

Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole

Petculescu Florentina

Geografia Turismului 3

Cuprins

Capitolul 1 – Aspecte generale

Capitolul 2 – Potential turistic natural

2.1 Relief

2.2 Clima

2.3 Hidrografie

2.4 Biodiversitate

Capitolul 3 – Potential turistic cultural

Capitolul 4 – Infrastructura turistica

4.1 Baza de cazare

Capitolul 5 – Tipuri si forme de turism

5.1 Trasee turistice

Comuna Arieşeni este situată în extremitatea nord-estică a judeţului Alba, la izvoarele Arieşului Mare, la 120 km de Municipiul Alba Iulia - reşedinţa de judeţ - şi la 40 km de cel mai apropiat oraş - Câmpeni .

Comuna insumeaza o suprafata de 3322 hectare si o populatie de circa 1909 locuitori, caracterizandu-se printr-o densitate medie de 476.6 locuitori / km² Atestata documentar pentru prima data in anul 1909 cu numele de Lapus, facand parte initial din comuna Raul Mare, localitatea Arieseni este mai putin cunoscuta din punct de vedere istoric. Satele aflate in administrarea comunei sunt: Arieseni, Avramesti, Bubesti, Casa de Piatra, Dealu Bajului, Fata-Cristesei, Fata –Lapusului, Galbena, Hodobana, Islaz, Pantesti, Patrahaitesti, Ravicesti, Sturu, Stei-Arieseni, Vanvucesti.

Pana in 1924, cea mai mare parte a Arieseniilor, impreuna cu Garda de Sus si Scarisora formau o singura comuna purtand numele de Scarisoara, de unde si numele “Ghetarul de la Scarisoara”, respectiva formatiune carstica fiind de fapt pe teritoriul actualei comune Garda de Sus. Catunele de pe

Capitolul 1 – Aspecte generale

Populatia

Locuitorii acestei zone sunt asa cum sunt ei denumiti, motii straveche populatie a Apusenilor sunt strans legati de locurile natale. Terenul agricol, redus ca indindere , este aninat pe versantii vailor sau pe platformele inalte. De aceea ori unde exista un petic de pamant, cat de cat arabil, se gaseste si cate o gospodarie de mot.

Din aceasta cauza satele motesti sunt rasfirate si ca exemplu este suficint sa amintim ca comuna Arieseni , care are casele imprastiate pe o suprafata de peste 60 km²

Activitati specifice zonei: cresterea animalelor, prelucrarea lemnului, agoturism.

Activitati economice principale: turism, comert, prelucrarea lemnului.In proportie de 100 % populatia este de etnie romana. Religia locuitorilor este majoritar ortodoxa – 94 %, restul de 6 % fiind

pendicostali.

Cai de comunicatie

transport rutier - Oradea-Arieseni-Girda-Albac- DN 76(E 79)- DN 75. Sibiu-Alba Iulia-Turda- Campineni-Albac-Girda- Arieseni-(Dn1) E68-E81-DN75. Cluj-Napoca- Albac- Arieseni-(DN1)E60-DN75. transport feroviar - Arieşeni este situat departe de liniile feroviare in inima Munţilor Apuseni ca atare singurele gari apropiate sunt cele de la Ştei, Alba Iulia sau Câmpia Turzii de unde va trebui sa parcurgeti o distanta relativ mare cu mijloace auto. transport aerian - prin aeroportul Cluj Napoca sau Oradea si de acolo cu mijloace auto pana in Arieşeni.

Asezata intr-un cadru montan pitoresc din Muntii Bihorului, Arieseni are un relief specific de munte cu o altitudine cuprinsa intre 850 si 1848 m si ocupaintreg bazinul de izvoare al Ariesului Mare.

Acesta imparte Muntii Bihor in doua masive diferite ca aspect si constituire geologica: Bihorul de Nord si Relieful carstic aduce în peisaj o mare varietate de forme: abrupturi stâncoase, vai adânci si chei, creste, lapiezuri, carora li se adauga un mare numar de forme carstice .

Masivul Biharia format din sisturi cristaline dezvolta forme greoaie, masive cu cele mai mari inaltimi din Muntii Apuseni. Desi sub 2000 altitudine creasta principala adaposteste mici caldari, urme ale ghetarilor cuaternari, sectorul cel mai spectaculos este cel cuprins intre Varful Vartop si Curcubata Mica cuprinzand varfurile Piatra Graitoare, 1658 m, Bihorul (Curcubata Mare) -1849 msi Curcubata Mica - 1769 m, precum si Saua Vartop – 1050 m.

Capitol 2 - Potential turistic natural

2.1 Relieful

2.2 Clima

Climatul este montan moderat dezvoltat pe fondul unei circulatii dominante a maselor de aer vestice. Clima este una subalpina cu temperaturi cuprinse intre +15° C vara si -5° C iarna. Pentru activitatile turistice : decembrie-martie ca sezon rece si cu zapada bogata(stratul de zapada cu grosimi medii de 20-80 cm se mentine mai mult timp, de la 150 zile la altitudini de 1500 m , in locuri adapostite cu expunere nordica chiar 6-7 luni) facilitand, local practicarea sporturilor de iarna; aprilie-iunie racoros si cu perioade ploioase ce alterneaza cu zile senine favorabile drumetilor scurte; iulie-octombrie un climat relaxant cu timp frumos extrem de favorabil turismului; noiembrie-prima parte a lunii decembrie cu schimbarii rapide ale vremii, cand se produc ploi, scaderea rapida a temperaturii si ceata ,activitati turistice reduse.

2.3 Hidrografia

Raul Ariesul Mare isi are izvoarele in zona pasului Vartop. Dintre numerosii sai afluenti cei mai mari sunt: Coblesul, Streul si Garda Seaca. Pe valea Varciorogului se afla cascada Varciorog -15 m inaltime.

Cea mai mare parte a nordului muntilor Apuseni e inclusa in cadrul Parcului natural Apuseni cu o suprafata de 75784 ha in interiorul caruia se gasesc peste 50 de rezervatii majoritatea fiind reprezentate de chei, avenuri si pesteri.

2.4 Biodiversitate

Vegetatia este bogata si variata. Daca pe culmile cele mai inalte exista pajisti subalpine, pe cele mai joase se afla pajisti secundare rezultate din defrisarea padurii. La peste 1300 m altitudine au extindere coniferele : molid si brad. Pretutindeni in jurul localitatilor, intinderi mari din suprafetele padurilor au fost inlocuite de pasuni si terenuri agricole, incat, in prezent, padurea nu depaseste 55% din suprafata acestor munti.

Exista o bogata si variata fauna care populeaza nu numai padurile ci si intinsele fanete si pasuni. Intre mamifere reprezentative sunt cerbul, ursul, mistretul, caprioara, jderi, veverita, vulpi si mai putini lupi. In apele comunei exista pastravi, lipan .

Parcul Natural Apuseni a fost creat în scopul conservarii si valorificarii stiintifice si turistice a fenomenelor carstice din zona, existente în ansamblul unor ecosisteme montane de altitudini medii. Parcul este situat în partea central-estica a Muntilor Apuseni, suprapunându-se aproape integral peste Muntii Batrâna, subunitate fizico-geografica a Muntilor Bihor-Vladeasa.

Din punct de vedere administrativ, parcul se întinde pe teritoriul a trei judete: Cluj, Bihor si Alba, avand o suprafata totala de 75.784 ha.

Pestera Ghetarului Scarisoara este cea mai mare pestera cu gheata din Romania si printre putinele din lume, unicat in sud-estul Europei. Ghetarul,situat la altitudinea de 1165 m, are 18-20 m grosime si un volum de circa 75.000 m3, netopindu-se niciodata, desi are aproximativ 3.000 de ani.

Cetatile Ponorului - grandioasa formatiune carstica, constau in 3 cercuri mari de stanci asezate intr-o depresiune de 300 m adancime si mai mult de 1 km in diametru la nivelul cel mai de sus. Cununa de munti ce inconjoara si inchid depresiunea este taiata doar intr-un singur loc de Valea Cetatilor. Cetatile Ponorului au fost declarate rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii si trecand in custodia Academiei Romane.

Rezervatia speologica Pestera Ursilor, amplasata in bazinul Crisului Negru, cu o lungime de 1,5 km, nu primeaza prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de formatiuni speologice, din care punct de vedere este indiscutabil, unicat in randul pesterilor amenajate pentru turism. Tot aici se gasesc un mare numar de resturi fosile ale ursului de caverna – Ursus Spelaeus - disparut de aproximativ 15000 de ani.

Platoul carstic Padis, situat in partea de nord de Muntilor Apuseni, in sud-estul judetului Bihor, este cea mai mare formatiune carstica din Romania. Platoul Padis, cu altitudinea medie de 1.200 de metri, este marginit de abrupturi, in care se regasesc vai salbatice, ape repezi, chei adanci si canioane. Pe platou se intalnesc doline, lapiezuri, marmite, ponoare, sorburi, izbucuri, polii, hoance, avene sau pesteri.

Pestera Pojarul Politei este una din pesterile cele mai bogat ornate din tara; ea se distinge prin bogatia in formatiuni perlate si cristalictite. In pestera se conserva pe argila urme ale ursului de caverna. Pestera este inchisa cu un grilaj, vizitarea ei nefiind permisa.

Ghetarul de la Vartop, pestera Corbasca si pestera Cornii sunt importante prin gama larga de formatiuni stalagmitice, toate trei fiind deosebit de bine conservate. In pestera Cornii este pastrat un vas neolitic prins intr-o crusta calcitica. Toate trei sunt inchise si nu pot fi vizitate.

Pestera Ghetarul Focul Viu este alcatuita din doua sali, din care prima de mari dimensiuni, ocupata de un imens bloc de gheata. Accesul in pestera se face pe o galerie descendenta, unde este montata o scara de lemn. Tavanul salii este spart de o fereastra de mari dimensiuni prin care a cazut o mare cantitate de busteni si zapada, acumulate intr-o imensa movila in centrul salii. Prin tavanul pesterii patrunde suficienta lumina pentru a dezvalui splendoarea grupurilor de stalagmite de gheta, aflate in partea opusa a intrarii in pestera .

Cheile Galbenei - situată în sud-vestul şi vestul Bazinului închis Padiş – Cetăţile Ponorului, în afara acestuia, Valea Galbenei reprezintă un culoar de drenare spre Depresiunea Beiuşului a majorităţii apelor din Bazinul Padiş. Aproape pe tot parcursul ei, Valea Galbenei cuprinde sectoare de chei înguste, mărginite de pereţi verticali şi pante abrupte, având numeroase cascade şi fiind deosebit de greu de străbătut. Sectorul amonte este cel mai spectaculos, porţiunea dintre Izbucul Galbenei şi confluenţa cu Valea Luncşoara, constituind un canion îngust, mărginit de pereţi verticali de peste 100 m.

Lumea Pierdută - denumită aşa datorită sălbăticiei sale din trecut, Lumea Pierdută reprezintă un platou carstic împădurit, mărginit de Pârâul Ursului, Pârâul Sec şi culmea sudică a Vârfului Gârdişoara. Din punct de vedere hidrografic aici apar două văi: Pârâul Ursului şi Pârâul Sec, care au izvoarele apropiate şi se unesc în aval delimitând un platou izolat de regiunile din jur.

Platoul Lumea Pierdută ascunde în subteran o imensă reţea de galerii active, trădată la suprafaţă de existenţa unor doline mascate de vegetaţie.

Groapa Ruginoasă reprezintă un fenomen cu totul aparte. Ea este o imensă ravinare săpată până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu o adâncime de peste 100 m şi un diametru de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie violacee

Capitolul 3 – Potential turistic cultural

Casa memoriala Avram Iancu - situata la intrarea in comuna Avram Iancu, venind dinspre orasul Campeni. Casa Craiului Muntilor este o casa specific moteasca din 1801 cu acoperisul tuguiat si terminat cu 4 arcade semicirculare. Cuprinde obiecte personale ale lui Avram Iancu conducatorul revolutiei de la 1848-1849 - tunul, sabiile, fluiele, armele acestuia. In expozitia de istorie se pastreaza certificatele scolare ale lui Avram Iancu, documente referitoare la pregatirea si desfasurarea rascoalei, testamentul lui Iancu. Expozitia de etnografie cuprinde: port motesc, vase specifice zonei, unelte cu care se confectionau ciubere, tulnice.

Manastirea Albac - a fost pornită din dorinţa de a chema la rugăciune moţii din zona Arieşului superior, care, până la acea vreme, nu aveau nicio mănăstire din prejmă şi erau nevoiţi să facă drum lung până la Lupşa sau Râmeţ.Astfel, acum 20 de ani a fost pusă piatra de temelie a Mănăstirii Albac. Mai întâi, obştea a slujit, deşi foarte rar, într-un altar improvizat. În 1999 biserica era deja ridicată şi acoperită. Peste un an a fost terminat primul corp de chilii, iar în 2002 sfântul lacas e împodobit cu pictură în tehnica fresco. Este o manastire de maici.

Biserica "Înaltarea Domnului" - a fost ridicata în 1791 pe locul unui lacas mai vechi, a carui lemn a fost utilizat la ridicarea clopotnitei (casa toacelor), definita ca o constructie originala, deschisa pe arcade refolosite, cu bârne pe care se mai gaseste urmele de pictura de sec. al XVIII - lea, atribuita lui Gheorghe zugravul sin Iacov. Pentru valoarea sa artistica si istorica biserica a fost incluse în Lista monumentelor istorice protejate din 2004, la categoria monumentelor de importanta exceptionala.

Manastirea Lupsa – constructie din lemn ce dateaza din anul 1421. Ctitor este cunoscut boierul Stanislav, din familia cneazului Candea de Lupsa. Pe la mijlocul secolului XVIII, manastirea avea doar cativa calugari in frunte cu egumenul Procopie. Viata monahala sustinuta de calugari a durat pana in 1820, cand din cauza presiunilor antiortodoxe manastirea a fost desfiintata iar calugarii au fost alungati de autoritatile habsburgice. Biserica a fost folosita de greco-catolici pana in 1948, cand a revenit la biserica ortodoxa. Din 1948 pana in 1992, a fost locas de cult si a apartinut de parohia ortodoxa. In 1992 la solicitarea credinciosilor, Episcopul Andrei al Alba Iuliei a reinfiintat asezamantul manastiresc cu obste de calugari.

Manastirea Ramet - biserica veche are mai multe straturi de pictura: primul strat dateaza din anul 1300, iar al doilea din 1310; aceste straturi au fost identificate, dupa pigmentii din pictura, de catre pictorul C. Boambes, intre anii 1987-1988. Al treilea strat se afla pe arcada dintre naos si pronaos, cu text din anul 1377, stratul al patrulea dateaza din anul 1450, al cincilea - din anul 1600, al saselea - din 1741 si al saptelea - din anul 1809 . La 20 august 1762, asezamantul a fost lovit de Bukow cu tunurile, refacuta in anii urmatori, manastirea a fost din nou distrusa de armata imperiala habsburgica, la 23 decembrie 1785.

In 1826 asezamantul a fost transformat in biserica de mir si re-devine manastire in 1932.In 1955, asezamantul este transformat in manastire de maici, dar in 1960 este desfiintat si devine cabana turistica.

Biserica veche a fost restaurata intre anii 1987-1989. A fost renovata staretia, iar cladirile din fata bisericii noi au fost transformate in chilii. Manastirea are un muzeu in care se afla o colectie de carte veche, icoane pe lemn si pe sticla, obiecte etnografice din zona si obiecte de cult

Manastirea Izvorul Posaga - biserica a fost construita in 1933, de preotul paroh din localitate, Alexandru Rujdea si este o constructie din lemn, pe fundatie de piatra. Sunt deosebit de frumoase sculpturile catapetesmei, a usilor de la intrare, a stalpilor bisericii si a clopotnitei, sculptura executata de mesterul Vasile Salajan din Baia Sprie si Ioan Achitei din Moldova.

Pictura este facuta in 1988-1989 de Gheorghe si Dumitru. Imprejmuirea dinspre drum este din zid de piatra si are diferite figuri ale unor oameni incepand de la Decebal si Traian pana la fiii acestor meleaguri, Horea, Closca si Crisan, lucrate in mozaic. La mica distanta de poarta manastirii curge un izvor cu apa cristalina denumit "Izvorul Maicii Domnului", cautat de catre credinciosi pentru prprietatile sale tamaduitoare. Tot aici este sculptata o cruce in stanca muntelui.

Resurse turistice de natura etnografica

Elemente de tehnica populara cu specific economic - incluzând, larandul lor, lucrari de tehnica populara cum ar fi mori pe apa, pive, joagare actionate de forta apei etc.

Portul popular - deosebit de pitoresc format din sumane, tesaturi, pieptare ornate cu piele si cusaturi, este purtat înca la sarbatori si târguri. Elementele de arta populara - caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate, specifice Tarii Motilor; în special obiectele executate din lemn (tulnice, fluiere, donite, ciubere etc.), unelte cu decoratii ornamentale, unelte din metal cu ornamentatii etc., valorificate inclusiv în cadrul unei colectii muzeale particulare din satul Patrahaitesti.

Patrimoniul spiritual al acestor localitati este exprimat prin manifestarifolclorice, dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanâle, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscut fiind: Târgul de datini din Poiana Calineasa (14 iulie ) cu o saptamâna inaintea celei mai mari sarbatori motesti Targul de fete de pe Muntele Gaina, ce are loc in cea mai apropiata duminica de Praznicul Sfantului Ilie Prooroc. În ultimii ani se impun tot mai mult în atentia localnicilor o serie de serbari populare, cu caracter turistic si de petrecere a timpului liber, precum: Serbarile Zapezii, organizata pe pârtiile de la Arieseni-Vartop, în fiecare an în a doua parte a lunii februarie; Târgu (Ziua) lemnarului, organizata la Horea, la mijlocul lunii august, dar si celalalte 8 târguri anuale de marfuri organizate la Horea.

Capitolul 4 - Infrastructura turistica

4.1 Baza de cazareSe remarca numarul pensiunilor turistice rurale de 2 margarete (stele), o categorie

inferioar a de confort, acestea detinând cea mai mare pondere în totalul pensiunilor. Acest lucru se datoreaz a si faptului ca majoritatea au fost construite pe locuintele deja existente ale întreprinz atorilor.

Pensiunile clasificate la categorii superioare de confort (4 si 5 margarete) sunt în numar foarte mic datorita puterii financiare scazute a celor care doresc sa investeasca în acest domeniu.

In comuna Arieseni exista 2412 locuri de cazare disponibile raportat la populatia totala a comunei în numar de 1916 locuitori,care se regasesc în cele 18 sate componente.

4.2 Baza de alimentatieIn cadrul comunei intalnim restaurante cu specific international si local dupa cum

urmeaza: Cabana Vartop (140 locuri), Casa Motului (80 locuri),Castelul Alpin (60 locuri), Autoservirea Juliana (140 locuri), Sarra Vank ( 30 locuri), Ulpia Taverna (100 locuri)

4.3 Baza de agrement

Partia de schi Vartop 1 Detalii teleschi:Lungimea teleschiului: 780mCapacitate transport: 800 persoane/oraViteza: 2,5 m/sTip de crose: Crose monopost LeitnerAltitudine plecare: 1160mAltitudine sosire: 1400mSiguranta schiorilor este supravegheata cu ajutorul a 8 camera de luat vederi.Detalii partie:Suprafata schiabila: 80.000mpExpozitie: N-VDiferenta de nivel: 240mLungime de inclinare: 1000m

Pârtia de schi Vartop 2Grad dificultate:mediuLungime:430 mDiferenta de nivel:109Cota de plecare:1150Cota de sosire:  1041Deschisă: Luni-Joi -  ora - 10.00 -17.00Vineri-Duminica - ora - 10.00 -20.00Nocturnă: DaTeleschi: DaSonorizare: DaCapacitate: 630 schiori/oraViteză: 2,5 m / sAcces: cartela magnetica1-10 urcari  -3 lei/ adult/urcare1-10 urcari - 2 lei/ copil/urcarepeste 10 urcari - pretul este diferentiat in functie de nr. de urcari, ajungandu-se pana la - adult - 2,5 lei/urcare- copil-  1.5 lei/urcare

Capitolul 5 - Tipuri si forme de turism

1 - turism recreativ montan

2 - turism de tranzit: de la Valea Ariesilor inspre Padis

3 - turism rural: catunele din Apuseni

4 - turism pentru practicarea sporturilor de iarna : partiile de schii Vartop

5 – turism stiintific: Cheiil Gradistei, Avenul din Hoanca Urzicarului, Pestera Gura Apei, Pestera Huda Orbului, Ghetarul de la Vartop, Pestera Hodobana, Avenul cu doua intrari, Izbucul Tauzului,Cheile Galbenei, Pestera Ghetarul Scarisoara,Podisul Padis, Cetatile Ponorului, Pestera Ursilor, Pestera Corbeasca, Pestera de la Corni

6 – turism cultural: Casa Memoriala Avram Iancu, Manastirea Albac, Manastirea Lupsa, Manastirea Rimet, Manastirea Izvoru Posaga si alte biserici din lemn.Intalnim case si anexe gospodaresti specifice Tarii Motilor.

7 – turism cinegetic: Parcul Natural Apuseni

8 – activitati turistice sportive

Alpinism: Creasta Bihorului pe portiunea Saua Vartop - Piatra Graitoare -TarnitaBihorului - Vf. Bihor (Curcubata Mare) - Curcubata Mica.

Catarare: Creasta Neagra - Zona de obarsie a Vaii Galbena cu pereti de 150-200m in canion Cetatile Ponorului - peretii dolinelor sunt de aprox. 100m

Biking: pantele line, distantele lungi si ponderea mare de drumuri forestiere saudrumuri de caruta face din Arieseni un teren ideal pentru ciclisti. Aroape toateobiectivele sunt abordabile si pe bicicleta.

Calarie: calul ca mijloc de deplasare traditional, animal de tractiune, poate oferi oexcelenta plimbare.

Parapanta: locul cel mai frecventat est partia Vartop atat datorita diferentei de nivel si deschiderii largi spre saua Vartop cat si datorita curentilor deosebiti in zona.Iarna teleschiul usureaza considerabil efortul depus pentru a ajunge in punctulde lansare. Totodata Bubesti si mai putin Galbena ofera o alternativa pentru parapenta, dar mai putin spectaculoasa.

1.Arieseni-Garda Seaca-Cabana Scarisoara (marcaj triunghi rosu, 2-3 ore) urmeaza DN 75 din centrul comunei in aval. Urca in stanga pana la satul Fata Lapusului si trece culmea dealului Pantestilor pentru a cobora in valea Seaca. Urcand pe versantul stang al vaii se ajunge la pestera Ghetarul de la Scarisoara.

2.Arieseni-Poiana Florilor (triunghi galben, 13km, 4 ore) are ca finalizare vizionarea canionului Galbenei. Traseul urmeaza in amonte valea Coblesului apoi afluentul stang al vaii Goja pana la saua Curmezis (1043m altitudine). De aici mai multe trasee marcate ne conduc spre cabana Padis, Izbucul Galbenei, Groapa Ruginoasa si comuna Pietroasa.

3.Arieseni-Lumea Pierduta-Padis (18 km, 7 ore) urmeaza traseele anterioare pana la km 6,2 , de aici urmand valea Ponorasului pana la izvoare. Pana acum 15-20 de ani, acest platou era acoperit de paduri mari de conifere, unde turistul necumoscator se putea rataci repede. Aici se pot vizita impresionante pesteri verticale- avene-Gemanata si Negru..

4.Arieseni-Pestera Caput-Cabana Padis (triunghi rosu, 16 km, 6 ore) este unul din traseele de legatura dintre valea Ariesului Mare si Platoul Padis. Traseul urmeaza in amonte valea Coblesului pana la confluenta dintre paraiele Goia si Ponoras apoi urca printre casele satului Cobles. De pe saua Bortigu coboara in bazinul inchis al cetatilor Ponorului.

5.Arieseni-Cobles-Cetatile Ponorului (11 km, 4 ore 30 minute) este comun cu traseeul numarul 4 pana la pestera Caput. De aici se urmeaza, spre stanga, drumul forestier pana la locul in care indicatorul indeamna la coborarea potecii, tot la stanga, pentru a ajunge la rezervatia Cetatile Ponorului.

Trasee turistice

6.Arieseni-Casa de Piatra (814 km, 4 ore 30 minute) face legatura directa intre cele doua sate. 7.Arieseni-Garda de Sus (DN 75, 8 km) traseu de legatura intre centrele celor doua comune. Din Garda de Sus se poate ajunge la pestera Ghetarul de la Scarisoara.

8.Arieseni-valea Crisului Negru-Baita ( triunghi rosu, 20 km, 5 ore 30 minute) urmeaza DN 75 in amonte pana la pasul Vartop (9 km) de unde coboara pe Hoanca Motilor pana la Crisul Negru si portile Bihorului.

9.Arieseni-Vartop-Pestera Ursilor (22 km, 6 ore) urmeaza drumul pana in saua Muncelului. De aici pe culmea dintre Sighisel si Giulesti se coboara in satul Giulesti. In continuare in aval mai sunt 3 km pana in satul Chiscau unde se afla Pestera Ursilor.

10.Arieseni-Vartop-Groapa Ruginoasa (11 km, 3 ore 30 de minute) urmeaza DN 75 pana la primul parau dupa pasul Vartop. Pe acest parau urcam 30 de minute pentru a ajunge deasupra imensei ravene Groapa Ruginoasa.

11.Arieseni-Cascada Varciorog (5.3 km, 1 ora 30 de minute)urmeaza DN 75 in amonte, pana la intersectia cu drumul forestier Varciorog. Urcand pe acest drum inca 3,3 km se ajunge la frumoasa cascada.

12.Ariseni-Varful Curbata Mare (14 km, 4 ore) urmeaza drumul forestier ce urca pe valea Steului pana sus pe munte. Aici se afla o statie TV data in folosinta in noiembrie 1984.

13.Arieseni-Piatra Graitoare ( 12 km, 3 ore) urmeaza interfluviul dintre vaile Galbena si Varciorog. Un interesant fenomen de ecou la apropierea sub 100 m de aceasta piatra graitoare.

Bibliografie

„Proiect de dezvoltare turistica si a domeniului schiabil, zona Arieseni, judetul Alba”

http://www.primariaarieseni.ro/index.php?rewriteparam=turism

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL PARCUL NATURAL APUSENI ZONA CUPRINSA ÎN JUDETUL ALBA (COMUNELE: ARIESENI, ALBAC, HOREA, GÂRDA DE SUS, SCARISOARA)