Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole

Petculescu Florentina

Geografia Turismului 3

Cuprins

Capitolul 1 Aspecte generale

Capitolul 2 Potential turistic natural

2.1 Relief

2.2 Clima

2.3 Hidrografie

2.4 Biodiversitate

Capitolul 3 Potential turistic cultural

Capitolul 4 Infrastructura turistica

4.1 Baza de cazare

Capitolul 5 Tipuri si forme de turism

5.1 Trasee turistice

-

Alba Iulia - - -

Cmpeni .

Comuna insumeaza o suprafata de 3322 hectare si o

populatie de circa 1909 locuitori, caracterizandu-se printr-o densitate

medie de 476.6 locuitori / km

Atestata documentar pentru prima data in anul 1909 cu numele de

Lapus, facand parte initial din comuna Raul Mare, localitatea Arieseni

este mai putin cunoscuta din punct de vedere istoric. Satele aflate in

administrarea comunei sunt: Arieseni, Avramesti, Bubesti, Casa de

Piatra, Dealu Bajului, Fata-Cristesei, Fata Lapusului, Galbena,

Hodobana, Islaz, Pantesti, Patrahaitesti, Ravicesti, Sturu, Stei-

Arieseni, Vanvucesti.

Pana in 1924, cea mai mare parte a Arieseniilor, impreuna

cu Garda de Sus si Scarisora formau o singura comuna purtand

respectiva formatiune carstica fiind de fapt pe teritoriul actualei

comune Garda de Sus. Catunele de pe

Capitolul 1 Aspecte generale

Populatia

Locuitorii acestei zone sunt asa cum sunt ei denumiti, motii straveche

populatie a Apusenilor sunt strans legati de locurile natale. Terenul agricol, redus ca

indindere , este aninat pe versantii vailor sau pe platformele inalte. De aceea ori unde

exista un petic de pamant, cat de cat arabil, se gaseste si cate o gospodarie de mot.

Din

aceasta cauza satele motesti sunt rasfirate si ca exemplu este suficint sa amintim ca

comuna Arieseni , care are casele imprastiate pe o suprafata de peste 60 km

Activitati specifice zonei: cresterea animalelor, prelucrarea lemnului,

agoturism.

Activitati economice principale: turism, comert, prelucrarea lemnului.

In proportie de 100 % populatia este de etnie romana.

Religia locuitorilor este majoritar ortodoxa 94 %, restul de 6 % fiind

pendicostali.

Cai de comunicatie

transport rutier - Oradea-Arieseni-Girda-Albac- DN 76(E 79)- DN 75. Sibiu-Alba Iulia-Turda- Campineni-Albac-Girda- Arieseni-(Dn1) E68-E81-DN75. Cluj-Napoca-

Albac- Arieseni-(DN1)E60-DN75.

transport feroviar -

Cmpia Turzii de unde va trebui sa parcurgeti o distanta relativ mare cu mijloace

auto.

transport aerian - prin aeroportul Cluj Napoca sau Oradea si de acolo cu

Asezata intr-un cadru montan pitoresc din Muntii Bihorului, Arieseni are un relief

specific de munte cu o altitudine cuprinsa intre 850 si 1848 m si ocupa

intreg bazinul de izvoare al Ariesului Mare.

Acesta imparte Muntii Bihor in doua masive diferite ca aspect si constituire

geologica: Bihorul de Nord si Relieful carstic aduce n peisaj o mare varietate de forme:

abrupturi stncoase, vai adnci si chei, creste, lapiezuri, carora li se adauga un mare numar

de forme carstice .

Masivul Biharia format din sisturi cristaline dezvolta forme greoaie, masive cu cele

mai mari inaltimi din Muntii Apuseni. Desi sub 2000 altitudine creasta principala adaposteste

mici caldari, urme ale ghetarilor cuaternari, sectorul cel mai spectaculos este cel cuprins

intre Varful Vartop si Curcubata Mica

cuprinzand varfurile Piatra Graitoare, 1658 m, Bihorul (Curcubata Mare) -1849 m

si Curcubata Mica - 1769 m, precum si Saua Vartop 1050 m.

Capitol 2 - Potential turistic natural

2.1 Relieful

2.2 Clima

Climatul este montan moderat dezvoltat pe fondul unei circulatii dominante

a maselor de aer vestice. Clima este una subalpina cu temperaturi cuprinse intre

+15 C vara si -5 C iarna.

Pentru activitatile turistice :

decembrie-martie ca sezon rece si cu zapada bogata(stratul de zapada cu grosimi

medii de 20-80 cm se mentine mai mult timp, de la 150 zile la altitudini de 1500 m , in

locuri adapostite cu expunere nordica chiar 6-7 luni) facilitand, local practicarea

sporturilor de iarna;

aprilie-iunie racoros si cu perioade ploioase ce alterneaza cu zile senine favorabile

drumetilor scurte;

iulie-octombrie un climat relaxant cu timp frumos extrem de favorabil turismului;

noiembrie-prima parte a lunii decembrie cu schimbarii rapide ale vremii, cand se

produc ploi, scaderea rapida a temperaturii si ceata ,activitati turistice reduse.

2.3 Hidrografia

Raul Ariesul Mare isi are izvoarele in zona pasului Vartop. Dintre numerosii

sai afluenti cei mai mari sunt: Coblesul, Streul si Garda Seaca. Pe valea

Varciorogului se afla cascada Varciorog -15 m inaltime.

Cea mai mare parte a nordului muntilor Apuseni e inclusa in cadrul

Parcului natural Apuseni cu o suprafata de 75784 ha in interiorul caruia se gasesc

peste 50 de rezervatii majoritatea fiind reprezentate de chei, avenuri si pesteri.

2.4 Biodiversitate

Vegetatia este bogata si variata. Daca pe culmile cele mai inalte exista pajisti

subalpine, pe cele mai joase se afla pajisti secundare rezultate din defrisarea padurii. La

peste 1300 m altitudine au extindere coniferele : molid si brad. Pretutindeni in jurul

localitatilor, intinderi mari din suprafetele padurilor au fost inlocuite de pasuni si terenuri

agricole, incat, in prezent, padurea nu depaseste 55% din suprafata acestor munti.

Exista o bogata si variata fauna care populeaza nu numai padurile ci si intinsele

fanete si pasuni. Intre mamifere reprezentative sunt cerbul, ursul, mistretul, caprioara, jderi,

veverita, vulpi si mai putini lupi. In apele comunei exista pastravi, lipan .

Parcul Natural Apuseni a fost creat n scopul conservarii si valorificarii stiintifice si

turistice a fenomenelor carstice din zona, existente n ansamblul unor ecosisteme montane

de altitudini medii. Parcul este situat n partea central-estica a Muntilor Apuseni,

suprapunndu-se aproape integral peste Muntii Batrna, subunitate fizico-geografica a

Muntilor Bihor-Vladeasa.

Din punct de vedere administrativ, parcul se ntinde pe teritoriul a trei judete: Cluj,

Bihor si Alba, avand o suprafata totala de 75.784 ha.

Pestera Ghetarului Scarisoara este cea mai mare pestera cu gheata din

Romania si printre putinele din lume, unicat in sud-estul Europei. Ghetarul,situat la

altitudinea de 1165 m, are 18-20 m grosime si un volum de circa 75.000 m3,

netopindu-se niciodata, desi are aproximativ 3.000 de ani.

Cetatile Ponorului - grandioasa formatiune carstica, constau in 3 cercuri

mari de stanci asezate intr-o depresiune de 300 m adancime si mai mult de 1 km in

diametru la nivelul cel mai de sus. Cununa de munti ce inconjoara si inchid depresiunea

este taiata doar intr-un singur loc de Valea Cetatilor. Cetatile Ponorului au fost declarate

rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii si

trecand in custodia Academiei Romane.

Rezervatia speologica Pestera Ursilor, amplasata in bazinul Crisului Negru, cu o lungime

de 1,5 km, nu primeaza prin dimensiuni, ci prin

fantastica aglomerare de formatiuni speologice, din

care punct de vedere este indiscutabil, unicat in

randul pesterilor amenajate pentru turism. Tot aici

se gasesc un mare numar de resturi fosile ale

ursului de caverna Ursus Spelaeus - disparut de

aproximativ 15000 de ani.

Platoul carstic Padis, situat in partea de nord de Muntilor Apuseni, in sud-estul

judetului Bihor, este cea mai mare formatiune carstica din Romania. Platoul Padis, cu altitudinea

medie de 1.200 de metri, este marginit de abrupturi, in care se regasesc vai salbatice, ape repezi,

chei adanci si canioane. Pe platou se intalnesc doline, lapiezuri, marmite, ponoare, sorburi,

izbucuri, polii, hoance, avene sau pesteri.

Pestera Pojarul Politei este una din pesterile cele mai bogat ornate din

tara; ea se distinge prin bogatia in formatiuni perlate si cristalictite. In pestera se

conserva pe argila urme ale ursului de caverna. Pestera este inchisa cu un grilaj,

vizitarea ei nefiind permisa.

Ghetarul de la Vartop, pestera Corbasca si pestera Cornii sunt

importante prin gama larga de formatiuni stalagmitice, toate trei fiind deosebit

de bine conservate. In pestera Cornii este pastrat un vas neolitic prins intr-o

crusta calcitica. Toate trei sunt inchise si nu pot fi vizitate.

Pestera Ghetarul Focul Viu este alcatuita din doua sali, din care prima de mari

dimensiuni, ocupata de un imens bloc de gheata. Accesul in pestera se face pe o galerie

descendenta, unde este montata o scara de lemn. Tavanul salii este spart de o fereastra de

mari dimensiuni prin care a cazut o mare cantitate de busteni si zapada, acumulate intr-o

imensa movila in centrul salii. Prin tavanul pesterii patrunde suficienta lumina pentru a

dezvalui splendoarea grupurilor de stalagmite de gheta, aflate in partea opusa a intrarii in

pestera .

Cheile Galbenei - -

culoar de drenare spre

. Aproape pe tot parcursul ei,

Lumea - sale din trecut, Lumea

un platou carstic , de Prul Ursului, Prul Sec

culmea a Vrfului . Din punct de vedere hidrografic aici apar :

Prul Ursului Prul Sec, care au izvoarele apropiate se unesc n aval delimitnd

un platou izolat de regiunile din jur.

Platoul Lumea ascunde n subteran o de galerii active,

la de unor doline mascate de .

Capitolul 3 Potential turistic cultural

Casa memoriala Avram Iancu - situata la intrarea in comuna Avram Iancu, venind

dinspre orasul Campeni. Casa Craiului Muntilor este o casa specific moteasca din 1801 cu

acoperisul tuguiat si terminat cu 4 arcade semicirculare. Cuprinde obiecte personale ale lui

Avram Iancu conducatorul revolutiei de la 1848-1849 - tunul, sabiile, fluiele, armele acestuia.

In expozitia de istorie se pastreaza certificatele scolare ale lui Avram Iancu, documente

referitoare la pregatirea si desfasurarea rascoalei, testamentul lui Iancu. Expozitia de

etnografie cuprinde: port motesc, vase specifice zonei, unelte cu care se confectionau

ciubere, tulnice.