salarizare 1825

8/4/2019 salarizare 1825

1/13

SECIUNEA

SALARIZAREA

SALARIUL reprezint contraprestaia muncii depuse de salariat nbaza CIM.

La ncheierea CIM se stabilete salariul care cuprinde: salariul de baza indemnizaii sporuri adaosuriPentru munca prestata n baza CIM fiecare salariat are dreptul la salariu

n bani.Este interzisa orice discriminare bazat pe vrst, sex . caracteristicigenetice, apartenen social, apartenen sindical, ras la stabilireasalariului .Salariile se stabilesc n funcie de calificare, de complexitatea i importanalucrrilor ce revin postului.Sistemul de salarizare pe baza cruia se fixeazsalariile individuale este n funcie de forma de organizare a unitii i nfuncie de modul de finanare.

Salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale nte angajat iangajator.Excepie fac unitile finanate integral sau majoritar de la bugetulstatului, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, regiile autonome cuspecific deosebit i de asemenea personalul autoritilor administrative i

judectoreti unde salariile se satbilesc prin acte normative speciale. 1.2. In situatia in care este vorba de salariul minim brut pe tara garantat in

plata reglementat de art.159 alin 1 din codul muncii si incepnd cu data de 1o 2011, salariul de baza minim brut pe ara garantat n plata

se stabilete la 670 lei lunar, pentru un program complet de

lucru de 170 de ore n medie pe luna n anul 2011, reprezentnd

3,94 lei/ora conform HG 1051/2008

Prin urmare in situatiile in care salariul minim negociat in contractulcolectiv la nivel national poate fi avut in vedere numai in raporturile de muncace se executa la nivelul unitatilor unde salariul se negociaza.

Pentru unitatile in care drepturile salarile sunt stabilite prin acte normativesalariul este de 670 lei , neputindu-se tine seama in aceste cazuri de negocierilecolective purtate la nivel national.Avind in vedere cele prezentat conform prevederilor art. 241 alin 1 lit d , dinCodul Muncii salariul minim brut pe tara stabilit pentru contractele individuale

Lector LUCA MARIA 1


2/13

de munca din unitatile unde contractele se negociaza . nu poate fi inferiornivelului de 670 lei . In momentul de fata nu avem contractul colectiv la nivelnational , prin urmare se aplica contractul colectiv incheiat la nivelul fiecreiramuri de activitate sau contractul colectiv incheiat la nivel de unitate

ncepnd cu data de 1 ianuarie 2011, salariul de baz minim brut pe argarantat n plat se stabilete la 670 lei lunar, pentru un program complet de lucrude 170 de ore n medie pe lun n anul 2011 reprezentnd 3,94 lei/or. Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baz, potrivitncadrrii, nu poate fi inferior nivelului salariului de baz minim brut pe argarantat n plat .

Stabilirea, pentru personalul ncadrat prin ncheierea unui contractindividual de munc, de salarii de baz sub nivelul celui prevzut la art. 1 i 2constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 1.000 lei la 2.000 lei.

Constatarea contraveniei i aplicarea sanciunii prevzute la alin. (1) se fac de

ctre personalul Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale prininspectoratele teritoriale de munc judeene i al municipiului Bucureti,mputernicit, dup caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei i protecieisociale.. Negocierea salariului are loc cel puin o dat pe an. n cazuriexcepionale cnd din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fostntrerupt salariaii vor primi 75% din salariu i vor rmne la dispoziia unitii ,cu condiia ca ntreruperea s nu se fi produs din vina lor..Exist personaesalarizate n accord sau n regie:

n acord n funcie de numrul de produse executate de persoan n regie n funcie de numrul de ore lucrate

SPORURILE care pot fi acordate sunt urmtoarele:Sporul de vechime

Lector LUCA MARIA

ani vechimesporacordat

3 - 5 ani 5%

5 - 10 ani 10%

10 - 15 ani 15%

15 - 20 ani 20%

peste 20 ani 25%

2


3/13

Acest spor se aplic la unitile bugetare; aceste procente au fost preluate ide unitle private, sau au fost stabilite alte procente.

Sporul pentru condiii periculoase se acord acolo unde exist risc deaccidente i mbolnviri ( cdere de la nlime, iradiere explozie).Sporul pentru condiii nocive se acord acolo unde exist microclimatnefavorabil ( terpidaii, radiaii pulberi, vapori).Sporul pentru condiii penibile se acord n salubritate sau canalizareSporul pentru condiii grele poate fi acordat pentru lucrul n aer liber cuvariaii mari de temperatur, pentru deplasri pe teren accidentat, pentrumunca n poziii incomode.sporul pentru munca prestata in zilele de sarbatori legale ce nu poate fimai mic de 100% din salariul de baza . sporul ce se acorda dupa oactivitate continua de 14 zile calendaristice fara repaos saptaminal . inacest caz salariatii au dreptul la doblul sporului cuvenit potrivit art 123adica de 150%Sporul pentru munca de noapte a fost stabilit in cuantum de la 25% deCodul muncii sau timpul de munca se poate reduce cu o or fr a afectaaslariul sau vechimea.Sporul pentru ore suplimentare este conform codului muncii de 75% dsalariul de baz.Alt spor ce va fi negociat de pri, dac salariaii nu beneficiazde zile

libere smbta i duminica, ci de alte dou zile libere consecutive n cursulsptmnii.De asemenea pot fi acordate sporuri pentru izolare sau pentru ncordare

psihic.Mentionam ca sporurile se acorda numai in situatiile in care acestea

nu sunt cuprinse in salariul de baza.ADAOSURILE

1. Adaos de acord;2. Premii acordate din fondul de premiere, care reprezint 1% din

fondul de salarii, respectiv 2% la uniile bugetare pentru personalulcontractual si 10 % pentru functionarii publici si 5% dar sa nudepaseasca economia realizata in timpul anului;

3. Alte premii negociate prin contractul colectiv;4. Prime de vacan care pot fi n cuantum fix sau o cot patre din

salariu;5. Acordarea gratuit a unor produse (pine, lemne, energie electric);

Lector LUCA MARIA 3


4/13

6. Tichetele de masa care se negociaza in conditiile legii 142/19987. Sume reprezentind stimulente din fondul de participare la profit

acordate salariatilor dupa aprobarea bilantului contabil ,de catreangajatori.: - FORME DE SALARIZARE

1. n regie ( dup timp )2. n acord direct n functie de cantitatea de produse realizate intr-un

interval de timp;progresiv cu tarif mai mare pentru depirea normei;indirect pentru salariaii care deservesc muncitorii direct

productivi(de ex. macaragiii);3. Alte forme de salarizare pe bazde tarife cote procentuale, in funcie

de ncasri sau casri din prestri servicii.4. Alte forne de salarizare specifice unitii n funcie de indicatori sau

de eficiena unitii.Plata salariilor se face la intervale de cel mult o lun.

Data la care se pltesc salariile se stabilete n contractul colectiv sau n celindividual de munc.Inrzierea la plata salariilor poate obliga angajatorul la plata de dauneinterese. Dreptul la aciune cu privre la drepturile salariale i la dauneinterese se prescrie n trei ani de la data cnd acestea erau datorate.Salariu se pltete direct salariatului sau unei personae mputernicite deacesta.n caz de deces al angajatului salariul se va plti soului

supravieuitor, copiilor, prinilor, iar dac acetia nu exist motenitorilor,care trebuie s fac dovada calitii lor.Dovada plii salariului se face prin semnarea statului de plat sau a altordocumene justificative, care se pstreaz n condiiile legii i se arhiveazmpreun cu actele contabile. Dovada executrii CIM o reprezinta statele de plat. Statele de platse ntocmesc pe baza condicii de prezen sau a fielor de pontaj si a foiicolective de prezenta .Acestea se pastrea timp de 50 de ani de la dataintocmirii conform legii contabilitatii.Reinerile din salariu se fac numai pe baza unui titlu executoriu definitive

i irevocabil. Se poate reine pn la 1/3 din venitul brut pentru un creditorsau pn la 1/2 pentru doi sau mai muli creditori.Ordinea de prioritate a creanelor:

1. Obilgaii de ntreinere conform Codului familiei2. Contribuii ctre stat / impozite3. Daune cauzate proprietii publice prin fapte ilicite4. Alte datorii

Lector LUCA MARIA 4


5/13

In conditiile art 254 din codul muncii se stabileste posibilitateaangajatorului de a recupera prejudicial creat de un angajat printr-onota si evaluare a pagubei insusita de parti in cazul in care angajatulisi da expres acordul ca sumele reprezentind contravaloarea

prejudiciului produs din vina si in legatura cu munca sa ce nudepaseste cinci salarii minim brute pe economie sa fie retinute pestatul de plata.desigur ca respective nata de const5are nu reprezintatitlu executoriu prin urmare salariatul trebuie sa si-o insuseasca sis ase stabileasca si modalitatea de retinere. In cazul in care salariatul nueste de acors cu efectuarea platii angajatorul urmeaza sa obtina titluexecutoriu prin intermediul instantei.

n caz de faliment sau lichidare judiciar, salariaii au calitatea de creditoriprivilegiai, iar drepturile lor salariale sunt creane privilegiate.Plata salariului trebuie sa se faca lunar la data stabilita pe calea negogierii

inscrisa in contractul individual de munca, fara a se permite derogari.Desidur ca modul in care angajatorii isi gasesc sumele necesare platii inconditiile actualei crize economice este o problema ce tine de strategiasocietatii, fiecare angajator avind obligatia de a pune pe prim plan platasalariilor datorate catre angajatii sai pentru munca prestata.

SECIUNEATIMPUL DE MUNC I TIMPUL DE ODIHN

A. TIMPUL DE MUNC. - Timpul de munca reprezint orice perioada n caresalariatul presteaz munca, se afla la dispoziia

angajatorului i ndeplinete sarcinile i atribuiilesale, conform prevederilor contractului individual de

munca, contractului colectiv de munca aplicabil i/sau

ale legislaiei n vigoare."

Conceptele fundamentale de timp de munca si timp de odihna suntincluse in directiva UE si au caracter comunitar , nu pot fi modificate delegislatiile nationale . Astfel art.2 al directivei defineste timpul de munca caorice perioada in care angajatul se afla la munca la dispozitia angajatorului siin exercitiul activitatii sau functiilor sale in conformitate cu legislatianationala.In timp ce perioada de odihna se defineste ca orice prioada care nueste timp de munca.

Lector LUCA MARIA 5


6/13

Timpul desfurat peste program reprezint ore suplimentare.Conform art.38 din Constituia Romniei din 1990 durata de munc este

de cel mult 8 ore pe zi , iar Codul Muncii prevede c timpul de munc nupoate depi 48 de ore pe sptnn inclusiv orele suplimentare

n cazul tinerilorpn la 18 ani, duarata timpului de lucru e de 6 orepezi, 30 de ore pe sptmn.Repartizarea timpului de lucru e urmtoarea:

8 ore pe zi5 zile pe sptmn i 2 zile repaos.

Pentru anumite sectoare de activitate, uniti sau profesii se poate stabiliun timp de lucru mai mare sau mai mic de 8 ore pe zi , prin negociericolective sau individuale, sau acest lucru poate fi prevzut de acte normativespeciale.

Prin exceptie durata timpului de lucru poate fi prelungita peste 48 de ore pe

saptamina care includ orele suplimentare cu condita ca media orelor de muncacalculata pe o perioada de referinta de o luna calendarisica sa nu depaseasca 48de ore pe sapramina.

Durata maxim legal a timpului de munc nu poate depi 48 de ore pesptmn, inclusiv orele suplimentare.

Prin excepie, durata timpului de munc, ce include i orele suplimentare,poate fi prelungit peste 48 de ore pe sptmn, cu condiia ca media orelor demunc, calculat pe o perioad de referin de 4 luni calendaristice, s nudepeasc 48 de ore pe sptmn.

Pentru anumite activiti sau profesii stabilite prin contractul colectiv demunc aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munc respectiv,perioade de referin mai mari de 4 luni, dar care s nu depeasc 6 luni.

Sub rezerva respectrii reglementrilor privind protecia sntii i securitiin munc a salariailor, din motive obiective, tehnice sau privind organizareamuncii, contractele colective de munc pot prevedea derogri de la durata

perioadei de referin stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referin care nniciun caz s nu depeasc 12 luni.

La stabilirea perioadelor de referin nu se iau n calcul durata concediului deodihn anual i situaiile de suspendare a contractului individual de munc.

Durata zilnic a timpului de lucru de 12 ore trebuie s fie urmatobligatoriu de 24 de ore de repaos.

ART.111 din codul muncii instituie o durata saptaminala de timpului de muncade 48 de ore maxim inclusive orele suplimentare . exceptional se pot depasi cele48 de ore atunci cind munca se efectuiaza in schimburi dar cu conditia ca pe o

Lector LUCA MARIA 6


7/13

perioada de 4 saptamini sa nu se depaseasca 8 ore pe zi sau 48 de ore pe maimari de o luna care sa nu depaseasca 12 luni. .

Prin Regulamentul intern pile vor negociaora de incepere i ora de terminare a programului de lucru, organizarea lucrului

pe schimburi, pe tur sau turnus, modalitatea de predare a schimburilor, stabilireacategoriilor de salariai care au program de lucru diferit (paznici, centralist).

FORMELE SPECIFICE DE ORGANIZARE A TIPULUI DE MUNC

1. TURA activitatea se desfoar in shimburi ce se succedpe o partesau pe ntreaga durat a zilei de lucru. n zilele de repaos i srbtorilegale nu se lucreaz.

2. TURA CONTINU se lucreaz nentrerupt, n trei schimburiinclusiv n zilele de repaos i srbtori legale (n siderurgie,metalurgie).

3. TURNUSUL munca se presteaz n schimburi inegale, n unele zilesub, n altele peste 8 ore n scopul deservirii nentrerupte a mijloacelorde transport.

4. PROGRAMUL DE EXPLOATARE durata zilei de munc nu poatefi stabilit anticipat, ea depinznd de comenzile beneficiarului. Acesttip de organizare a timpului de munc este specific seviciilor de CFR,

potale, navale.5. PROGRAMUL INEGAL este specific actvitati de intretinere sireparatii desfasurat in deplasare (este vorba de munca desfasurata lainstalatii amplasate intr-o anumita zona teritoriala conform planuluilunar si a esalonarii zilnice).

6. PROGRAMUL FRACIONAT- este activitatea ce se presteaza inbaza unor orare astfel stabilite incat intre sfarsitul primei parti si celeide a doua parti a programului sa fie un interval de 3-4 ore.(magazine,

banci, unitati zootehnice)

DURATA REDUS A TIMPULUI DE LUCRU

Salariaii care desfoar activitate n condiii deosebite, vtmtoare,grele, periculoasebeneficiaz de reducerea timpului de lucru sub 8 ore pe ziconform legii 31/1991.

Criteriile avute n vedere pentr stabilirea persoanelor care beneficiaz dereducerea timpului de munc sub 8 ore pe zi :

Lector LUCA MARIA 7


8/13

Natura factorilor nocivi care acioneaz asupra organismului; Intensitatea de aciune a acestora; Durata de expunere la aceti factori; Condiii de munc ce impun efort fizic mare, zgomot, vibraii;

Condiii de munc ce implic solicitare nervoas, atenie ncordat,concentrare intens; Morbiditate la un nivel ridicat; Alte condiii care duc la uzura organismului;

n aceste condiii se fac determinri de catre unittile specializate aleMinisterului Sntii de unde rezult depirea normelor de protecie amuncii i se vizeaz de MMSS

Beneficiaza de reducerea timpului de munca si urmatoarele categorii desalariati :- toate categoriile de salariati care lucreaza in cazul temperaturilor

extreme ca posibilitate prevazura in OUG.99/2000Personalul care isi desfasoara activitatea in in locuti de munca privindanatomia patologica , medicina legala radiologie roentgenterapie, terapie cuenergii inalte etc.au program de 6 ore OMS 870/2004

Medicii din unitatile sanitare cu compartimente de cercetare stiintificamedico farmaceutica au program de 7 ore.

Salariatele care alapteaza si solicita pauze de alaptare beneficiaza dereducerea timpului de lucru cu 2 ore zilnic OUG 96/2003

Tinerii in virsta de de pina la 18 ani beneficiaza de reducerea timpului zilnicde munca cu 2 ore .

MUNCA N TIMPUL NOPII

Pentru salariaii ale cror programe de lucru se desfoar ntre 22 i06, durata timpului de lucru este mai mic cu o or, conform Contractuluicolectiv la nivel naional.

Angajatorii care utilizeaz frecvent munca de noapte sunt obligai s

ntiineze ITM. Pentru munca de noapte se poate acorda un spor de 25%Persoanele care lucreaz noaptea vor fi supuse unor examene medicale

periodice gratuite. Salariatul de noapte reprezint, dupcaz:

- salariatul care efectueaz munca de noapte cel

puin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;

Lector LUCA MARIA 8


9/13

- salariatul care efectueaz munca de noapte n

proporie de cel puin 30% din timpul sau lunar de

lucru."

Durata normal a timpului de lucru, pentrusalariatul de noapte, nu va depi o medie de 8 ore pe

zi, calculat pe o perioada dereferinta de maximum 3

luni calendaristice, cu respectarea prevederilor

legale cu privire la repausul sptmnal."

Durata normal a timpului de lucru, pentru

salariaii de noapte a cror activitate se desfoar

n condiii speciale sau deosebite de munca, stabilitepotrivit dispoziiilor legale, nu va depi 8 ore pe

parcursul oricrei perioade de 24 de ore, n carepresteaz munca de noapte decit in cazul in care

majorarea acestei durate este prevazuta in contractul

colectiv de munca aplicabil si numai in situatia in

care o astfel de prevedere nu contravene unorprevederi din contractul colectiv la nivel superior.

In situatia prevazuta la aliniatul anterior

angajatorul este obligat sa acorde perioade

compensarorii echivalente sau compensare in bani aorelor de noapte lucrare peste durata de 8 ore.

Tinerii pn la 18 ani, femeile gravide i cele care alpteaz nu vorlucra n munca de noapte.

Angajatorul are obligaia de ine evidena orelor de noapte i de a sesupune controlului ITM.

Se poate stabili un program de lucru flexibil, n funcie de

negocierile partenerilor.

Documentele care dovedesc executarea CIM sunt: Condica de prezen; Fia de pontaj; Foaia colectiv de prezen;

Lector LUCA MARIA 9


10/13

Statul de plat;

ORELE SUPLIMENTARE

Orele suplimentare pot fi pltite cu un spor de 75% sau pot firecompensate cu ore libere pltite n urmtoarele 60 de zile(conformprevederilor Codului muncii). Tinerii pn la 18 aninu pot presta munc suplimentar,de asemeneaconform art.118 din Codul muncii e interzisa efectuarea muncii suplimentare

peste durata stabilit de cod. Munca suplimentar nu poate fi efectuatfr acordul salariatului.

Conform Contractului colectiv la nivel orele suplimentare se pltesc cuun spor de 100%, .n cazul salariailor instituiilor bugetare, sporul pentru orele suplimentare va

fi de 75% pentru primele 2 ore i 100% pentru urmtoarele.

REPAOSUL1

Perioada de repaus reprezint orice perioada care

nu este timp de munca."

ntre dou zile consecutive salariaii au dreptul la repaos ce nu poate fimai mic de 12 ore, n afar de situaia cnd se rotesc schimburile, n acest caz

putnd fi de minim 8 ore. Pauza de mas nu se include n durata timpului de lucru. Existena idurata pauzei de mas se negociaz n contractul colectiv sau n cel individualde munc. Tinerii sub 18 ani beneficiaz de 30 minute pauz de mas dup 4 orei jumtate de munc.

Repaosul sptmnal este de regul smbta i duminica. Cnd acestlucru nu este posibil pentru c ar prejudicia interesul public sau desfurareanormal a activitii, prile pot negocia alte dou zile libere n conrtactulcloectiv de munc sau n regulamentul intern.

n acest caz se negociaz i un spor la latitudinea prilor.Pentru situaii de excepie, cnd repaosul sptmnal e acordat cumulatdup 15 zile calendaristice, cu acordul ITM, salariaii care nu au beneficiat derepaosul sptmnal au dreptul la o compensaie egal cu 250% din salariul de

baz. Cuantumul compensatiei este acelai si n cazul n care angajatorulsolicit angajaii pentru executarea unor lucrri legate de salvarea unor bunurisau personae sau nlturarea efectelor unor accidente.

Lector LUCA MARIA 10


11/13

SRBTORI LEGALE

Zilele de srbtoare legal n care nu se lucreaz sunt:

- 1 i 2 ianuarie;- prima i a doua zi de Pati;- 1 mai;- prima i a doua zi de Rusalii;- Adormirea Maicii Domnului;- 1 decembrie;- prima i a doua zi de Crciun;- 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 srbtori religioase anuale, declarate astfel

de cultele religioase legale, altele dect cele cretine, pentru persoaneleaparinnd acestora.

Dou zile pentru fiecare dintre cele dou srbtori religioase anuale pentrualte religii dect cele cretine;

Prin HG se vor stabili sectoarele unde programul de lucru va fi altul nscopul asigurrii asistenei sanitare, aprovizionrii etc.Pentru munca prestat n srbtori legale sporul este de 100%.

Prin contractul colectiv de munc se pot stabili i alte zile libere.

B. TIMPUL DE ODIHNDreptul la concediu este garantat tuturor salariailor i nu poate face

obiectul limitri sau tranzacii.Concediul se efectuiaza in fiecare an .Prinexceptie concediul se pote efectua si in anul urmator in cazurile prevazute delege sau de de ccm aplicabil. Durata minima a concediului este de 20 zile conform Codului muncii.Dreptul la concediu este garantat tuturor salariailor i nu poate face obiectullimitri sau tranzacii.Concediul se efectuiaza in fiecare an .Prin exceptieconcediul se pote efectua si in anul urmator in cazurile prevazute de lege saude de ccm aplicabil. In cazul in care programarea concediilor se face

fractionat. Durata minima a concediului este de 20 zile conform . Concediul deodihn pentru salariaii unitilor bugetare este regelementat de HG 250/1992.

Concediul se acord proporional cu perioada lucrat ntr-un ancalendaristic se scad perioadele n care nu s-a prestat efectiv activitatea(perioadele n care contractul este suspendat).numarul de zile lucratoareaferent concediului suplimentar de odihna se stabileste prin contractul colectiv



12/13

aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare . In cazul in care programareaconcediului se face fractionat angajatorul este obligat sa stabileasca

programarea astfel incit fiecare salariat sa efectuieze cel putin 10 zilelucratoare de concediu neintrerupt .

Pentru salariatii care presteaza activitate in baza unor contracte cu timppartial concediul de odihna se acorda ca nr. de zile in functie de criteriilestabilite pt. salariatii cu timp integral doar calculul indemnizatiei de concediuva fi facut tinindu-se seama de salariul pt. timp partial.

Pentru perioada de concediu salariatii beneficiaza de de o indemnizatie cenu poate fi mai mica decit salariul de baza indemnizatiile cu caracter

permanent cuvenite pt. perioada respectiva prevazute in contractul individualde munca. Indemnizatia de concediu reprezinta media zilnica a drepturilorsalariale din ultimile trei luni anterioare plecarii in concediu multiplicate cunr. de zile de concediu.

Srbtorile legale nu se includ n perioada de concediu. Concediul de odihn pentru salariaii unitilor bugetare esteregelementat de HG 250/1992.

Concediul se acord proporional cu perioada lucrat ntr-un ancalendaristic se scad perioadele n care nu s-a prestat efectiv activitatea(perioadele n care contractul este suspendat).

Pentru salariatii care presteaza activitate in baza unor contracte cu timppartial concediul de odihna se acorda ca nr. de zile in functie de criteriilestabilite pt. salariatii cu timp integral doar calculul indemnizatiei de concediu

va fi facut tinindu-se seama de salariul pt. timp partial.Pentru perioada de concediu salariatii beneficiaza de de o indemnizatie cenu poate fi mai mica decit salariul de baza indemnizatiile cu caracter

permanent cuvenite pt. perioada respectiva prevazute in contractul individualde munca. Indemnizatia de concediu reprezinta media zilnica a drepturilorsalariale din ultimile trei luni anterioare plecarii in concediu multiplicate cunr. de zile de concediu.Srbtorile legale nu se includ n perioada de concediu.

- n cazul n care angajatorul nu i-a respectat obligaia de a asigura pecheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesional n condiiile

prevzute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formareprofesional, pltit de angajator, de pana la 10 zile lucrtoare sau de pana la 80 deore.

. Cererea de concediu pentru formare profesionala se inainteaza cu celputin o luna inainte, angajatorului cu precizarea datei de incepere a stagiuluide formare , domeniul si durata.



13/13

Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa dinconcediul de odihna.Concediile fara plata : conform art 148 alin 1 din codul muncii pentrurezolvarea unor situatii personale salariatii au derptul la concedii fara plata .Durata lor se stabileste prin contractul colectiv aplicabil si prin regulamentulintern .Pentru unitatile bugetare se reglementeaza prin art 25 din HG.250/1992 situatiile in care se acorda concediu fara plata,deasemenea exista

posibilitatea acordarii de concedii fara plata prin liberul acord de vointa lapartilor pentru alte interese personale.

Durata timpului de munca este o componenta esentiala a relatiilor demunca . Reducerea timpului de munca a determinat si determina in modfrecvent o crestere a numarului de ore suplimentare .Desigur plata orelorsuplimentare este mai costisitoare decit angajarea de personal .Sindicatelesustin ca prestarea de ore suplimentare favorizeaza somajul.Majoritatea

tarilor europene au recurs la plafonarea posibilitatii de a efectua oresuplimentare si la majorearea cheltuielilor suportate de angajator in vederea

prestarii acestora.La ordinea zilei in statele dezvoltate se afla organizareaflexibila a timpului de munca in vederea satisfacerii cerintelor consumatorilor.


salarizare 1825

Documents