rezumatul tezei de doctorat - unap teze-noiembrie...neclasificat neclasificat 2 din 12 cuprins...
TRANSCRIPT
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”
ȘCOALA DOCTORALĂ
Inspector principal de poliție Ioan BĂLĂCEANU
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA:
,,PARTICIPAREA STRUCTURILOR CU RESPONSABILITĂȚI
ÎN DOMENIUL APĂRĂRII, SIGURANȚEI ȘI ORDINII
PUBLICE LA PREGĂTIREA ȘI DESFĂȘURAREA
OPERAȚIILOR DE RĂSPUNS LA CRIZE”
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT Colonel (r) prof.univ.dr. Ion MITULEȚU
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în ştiinţe militare
-București, 2016-
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 12
CUPRINS
Introducere (motivația alegerii temei, cuvinte cheie, scop, obiective, metode și
instrumente de cercetare, importanța cercetării)..................................................... 3
Capitolul 1 Crima organizată transfrontalieră, factor de instabilitate al mediului
internațional de securitate. Studiu statistic privind traficul ilicit de
persoane ............................................................................................ 6
Capitolul 2 Operația de răspuns la crize, vector acțional al sistemului de
combatere a riscurilor și amenințărilor asimetrice..................... 7
Capitolul 3 Sistemul interinstituțional de forțe cu responsabilități în domeniul
pregătirii și desfășurării operațiilor de răspuns la crize. Studiu de
caz privind combaterea traficului ilicit de persoane ........................
8
Concluzii și propuneri............................................................................................. 10
Bibliografie selectiveă............................................................................................. 12
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 12
INTRODUCERE
Motivația alegerii temei. Traficul de persoane (sau sclavia modernă) este o
realitate specifică societăţii contemporane şi un tip de exprimare a criminalităţii
organizate transfrontaliere, faţă de care structurile autorităţii statale nu au încă o
reacție fermă. Insuficienţa răspunsului instituţional sau lipsa de reacţie, în unele
regiuni ale spațiului global, generează şi susţine activități infracţionale care
demontează deziderate şi principii ale societăţii moderne (libertatea individului,
protecţia copilului, drepturi la şanse egale etc.). Faptul că aceste infracţiuni au devenit
un soi de afaceri pentru cei implicaţi în comiterea lor, precum și faptul că victimele
sunt tratate ca niște marfuri, trebuie să motiveze autorităţile responsabile cu luarea de
măsuri eficiente în vederea stopării și diminuării acestui fenomen infracţional. La nivel internațional, acest domeniu a fost intens studiat, însă, la
momentul acesta, se impune crearea unor pârghii care pot susține o concepție
unitară robustă, în măsură să răspundă noilor provocări ridicate de fenomenul
globalizării infracționalității, specifice traficului ilicit de ființe umane și o
uniformizare sau o standardizare în măsură să actualizeze în permanență
posibilitățile combaterii fenomenului de trafic de ființe umane, în raport cu
provocările contemporane. La nivel național, sunt abordări ale siguranței
publice și ale securității naționale, însă aceste abordări sunt de minimă
intensitate, iar unele măsuri aproape ineficiente, în special datorită lipsei
unor strategii coerente, pe termen lung și mediu; lipsește continuitatea în
măsuri și decizii, deoarece politicile de siguranță națională și securitate sunt
legate strâns de factorul politic.
Tema acestei lucrări de cercetare are legături directe cu multiplele
orientări ale dezvoltării societății contemporane, în consens atât cu
activitățile specialiștilor din domeniile siguranței, securității, ordinii publice și
apărării, cât și cu necesitatea pregătirii ofițerilor de comandă și stat ma jor
pentru sistemul interinstituțional de planificare a operațiilor de răspuns la crize.
Mai mult, ca specialist în domeniul poliției de frontieră, motivele pentru care
am trecut la investigarea aceastei teme sunt legate, în special, de interesul
personal privind evoluția fenomenelor transfrontaliere generatoare de acte
ilicite specifice domeniului crimei organizate.
În cadrul acestei lucrări de cercetare ne-am propus, în contextul
investigărilor literaturii specifice, a principiilor promovate de standarde le
internaționale și a normelor existente pe plan național, să prezentăm situația
reală din punct de vedere operațional și conceptual a traficului de ființe
umane și să dezvoltăm noi strategii care privesc sistemul interinstituțional de
combatere a acestui fenomen, capabil să contracareze eficient unele
provocări care pot să destabilizeze liniștea publică și climatul de ordine
publică a statelor democratice.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 12
Cuvinte cheie: mediul internațional de securitate, riscuri și amenințări
asimetrice, globalizare, terorism, corupție, criminalitate organizată transfrontalieră,
mediul operațional întrunit, operații de răspuns la crize, sistem interinstituțional de
forțe, proces de planificare a operaţiei militare, combaterea traficului de ființe
umane, libertatea individului, protecţia copilului, drepturi la şanse egale, fenomen
infracţional, siguranță, securitate, apărare și ordine publică, frontieră, poliția de
frontieră, acte ilicite, politici de siguranță națională și securitate,
Scopul tezei de doctorat. În cadrul acestei lucrări de cercetare ne-am
propus, în contextul investigărilor literaturii specifice, a principiilor
promovate de standardele internaționale și a normelor existente pe plan
național, să prezentăm situația reală din punct de vedere operațional și
conceptual a traficului de ființe umane și să dezvoltăm noi strategii care
privesc sistemul interinstituțional de combatere a acestui fenomen, capabil să
contracareze eficient unele provocări care pot să destabilizeze liniștea
publică și climatul de ordine publică a statelor democratice.
Pentru realizarea scopului principal al lucrării am formulat o serie de
obiective specifice, printre care amintim: îmbinarea unor elemente teoretice
cu acele elemente rezultate din diseminarea rezultatelor obținute în urma
cercetării; identificarea unor noțiuni și concepte asociate domeniului crimei
organizate, traficului de persoane, securității naționale, ordinii și siguranței
publice; integrarea armonioasă a conceptelor specifice traficului de persoane,
securității naționale și siguranței naționale într-o abordare cu caracter unitar;
evidențierea aspectelor negative și pozitive asociate influenței traficului de
persoane asupra mediului de securitate și siguranță națională; cercetarea
fundamentală și aplicativă a domeniului traficului de ființe umane și
furnizarea de analize comparative privind implicațiile generale ale traficului
transfrontalier asupra mediului de securitate; cercetarea unor metodologii
aplicabile domeniului cercetat și concretizarea cercetării într-un studiu
aplicativ realizat pe baza metodologiilor existente; evaluarea generală a unor
principii obligatorii care conduc la realizarea unei politici rentabile în
domeniul securității și siguranței naționale.
Cercetarea noastră respectă principiile metodologice consacrate cercetării
științifice, ține cont de unitatea dintre empiric și teoretic, explicație și înțelegere, de
raportul dintre elementele calitative și cele cantitative, precum și de unitatea dintre
judecățile evaluative și cele constatative. Toate aceste principii sunt respectate cu
strictețe în demersul științific concretizat prin prezenta teză de doctorat
Metodele de cercetare care au fost utilizate au fost selectate ținând
cont de specificul lucrării și de nevoia îndeplinirii tuturor obiectivelor
cercetării. Pentru acest lucru am utilizat atât metode de analiză a standardelor
prezente, cât și metode specifice studiului de caz. De asemenea, ca și demers
investigativ, lucrarea este susținută de metode calitative (cum ar fi studiul de
caz), specifice sistemului de siguranță și ordine publică, precum și de metode
de intersecție ale palierului calitativ cu cel cantitativ (specific analizei
documentelor).
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 12
În procesul investigativ se remarcă eficiența etapei de culegere a datelor
și a informațiilor, precum și etapa de diseminare a rezultatelor cercetării (cu
ocazia publicării unor articole și comunicări științifice în reviste universitare
consacrate), metoda principală fiind observația. Ulterior, pentru etapa de
prelucrare am optat atât pentru unele metode statistico-matematice, cât și pentru
metode comprehensive. Pentru interpretarea unor rezultate ale cercetării am
folosit, într-o manieră combinată, metode inductive, deductive, comparative și,
ori de câte ori a fost nevoie, explicația cauzală.
Instrumentele de cercetare se regăsesc pe tot parcursul lucrării noastre
de cercetare, acestea fiind următoarele: studiul documentar (raportat la
standardele internaționale de bază și la reglementările existente la nivel
național, precum și la literatura de specialitate internă și internațională); analiza
secundară (utilizarea unor studii deja existente destinate unor categorii de
specialiști din diverse structuri de securitate, prin evaluarea informațiilor utile și
reinterpretarea acestora în scopul desfășurării cercetării noastre aplicative);
studiul de caz, parte componentă a capitolului III (radiografierea unui sistem
eficient de combatere a traficului ilicit de persoane).
Importanța cercetării noastre, derulate în cuprinsul lucrării de cercetare,
rezultă din valoarea acesteia, ca sursă de informații pentru personalul cu
atribuții în managementul sistemului interinstituțional de combatere a
traficului de persoane, dar și a altor categorii de personal interesate de traficul
ilicit transfrontalier, în zona de sud-vest a țării noastre. Mai mult, în opinia
noastră, valoarea și utilitatea acestei cercetări rezultă și din investigarea unor
importante surse interne și internaționale de specialitate, din interesul acordat
studiului fenomenului de trafic ilicit de ființe umane la nivel mondial, precum
și din posibilitatea ca acest studiu să devină o bază de plecare pentru o
cercetare științifică mai amplă care să ducă la eficientizarea sistemului de
ordine și siguranță publică și la creșterea gradului de competență a
managerilor militari și civili. O parte din propunerile şi recomandările noastre au
fost prezentate cu ocazia conferinţelor naţionale şi internaţionale la care am
participat, sau prin publicarea rezultatelor cercetării în articole și comunicări
ştiinţifice, în scopul preluării şi aplicării lor în domeniul militar, al prevenirii și
combaterii traficului ilicit de ființe umane.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 12
Capitolul 1
CRIMA ORGANIZATĂ TRANSFRONTALIERĂ, FACTOR DE
INSTABILITATE AL MEDIULUI INTERNAȚIONAL DE SECURITATE.
STUDIU STATISTIC PRIVIND TRAFICUL ILICIT DE PERSOANE
Prima direcţie de cercetare ştiinţifică vizează, în principal, investigarea
unor fenomene civile și militare specifice mediului internațional de securitate, în
contextul globalizării provocărilor, precum și al intensificării procesului de
management al crizelor generate de riscurile și amenințările asimetrice. Am
studiat şi am prezentat complexitatea efectelor produse de dinamica fenomenului
criminalităţii organizate de tip tranfrontalier asupra României, ca importantă
ameninţare asimetrică de tip strategic. Efortul cercetării noastre se realizează pe
studiul statistic privind traficul ilicit de persoane la frontiera română, unde
prezentăm dimensiunea fenomenului migraționist contemporan în România,
analizăm traficul ilicit de persoane prin prisma criteriilor analitice ale cercetării
statistice și concluzionăm privind tendinţele evoluţiei fenomenului ilicit
transfrontalier al traficului de persoane în ultimii 3 ani (2013-2015).
Am insistat pe faptul că, la nivel global, toate infracţiunile specifice
criminalităţii organizate transfrontaliere cunosc o evoluţie rapidă, având ca fond
fenomenul globalizării, manifestat prin creșterea interdependenţelor dintre state,
precum şi liberalizarea fluxurilor internaționale de mărfuri, persoane, servicii,
capital şi informaţii. România, prin poziţia sa geopolitică, se înscrie pe lista ţărilor
vizate. Din problematica analizată deducem că tendinţa de manifestare în viitor a
fenomenului criminalităţii organizate transfrontaliere o constituie suprapunerea
mai multor tipuri de infracţiuni grave care induc o serie de vulnerabilităţi interne
sau internaţionale la adresa securităţii statelor, greu de anticipat, prevenit şi
combătut, datorită utilizării de către reţelele crimei organizate a tehnologiilor de
vârf în obţinerea unor profituri ilicite.
Problemele induse de fenomenul globalizării și suprapunerea acestuia cu
procesul de fragmentare şi regionalizare zonală, generează noi factori de risc şi noi
amenințări la adresa națiunilor democratice. Multiplicarea continuă a numărului de
actori ce acţionează și se afirmă pe scena globală, în special a actorilor nonstatali,
va conduce la complicarea procesului de luare a hotărârilor în domeniul securității și
politicii externe a statelor. La aceste noi sfidări trebuie să se răspundă cu noi forme
democratice, de solidaritate, în măsură să ducă la gestionarea unui spectru larg de
riscuri şi tensiuni, într-o gamă largă de afirmare a acestora.
În concluzie, considerăm că Poliția de Frontieră Română trebuie să aplice în
continuare prevederile comunitare în materie de supraveghere și control la frontieră,
în consens cu practica europeană și cu angajamentele asumate de țara noastră.
Supravegherea și controlul frontierelor române trebuie să se sprijine pe un sistem de
analiză de risc, ce respectă standardele europene, realizat atât la nivel strategic și
operațional, cât și la nivel tactic.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 12
Capitolul 2
OPERAȚIA DE RĂSPUNS LA CRIZE, VECTOR ACȚIONAL AL
SISTEMULUI DE COMBATERE A RISCURILOR ȘI
AMENINȚĂRILOR ASIMETRICE
În conținutul celei de-a doua direcții de cercetare efortul cercetării noastre
s-a concentrat pe detalierea conceptelor legate de operația de răspuns la crize, pe
etapizarea procesului de planificare a acestui tip de operații și pe modalitățile de
aplicare a unor teorii decizionale şi a unor instrumente specifice procesului de
planificare militară la specificul planificării acțiunilor de prevenire și combatere a
pericolelor și amenințărilor asimetrice.
Crima organizată transfrontalieră ameninţă din ce în ce mai mult
securitatea, siguranţa populaţiei şi economia mondială, devenind un fenomen
global fără frontiere sau limite de acţiune, un fenomen transnaţional care nu mai
poate fi soluţionat numai prin intervenţia unui stat, ci prin acțiuni coordonate la
nivel global, în sistem colaborativ, de consultare internaţională. Am subliniat
faptul că acţiunile reţelelor și structurilor de crimă organizată transfrontalieră sunt
tot mai surprinzătoare şi atipice, au structuri diversificate, proveniență
multinațională, folosesc mijloace militare cu posibilități de luptă reduse, dar pot
să crească dacă, pentru îndeplinirea unor scopuri, se impune acest lucru. În
funcție de obiectivele vizate, acest fenomen poate avea evoluţie imprevizibilă,
care, prin dinamică, amploare şi consecinţe, depăşeşte cotele unei infracţiuni
grave, devenind o ameninţare asimetrică cu potenţial generator de tensiuni sau
crize sociale, care amplificate şi diversificate pot induce vulnerabilităţi în mediul
de securitate și siguranță naţională.
Cooperarea pentru combaterea crimei organizate transfrontaliere trebuie să
ocupe, în momentul de faţă, un loc important în agenda legislativă a structurilor
democratice internaționale, concomitent cu operaţionalizarea, la nivel național, a
unui sistem integrat de siguranţă, interinstituţional, flexibil, robust şi sustenabil,
capabil să controleze riscurile şi ameninţările de tip asimetric şi să gestioneze cu
eficiență situaţiile create, prin intervenţii oportune, în sistem colaborativ, ale
tuturor structurilor specializate. Eforturile şi erorile în retransmiterea
informaţiilor pe verticală, în cadrul lanţului de comandă, pot fi reduse prin
crearea unei imagini comune a câmpului de luptă, care se actualizează automat.
În concluzie, se impune operaţionalizarea şi perfecționarea unui sistem
interinstituţional colaborativ de siguranţă și securitate naţională flexibil, robust, și
sustenabil, capabil să realizeze un management performant al resurselor
specializate din mediul operațional contemporan și să planifice operații decisive
de nimicire a rețelelor implicate în traficul ilicit de persoane.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 12
Capitolul 3
SISTEMUL INTERINSTITUȚIONAL DE FORȚE CU
RESPONSABILITĂȚI ÎN DOMENIUL PREGĂTIRII ȘI DESFĂȘURĂRII
OPERAȚIILOR DE RĂSPUNS LA CRIZE. STUDIU DE CAZ PRIVIND
COMBATEREA TRAFICULUI ILICIT DE PERSOANE
În această direcție de cercetare, activitatea noastră capătă un caracter
aplicativ deoarece, pe lângă investigarea surselor la dispoziție (intensificarea
activității Uniunii Europene pentru perfecţionarea modalităţilor de cooperare între state,
în domeniul combaterii traficului de ființe umane, studiul reglementărilor juridice și al
strategiilor de luptă împotriva traficului de persoane, în condițiile amplificării
fenomenului transfrontalier, analiza, evaluarea și îmbunătățirea sistemului
interinstituțional al operațiilor de răspuns la crize, cu responsabilități în domeniul
combaterii traficului de ființe umane), un accent important este pus pe detalierea
unor aspecte practice ale desfăşurării acţiunilor pentru prevenirea şi combaterea
traficului ilicit de persoane, finalizat cu un studiu de caz, în zona transfrontalieră
din partea de sud-vest a țării.
Ofensiva împotriva crimei organizate este o prioritate care derivă din
necesitatea constituţională a sistemului democratic contemporan de a apăra
independenţa şi suveranitatea ţărilor, unitatea statală, integritatea teritorială,
securitatea și liniştea acestora. Combaterea şi prevenirea traficului de persoane a fost
şi va rămâne o prioritate permanentă a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
În acest sens, au fost amplificate demersurile în direcţiile stopării acestui fenomen,
cunoaşterii complexităţii şi naturii sale, monitorizării evoluţiei şi tendinţelor specifice.
Chiar dacă unele ameninţări transfrontaliere au o intensitate mai mică pe
teritoriul României, această situaţie nu trebuie să ducă la inacţiune sau nepăsare.
România, membră a UE şi a NATO, participă activ la sistemul de luptă împotriva
fenomenului crimei organizate transfrontaliere, plătind, pe diverse fronturi de luptă,
un greu tribut în vieţi omenești. Astfel, țara noastră continuă, în baza unor norme
internaţionale, să aducă o importantă contribuţie la combaterea vectorilor crimei
organizate, inclusiv a traficului ilicit de persoane.
În concluzie, traficul ilicit de persoane se află din ce în ce mai mult în grija
opiniei publice, a organizaţiilor internaţionale și a guvernelor naţionale, fiind, fără
îndoială, o invitație fără precedent, în debutul acestui mileniu, la consolidarea
securizării frontierelor naționale, având în vedere, în special, era globalizării
riscurilor, avansul tehnologic, tendinţa de creştere și de diversificare a
ameninţărilor la adresa ordinii şi securităţii naţionale şi internaţionale. Prin luarea
acestor măsuri, apreciem că România a făcut progrese importante, are un potențial
valoros și este capabilă să desfășoare operații complexe în domeniul combaterii
fenomenului criminalităţii organizate transfrontaliere, implicit a traficului ilicit de
persoane.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 12
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Traficul de persoane a devenit o realitate a mediului social în care trăim,
precum și o manifestare activă a criminalităţii organizate, fenomen faţă de care
autorităţile globale nu trebuie să rămână indiferente. Totuși, lipsa de reacţie
specifică anumitor regiuni ale globului, precum și insuficienţa răspunsului
instituţional, au generat şi au susţinut o activitate infracţională ridicată care a
subapreciat principiile şi dezideratele societăţii moderne: accesul la justiţie,
libertatea individului, protecţia copilului și drepturile la şanse egale.
Statul român a implementat dispoziţiile internaţionale şi recomandările UE în
legislaţia internă, a creat un sistem instituţional şi legislativ modern, eficient în
activitatea de prevenire şi reprimare a traficului ilicit de ființe umane, în
conformitate cu tendinţele și exigențele de la nivel european. Mai mult, sunt create
departamente şi instituţii specializate, cu personal pregătit și calificat superior.
În prezent, țara noastră este în măsură să ofere expertiză de bune practici şi
altor parteneri europeni, dovadă fiind mulțimea misiunilor internaționale de acest tip
în care specialiștii români desfășoară activități eficiente. România trebuie să se
implice mai mult în proiecte şi programe desfăşurate la nivel internaţional care au ca
obiective generale şi specifice reducerea numărului victimelor traficului de persoane,
combaterea şi prevenirea acestui fenomen, precum și îmbunătăţirea activităţilor de
analiză şi cercetare. De asemenea, România trebuie să fie un partener activ al
organizaţiilor şi instituţiilor europene şi internaţionale angajate în lupta împotriva
traficului de persoane, derulând proiecte şi operaţiuni comune. Totodată, o prioritate
pentru țara noastră va fi și îmbunătăţirea permanentă a cadrului legislativ şi instituţional
în domeniu, monitorizarea asistenţei oferită victimelor traficului de persoane, analizarea
fenomenului, stabilirea şi aplicarea unor strategii eficiente în domeniul prevenirii și
combaterii traficului de persoane.
Apreciem faptul că teza de doctorat reuşeşte, prin conţinut şi ingeniozitatea
abordării, să asigure îndeplinirea obiectivelor formulate în cadrul direcţiilor de
cercetare şi să inspire cercetătorii în domeniul militar pentru realizarea unui proces
eficient de analiză, descoperire, stabilire şi angajare a structurilor criminale. Acest
lucru va fi posibil prin integrarea şi sincronizarea acţiunilor de pregătire, execuţie
şi evaluare a operaţiilor de răspuns la crize, desfăşurate de către forţe şi mijloace
interinstituționale de luptă, informaţii, război electronic şi de sprijin logistic, în
cadrul unei concepţii unice care să permită îndeplinirea cu succes a misiunii.
În final, pentru valorificarea rezultatelor cercetării noastre ştiinţifice,
propunem identificarea unei modalităţi de regândire a procesului clasic de
management operațional, precum şi a unui nou set de reguli de angajare în luptă,
specific exigențelor tehnologice ale secolului XXI.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 12
BIBLIOGRAFIE
1. Legi, ordonanțe, strategii, manuale
* * * OG 104/2001 şi O.G. 105/2001 privind frontiera de stat a României, 2001
* * * Legea nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane
* * * Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
* * * Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate
* * * Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României nr.767/2003
* * * Doctrina pentru operaţiile întrunite ale forţelor armate, 2007
* * * F.T.-1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, 2007
* * * Strategia națională de aderare la spațiul Schengen 2008-2011
* * * Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012–2016
* * * Manualul de planificare a operaţiilor, 2012
* * * FT-2, Manualul activităţii de stat major a comandamentelor din forţele terestre în
operaţii, 2012
* * * SMG-38, Doctrina planificării operaţiior în armata României, 2013
* * * FT-3, Manualul de tactică generală din forţele terestre, 2014
* * * Strategia naţională de siguranţă şi ordine publică pentru perioada 2014-2020
* * * Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019
* * * Regulamentul Consiliului European nr. 539/2001
* * * Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi
a Tratatului de instituire a Comunității Europene
* * * A 2020 Vision for the Black Sea Region – A Report by the Commission on the
Black Sea
* * * Manualul Schengen de Cooperare Polițienească Transfrontalieră
* * * Bi-SC Guideline for Operational Planning (GOP)
* * * AJP – 3.2.2 Command and Control of Allied Land Forces
* * * AJP – 0.1 Allied Joint Doctrine
* * * AJP – 2.0 Allied Joint Intelligence and Security Doctrine
* * * AJP – 3.0 Allied Doctrine for Joint Operation
* * * AJP – 3.2. Allied Joint Doctrine for Land Operations
2. Lucrări de autori
Bălăceanu Ion, Dragomirescu Valentin, Martin Iulian, Interacţiunea strategiilor
în conflictele armate moderne, Volumul I, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2010
Ene Cristian, Dimensiunea socio-culturală a fenomenului migraționist actual în
România, Simpozion, Aderarea României la spațiul Schengen - de la deziderat la
realitate, Editura Academiei de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”, 2011
Fulga Vasile, Crima organizată şi corupţia – elemente de suport vital pentru
organizaţiile teroriste, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 12
Leatherman A., Conflict prevention on intrastates crisis, Kumarian Press, 2005
Marczuk Karina, Towards the EU”s Internal Security Strategy: a new
paradigm of internal security?, lucrare prezentată la Conferinţa internaţională în
cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, Bucureşti, 2010
Martin Iulian, Raționament și argumentare în planificarea operațiilor, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I”, Bucureşti, 2015
Mitulețu Ion, Şerbănoiu Viorel, Crearea şi operaţionalizarea sistemului
integrat de siguranţă naţională pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii
transfrontaliere pe timp de pace, în situaţii de criză şi conflict armat, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2011
Ristei M., Senic N., Corruption And European Integration: Comparative Study
Of Romania And Slovenia, Department of Political Science Western Michigan
University, 2007
Stan Ioan Constantin, Comanda şi controlul structurilor de informaţii la nivel
operativ, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007
Zburătură Viorel, Criminalitatea transfrontalieră ca sursă de insecuritate
naţională în condiţiile globalizării şi integrării României în Uniunea Europeană,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2007
3. Publicaţii periodice
Gândirea Militară Românească, colecţia 2007-2016
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia 2006-2016
Revista Forţelor Terestre, colecţia 2007-2016
Revista Impact Strategic, colecţia 2007-2016
Revista NATO Review 2007-2016
4. Documente de referință
Dicţionarul limbii române contemporane, Ediţia Ştiinţifică, Bucureşti, 1980
Dicționar de Psihologie Socială, Editura Ştiințifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981
Dicţionarul Enciclopedic, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1987
Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1996
Dicţionar enciclopedic ilustrat, Editura Codex 2000 SRL, Bucureşti, 1999,
Biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, cota 69195
5. Mediu de internet
* * * www.mai.gov.ro; * * * www.mae.ro;
* * * www.mapn.gov.ro ; * * * www.guv.ro;
* * * http://www.mapn.ro/strategiasecuritate/strategseritmediul, html
*** http://usinfo.state.gov/journals/itgic/0801/ijgf/frgj-7.htm, Phil Williams, Crime
organisé et cybercriminalité: synergies, tendances et ripostes.
* * * www.sri.ro, Cristian Troncotă, Terorismul internaţional, forme de
manifestare şi modalităţile de combatere.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 12
LISTA ANEXELOR
Anexa nr. 1 Termeni și concepte specifici mediului transfrontalier
Anexa nr. 2 Interese de securitate ale României
Anexa nr. 3 Factori de risc la adresa securităţii României
Anexa nr. 4 Vulnerabilităţi ale conexiunii dintre crima organizată şi corupţie
Anexa nr. 5 Angajamentul României în plan global
Anexa nr. 6 Parteneriate ale României cu unele state europene
Anexa nr. 7 Rutele imigrației ilegale în Europa
Anexa nr. 8 România raportată la migraţia ilegală
Anexa nr. 9 Harta cu principalele rute ale traficului de carne vie, cu plecare din România
Anexa nr. 10 Rutele traficului de carne vie în Europa
Anexa nr. 11 Reprezentarea grafică a orizonturilor de planificare
Anexa nr. 12 Procesul de planificare operaţională
Anexa nr. 13 Metodologia procesului de design
Anexa nr. 14 Matricea de analiză a centrului de greutate
Anexa nr. 15 Procesul de luare a deciziei militare
Anexa nr. 16 Ciclul lui “Boyd” de luare a deciziilor şi de execuţie a acţiunilor militare
Anexa nr. 17 Logica procesului de planificare
Anexa nr. 18 Compunerea sistemului integrat de siguranţă naţională
Anexa nr. 19 Compunerea Centrului Operaţional Judeţean Timiș de Prevenire şi
Combatere a Criminalităţii Organizate
Anexa nr. 20 Structura mediului operaţional de desfăşurare a acţiunilor de prevenire
şi combatere a criminalităţii organizate transfrontaliere
Anexa nr. 21 Activităţi desfăşurate în cadrul şedinţei de analiză a misiunii
Anexa nr. 22 Activităţi desfăşurate în cadrul şedinţei de luare a deciziei
Anexa nr. 23 Conţinutul planului de acţiune pentru intervenţia structurilor specializate
Anexa nr. 24 Măsuri privind intervenţia structurilor acţionale pentru prevenirea şi
combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere