rezultate experimentale privind atacul de moniliozĂ...

13

REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND ATACUL DE MONILIOZĂ (MONILINIA SPP.), PE LĂSTARII DE PRUN,

CĂLACEA, JUDEŢUL SĂLAJ (2007-2009)

EXPERIMENTAL RESULTS CONCERNING THE MONILIOSIS ATTACK (MONILINIA SPP) ON THE SHOOTS OF THE PLUM

TREE, CĂLACEA, COUNTY OF SĂLAJ (2007-2009)

Marius STANA, Ioan OROIAN, Vasile FLORIAN, Valentin PETRESCU-MAG

UFJ Sălaj, USAMV Cluj-Napoca

Abstract:

The paper deals with moniliosis attack on

the shoots of the plum tree. The

eperiments were held at Călacea, County

of Sălaj, during 2007-2009. More factors

were considered: climatic factors, variety,

fungicids and foliar fertilizers.

Cuvinte cheie: monilioza, factori climatici, fungicide, fertilizatori foliari.

Key words: moniliosis, climatic factors, fungicids, foliar fertilizers.

Principala modalitate de transmitere a ciupercilor fitopatogene o

constituie mugurii lăstarilor de prun şi conidiile din gomele secretate de

speciile de sâmburoase (BAICU & ŞESAN 1996; BOBEŞ 1983; BOBEŞ et al 1977;

FLORIAN et al 1990-2011).

Ţinând cont de aceste modalităţii de transmitere precum şi

modul de diseminare a conidiilor pentru protocolul experimental s-au luat

în considerare rezerva biologică si gradul de atac pe lăstarii de prun.

Pe parcursul perioadei de experimentare s-a avut în vedere

rezerva biologică (inoculul) de pe lăstari şi ramurile de prun, influenţa

condiţiilor climatice asupra evoluţiei bolii şi sporulării agenţilor

fitopatogeni, influenţa fertilizării foliare şi eficacitatea tratamentelor

chimice asupra moniliozei sâmburoaselor în special asupra prunului.

Aşa cum s-a menţionat anterior principala sursă pentru atacul de

monilioză o reprezintă mugurii lăstarilor de prun atacaţi. În mod firesc şi

natural, principalele organe afectate de aceasta boala vor fi lăstarii de

prun, de pe care boala va fi diseminată, în funcţie de condiţiile climatice pe

florile şi fructele pomilor sănătoşi.

14

Obiectivul nostru a fost să cuantificăm şi să descriem atacul de

monilioză pe lăstarii de prun din Călacea, Judeţul Sălaj, in conditiile

prezentate in metoda de lucru.

MATERIAL ŞI METODĂ

Din punct de vedere geografic câmpul experimental se află în

vestul judeţului Sălaj, la 470 15’ latitudine nordică şi 230 43’ longitudine

estică, încadrându-se în regiunea pomicolă a Podişului Someşan. Livada se

află la 5 km de satul Călacea şi la 15 km de comuna Gîrbou. În nordul

acestei livezi se află o pădure de stejar iar la est curge pârâul Gîrbou.

Suprafaţa acestei livezi este 30 de hectare. Această livadă este împărţită în

5 parcele de livadă de către 4 drumuri tehnologice. Distanţele de plantare

au fost de 5 m între rânduri respectiv 4 m pe rând, realizându-se astfel o

densitate de 500 pomi pe hectar. Formele de coroană practicate au fost

cele globuloase de mare volum uşor aplatizate pe rândul de pomi. Modul

de amplasare a soiurilor pe parcele este prezentat de succesiunea: Tuleu

timpuriu + Stanley; Tuleu timpuriu + Stanley + Gras ameliorat; Gras

ameliorat + Anna Spath. Pomii au fost plantaţi pe curbele de nivel în

rânduri pornind de la baza pantei spre vârf, astfel: în primele două parcele

de livadă alternează 5 rânduri de pruni din soiul Tuleu timpuriu cu 5

rânduri din soiul Stanley. În a treia parcela alternează 5 rânduri de prun

din soiul Tuleu timpuriu cu 5 rânduri din soiul Stanley cu 5 rânduri din

soiul Gras ameliorat. În parcelele 4 şi 5 alternează 5 rânduri de pruni din

soiul Gras ameliorat cu 5 rânduri din soiul Anna Spath.

Fungicidele folosite în experienţe au avut următoarele substanţe

active: mancozeb, captan, clorotalonil, tebuconazol, folpet, tiofanat-metil,

ditianon, vinclozon şi dimetamorf + mancozeb.

Ingrăşămintele foliare aplicate au fost după cum urmează:

Calmax este un fertilizant foliar solubil de înaltă calitate, care se

găseşte sub formă de emulsie concentrată care conţine 22,5% calciu şi un

amestec echilibrat de macro şi microelemente. Calmaxul conţine azot total

(N) – 15%, calciu (Ca) – 22,5%, magneziu (Mg) – 3%, mangan (MnO) –

0,15%, fier (Fe) – 0,075%, bor (B) – 0,075, cupru (Cu) – 0,06%, zinc (Zn) –

0,03%, molibden (Mo) – 0,0015%. Doza recomandată este de 3-5 litri la

hectar.

Nutri leaf este un fertilizant hidrosolubil rezultat al unui amestec

echilibrat de micro şi macroelemente. Acest îngrăşământ foliar stimulează

15

creşterile vegetative, este absorbit imediat şi asimilat în ţesutul frunzei

preîntâmpină şi combate dezechilibrele de nutriţie.

Nutri leaf conţine azot total – 20%, din care azot amoniacal –

5,2%, azot nitric – 6,0%, uree – 8,0%, fosfor disolubil (P2O5) – 20%,

potasiu solubil (K2O) – 20%, magneziu (MgO) – 0,025%, bor (B) – 0,02%,

cupru (Cu) – 0,05% - sub formă chelată, fier (Fe) – 0,10% - sub formă

chelată, mangan (Mn) – 0,05% - sub formă chelată, molibden (Mo) –

0,0005%, zinc (Zn) – 0,05% - sub formă chelată. Doza recomandată este de

2,5 Kg la hectar.

Ferticare 15 – 30 – 15 este un îngrăşământ 100% solubil în apă,

cu o reacţie slab alcalină, pH – 6,5 – 7 având un conţinut de microelemente

uşor asimilabile şi cu un nivel scăzut de săruri. Conţine azot – 15%, fosfor

disolubil (P2O5) – 30%, potasiu solubil (K2O) – 15%, magneziu (MgO) –

2,5%, sulf (S) – 1,5%, bor (B) – 0,01%, cupru (Cu) – 0,005%, fier (Fe) –

0,05%, mangan (Mn) – 0,05%, molibden (Mo) – 0,0005%.

Pentru detalii suplimentare privind metoda de lucru si

reproducerea experimentelor, ele se regasesc in Stana (2014).

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Indiferent de organele atacate, modul de manifestare a bolii

respectiv gradul de atac poate fi influenţat de diverşi factori abiotici şi

tehnologici.

Astfel în tabelul 1 se prezintă influenţa condiţiilor climatice

asupra gradului de atac de monilioza (Monilinia spp.) pe lăstarii de prun.

Menţionăm că datele prezentate în tabelul 1 respectiv în graficul din figura

24 sunt date înregistrate în condiţiile de fertilizare foliară şi tratamentele

fitosanitare prezentate mai sus.

Tabelul 1 Influenţa condiţiilor climatice asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.),

pe lăstarii de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009) Nr. crt.

Factor A (anul)

Grad de atac

% faţă de martor

Diferenţa faţă de martor

Semnificaţia diferenţei

Testul Duncan

1. 2007-2009

7,70 100,0 0,00 Mt. -

2. 2007 7,58 98,4 -0,12 - B 3. 2008 9,01 117,0 1,31 *** C 4. 2009 6,52 84,6 -1,18 000 A

DL (p 5%) = 0,21 DL (p 1%) = 0,34 DL (p 0,1%) = 0,64

16

Fig. 1. Gradul de atac de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstarii de prun în

funcţie de condiţiile climatice, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Analizând datele prezentate în tabelul 2 şi figura 1 se poate

afirma faptul că din punct de vedere climatic cel mai favorabil an a fost

anul 2009 cu diferenţă statistică foarte semnificativ negativă faţă de medie

cu o valoare a gradului de atac de 6,52%. Cel mai nefavorabil an a fost

2008, unde valoarea gradului de atac a fost de 9,01%, înregistrându-se o

diferenţă statistică foarte semnificativ pozitivă. În anul 2007 nu s-a

înregistrat diferenţe semnificative.

Din datele din literatura de specialitate rezultă că fertilizarea

terenului şi mai ales compoziţia fertilizanţilor pot avea efect stimulativ

asupra modului de manifestare a bolilor la principalele culturi agricole si

horticole.

În acest sens, conform protocolului experimental am prevăzut

fertilizarea foliară cu trei tipuri de fertilizanţi foliari (Nutri leaf, Ferticare şi

Calmax) şi influenţa acestora asupra nivelului de atac al moniliozei

(Monilinia spp.), principala boală a prunului semnalată în zona Călacea,

judeţul Sălaj.

Din datele prezentate în tabelul 3, respectiv 4 rezultă că în cazul

atacului de monilioza (Monilinia spp.) pe lăstari, fertilizanţii foliari pot să

aibă o influenţă pozitivă sau negativă asupra atacului de monilioză.

În anul 2008 se observă că la cei trei fertilizanţi foliari (Nutri leaf,

Ferticare şi Calmax) diferenţele faţă de media anilor (2007- 2009) a fost

foarte semnificativ pozitivă, în timp ce în anul 2009 a fost o diferenţă

foarte semnificativ negativă. În anul 2007 nu s-au înregistrat diferenţe

semnificative faţă de martor.

17

Tabelul 2 Efectul interacţiunii dintre condiţiile climatice şi fertilizarea foliară asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstarii de prun, Călacea, judeţul

Sălaj (2007-2009) Factorul B

(fertilizantul) Factor A

(anul) Grad de

atac % faţă de

martor Diferenţa faţă

de martor Semnificaţia diferenţei

Testul Duncan

Nutri leaf

2007-2009

7,52 100,0 0.00 Mt. -

2007 7,44 98,8 -0,09 - B 2008 8,77 116,6 1,25 *** C 2009 6,36 84,5 -1.16 000 A

DL (p 5%) = 0,51 DL (p 1%) = 0,73 DL (p 0.1%) = 1,09

Ferticare

2007-2009

7,74 100,0 0.00 Mt. -

2007 7,65 98,9 -0,09 - B 2008 8,97 116,0 1,24 *** C 2009 6,59 85,1 -1.15 000 A

DL (p 5%) = 0,51 DL (p 1%) = 0,73 DL (p 0.1%) = 1,09

Calmax

2007-2009

7,84 100,0 0.00 Mt. -

2007 7,65 97,5 -0,19 - B 2008 9,28 118,3 1,43 *** C 2009 6,60 84,2 -1,24 000 A

DL (p 5%) = 0,51 DL (p 1%) = 0,73 DL (p 0.1%) = 1,09

Media

2007-2009

7,70 100,0 0.00 Mt. -

2007 7,58 98,4 -0,12 - B 2008 9,01 117,0 1,31 - C 2009 6,52 84,6 -1,18 - A

DL (p 5%) = 0,33 DL (p 1%) = 0,47 DL (p 0.1%) = 066

În acelaşi timp se poate observa că factorii climatici înregistraţi în

perioada de experimentare, conform tabelului 2 şi figurii 2, sunt hotărâtori

în influenţa asupra gradului de atac de monilioză.

Ţinând cont de aceste date anul cel mai favorabil pentru

manifestarea moniliozei pe lăstari (Monilinia spp.) în condiţiile fertilizării

foliare cu Nutri leaf, Ferticare şi Calmax a fost 2009.

Având în vedere că plantaţia pomicolă din localitatea Călacea,

judeţul Sălaj deţine un sortiment de patru soiuri de prun, în mod firesc am

luat în considerare şi comportamentul acestor soiuri la atacul principalelor

boli semnalate în zonă respectiv la monilioză (Monilinia spp.) şi pătarea

roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum) şi în final la gradul total de

atac.

18

Tabelul 3 Influenţa fertilizării foliare asupra atacului de monilioză pe lăstarii de prun

în condiţii climatice diferite, Călacea, judeţul Sălaj (2007 - 2009) Factor A

(anul) Factorul B

(fertilizantul) Grad de atac (%)

% faţă de martor



Testul Duncan

2007

Media 7,58 100,0 0.00 Mt. - Nutri leaf 7,44 98,1 -0,14 - B Ferticare 7,65 101,0 0,07 - B Calmax 7,65 101,1 0,07 - B

DL (p 5%) = 0,57 DL (p 1%) = 0,81 DL (0,1%) = 1,14

2008

Media 9,01 100,0 0.00 Mt. - Nutri leaf 8,77 97,4 -0,24 - C Ferticare 8,97 99,6 -0,04 - C Calmax 9,28 103,0 0,27 - C

DL (p 5%) = 0,57 DL (p 1%) = 0,81 DL (0,1%) = 1,14

2009

Media 6,52 100,0 0.00 Mt. -

Nutri leaf 6,36 97,6 -0,16 - A

Ferticare 6,59 101,1 0,07 - A

Calmax 6,60 101,3 0,08 - A DL (p 5%) = 0,57 DL (p 1%) = 0,81 DL (0,1%) = 1,14

2007 - 2009

Media 7,70 100,0 0.00 Mt. - Nutri leaf 7,52 97,7 -0,18 - A Ferticare 7,74 100,5 0,04 - A Calmax 7,84 101,8 0,14 - A

DL (p 5%) = 0,33 DL (p 1%) = 0,47 DL (0,1%) = 0,66

Fig. 2. Influenţa fertilizării foliare asupra atacului de monilioză (Monilinia

spp.), pe lăstarii de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007 - 2009)

Referitor la comportarea celor patru soiuri luate în studiu la

atacul de monilioză (Monilinia spp.) pe lăstarii de prun rezultatele

experimentale sunt prezentate în tabelele 4 şi 5 şi în figurile 3 şi 4.

19

Tabelul 4 Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia spp.), pe

lăstari, Călacea, judeţul Sălaj (2007 - 2009)

Factor A (anul)

Factor C (soil)

Grad de atac (%)

% faţă de martor



Testul Duncan

2007

Media 7,58 100,0 0,00 Mt. - Anna-Spath 7,42 98,0 -0,15 - B Gras ameliorat 7,81 103,1 0,24 - BC Stanley 7,66 101,0 0,08 - B Tuleu timpuriu 7,42 97,9 -0,16 - B

DL (p 5%) = 0,69 DL (p 1%) = 0,92 DL (0,1%) = 1,20

2008

Media 9,01 100,0 0,00 Mt. - Anna-Spath 8,42 93,4 -0,59 - CD

Gras ameliorat 9,45 104,9 0,44 - E Stanley 9,41 104,5 0,40 - E Tuleu timpuriu 8,76 97,2 -0,25 - DE

DL (p 5%) = 0,69 DL (p 1%) = 0,92 DL (0,1%) = 1,20

2009

Media 6,52 100,0 0,00 Mt. -

Anna-Spath 6,57 100,8 0.05 - A

Gras ameliorat 6,62 101,7 0,11 - A

Stanley 6,43 98,7 -0,09 - A

Tuleu timpuriu 6,44 98,8 -0,08 - A

DL (p 5%) = 0,69 DL (p 1%) = 0,92 DL (0,1%) = 1,20

2007 - 2009

Media 7,70 100,0 0,00 Mt. - Anna-Spath 7,47 97,0 -0,23 - A Gras ameliorat 7,96 103,4 0,26 - B Stanley 7,83 101,7 0,13 - AB Tuleu timpuriu 7,54 97,9 -0,16 - A

DL (p 5%) = 0,40 DL (p 1%) = 0,53 DL (0,1%) = 0,69

Din analiza datelor din tabelele şi reprezentările grafice se poate

afirma că cele patru soiuri luate în studiu au avut un comportament

aproximativ egal faţă de atacul de monilioză pe lăstarii de prun.

Din datele prezentate în tabelul 4 şi figura 3 se poate deduce

faptul că factorii climatici pot influenţa comportamentul soiurilor la atacul

de monilioză (Monilinia spp.). Gradul de atac cel mai ridicat s-a înregistrat

în anul 2008.

Putem remarca, în acelaşi timp, că factorii climatici înregistraţi în

anul 2009 au fost cei mai favorabili pentru exprimarea gradului de

rezistentă la această boală, diferenţele statistice fiind distinct semnificative

şi foarte semnificativ negative.

Sintetizând datele din tabelele 4 şi 5, respectiv graficele 3 şi 4, se

poate afirma că în cazul atacului de monilioză pe lăstari nu se poate face o

20

diferenţiere statistică privind rezultatele soiurilor la atacul de monilioză

pe lăstari însă se poate remarca faptul că ierarhizarea comportării

soiurilor la atacul de monilioză în condiţiile aplicări unor fertilizări foliare

si tratamente fitosanitare situează pe primul loc Anna Spath (7,47%),

Tuleu timpuriu (7,54%), Stanley (7,83%) şi Gras ameliorat (7,96%).

Fig. 3. Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia


Fig. 4. Influenţa condiţiilor climatice asupra comportării soiurilor de prun

la atacul de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstari, Călacea, judeţul Sălaj (2007 - 2009)

21

Tabelul 5 Interacţiunea soi x condiţii climatice asupra atacului de monilioză pe lăstarii

de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009) Factor C

(soil) Factor A

(anul) Grad de

atac % faţă de

martor Diferenţa faţă

de martor Semnificaţia diferenţei

Testul Duncan

Ana Spath

2007-2009

7,47 100,0 0.00 Mt. -

2007 7,42 99,4 -0,05 - B 2008 8,42 112,7 0,95 ** C 2009 6,57 87,9 -0,90 00 A

DL (p 5%) = 0,63 DL (p 1%) = 0,86 DL (0,1%) = 1,16

Gras ameliorat

2007-2009

7,96 100,0 0.00 Mt. -

2007 7,81 98,1 -0,15 - B 2008 9,45 118,6 1,48 *** C 2009 6,62 83,2 -1,34 000 A

DL (p 5%) = 0,63 DL (p 1%) = 0,86 DL (0,1%) = 1,16

Stanley

2007-2009

7,83 100,0 0.00 Mt. -

2007 7,66 97,8 -0,18 - B 2008 9,41 120,1 1,58 *** C 2009 6,43 82,1 -1,40 000 A

DL (p 5%) = 0,63 DL (p 1%) = 0,86 DL (0,1%) = 1,16

Tuleu timpuriu

2007-2009

7,54 100,0 0,00 Mt. -

2007 7,42 98,4 -0,12 - B 2008 8,76 116,2 1,22 *** C 2009 6,44 85,4 -1,10 00 A

DL (p 5%) = 0,63 DL (p 1%) = 0,86 DL (0,1%) = 1,16

MEDIA

2007-2009

7,70 100,0 0.00 Mt. -

2007 7,58 98,4 -0,12 - B 2008 9,01 117,0 1,31 *** C 2009 6,52 84,6 -1,18 000 A

DL (p 5%) = 0,21 DL (p 1%) = 0,34 DL (0,1%) = 064

În condiţiile actuale ale agriculturii României pe lângă măsurile

agrotehnice de prevenire şi combatere a bolilor plantelor în special ale

prunului, tratamentele chimice reprezintă la ora actuală singura

alternativă de prevenire şi combatere a bolilor parazitare.

Referitor la cultura prunului, cel puţin în condiţiile noastre de

experimentare putem să afirmăm că în condiţiile unei agrotehnici optime,

unor acţiuni fitosanitare bazate pe mijloace şi metode de avertizare

automatizate s-a reuşit întrunirea condiţiilor multidisciplinare prin care

soiurile de prun cultivate au atins potenţialul biologic de producţie în

unele cazuri chiar depăşindu-l.

22

Tabelul 6 Influenţa tratamentelor chimice asupra atacului de monilioză (Monilinia


Factor A (anul)

Factorul D (fungicid

Grad de atac (%)

% faţă de martor



2007 - 2009

Media 7,70 100,0 0,00 Mt. Mancozeb 4,31 55,9 -3,39 000 Captan 4,35 56,4 -3,35 000 Tiofanat metil 2,83 36,7 -4,87 000 Ditianon 5,50 71,5 -2,20 000 Clorotalonil 4,61 59,9 -3,09 000 Tebuconazol 3,90 50,6 -3,80 000 Folpet 5,62 72,9 -2,08 000 Dimetamorf + mancozeb

4,01 52,1 -3,69 000

Vinclozolin 3,18 41,3 -4,52 000 Fertilizat- netratat

21,38 277,7 13,68 ***

Nefertilizat-netratat

25,02 324,9 17,32 ***

DL (p 5%) = 0,49 DL (p 1%) = 0,65 DL (0,1%) = 0,83

Toate aceste realizări nu erau posibile fără intervenţia chimică,

prin tratamente fitosanitare efectuate cu diverse fungicide, simple sau

complexe care pot acţiona asupra bolii în diverse fenofaze fenologice.

Din analiza rezultatelor obţinute privind eficacitatea

tratamentelor pe lăstarii de prun, conform tabelului 6, se poate observa că

toate tratamentele aplicate după înflorire au eficienţă maximă.

Dintre fungicidele utilizate se remarcă produsele pe baza de

tiofanat metil şi vinclozolin la care diferenţele între variante se evidenţiază

prin compararea testului Duncan fapt ce poate fi observat în analiza figurii

5.

Pornind de la abordarea sistemică a metodelor de cercetare este

firesc ca rezultatele prezentate în această teză de doctorat să fie în

concordanţă cu un patosistem virtual în care să se prezinte relaţiile dintre

planta gazdă şi agentul patogen luat în studiu, relaţii care cu evidenţă şi

preponderenţă sunt influenţate de diverse componente ale mediului

ambiant.

Modul de comportare general al soiurilor de prun luate în studiu

au fost prezentate în tabelele anterioare, iar în continuare vor fi prezentate

rezultatele intervenţiei antropice respectiv ale fertilizării foliare şi ale

23

tratamentelor fitosanitare inclusiv interacţiunea dintre aceste elemente

agrofitotehnice şi chimice ce urmează a fi prezentate în tabelele

următoare.

Astfel analizând tabelul 6 şi figura 5 se observă o evidentă

diferenţă între produsele aplicate şi condiţiile climatice înregistrate în

perioada de experimentare.

Fig. 5. Eficacitatea unor fungicide aplicate împotriva moniliozei (Monilinia


Tabelul 8 Interacţiunea soi x tratament chimic asupra atacului de monilioză (Monilinia

spp.), pe lăstarii de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Factor C (soil)

Factor D (fungicidul)

Grad de atac

% faţă de

martor



Ana Spath

Nefertilizat -netratat

24,80 100,0 0,00 Mt.

Mancozeb 3,93 15,8 -20,87 000 Captan 3,87 15,6 -20,93 000 Tiofanat metil 2,54 10,2 -22,26 000 Ditianon 5,86 23,6 -18,94 000 Clorotalonil 3,56 14,4 -21,24 000 Tebuconazol 3,52 14,2 -21,28 000 Folpet 5,23 21,1 -19,57 000 Dimetamorf + mancozeb

3,87 15,6 -20,93 000

Vinclozolin 3,04 12,3 -21,76 000 Fertilizat-netratat

21,93 88,4 -2,87 0

24

Gras ameliorat

Nefertilizat –netratat

26,30 100,0 0,00 Mt.


4,14 15,7 -22,16 000

Vinclozolin 3,55 13,5 -22,75 000 Fertilizat- netrat.

22,62 86,0 -3,68 000

Stanley


24,22 100,0 0,00 Mt.


4,26 17,6 -19,97 000

Vinclozolin 3,07 12,7 -21,16 000 Fertilizat- netratat

19,92 82,2 -4,30 000

Tuleu timpuriu


24,76 100,0 0,00 Mt.

Mancozeb 4,36 17,6 -20,40 000 Captan 4,46 18,0 -20,30 000 Tiofanat metil 2,84 11,5 -21,91 000 Ditianon 5,40 21,8 -19,36 000 Clorotalonil 4,44 17,9 -20,32 000 Tebuconazol 3,80 15,3 -20,96 000 Folpet 4,97 20,1 19,79 000 Dimetamorf + mancozeb

3,80 15,3 -20,96 000

Vinclozolin 3,05 12,3 -21,71 000 Fertilizat -netratat

21,05 85,0 -3,71 000

DL (p 5%) = 0,99 DL (p 1%) = 1,30 DL (0,1%) = 1,66

Analizând datele din tabelul 6 se poate observa pe lângă faptul că

produsele tiofanat metil şi vinclozolin au efecte benefice asupra atacului de

monilioză pe lăstarii de prun, şi că marea majoritate a produselor testate

au o eficacitate indusă şi de condiţiile climatice.

25

Referitor la influenţa fertilizării foliare asupra atacului de

monilioză pe lăstari s-a constatat o interacţiune evidentă între soiurile

cultivate, nivelul de fertilizare şi tratamentele chimice aplicate în timpul

perioadei de vegetaţie.

Astfel că ţinând cont de datele prezentate se poate stabili o

corelaţie virtuală între relaţiile celor trei factori luaţi în studiu.

În final, pentru fiecare aspect preconizat în protocolul de

cercetare vom prezenta şi rezultatul interacţiunilor dintre elementele

luate în studiu.

În tabelul 8 se prezintă interacţiunea dintre comportamentul

soiurilor luate în studiu şi tratamentele chimice aplicate în timpul

perioadei de vegetaţie.

Analizând aceste două tabele se poate observa că tratamentele

chimice pe baza de tiofanat metil au avut cea mai bună eficacitate la toate

soiurile urmate de cele cu vinclozolin.

Rezultate bune s-au obţinut şi în urma tratamentelor cu

dimetamorf + mancozeb, tebuconazol, captan şi mancozeb, la toate soiurile

luate în studiu.

CONCLUZII

Tratamentele chimice pe baza de tiofanat metil au avut cea mai

bună eficacitate la toate soiurile studiate urmate de cele cu vinclozolin.

Rezultate bune s-au obţinut şi în urma tratamentelor cu dimetamorf +

mancozeb, tebuconazol, captan şi mancozeb, la toate soiurile luate în

studiu.

Bibliografie:

1. BAICU T., TATIANA EUGENIA ŞESAN, 1996, Fitopatologie agricolă, Editura

Ceres, Bucureşti.

2. BOBEŞ I., 1983, Atlas de fitopatologie şi protecţia ecosistemelor, Editura Ceres,

Bucureşti.

3. BOBEŞ I., A. LAZĂR, I. COMES, A. DRĂCEA, M. HATMAN, 1977, Fitopatologie,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

4. FLORIAN V., 1994, Fitopatologie generală, Tipo Agronomia, Cluj – Napoca.

5. FLORIAN V., 2001, Fitopatologie generală, Editura Poliam, Cluj-Napoca.

6. FLORIAN V., CARMEN BOARIU, 1990, Lucrări practice de fitopatologie, Tipo

Agronomia, Cluj – Napoca.

26

7. FLORIAN V., CARMEN BOARIU, 1992, Lucrări practice de fitopatologie, Tipo

Agronomia, Cluj – Napoca.

8. STANA M.D., 2014 Cercetari privind protectia integrata a plantatiilor de prun

impotriva bolilor infectioase. Teza de doctorat. Universitatea de Stiinte

Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca.

rezultate experimentale privind atacul de moniliozĂ...

Documents