rezistenta capacitatea si inductia
TRANSCRIPT
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 1/16
televiziune Colectic radio ~i televiziune Colec1ia radio ,i televiziune
P. APOSTOL
PlESESI CONSTRUCTII RADIO,
REZISTOA.RE.
CONDENSATOARE. BOB INE
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 2/16
~O
u
Lei 5
-o. . .
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 3/16
~. /'' : . I \ A j J -~1 I Ing. Paul Apostol
I,.
P lESE $1 CONSTRUCTII RADIO
REZISTOARE. C:>NDENSATOARE. . - 1
BOBI'NE.\ ,
~ !I,I,
. .
),
Editura. tehnica
Bucures,ti - 1969
•. , . . . .
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 4/16
-
,
,
•
ij
1 t , f ~ T I T . PEDA~. C ~T A
t lr. tNV . 'f2!:tO
Cartea contine descrierea unor elernente pasive de circui t
i[l1.ilnire Ioarte adesea ~ construcriile nadioamatorilor: rezis-
tDare, condensa toare, bobine.
Se prezinta r n a i l r n , t l i sumar citeva no~i.uJ1)l i d e bazii de
eleourotehnica si eleotronica, necesare pe< l1UU 1n~eJ .e g e.r ea feno-
menelor ce Sf petrec ID cirouitele fundamerr ta le Ic e Folosesc
aceste piese, S e dau apoi detalii cu privire la tipurile de
piese existente, parametoii prnoipali ai acestora, poSlibiln' ta~i si
Wirrri te de u tdJ liza re , 1 n'sffir ·in ciu -,se a su pra pieselor CMe se pro-
due In ta;di. Se IDsista 3ISupra Iunctionarii si util1zarii unor
rezistoare aparu te m a n recen t (termistoa rele s i varistoare 1e)
intrucit acestea au U l t i 1 a l Z a r i din oe mce mai variate.
Cartea se adreseazii rnunci tOl'liJor si tehnicienilor radio
cum ~i,'in mod deosebit, radioamato r i J or.
,I
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 5/16
Capitolul I
REZISTENTA, CAPACITATEA S I INDUCTIA.Marimi ~i unitiiti
1.1. CURENTUL s r TENSIUNEA ELECTRICA
Pentru a intelege functionarea si utilizarea pieselor radiof
.' In diversele circuite este necesar sa se cunoasca unele notiuni
elementare cu privire la fenomenele electrice ~i magnetiee.Astfel de notiuni, pe care spatiul de fata nu ne permite sa le
tratam decit foarte sumar, sint expuse elar si pe larg in lite-
ratura de specialitate, mai ales in lucrarile [1] s i [2J.4
:: In cele ce urmeaza se presupune ca cititorul cunoaste0
t serie de marirni de baza care intervin in majoritatea feno-"
menelor electrice. Daca Intre cele doua capete ale unui con-
ductor exista 0 diferenta de potential electric, sau, cu 0 alta
denumire, 0 tensiune electrica, atunci 1 1 1 conductor ia nastere
s un curent electric.
r Curentul electric poate fi mai intens sau mai slab. Cu cit
numarul de electroni care se scurg prin conductor este mai
f mare, eu adt curentul electric va fi mai intens. lntensitatea) curentului electric I se mascara prin numarul de electroni
.care tree In unitate de timp (intr-o secunda), prin conductor.
In vorbirea curenta se foloseste deseori curent in loc de in-tensitatea curentului.
Unitatea de rnasura pentru intensitatea curentului electric
se numeste amper (simbol A) ..~
t ' Pe l U n g a amper, in cele ce or rneaza · S e vor folosi ~i ;SIUbm. iU:hipl~iui. s ianume: miliampetul (simbol rnA), egal cu a rnia p ar :te dD 11 itr-un amper,
3
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 6/16
•
It
Tabelul 1.1
micor amperul (simbol u A). ega l ell a rnilioaoa parte dintr-un amper ~i
uanoaniperul (sirnbol nA), egal ell a miliarda parte dintr-un arnper. Vomavea deci:
1 A . - - - = looe mA= 1 000 OCO[J..A= 1 COO000 000 nA,
sau scns prescurtat:
1 A =03 rnA=0" p . A -= J 09 nA.
Unitatea de masura pcntru tensiunea electrica se numeste
vol t (sirnbo 1 V) .
1m .a fa r ii de volt, 1m lu cr ar ea de f :a~a se VOl' Folosi de asemenca rnul-
t~plii ~ is ub m u hiplt i i sa i : k il ouo l tu l (s imbo 1 k V ), e 'g ,a l l ell 0 mi e de v 0~i,
miln.oltul (simool mV). egal OLl a rnia parte -dintr-un volt si microvoltul(simbol (.l.V), egal eu a rnilioaua parte dintr-un volt. Avem deci:
1 V= 1 kV=lOOO mV=l 000 DOO p . V,1000
. .
. '-
sau scns prescunat:
1 V= 10-3 kV=103 mV=106 l J . V.
Intrucit in cele ce urmcazii vorn Iolosi foarte adesea multiplii si sub-m ulti pLi l omo r un:irta\Ii de mas ura , in label u l 1.1 .s e indica p re fix ul folosi t,simholul preoum si Iactorul de muloiplioare .a l ' U n Q t a ~ i i . Datele din tabe-luI L 1 sint valabi.e mu nurnai pen tru ourenti sau tensiuni ci pen tru once
[e1 de uni'ta? de rnasurii.
. .
. . .
Prefixr -
tera
giga
mega
kftlo
hectodeca
deci
cenu
miliffill.cro
nano
PICO
femto
atto
Multiplii si submultiplii uniratilor de rnasura
1012
109
106
lO a
10:!
lOt
leo
10-1
10-:!
10-3
10-6
10-9
10-12
10-1s
10-18
Facrorul rnu ltipl icator al un itiir;-ii,
= 1000 000 000 000 I
1 000 000 000 2
1 000 000
1 000
100
10
1
0,1
0,01
O , OC l
0,000 001
0,000 000 001
0,000 000 000 001
0,000 000 000 000 001
0,000 000 000 000 000 COl
1 Se mal £ndlne.~te ~i sub dcnurnirea de billion in Anglia si trillionS.U.A.
2 Miliard. In Franta ~i S.U.A. se mai numeste billion,
4
Simbol
T
G
M
k
itcia
dc
11 1
PIII
Pf
a
in Franta S J
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 7/16
I.2. REZISTENTA ELECTRICA.. LEGEA l.UI OHM
~4~~'
" ..~::~-I.-. . .~. . ._ J o,
.~ . . . .
~.t.,
Curentul electric intirnpinf rezistenta la trecerea princircuit. In cazul curentului electronic din metale, proprieta-tea de rezistentd electricd se explica prin ciocnirile dintre
electronii care formeaza curentul electric ~i ionii care for-,meaza reteaua cristalina a metalului.Intensitatea curentului I printr-o portiune de circuit este
ega l a eu citul dintre tensiunea U aplicata la capetele acesteiporti uni de cireui t ~i rezisten ta R a po rtiunii de circuit [3] .Aceasta lege se numestc legea lui Ohm ~i are forma:
1= !!_ (1.1)R
Alte fO r111e sub care se 111tllne§te legea lui Ohm, fo rmecare se pot deduce din relatia de 111aisus, slnt:
U ;= = R X I (1.2)
.
- '...
'- . .
uR=-
1
(I.3)-.'.
Unitatea de masura a rezistentei electriee se numeste ohm
(se citeste om) ~i are ca simbol l i tera greceasca ,Q ( 0111eg a ) .
Pe l1 ng a ohm se Fo lo sesc muhipEi si subrn.uluipii lu i si ann..ime: kilo-obmul (simbo 1 kG) egal cu a mie de ohrni, megohmul (simbol MO) egal cu
un milion de ohmi si rni lrolnnul (s imbol rnQ) egal Oll a mia parte dinrr -un
ohm. Vom avea deci:
1 11.0=-_, kQ ----!-tIQ =-1000 mg.
1 000 1 000 000
sa u scn s p rescllr .ta t :
1"\ " - - ' 1 O-: l I 1" \ '1 ·-"-G Mno j ' , . .. .) It.~li ; ; .~ . !: - -- -: : U 1 0 1 . , & = .c: 'm~.!i.
Legea lu i Ohm se utilizeaza de foarte multe ori III prac-rica de exemplu pentru calculul intensitatii curentului, atuncicind se cunosc rezistenta conductorului si tensiunea aplicata.
Sa consideram un conductor ou rezistenta de 500 n carui.a i· se aplica
la capete 0 tensiune de 2 V. U b i l , j zind forrnul a (LI), deterrn iflam curen tu 1
prin conduc tor :
.-'
2V1= ::-4Xl:)-s A=4 mA .
soon
Daca se cunosc rezistenra conductorului si CUre i I1 iDU~are trece prin el,utilizind formula (1.2) se poate determ.na cade rea de tensiune p e con dur-
5
•
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 8/16
20mA 20 X 10-3 A
tor. Presupunind ca avem un conductor cu a rezistenta de 2 k Q prin care
trece un Cou ran t de lOrnA, tensiunea va fi:
U=2 kOx 10 mA=2 X 103 .aX lOX 10-3 A=20 V.
Daca se cunosc tensionea care se apJlidi 'UI1Iu icondmc! tor ,~ i ourentul caretrece prin el cu ajutorul Formulei (1.3) se poate idetermina rezistenra con-duotooului. Astfe, l ,d~ca se a.pLidi 0uensiune de 5 V si prin conductor treceun curent de 20 rnA, atunci rezistenta lui este:
5V 5VR:..----------=250Q
Rezistenta unui conductor depinde de dimensiunile lui ~ide materialul din care este confectionat, Rezistenta conduc-torului cste eu atit mai mare eli cit lungimea lui este mai
mare ~i etl cit conductorul are 0 sectiune mai midi. Doua
conduetoare avind ace leas i dimensiuni, VOl' avea rezistente ,difeE.rite d~ea stnlt din Inater!al~ dif1erite. . . . ~
, xperrmenta se constata ca vaoarea rezistentei unut C011- Iductor Iiniar este data de expresia:
l
R= p X 5 (1.4)
4
1 1 1 care I este lungirnea eonduetorului, S este sectiunea lui, iar
peste 0 constanta specified fiecarui material, numita rezisti-
vitate. Unitatea de rezistivitate Iolosita In practica este ohm~.. milimetru patrat pe metru, denumita tehnica, ce rezulta
clad R se exprima in 12, I il1 In si S in mm'. Ctnd si I ~i Sse exprirna in metri rezistivitatea se rnasoara in obmmetri.
Relatia Intre aceasta unitate si prima unitate este urrna-
toarea:
,Q'1111n2
, n n
[p ] lehnic= . . = 10 -612 'In = 1 f.L~". rn= 1 OO f.L ~ ..: . em.1 1 1
Pentru a deterrnina prin caleul rezistenta unui conductor
atunci cind se eunose lungimea, sectiunea ~i materialul dincare este faeut eonductorul (respectiv rezistivitatea lui), se
fo loses re formula (1.4).
De exernplu dadi avem 0 sirma de cuprll (p =0,01750 mm2/m) lunga
de 5 m si cu diamer ru l de 0,1 mm, pentru calc ul.u1 rezistentei deterrniuammai l:ndi sectiunea conductorului ou ajutorul relat~,ei: ,
rr: X d2 7t x (0 1 2111111 2
c ' r. 78" [,-,,-') '.) : . = - - _ oJ, ) X v ~ 111111 - ,
6
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 9/16
Apl,idnd apoi form'l .da (1.4), obtinem:
R= 0,0175.Q .mn12X 5 nl - = _ 11,15 .Q .
m 0,785 X 10-2 mms
eel mai adesea insa se da diamenrul sirmei si materialui dilin care estefacuta ~i se cere sa se detenmine hmgirnea condcctorului. Astfel, dadi dis-
punetTI de 0 - s r r u n a de c~omll!i 'c :hel .(p= ~08n . mm2/rn) Gll. ~i,amet~ de0,2 rnm, penrruu confecjiona 0 rezistenta de 100.Q determinam 1l1 l lg1,mea
condne toruhfi cu I a . j 1 1 torul fo.rmulei:
1= R x 5 , (1 .5)
(J
dedwsa d ID (104) .
Inlocuind valoril« date. se obtine:
7t X (0,2)2mm2 ~:;o
S '- - - - --=3.14X10-:' rnm",
4100,Q x 3,14 X 10-2 mrn''l= -__- = 2,91 m.
1,08,Q'1l11112/Ul
1.3. DEPENDENT A REZISTIVIT ATIl DE TEMPERATURA
Rezistivitatea substantelor eonductoare variaza cu tem-peratura, iar formula care da aceasta variatie este:
p =Po(l + t X t ) , (1.6)in care: P o este rezistivitatea la temperatura O°C;
p -. - rezistivitatea la temperatura t;
C( - coeficientul de temperatura al rezistivitatiicare ca dimensiuni este inversul unei temperaturi,
In general, pentru metale, C I . este pozitiv si rezistivitateacreste cu temperatura: Pentru semiconductoare (germaniu,siliciu etc.) coeficientul de temperatura este negativ.
Pentru rnetale pure, valoarea lui IX este '1 n jur de O,004/oCceea ce face ca rezistenta s a creasca eli cca. 40/0 pentru fie-care lOoe. Exista aliaje care au insa coeficientul de tem-
peratura IX eu mult rnai rnic decit al metalelor cornponente
ca de exemplu manganina (86% c., 120/0 1 1 n , 20/0 Ni) ,
constantanul (540/0 Cu, 450/0 Ni, 10/0 Mn), nichelina(62u/o eu, 180/0 Ni, 200/0 Zn), cromnichelul (570/0 Ni, 160/0 C r ,
26% Fe, 1% Mn). La fabricarea rezistentelor bobinate se
folosesc ill special aceste Inateriale._In tabelul 1.2 sint date rezistivitatea si coeficientul de
temperatura al unor materiale solide, la temperatura de 20ce .: ; ;~ _
- -
'"
,.. -
7
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 10/16
. \' .'
, /r
1 · . , ~ ~. ._
,. .'
. .~ .:: ~ -, ,. i oJ .I I ~
••• ~ I r~....~ " •
-~' t",',' .: < ""
f'. .
Tabelul 1 .2
Rezistivitatea ~i coeficientul de temperatura al unor materiale solide l a temperatura de 200e
Rez isri vitateaC od ici e n tu I
Rez.istivitareaCocficien tul
Ma ter ialul
I
de temperatura Materialul
mm2/m Ide temperatura
- IJOC l/oe.n . mml/m J J . ! l . em Q. 0"",· em
I-
AI,llnJ: 0,075 7,5 0,002-0,007 Cupru 0,0175 1,75 0,00393
Al uminiu 0,02828 2,828 0,0049 Pier 0,098 9,8 0,006
Argim 0,01629 1,629 0,00381 Mangani na 0,48 48 +0,00001
Bismut ' 1,20 120 0,004 Molibden 0,057 5,7 0,0033
Bronz fosforos 0,115 11,5 0,004 Nichelinii 0,042 42 0,0002
Carbune (graf i t ) 0,33-1,8533-185
-0,006 pilla N~chel 0,10 10 0,005la -O,C012
Constantan 0,49 49 + 0,00001 P lumb 0,958 95,8 0,00089
Cosiror 0,115 J 1 ,5 0,0042 Tarnal 0,1.15 15,5 0,0.031
Cram 0.027 2,7 - Wialfra 11l 0,C551 5,5 t 0,0045
C rom nich e1~
I,~8 lC R D,0 002 7inc 0,,059 5, '1 C,:;035
I
/ .
.'
. .
•
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 11/16
)
)
)
)
1.4. PUTEREA ELECTRICA
_..;:. ...~
Puterea elcctrica consumata de un conductor de rezrs-
tenta R este data de relatia:
P =--=U XI (1.7 )
sau daca utilizam legea lui Ohm scrisa sub forrnele (1.1) ~i
(1.2) se obtine:
. .I ......~
• • •,-'2
p=-R
P=Rxf2
(1.8)
(1.9)
Unitatea de ma·sura pentru pu te re se numeste Wlltt (simbol W T ) . Se pO , t
1 .1 t, i: li.z ad e a s emene a multiplii si subm.ultipl ii i wattului, dintre care cei maifcdoSJi~·in r a dio toon-idi si n t m il iw a uul (r n \X') si k il o wa t tu l .(k \V ) .
Sciilnd tensiunea apl1i .cata unui conductor s i curemtul care trece prin el,putelIl l determina puterea electrica absorbira de Ia sursa de energie , Asdelconsi,derloo 0 tensiune de 20 V si un curent de 100 rnA, aplicind for-mula (1.7), ob~,inem:
P=20 VXlOO mA=20 VXO,l A=2 \,1.
Daca unui conductor ,avind 0 rezistenta de 5 kO ise aplidi 0 rensiunede 50 V, puterea absorbidi de conductor se calouleazii eu formula (L8)- si
va f11 egala ell 502/5000=0,5 \Xl.Prirrtr-un alt conductor care are 0 rezistenta de 1 kO, trece un ourent
de lOrnA. Puterea se calouleazji eu forn1 'ula (I.9) ~i este ega la culC~Ox (10-2 A)2=0,1 W.
..
•
.',
1.5. CIMPUL ELECTRIC. PERl'vIITIVITATEA ELECTRICA
Un corp incarcat cu sarcina electrica creeaza ~n jurul lui.
un cimp electric care este mai intens In apropierea corpului
~i scade foarte repede cind ne lndepartam de el.
Una din marimile care caracterizeaza proprietatile elec-trice ale unui mediu se numeste permitiuitate sau constanta
" dielectrica a mediului ~i se noteaza ell litera greceasca IS (ep-
silon). Vidul are cea 111aimica perrnitivitate; valoarea ei este:
80= 8,856 X 10-12 faradhnetru (Fhn).
Pentru alte materiale, In tabele se da permitivitatea rela-tiva, de unde se poate deduce apoi permrnvrtatea absoluta
eu aju to rul reI a tiei :
(11.10)
9
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 12/16
Tabelul 1.3
,. Perrnitivitatea rclativa e , este un nurnar f a r a dimcnsiuni,
aviud aceeasi valoare 1 1 1 orice sistem de unitati, Pentru vid 4
e r=1. In tabelul 1.3 se da permitivitatea relativa pentru
unele materiale solide, liehide ~i gazoase. Se observa ca per-
rmtrvrtatca relativa a gazelor este foarte apropiata de cea a
vidului .
•
Permitivitatea relativa a citorva materiale
Soirde
Parafina
Ebon i t i i
Er Lichide Er Gaze Er
2 Petrol 2 Heliu 1,00007
2,7 Ulei de 2,5 Hidrogen 1,0003transfonna tor
3,6-4,3 Ani l ina 7,2 Aer 1,00065-7 Al c oo l c tilic 26 Biox id de 1.001
carbon6
Ap? i 816
"r
Portel anMica
SulfSticlii
1.6. CAPACITATE A ELECTRICA. CONDENSATOARE
(I.11 )
Daca Intre doua eonductoare izolate Intre elc, se aplica
o tensiune electrica V, conduetoarele se Incarca ell sarcini
electrice Q egale si de semne contrare, Pentru 0 configuratie
geometrica data, raportul dintre sarcina si tensiune este C011-
stant ~i se numeste capacitate electrica, Ea se noteaza eu C si
estc data de relatia maternatica:
Unitatca de capacitate se numeste farad ~l se noteaza en
litera F.
Faradul este 0 unitate de capacirace electrica foaa te mare, De aceea in
praotica se folosesc subm uhi pl i i faradului dimre care cei mai uZtlIa,l [ sint:
micro [aradu! (sirnbol / - L F) egal cu a milicana pane di,nity..,uiIl 'darad (1 / - L F ==-1 000 000 Ii. F); nanojaradul (simbol ~ruF) egal eu a miliarda parte din-tr -un fa rad si a r ru a parte dint r-un microfarad (1 /-IF=100 nF); picojnradul-
10
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 13/16
(sjmbol pF) egal 'ell a milioana parte diritr-un microfarad si a rrua parte
dintr-Uln manofarad (1 (.J.F= 1000000 pF; 1 nf=1000 pl").
Uneori se folosesre ~i 0 aha ' LL l1 i i tate de masurii, anume cen tirnetrul,
egaJl eli 1.1 pF.
Un ansamblu de doua conductoare izolate Intre elc, C011-
struit special pentru a avea 0 anurnita capacitate, se numestecondensator electric. Cele doua
conductoare care forrneaza con-
densatorul se numesc arrnaturi,sau electrozi. Izolatia dintre ele
cortstituie dielectricu l. Cu cit per-
luitivitatea dielectricului va fi• 1\'
mal mare, eu ant capacitatea rea-
lizata, la aceeasi suprafata si dis-
tan~a Intre arrnaturi, va fi 1 1 1 a i
A rmrifurti
\
Inare. , Armriluf'ti
eel mai simplu condensatoreste condensatorul plan (fig. I.1) Fig. 1.1. Condensator plan.
format din doua placi plane e011-
ductoare, separate printr-un dielectric. Dieleetricul, Ia astfel
de condensatoare, estc un gaz (aerul) sau un corp solid (mica,
polietilena, ceramics etc.). Capacitatile obtinute sint In gene-
ral mici, mergind ptna la citeva sute de picofarazi iar In ca-zul dielectricului ceramic ajungind pina la citeva zeci de mii
de picofarazi.Capacitatea unui condensator plan este direct proportio-
nala cu perrnitivitatea dielectricului ~i ell suprafata comuna
a arrnaturilor S si invers proportionala cu distanta d dintre
arrnaturi:
c= E : X.S
d(1.12)
Atunci cind suprafata este data in rnetri patrati si dis-tanta In metri se obtine capacitatea In farazi.
De excm p lu capaoita tea un ui condensator p lo a -n a u aer a v ind sup ra fa ta
cornuna a armaumlor egaEi eu 1 C1112 si distanta Intire pl~ki de 1 mm este:
8 856 X 10-12 X 1X 10-4c= ' . -- =C,8856X IO-I;! F=O,8856 pF.
lL;-3
D;adi lill loc de aer Iolosim ea dielectric mica (s=). numci capacitatea
~ creste de sase ori ~iva fi C=54 PF.. . . .
I 1 (
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 14/16
j'
,~.~.~,:.,
-,
'. .
. .,
I -~ ~ ,
, \
In practica se folosese ~i alte tipuri de condensatoare eade excmplu cu arrnaturi cilindrice _sau .cu armaturi rasucite In
spirala. Aceste tipuri le V0111 descrie 111a i amanuntit In capi-
tolele urrnatoare.
1.7. CiMPUL MAGNETIC. PERMEABILITATEA MAGNETICA
Un magnet permanent creeaza In juru] lui un cirnp mag-
netic. Conventional, Inexteriorul magnetului, liniile de cimpmagnetic ies din poIul N ord si intra In polul Sud (fig. 1.2);
ele se 111chid pnn magnet,
N C impmagnet ic
b c
Fig. 1.2, Magnet per-manent. a
Fig. 1.3. Bobina :aspect;, b ~ simbojuri ; c - dmpuI magnetic.
In jurul unui conductor parcurs de un curent electric, se
creea~ a , de a_e l n , e_nea,un, cimp magnetic. Pe~tru a, rea}iza unun eimp magnetic puterrnc, se folosesc bobine care sint for-
mate d i 1 1 ' conductoare rasucite 1 1 1 forma de spirant pe unsuport numit carcasa (fig. 1.3).
Corpurile electrizate, aflate In miscare, genereaza de ase-1\ • tI. • I 1menea cimp magnenc 111 jurur ror.
Principalele rnarirni care caracterizeaza cimpul magnetic1\ "" 1smt urmatoare .e:
-. lntensitatea cim.pului magnetic, notata eu H, caracte-
rizeaza I I I special cimpul magnetic 1 1 1 vid si In corpurile ne-
feromagnetice:-.-" Inductia magnettca, notata Cll B, caracterizeaza starea
de magnetizare a corpurilor, 1 1 1 special a celor feromagnetice;- Fluxul de iruluctie magneticd sau mai scurt fluxul
12
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 15/16
\ -r
111agnetic notat cu < l > care este egal cu produsul dintre inductialuagnetidi ~i suprafata pe care 0 strabat, perpendicular, liniilede cimp magnetic.
Intre inductia magnetica ~l intensitatea cimpului rnagne-tic exista urmaroarea relatie:
.:
(I.13 )
uncle p.. este 0 marime numita permeabilitarea magnetica, care
caracterizeaza proprietatile magnetice ale mediului.
Ca si 1 1 1 cazul permitivitatii, se poate utiliza notiunea de
permeabilitate relativa j--. Intre permeabilitatea relativa ~i ceaabsoluta exista urrnatoarea relatie: .
..
'.
(1.14)
Deoarece permeabilitatea relativa este egala pentru aer cuunitatca ~i mult mai mare ca unitatea la corpurile feromag-
netice, fluxul magnetic al unei bobine devine mult mai mare
daca se introduce 1 1 1 interiorul carcasei un miez de fier ..
1.8. CIRCUIT fvlAGNETIC. RELUCTANTA
Intr-un rniez de fier sub forma de tor (fig. 1.4), care are
pe el 0 bobina prin care treee un curent electric, ia nastere
un flux magnetic con-stant < D . Acest flux se . ¢ ; > - ¢
va micsora daca In
circui tul magnetic se +introduce un Intrefier.Acest intrefier care
se opune la strabate-
rea liniilor de cimp a b. ..magneuc constituie 0
reluctanta sau prin a-nalogie cu rezistentaelectrica, 0 rezisten ~ a
Fig. 1.4. Circuit magnetic 1nch i s :
. a - fadi. ~nt1"efier; b - ell intrefier.
magnetica, Ea este data de relatia: . _
(1.15)
13
5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 16/16
/
Se observii c~ In cazul materialelor feromagnetice uncle ! J . r
este mare (de ordinul miilor), reluctanta va fi mica si din ~. . . . .contra, In circuitele magnctice uncle avern de-a face cu sub- ~ f
stante neferomagnetice unde / L reste aproape egal cu umtatea, ~p '!
reluctanta va fi de mii de ori rnai mare. i ?
1.9. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA.
INDUCTANTA BOBINELOR
O~nui,t se Folo se sc iSu bm rU J .,tip lii acestei ma·nilfni si anume mllibenry
(simboI mH) egal ell a sriia paI1te dintr-un henry si microhenry (simbol !J.H)
egal cu .a m,i':coa;1a parte dintr-un henry.
Intr-un circuit strabatut de un flux magnetic variabil In
timp, apare 0 tensiune electromotoare. Acest fenomen se nu-
meste inductie electrornagnctica.
Variatia cimpului magnetic din jurul unui conductor par-curs de curent alternativ produce 0 tensiune electromotoareindusa In acelasi conductor. Acest fenomen poarta numele de
indu ctie p rop rie sau autoinductie.
Forta electrornotoare de autoinductie se opune variatiei
curentului din circuits cind curentul creste, forta electromo-
toare indusa are sens opus curentului, iar cind curentul seade,forta electromotoare are acelasi sens ea si curentul,
Pentru a determina marimea inductiei proprii Intr-o bo-
bina, se Foloseste notiunea de inductanta a bobinei. Indue-tanta se noteaza eli litera L ~i se mascara In henry (sirn-
bo l H).
, .