?-ln esen!5, aceasti carte oferi o modalitate de

vindecare a TmprSgtierii mentale cronice care a devenito obisnuintd a vietii moderne

DanielGoleman

revolutia atentiei

x.mwffi $m nffim p eitffi r$$ mxtrffi ffi re$ & nxsx $.m

m rnn$rx$X$ fmnm fcxeexX$NatH

B. Alan Wallace

Editura ATMANyriryte inawtru'.

revolutia atentiei

dJslr Editura ATMANh A$A f'l pritzttt ia;Mtru..

CuprinsCuvint lnainte

PrefatiPovestea mea

MulPmiri

IntroducereMaleabilitatea atenf ieiZeceetape ale dezvoltirii atenfiei

Trei tehniciInterludii

feluri gi aEtePtiri

Etapele de inceput:

CON$TIENTIZAREA RESPIRATIEI

Etapa intAi: atenfia direcfionatiPractica: conqtientizarea respiraliei

Interludiu: iubire plinl de bunitateAlegerea fericirii autentice

I

5

8

11

13

t720

2t23

24

qi relaxarea 35

Postura 35

Practica 37

Reflecfii asupra practicii 39

Un mod de viafi axat Pe atenfie 42

29

31

47

48

Echilibrul conativ 9ievaluarea Prioritifilor 49

Gisirea timPului 51

Meditalie asupra iubirii pline de bunltate 52

Etapaa doua: atenfiacontinui 55

Practica 58

Conqtientizarearespira{ieigistabilitatea 58

Reflec{ii asupra practiciiUn mod de viafi axat pe atenfie

Interludiu: compasiuneaMeditalie asupra compasiunii

Etapa a treia: atenfia perfecfionatiPractica: congtientizarea respira{iei

gi intensitateaReflecfii asupra practiciiUn mod de a trii axat pe atenfieSi ne pregitim pentru o expedilie

1. Un mediu adecvat2&3. Se avem pufine dorinfe gi

si fim mulpmigi4. Mai puf ine activitif i5. Disciplina eticd6. Eliminarea gAndurilor compulsive

Interludiu: bucuria empaticiMedita{ie asupra bucuriei empatice

Etapri a patra: atenfia riguroasiPractica: congtientizarea respirafiei

gi semnul dobdnditReflecfii asupra practiciiUn mod de viafi axat pe atenfie

Interludiu: egalitateaMeditalie asupra stirii de egalitate

Etapele intermediare:

FIXAREA MINTIIEtapa a cincea: atenfia controlati

Practica: fixarea minfiiin starea sa naturali

Reflecfii asupra practicii

6l64

7t74

77

81

82

86

88

89

9L

92

92

93

95

96

99

104r06110

u3tt7

12t

r23

129

131

lnterludiu: tonglen - ,,a dirui gi a primi"Meditafia tonglen

Etapa a gasea: atenfia linigtitiPractica: fixarea min{ii

in starea sa naturald -sondind profunzimile

Reflec{ii asupra Practicii

t47148

151

154r57

Interludiu: visarea lucidlPractica in timPul zilei 167

Etapa a gaptea: atenfia pe deplin linigtitl I75Practica: fixarea minlii

in starea sa naturali -observdnd miqcarea minlii I77

Reflec$i asupra practiciiConqtientizarea

qi viziunea contemPlativi I78ExplorAnd nivelul fu ndamental

relativ al congtiinfei 181

Interludiu: visarea lucidi -practica ln timpul noPfii 187

Etapele avansate:

CON$TIINTA ITUMINATOARE lel

Etapa a opta: atenfia focalizatlPractica: Congtientizarea congtientiziriiReflecfii asuPra Practicii

Interludiu: yoga stirii de vis -Practica ln timpul zilei

Yoga stirii de vis - practica in timpul zilei

Etapa a noua: Stabilitatea atenfieiPractica: congtientizarea fbri obiect

Reflecfii asuPra Practicii

193

t96198

205209

2TI2t22t3

Interludiu: yoga stirii de vis _practica ln timpul nopfii

Yoga stdrii de vis _practica in timpul nopfii

Etapa azecea,shamathapractica: rimdndnd in

vacuitatea luminoasiReflecfii asupra practiciiAntrenamentul intreit

Concluzie: o privire in viitor$tiinfa moderni gi potenfialul shamathaO viafi plind de sensCiutarea fericirii autenticeCiutarea adevdruluiCiutarea virtufii

Anexi

Note

219

222

225

232

235

236

24r24t245246247

248

25r

257

Etapele de inceput:

CONSTIENTIZAREAt

RESPIRATIEI

EtapaTntii:

ATENTIA DIRECTIONATAtt

Pd-u dintre ceie zece etape ce conduc la

obginerea stlrii de shamatha, este numitb atenliadirec{ionatd. Semnul care ne arati ci arn parcurs

aceasti etapl este capacitatea de a ne men{ine aten{ia

timp de una-doui secunde asupra obiectului ales

pentru meditalie. Daci acesta este unul complicat,ca in vizualizirile complexe, timpul necesar pAlila reugiti poate fi de z:Je sau sipt[mini. Dar daciobiectul ales este respirafia, putem reuqi din prima.

Capacitatea de a fi congtient este esenliali inpractica shamatha. Conqtien{a in acest context diferloarecum de felul in care este prezentati actualmente

de invi{itorii contemporani ai meditaliei. De

exemplu, maeqtrii in vipassana o definesc ca o stare

de aten{ie lipsiti de orice judecatd, clipd de clipi,cu privire la orice se iveqte. in contextul stirii de

shamatha, totuqi, starea de conStienld se tefetd la

atenfia continui la un obiect familiar, fbri distragerisau momente de uitare.

B. Allan Wallace - Revolutia atentiei

Aceasti primd etape a atenliei direclionate esteobfinute prin puterea auzului. Conform traditieibudiste, cel mai eficient mod de a obtine noicunogtinle este de la un profesor experimentat gicunoscitor. int1i auzi invdfitura, apoi urmeazi cititul,studiul, practica. Puterea auzului se referi atAt la aasculta inv6{dtura, cdt gi la a citi despre ea, in specialcind nu intdlnim niciun profesor autentic.

Unul dintre primele semne de progres inpractica shamatha este pur gi simplu s6 observimcAt de haotici ne este mintea.'irr."rie- si rdmdnematenfi, dar gAndurile ne fug aiurea, gi alunecdmintr-o stare de absen![ a focalizlrii. Oameniicare nu se agazd niciodatd in ticere ciutdnd s6_siconcentreze mentalul pot tr6i cu iluzia ci mintea loreste calmd gi adunat6. Doar atunci cdnd incercdmsi ne direcliondm atenfia, citre un singur obiect,timp de cAteva minute, devine vizibil cnt de agitati gifragmentati ne este atenfia. Din perspectivi budisti,o minte neantrenatl suferi de deficit de aten]ie gihiperactivitate, fiind astfel disfunc{ionald.

Ca un elefant sdlbatic, o minte neimbldnzitipoate produce daune enorme at6t noui, cAt qi celordin jurul nostru. in afara oscilafiei dintre deficitulde atenfie (in care suntem pasivi) gi hiperactivitate(in care suntem activi), o minte normald neantrenatirevarsi compulsiv un guvoi toxic de gdnduriritdcitoare, de care se agafi obsesiv, purtatl dintr_opoveste intr-alta. Tulburdrile deficit de atenfie/hiperactivitate gi cele obsesiv/compulsive nu selimiteazi doar la persoanele bolnave mental; o mintenormali este inclinatd citre asemenea dezechilibre,de aceea oamenii obignui{i experiment eazd atdt de

Etapa intai:atenlia direclionattr

multe suferinle mentale! Asemenea tulburiri sunt

simptomele unei minli dezechilibrate.

Aceste doui tendinfe disfunc{ionale par si fie

intrinseci minlii. Hiperactivitatea este caracteizatitde excitare, agitafie, distragere, in timp ce deficitulde aten{ie este caracterizat de lene, inerfie, letargie.

CAnd mingile noastre sunt subiectul acestor douidezechilibre, avem prea pufin control asupra a ceea ce

se petrece in mentalul nostru. Putem crede in voin!6

liberl, dar cu greu ne putem numi ,,liberi" dacinu suntem capabili si ne focaliz[m propria aten[ie

la voinfi. Niciun filozof sau cercetitor al cognilieinu trebuie s[ ne avertizeze cil nu intotdeauna

comportamentul nostru este ghidat de liber-arbitru

- aceasta devine evident atunci cdnd incercim si ne

menlinem atenfia focalizati asupra unui obiect ales.

Astfel, practica noastri de a men{ine atenfia

focalizat| asupra respira{iei, consti in prelungirea

stirii noastre de conqtien{[ asupra respira{iei.

Deqi aceasta necesiti o minte in alerti, vigilentd, o

asemenea focalizare nu ar trebui si fie tensionatl,

ci echilibrati. Cdnd descoperim cd am fost distragi

de la obiectul meditaliei, va fi poate firesc si ne

adunim cu mai multi putere, focalizdndu-ne cu

mai multi atenfie. Aceasta se observi in expresiile

faciale ale oamenilor care urmlresc si se focalizeze:

buzele se str6,ng, sprtncenele se apropie, fruntea

se rideazl. Ei se concentteazd, dar ca un suc de

portocale - fluiditatea e stoarsd din mintea lor! Daciwei s[ te concentrezi o perioadi scurti de timp 9i

nu te deranjeazb efectele secundare ale tensiunii gi

oboselii, poli urma strategia de mai sus. Dar dacl

34 B. Allan \4/allace - Revolulia atenliei

vrei se urmezi calea shamatha, ai nevoie de o soluliealternativi.

Am descoperit acest fapt prin experienfi. lntimpul primei mele retrageri shamatha ae iungaduratd, am fost plin de entuziasm. Am vrut se prohtla maximum de qansa rari pe care o aveam, pentru cdmeditam in India sub indrumarea lui Dalai iama! Nuaveam griji financiare, iar nevoile mele materiale imierau ugor implinite. Tot ce trebuia si fac era si puninvifiturile primite in practici. M_am ddruit

"..rtuiantrenament cu toatd puterea.

Md trezeam in fiecare diminealila 3.30, excepfieo singuri dati cind m-am trezit la 3.45 qi am fostsupdrat pe mine ci fusesem neglijent. Entuziasteram, dar atdt de rigid! Manualele tibetane asuprameditaliei shamatha pe care le studiasem de_alungul anilor sus{ineau ci tipul de atenfie necesarla inceputul unei asemenea practici era ,,profundfocalizat", aga ci am incercat cAt de mult am pututsd opresc mintea din hoindreali. in decurs de cAtevasdptimAni, acordAnd multe ore pe zi meditaliei, mi_am putut menline atenfia asupra obiectului ales timpde jumitate de o16. Am fost incdntat cd am progresatatdt de rapid.

Totugi, pe misurd ce. siptdmdnile treceau,am devenit din ce in ce mai obosit. Mi scurgeamatAt fizic, cAt qi mental, bucuria practicii a scizutcorespunzitor gi am sim(it ci atenfia mea nu se maitkrz.volta. Ce fusese gregit? M6 striduisem prea tare.I)ractica shamatha implici echilibrul minfii, 9i aceastainclude echilibrul intre efortul depus in antrenamenttri rt'lirxare.