osHoArta atenliei deptinein lumea moderni

Cum si facem din meditalieo parte a vielii de zi cu zi

da-

Mindfulness in the Modem WorldHow Do I Make Meditation Part of Everyday Life?

Editor/Compiler: Osho International FoundationCopyright @ 2014 OSHO International Foundation, Elvelia,

www. osho.com/copyrights2016 Grup Media Litera

Toate drepturile rezervateMaterialul de fall consti in rispunsurile date de Osho unei audienle largi, selectatedin diverse conferinle ale lui Osho. Toate confeiinlele lui Osho au fost publicate subformi de cirti $i sunt de asemenea disponibile sub formi de inregistriri audio originale.inregistrarile audio 9i arhiva completi i conferintelor sale pot fi gisite in cadrul bibliotecii

e OSHQ pe www.osho.com/library

OSHO'OSHO este marci inregistrati a OSHO International Foundation,

www.osho. com/trademarks.

*,*Editura Litera

O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, RomAniatel.:021 319 63 90;031 425 ],6t9 0752548372

e-mail: comenzi@litera.ro

Ne puteli vizita pe

ffiArta atenFei depline in lumea modernd.

Cum sd. facem din meditagie o parte a vielii de zi cu ziEditor/Compiler: Osho International Foundation

Copyright @ 2016 Grup Media Literapentru versiunea in limba romini

Toate &epturile r ezerv ate

Traducere din limba englezd: Vlad T. Popescu

Editor: Vidragcu gi fiiiRedactor: Carmen $tefania Neacgu

Coperti: Flori ZahiuTehnoredactare.gi prepress: Ofelia Cogman

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiOSHOArta atengiei depline in lumea moderni. Cum si facemdin meditatie o parte a vietii de zi cu zil Osho InternationalFoundation; trad.: Vlad T. Popescu. - Bucuregti: Litera, 2016

ISBN 978-606-33-0703-4

I. Popescu, T. Mad (trad.)294.5 +'..

Introducere g

1. Multe boli, un singur medicament

Ce este meditatia? 25

De ce alerg mereu a$a de repede? Existi ceva ce nuvreau sa ved? 53

Vrei si spui mai muite despre relaxare? Suntcon$tient de o tensiune aflat5 adAnc in interiorulmeu $i blnuiesc ce nu am fost niciodatl relaxattotal. CAnd te-am auzit spunand ce relaxarea este

unul din cele mai complexe fenomene posibile, amintrezlrit o [eseture bogatl in care firele relaxdrii gi

ale destinderii sunt adinc intretresute cu increderea,

apoi au aperut acolo iubirea gi acceptarea, curgereafireascS, uniunea, extazul. 63

Devin din ce in ce mai con$tient de barierele pe care

Ie-am ridicat in mine, de-a lungul anilor, in fata vese-

Iiei, iubirii de sine, deschiderii. Simt cum zidul dinmine devine tot mai puternic pe masure ce devin con-gtient de el, gi nu{ pot strepunge. Am nevoie de maimult curaj? Po{i si mI aju(i cu intelegerea ta? 68

2. Fii pregitit sa fii surprins

Cum sd vedem ceea ce este? z4

Trebuie se uit de mine ca se scap de ego? T9

Vrei sd vorbe$ti putin, te rog, despre starea de martor.. gi despre inimi? Pot fi cunoscute simultan? 8T

Cuprins

25

74

Ne-ai spus ci mintea devine din ce in ce mai linigtitddacl meditim in mod regulat. Anul trecut, Iocuindsingur in Europa, gAndurile au devenit aiat deputernice in timpul meditaliei incAt a ajuns s5-mifie groazi sI mai stau in meditalie. Acum, ci mI afludin nou aici cu tine $i in comunitatea ta, problemaa dispirut. Dar tot md mir: cum poate cineva care afost sannyasin timp de zece ani, a meditat in fiecarezi sI aibl mintea tot mai zgomotoasS? 88

3. Arta atenliei depline in lumea moderni.

Sunt unii oameni mai progti decat altii? LLz

Care este diferenqa dintre introspeclie gi amintireade sine? u9

Pari si indeplinegti doul roluri: unul exterior, in careprovoci gi expui structura societdfii, Ei unul maiintim, in care itri incurajezi discipolii c5tre lucrurilefundamentale. Po(i, te rog, sI explici? tz4

CAnd renunlllrn Ia alitrrdinea de a-i judeca negativ

11t, r'eil;rl(i, v0rrr |r,trurr(ir ;i la re<'rrnoa$terea aspec-trrlrri poziliv ,rl r'r,loll;rlti trr.truie renuntat Ia tot;lrl;rrrrlrlrrl, rtrr i it;it? l:iq

M,ri rx,rr I, r'rrrrr ll1 rrrr ltrci nimic? 145

4, 0bsorvatorul nu face parte niciodatl din minte

Nr. 1roIi vorlli, te rog, despre disciplinl gi medita-1ir''/ t'/o

I)e ce imi este frictr sd md accept aga cum sunt? t82

Existtr vreo Eansi ca eu si cresc vreodatd? LgT

Felul in care vorbegti zi dupi zi despre aceleagiIucruri vechi gi declangezi totu$i, cu fiecare cuvAnt,noi revelalii reprezintd pentru mine cel mai maremister al vielii. Poti comenta, te rog? 2oo

5. Amar la inceput, dulce la sf6rgit

Tehnica amintirii de sine mi se pare mai ugoarddecAt observarea. Au ambele acelagi scop? zo5

Degi ceea ce spui pare s5 fie adevirul absoiut, cdndle povestesc prietenilor mei din pdturile mai educateale societdtii - medici, profesori, ingineri gi oamenide afaceri din orag -, ei se gAndesc cI am fost hipno-tizat sau cd mi s-a spllat creierul. Ori de cAte ori leexplic logic, sunt incurcati gi nu mai Etiu ce sd spund.Dar de ce nu te pot accepta din moment ce nu potargumenta contrariul? De ce sunt impotriva ta? ng

Ai spus cI firl maestru este aproape imposibil siajungi la adevlr. Dar cum ai reugit tu, cum au reugitBuddha, Iisus gi multi altii fbri ajutorul unuimaestru? 225

Cum aflu dacd energia mea sexualS a fost transfor-mati sau doar reprimat5? 229

De ce merg atAt de bine Iucrurile? 233

Existi gi o alti caie, fIrI moarte gi nesigurant5? 24L

SI fii deschis gi sI fii observator sunt doui lucruridiferite. A$a este, sau este doar o dualitate creati de

mintea mea? 248

Sunt deja de doi ani gi jumdtate discipolui t5u gi intot acest timp mi-am dorit sd fiu in prezenta ta.Acum te intAinesc pentru prima datd 9i totul s-a

schimbat. Vreau sI fug de tine. Sunt cu totul confuz.Comenteazi, te rog. 25o

Te-am auzit vorbind despre un mistic din Sri Lanka;el le cerea discipolilor si se ridice in picioare dacddoreau sd Ie fie mai scurt drumul citre iluminare.Vreau sI gtii cI agtept ocazia de a mi ridica inpicioare imediat ce o sI ne-o ceri - gtiind cd picioarele

205

112

170

mele probabil vor tremura, cd trupul imi va transpira,iar inima o si-mi bati ca nebuna. 253

Epilog

Ne spui permanent ,,sI fim con$tienti", ,,str fimmartori". Dar poate cu adevirat o con$tiinte martorasi cAnte, si danseze, si guste viala? Este martorulun simplu spectator al vietrii gi niciodattr unparticipant? 256

Addenda: Cinci tehniciin sprijinul atenliei depline

r. SchimbS-1i mintea 2el.

z. Arunc5 gunoiul 262

3. Fii aici 264

a. Mindncl gi bea conEtient 265

5. Doar asculti 266

Pentruinformaliisuplimentare 267

Despre OSHO zGB

Despre Staqiunea de Meditatrie z7o

lntroducere

O poveste zen:

Cdlugdrul Zuigan obignuia sd-gi inceapd. fiecare zi

spundndu-Ei cu glas tare: ,,Maestre, eEti acolo?" $ii.Eirdspundea:,,Da, domnule, sunt aici". Pe urmd spunea:

,,Ia vino-[i in fire!" $i rdspundea: ,,Da, domnule, aqa

o sd fac". Pe urmd spunea: ,,Fii atent, nu-i ldsa sd tepdcdleascd". $i rdspundea: ,,O, nu, domnule, nu-i las,

nu-ilas".

Meditalia nu poate fi ceva fragmentat, trebuie sH fie unefort continuu. in fiecare moment trebuie sd fii alert,atent gi meditativ. Dar mintea iti joacd feste: meditezidimineala, apoi lagi asta deoparte, sau te rogi in templugi pe urmd uitri. Pe urmd te intorci la lumea asta completiegit din starea de meditalie, incongtient, ca gi cum aimerge in somn, ca un somnambul. Efortul fragmentatnu va avea cine gtie ce rezultate. Cum poti sd intri timp de

o ord in starea de meditalie, cdnd timp de alte doudzecigi trei de ore nu ai fost in starea aceasta? Este imposibil.

256

261

24 OSHO

Dacd po!i sd mI intelegi, intregul efort al tehnicilor de

meditagie este acela de a te dezautomatiza, de a te face dinnou atent, de a te face din nou fiintd uman5, nu maginS.

La inceput vei fi mai putin eficient, dar nu te preocupa

de asta. La inceput totul va deveni o harababurS. Pentru

cd totul a fost sddit in tine ca intr-un robot, Ia inceputtotul va fi o harababuri. Nu vei fi in stare si faci ceva

eficient. Vei avea dificultdgi pentru ci [i s-a fixat eficienga

incongtientd. Pentru a fi eficient congtient este nevoie de

un lung efort. Dar cu incetul vei fi congtient gi eficient.

Dacd existl undeva in viitor $ansa aparitiei unei ade-

vlrate societdti umane, primul lucru de fdcut, Iucrulfundamental este acesta: nu transforma copiii in roboti.Chiar dacd ia ceva mai mult sd-i faci eficienti, fe-i eficienliintr-o stare de congtientl de sine, nu ca roboli. Va lua mai

mult, pentru ci sunt doud lucruri de invdtat: eficienla gi

congtien(a. O adeviratd societate umand ili va ofericongtienla, chiar cu o eficienld mai mic5, dar eficienla va

veni in timp. Atunci cAnd egti treaz, egti in stare si fiieficient si alert.

Meditaqia este, Ia inceput, anularea automatizirii.Pe urmH, vei incepe sI munceqti cu o noul congtiintl -eficienta rdmAne in corp, iar congtiin[a rf,mAne treazS.

Nu devii o magind, rHmAi o fiin[5 uman5. Dacd deviio magin5, pierzi tot ce este uman.

Cilugirul anula automatizarea. incd din zori se chema

gi spunea: ,,Fii atent!" Spunea: ,,Nu te picdli pe tine insutil"Spunea:,,Nu te ISsa pdcilit de allii!" Trebuie atinse aceste

trei straturi ale atengiei depline.'

Multe boli,un singur medicament

Ce este meditasia? Ea inseamnd doar sd laqi minteadeoparte. Mintea absentd timp de cdteva momenteinseamnd meditaEie. $i, dupd ce o cunosti pentrucAkva momente, ai cheia. Ori de cdte ori ai nevoie, poEi

sd pd;e;ti acolo. Este precum inspirafia, expiralia:mergi tn lume, expiri, vii induntru, inspiri. MeditaEiaeste inspirafia. A;a cd uitd de problemele tale, fd. pasulcdtre meditafie. Cu cAt vei merge mai addnc, cu atdtvor dispdrea mai mult lucrurile false.

Ce este meditalia?

DupH mine, este cea mai importantHintrebare. Meditatriaeste elementul central al intregii mele activititi. Este

insugi pAntecul din care se va na$te o noui religiozitate.Dar este foarte dificil sH vorbesti despre ea: sd spui ceva

despre meditalie este o contradiclie in termeni.Este ceva ce poti avea, ceva ce poti fi, dar, prin insdsi

natura ei, nu poti spune ce este. Cu toate acestea, s-au

270sH026

fdcut mari eforturi de a o exprimaintr-un fel. Chiar daciapare astfel numai o partiali, fragmentarH intelegere, toteste mai mult decdt te-ai putea agtepta. Chiar gi inlele-

Berea parliald a meditagiei poate deveni o sdmdnld. Multdepinde de cum asculli. Dacd doar auzi, ntci mdcar unfragment nu ajunge Ia tine. Dar dacd asculgi... incearcd sd

intelegi diferenta dintre cele doud.

Sd auzi este ceva mecanic. Ai urechi, poti sd auzi. DacH

surzegti, un element mecanic te poate ajuta sd auzi. Ure-

chile tale nu sunt decdt un mecanism de receptionare

a sunetului. Auzitul este simplu: animalele aud, oricine

are urechi poate sd audd - dar ascultatul este o etap5

superioarS.

Si asculli inseamnd ca, atunci cAnd auzi, doar sd auzi

gi s5 nu faci nimic altceva - si nu fie alte gdnduri in min-tea ta, sH nu treacd nici un nor pe cerul interior, astfel incAt

ceea ce s-a spus sd fie receptionat aga cum s-a spus. Nu a

interferat cu mintea ta;nu este interpretat de tine, de pre-

judecdlile tale - nu este acoperit de norii care, chiar acum,

trec prin tine, pentru cd toate astea sunt distorsiuni.De obicei nu este dificil;te descurci doar auzind, de-

oarece lucurile pe care Ie auzi sunt Iucruri comune. DacIspun ceva despre casd, despre ugd, despre pom, despre

pasSre, nu este nici o problemi. Sunt lucruri comune, nu

este nevoie sd asculgi. Dar este nevoie sd asculli atuncicAnd vorbim despre ceva precum meditalia, care nu este

deloc un lucru, este o stare subiectivH. Putem doar sd

o arHtdm, tu trebuie s5 fii foarte atent gi alert - doar aga

apare gansa ca in(elesul sd ajungd la tine intr-o rnisurd

Arta atenliei deptine in [umea moderni

Chiar dacd numai o intelegere parliali ia nagtere intine, este mai mult decdt suficient, pentru cd inlelegereaare propria ei cale de a se dezvolta. Daci doar un mic frag-ment de intelegere cade in locul potrivit, in inimi, in!e-legerea incepe sH creasci dupd regulile sale.

Mai int0i si incercdm sd intelegem cuvAntu).meditagie.

Acesta nu este cuvdntul potrivit pentru starea care il pre-

ocupd pe ciutdtorul autentic. Aga cI vreau sH spun cAteva

cuvinte despre asta. in sanscritd, avem un cuvAnt specialpentru meditalie;cuv0ntul dhyana.in nici o altd limbd nuexistd un termen echivalent. Cuvdntul este intraductibil.De doud mii de ani s-a recunoscut cI este un cuvAntintra-ductibil pentru simplul motiv cd in nici o alti limbd oame-

nii nu auincercat,sau nu au trdit starea pe care o denumegte

el;aga cd acele limbi nu posedd cuvdntul. Ai nevoie de uncuvAnt doar cAnd ai ceva de spus, ceva de indicat.

in englezd sunt trei cuvinte. Primul este concentrare.Am vizut multe c5rti scrise de oameni bine intenlionali,dar nu de oameni care au trdit meditalia. Ei continudsd utilizeze concentrare pentru dhyana- dhyana nu este

concentrare. Concentrare inseamnH pur gi simplu cd min-tea ta se concentrcaz6, intr-un singur punct;este o starea minlii. De obicei, mintea este intr-o continud miEcare,

dar, dacd se migcd incontinuu nu poli folosi mintea asu-pra unui anumit subiect. De exemplu, ai nevoie de concen-trare in gtiintd; fdrl concentrare nu poate exista gtiin[a.Nu este surprinzdtor cd gtiinla nu a evoluat in Orient -vdd aceste leg5turi interioare profunde -, pentru cd aiciconcentrarea nu este apreciatd. Pentru religie ai nevoiede altceva, nu de concentrare.mai mare sau mai micd.

2928 0sH0

Concentrarea este mintea orientatd cdtre un singur

punct. Are utilitatea ei, pentru cI aga poti pltrunde totmai adAnc in acel obiect. Asta face gtiinla: descoperi totmai multe despre lumea obiectivi. Un om cu o minte care

sare de colo-colo nu poate fi un om de gtiingd. intreaga artd

a omului de ;tiinld este aceea de a fi capabil sd uite in-

treaga lume gi sd-gi indrepte intreaga congtiinti citre un

singur lucru. Iar cAnd intreaga conqtiinti este indreptatd

citre un singur lucru, ceea ce se intAmplH seamdnd cu mo-

dul in care se concentreazArazele soarelui intr-o lentild:

po[i da foc. Razele insele nu pot aprinde focul, pentru cd

sunt difuze;se rlspAndesc, se migcd tot mai departe una

de alta. Migcarea lor este opusul concentrdrii. Concentra-

rea inseamnd ca razele sd vind impreund gi sd se intAlneas-

ci intr-un punct, iar cdnd atAt de multe raze se intAlnesc

intr-un punct, au suficientH energie pentru a da foc.

Congtiinla are aceeagi calitate: concentreaz-o 9i potri

pdtrunde tot mai addnc misterele obiectelor.

Mi-am amintit de Thomas Edison - uhul din cei mai

mari oameni de gtiin!5 ai Americii. Lucra atAt de concen-

trat Ia ceva, incAt atunci cAnd solia a venit cu miculdejun, a observat cd el era atdt de absorbit incit nici nu o

auzise venind. Nici nu se uita la ea, nici nu era con9tient

cd se afld acolo, iar ea gtia cd nu este momentul potrivitsi{ deranjeze: ,,Desigur, micul dejun se va rdci, dar ar fifoarte supdrat dacd l-ag deranja - cu el nu se gtie nicio-

datd". Aga cd pur gi simplu a ldsat micul dejun undeva,

pentru ca atunci cand el avea si se intoarcl din experienta

concentrdrii, si vadH micul dejun 9i si{ mindnce. Dar ce

s-a intAmplat? intre timp a tre'eut pe acolo un prieten - 9i

Arta atenliei depline in [umea moderni

el l-a vdzut pe Edison foarte concentrat. A vlzut cum mAn-

carea se r5cegte gi gi-a spus: ,,Mai bine il las sH lucreze.MInAnc eu ca sI nu se riceascd". $i a terminat de mincatflri ca Edison sd realizeze cd prietenul lui a fost acolo

9i ia mdncat micul dejun.

CAnd gi-a revenit din concentrare, s-a uitat in jur gi giavlzut prietenul gi a vdzut farfuriile goale. I-a spus prie-tenului: ,,lartd-mi, ai venit mai tArziu gi am luat deja miculdejun". Evident farfuriile erau goale, cineva mdncasemicul dejun gi cine altcineva ar fi putut s5{ mdndnce?El trebuie sd fi fost! Sdrmanul prieten nu a gtiut ce sd fac5.

Se g6ndise s5-i facl o surprizi, dar omul ii fdcuse una gi

mai mare, ii spusese: ,,Ai venit pulin carn tArziu..."Dar sotia privise intreaga intAmplare. A pdgit inainte

gi a spus: ,,Nu el a venit tArziu, tu ai venit tArziul El !i-aterminat mAncarea. Am vdzut totul, dar se r5cea ori-cum, mdcar aEa cineva a mAncat-o. $i mai egti gi om de

Itiinte! Nu inleleg cum te descurci cu gtiin[a". $i soliaa continuat:,,Nici m5car nu gtii cine 1i-a mAncat mAncarea

$i-ti ceri scuze!"

Concentrarea este ingustarea congtiinlei. Cu cAt este

aceasta mai ingustd, cu atAt este mai puternic5. Este pre-cum o sabie care pdtrunde in secretele naturii;trebuie sIdevii indiferent la orice altceva. Dar asta nu este medita-

lie. Multi oameni au inleles gregit - nu numai in Occident,ci gi in Orient. Ei se gAndesc ci concentrarea este medita-

!ie. Concentrareaili conferl puteri uriage, dar sunt puteriale mingii.

De exemplu, regele din Varanasi, India, a suferit o ope-ratie in r92o - chiar in acest secol - gi, din cauzaoperaf iei,

Observatorul nu face parteniciodati din minte

Creeazd o micd distangd. PriveEte mintea, modul ei de

funcfionare, Ei creeazd distanla. Observarea creazdautomat distanla. De asta insista mereu Buddha:observd, observd, observd zi qi noapte. incet, incet, vei

vedea cd eEti conqtiinld ;i cd mintea este doar uninstrument la dispozigia ta. Pe urmd o poli folosi atuncicdnd este nevoie, iar, cdnd nu este, o poli opri.in clipaasta, nu ;tii cum sd o opreqti, este pornitd permanent.

Ne po[i vorbi, te rog, despre disciplinl gi meditalie?

Este o intrebare tare ciudatd pentru cH in fiecare zi,

dimineata gi seara, vorbesc despre disciplind gi meditagie.DacE citeEte cineva intrebarea ta, o sd creadd cE vorbescpentru prima datH despre disciplind Ei meditalie! Undeai fost in tot timpul Ssta?

imi amintegti de doi bHtrAni prieteni care s-au intAlnitpe strdzile din Leningrad...

Arta atentiei depline in [umea moderni

,,Cumtfi mai merge?",intreabd unul din ei.

,,Gr ozav", r dspunde celdlalt.Primul se uitd ciudat la el qi spune: ,,Ai citit ziarele?"

,,Desigur", rdspunde celdlalt. ,,Cum aE fi ;tiut altfel?!"

Oamenii afld despre via[a lor citind ziarele. Am vorbitin fiecare zi despre meditaqie ,si despre nimic altceva, iartu md intrebi!...

Bine...

O bdtrAnd doamnd, evreicd, stdtea'in avion hngdun norvegian uriaq. Se tot uita la eI. Pdnd la urmd,

s-aintors cdtre eI qil-aintrebat: ,Scuze, sunteli evreu?"

,,Nu", i-o rdspuns el.

Trec cdtevaminute, ea setotuitdla eI, apoispune:

,,Mie pute[i sd-mi spuneti - suntefi evreu, nu-i aqa?"

El rdspunde: ,,Categoric nu!"

Ea continud. sd-l studieze qi-i spune iar: ,,Eu vd

spun cd suntefi evreu!"Ca sd nu mai fie deranjat, bdrbatul spune: ,,Bine,

sunt evreu..."

Eatl priveqte qi clatind din cap: ,,Zdu? Nu ardtalideloc ca un evreu!"

MH intreb de unde sd incep! Meditaqia este singuracontribulie a Orientului la umanitate. Occidentul are

muite contribulii, mii de descoperiri gtiinlifice, enormeprogrese in medicind, descoperiri incredibile in toatedimensiunile vie[ii. Cu toate acestea, singura contributiea Orientului este mult mai pre[ioasi decdt toate contri-butiile Occidentului.

Occidentul s-a imbogHlit; detine tehnologia necesard

pentru a fi bogat. Orientul a devenit s5rac, pentru cd nu

171

172 0sH0

a cautat nimic altceva in afara unui lucru, iar acel lucrueste fiinla interioard. Bogdlia ei este ceva ce nu poate fivdzut,dar te duce pe cel maiinalte vArfuri ale beatitudinii,in cele mai profunde adAncimi ale tHcerii. Cunoagte

eternitatea vietii, cunoagte superba inflorire a iubirii,compasiunii, bucuriei. Tot geniul a fost dedicat uneisingure cdutiri * poli sd-i spui extazul.

Meditalia este doar o tehnic5 pentru a atinge starea

extaticd, starea de be(ie divinH. Este o tehnicd simplS, darmintea o face tare complicatd. Mintea trebuie sI o facH

dificil5 gi complexd, pentru cH cele doud nu pot existaimpreund. Meditalia este moartea min[ii. in mod firesc,mintea se opune meditaliei. $i, daci mergi mai departefdrd s5-!i asculgi mintea, este mai bine, cici aceasta este

suficient de vicleand gi de gmecher5 ca sd-ti ofere directriifalse gi sd le numeascd meditalie.

Chiar astdzi am fost informat de prezenla aici a unuidiscipol al lui Maharishi Mahesh Yogi. Acum mediteazH

aici, dar continud gi meditalia dupd maestrul lui, Maha-rishi Mahesh Yogi. Ce numegte Maharishi Mahesh Yogi

meditagie transcendentald nu este nici transcendentaligi nici meditatrie. Este un truc al mintii. Doar cd-i lipse;teceva - v-am povestit despre maimu1a, iar persoana cupricina, cea care se afld aici, ar trebui sd-gi aminteascd -,meditalia transcendentald functioneazd doar dacd nu tegAndegti la o maimutd. Aga ci de mAine dimineafd ince-pdnd, ai grijS! Chiar gi o amintire in treaclt a maimuleiva face meditalia transcendentali inutild.

De fapt, dupd ce ai practicat timp de optsprezece animeditalia transcendentald cu Mahiatishi Mahesh Yogi,

Arta atentiei depline in [umea moderni

de ce ai mai avea nevoie s5 vii aici? Dar mintea este atAt de

vicleandincit se consoleazd spunAndu-gi cd poate maestrul,

Maharishi Mahesh Yogi, l-a trimis aici. Dar de ce l-ar fitrimis? Nu consider cd el gtie ceva despre meditalie.

Ce predd Maharishi MaheshYogi ca meditatie cunoaqtem

aproape cu tolii de secole in Orient drept un truc psiho-

logic. Nu este ddunHtor. Dimpotrivd,ili poate oferi o micd

odihnH;ili poate da un sentiment pl5cut, ca gi cum ai fifdcut un dug. Dar nu-i o meditalie, pentru c5 nu te poate

duce dincolo de minte.Nici un efort flcut de minte nu te poate duce dincolo

de minte. Este o reguld de bazd de tinut minte. Aga-numita

meditatrie transcendental5 este doar un exemplu. Peste

totin Orient sunt multe de felul ei, dar nu aduciluminarea.

Nu trezesc conEtienla, iar acesta este unicul criteriu care

decide dacd sunt corecte sau nu. un copac este cunoscutprin fructele lui, o tehnicS prin rezultatele atinse.

Meditaqia transcendentald este reprezentativd pentru

toate medita[iile pe care mintea tri Ie oferd; este o $me-cherie care sd te facd sd rltdcegti calea. Mintea rdmAne

in siguranld - nu numai in siguranli, chiar devine maiputernicd. Toate aceste tehnici sunt de concentrare. Con-

centreazi-te pe un cuvdnt, un cuvAnt sfAnt - numele Dom-

nului, o mantre -, gi repetS{ cAt de repede poti, in minte.

Cu cAt mai repede, cu atAt mai bine.

Viteza ajutd la doul lucruri. Mantra, sau numele Dom-

nului - chiar gi numele tiu este bun; nu are nimic de-a

face cu Domnul- orice cuvdnt fdri sens va fi bun, pentru

cd tehnica depinde de altceva. Depinde de repetarea rapid5,

atAt de rapiddincAt nu mai rHmAn spatii goale. Pentru ci

173