revista shqiptari nr. 4 (prill) bukuresht, · pdf filei cut din prescur , coapt în cupor...

Revista Shqiptari Nr. 4 (prill) Bukuresht, 2011

1

Numër specialdedikuarpoeteshës

rumuneFlorica Bud

Edi ie special arevistei Albanezul

dedicat poeteiFlorica Bud

Revista Albanezul Nr. 4 (aprilie) Bucure ti, 2011

2

Florica Bud

Doba, doba, la tele / Mâine, mâine-s Pa tele..

M bucuram nespus când se apropia S rb toareaPa tilor, din mai multe motive. În avangarda lor veneaDuminica Floriilor, când urma s primim puci sausandale noi i un vigan u (rochie) nou-nou , ce urma s fiecusut de lelea Helena, croitoreasa noastr de atunci, carelocuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremeaaceea la ulmedhi (Ulmeni) bolduri cu haine de-a gata,existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiaucusute. La Baia Mare nu ne duceau p rin ii, ca s netârguiasc (cumpere). Cel mult, mergeam la CehuSilvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul CehuSilvaniei. i apoi, odat cu Pa tele viniea i prim varaîmpreun cu... copt turile i alte bun uri. Când eramcopil i preot în sat era Emil Negru iu, slujba de Pa te se

cea seara. Abia de un timp se face la miezul nop ii. Îmipl cea seara, fiindc nu eram obi nuit s umblu noaptea.Dup slujba de Înviere, primeam pasca (pa ti) care era

cut din prescur , coapt în cupor de c tre gospodine –însemnt cu prescuricerul – t iat m runt i înmuiat învin. Primeam câte o fingie (ulcic ) i luam pasc în cele treizile ale s rb torii, dup ce rosteam de trei ori Cristos a


3

Înviat! Dar pentru a primi pasca, bineîn eles pe stomaculgol, trebuia s ne sp m în lavoarul de metal, în carebunica sau mamica a ezau o urzic , un ou ro u i un b nu .Urzica urma s te fac aspru, harnic. Oul simboliza Pa tele,iar b nu ul aspira ia spre mai bine sau... poate...aveasemnifica ia b nu ului dat la Marea Trecere. Dar pân s ajungem la ziua bun ilor de Pa te,trebuia s trecem prin purgatoriul preg tirilor din

pt mâna Mare i prin postul care la copii era doar vineri.În Vinerea Mare era post i ajun. Maturii ineau tot postul.De Pa te preg team nelipsita salat de boeuf, din legume ipieptul g inii fierte pentru leve , leve a pe g in de cas .Carnea i legumele urmau s fie fripte cu ai (usturoi) i cuoloi. Când am avut oi, f ceam mielul umplut cu m runtaiei ou fierte, t iate cubule e. În umplutur se puneau pe

diagonal i ou fierte, întregi, în a a fel încât, atunci cândmielul urma s fie t iat felii, s se aib în perspectiv i

lbenu ul, ca un simbol vesel al soarelui. Se tie c pevremea aceea g lbenu urile aveau culoarea galben-portocaliu. Umplutura era uns cu unsoare de porc iîmp nat cu sl nin crestat i apoi introdus în cuptor,dup ce se scoteau pâinea i cozonacii. De obicei, înaintede Pa ti erau unii s teni care t iau porci i vindeau carnea.

a c f ceam i flechene (gr tare) de porc, în tep e (tav ),tot în cuptor. Nu lipseau piro thile (sarmalele), de carenu putea s fie nicio s rb toare l sat de Domnul. De Pa te nu se f ceau atât de multe copt turi cala Cr ciun, deorece nu erau frigidere i ele se stricaurepede. Nu lipsea sucitura (cozonacul) cu nuci, brânzoicile,cornu ii cu silvoi , fr mânta i cu unsoare i un strop delapte acru i copt tura cu mo ina. Din categoriacopt turilor domne ti legate cu a – odat devenite


4

domni oare trebuia s a tept m ud torii, b ie ii care nestropeau cu parfum, ca s nu ne ve tejim – nu lipseaupr jitura-televizor, foile cu sale-cale (amoniac), foilefr mântate cu bulion i copt tura turnat cu cacao.Bineîn eles, participam cu to ii la concursul: cine are partede oul magic, care s poat sparge cât mai multe ou

scoapte, tocmai bune pentru rânza mnisi ilor. urezPa te fericit, al turi de cei dragi!


5

Florica Bud

OGLINDA TIMPULUI

vijelia mi-a smuls doar o frunzrestul putrezesc amor itezadarnic

dorcând în suflet am frigi în ram oseminte.

zac trunchi hieratic a teptând fiu asumat naturii moarte

memoria vastei oglinziOglinda Timpului.

strez t cerea în p mântulsacruca pe un moment Requiemcând aluneci potop freneticîntr-un stropcei mul i se preling înspre el

ci în suflet am frigi în ram oseminte.

ARGINTIU F PETE

direc ia maghrebîmi indic zgubiliticspiridu ul argintiu f peteproasp t întorsde la un training al b ncilor deembrioni umanidestinatefemeilor infertilemomâisterilizatede prima ecua ie ce aduce cusine dileme i ridurimajore înc din clasa întâi.Qui prodest?

AURIU SANGVINIC

umbra tasimandicos diamantinmemoreazprotestele aurarilorapu ipe derma ce p streaztrecereatatuat în form de vulturhabsburgicinfatuat prin înfometarevampir ostracizat în eterrefluxul aurului sangvinic.


6

GRI CISTERCIAN

piei drace!!!culoare urât i frigidapanaj al femeilor lene ece vor s fie una cu trotuarulde iacum po i înjura femeianumind-o gospodin i nu târfca în vremurile bune când i i

rsai amarulmai mult pe cele ce nu eraubiet eunuc rob hohotind

spre pl ceri culinare interzise.gri oarece gri visceral gritorpilgri robot gri sinuciga gri

mântescgri cistercian

TRANSPLANT BORDO

fac al doilea transplantcel bordorecompensa recompenseloravizat prioripostde îngerul ce înc m p ze tede vini i drepturi ce decadfiin dualsuprapusmuritorului cu lan uri în vandesferecate.

supun verdictuluiguilty!îmb iat în ciocolata pl cutzeilorîmi fac harakiriprinprelungirea degetului ar toruzat prin nep sare.


7

EXISTEN BEJ

fac primul transplantcare s m repuncu drepturi deplinepe orbitaaparent umande facto colorat în bejsingura acuarel r mas înceaslovul amanetat laCorpus Ajustis Dilemusloc de dat seamai uneori pentru favori ii

fortunei

punct esen ial înreturnarea de vechi datorii

cute insalubru în numeleiubirii.

VIET I BLEUMARIN

resuscitez cu temeri de receabsolutviet i bleumarin

dit asfixiate de vremurice tulburi au zâmbit lui edgarallan poe.ajuns prea devremepe vasul meu de lutîn contrapartidîmi preg tesc alene culcu ul.adaug compozi iei pe o temdatun sfert de arip aflat înderivwhy not?vor aproba cu sârg nebuniiprograma i pentru scrutinul doi.sparg cu sârg un g lbenu deou pu in sare

tr guna veaculuiap plâns de la potop aprindsilfid focul i a.de.nic plâng.


8

Florica Bud între vis irealitate

Transparent i plin de umbre stinghere/ aflat în sfânt deriv /îmi g sesc mereu ifonat/ în carul cu fum (Dincolo de r u, pag.34), î i îmcepe Florica Bud provocatoarea zicere poetic între uri iubire, în placheta de versuri Stindardul dorin elor , ap rut în

Bucure ti, în 2010, sub egida revistei Albanezul, în colaborare cuUniunea Cultural a Albanezilor din România. Edi ie bilingv ,româno-albanez , apari ie datorat poetului Baki Ymeri, catraduc tor în limba albanez a poemelor i a reputa ilot oameni decultur , Sali Bashota i Gelcu Maksuotovici. Cartea se impune cao pild la introspec ie atenuant i nedisimulat a celor care secaut printre muritoroii de rând, c lcându- i pe urme: Alergînfrico ati spre tine/ cad împiedicat s ating p mântul/ orangesub fluturi/ de c tre firul cu expresie fl mând / ruda s rac afirului Ariadnei (Orange sub fluturi, pag. 28). O adev ratexplosie de culoare, venind dintr-o spontatneitate în care nu limbadefinind sentimentul, ci sentimentul autoarei înnobilând tr iriletuturor dincolo de instinctele primare, din care mul i dintre noi sedefinesc. Convins c numai prin poezie se poate face auzit ,Florica Bud atunci când se vrea iubit ., pentru a convingeapeleaz la talentul nativ, f cândi- i pav din cuvinte de suflet,uneori de o simplitate debordant , poate de unde autenticitatea saîntre cei de-o seam , i curajul de a se recunoa te în vers: civorba coralii cea florelit / nu-i nimeni pe terra/ s m iubeascatât cât s m arunce/ din stânc în vuietul m rii (Iube te-merrito, presipitato , pag. 41). Poate de aici curajul de a c lca imultor contemporani pe urme! (Ilie Olaru Delavulpe ti)


9

BIBLIOGRAFI

Florica Bud u lind në komunën Ulemi të Maramureshit (21 mars1957), ka kryer liceun në Baia Mare dhe ka studjuar në Institutine Xeheve në Petroshan. Revolucioni antikomunist i Dhjetorit1989 e gjen si programuese e Qendrës Territoriale të Llogarivenë Baia Mare. Është e martuar me deputetin Nicolae Bug dhe kady fëmijë (Roksana dhe Aleksandru). Ka debutuar në vitin 1993me vëllimin me prozë të shkurtë, Dashuri jam një objekt qëfluturon, duke botuar në ndërkohë vëllimet me prozëBillklintonienët (1999), Mariatereza jam unë (2007), Glinajoshëse (2009), dy vëllime bilingve rumanisht/frëngjisht(Kolekcioni i Fundacionit Buona Fide, 2010), prezente nëantologjitë Çelësi i shpirtit (2008), Tempulli i fjalës (2009),Fluturimi i fjalëve (2009), Magjia e fjalëve (2009), si dhe nëkoleksionin Personaliteteve maramureshene të Bibliotekës sëRrethit “Petre Dulfu” (Baia Mare, 2008). Për prozën e saj kanëshkruar personalitete të shquara të botës letrare rumune. Sipaskritikut Horia Gârbea, Florica Bud praktikon një gjini të rrallë nëletërsinë bashkëkohore. Shkrimi i saj është në përkufizimndëmjet fikcionit, eseut dhe publicistikës. Eksperienca evëllimeve paraprake të saj, dedikuar si fëmijëve dhe tëmëdhenjve, ia shtojnë vlerën teksteve që bëhen të kapshme dhetë brishta. Florica Bud është një shkrimtare që përpiqet tipërvetësojë të gjithë përmes brishtësisë. Në botën letrare ajomanifeston plotësisht vokacionin kulturor, ngase ka talentin përti afruar artistët dhe për të mediatizuar me delikatesë krenarinë etyre. Shkrimtarja nga Baia Mare është një Madame de Recamiere vitit 2000 që i mbron artistët nga pasojat e tranzicionit.


10


11

BIBLIOGRAFIE

Florica Bud s-a n scut la 21 martie 1957, în comuna Ulmeni(Maramure ), ca fiic a Corneliei i a lui Ioan Trif, rani cudragoste de p mânt i respect pentru munc , tr turitransmise copiilor Valeria-Ana i Florica. Bunica Valeria,iubitoare de carte, insufl nepoatelelor sale accea i atitudinefa de studiu. Urmeaz cursurile colii Generale din comunaUlmeni. Absolv cursurile Liceului Gheorghe incai dinBaia Mare i este licen iat a Institutului de Mine dinPetro ani. Revolu ia din decembrie 1989 o surprinde încalitate de programator la Centrul Teritorial de Calcul, BaiaMare. Actualmente este administatorul firmei Feeric, BaiaMare. Este c torit i are doi copii (Roxana i Alexandru).A debutat în anul 1993, cu volumul de proz scurt : Iubiresunt un obiect nezbur tor, dup care au urmat volumeleBilclintonienii (1997), Mariatereza sunt eu (2007), Glinajoshëse-Lut ispititor (2009), Crucificat între paranteze-Crucifie entre parentheses (Colec ia Funda iei CulturaleBona Fide, 2010), Pierd monopolul iubirii-Je perds lemonopole de l amour (Colec ia Funda iei Culturale BonaFide, 2010). Este membr a Uniunii Scriitorilor dinRomânia, din anul 1998, filiala Bucure ti. A ob inutnumeroase diplome i premii, este prezent în antologiaCheia sufletului (2008), a colaborat la revista ArtPanorama iare calitatea de pre edinte al Funda iei Culturale Bona Fide ivicepre edinte al Asocia iei Scriitorilor, Baia Mare, redactorasociat al revistei Nord Literar, Baia Mare. Colaboreaaz larevistele literare: Luceaf rul, Ramuri, Acolada, fiind prezenti la antologiile Cheia sufletului (2008), Templul cuvintelor,

Zborul cuvintelor, Magia cuvintelor, (2009) etc.


12


13

Estetism senzual

La începutul secolului al XIX-lea înflorea în armantaVien , ce ni se n zare plin de m suri i de catifele,constelat de bijuterii, r sf îndu-se în ritmuri de vals,pictura lui Gustav Klimt. În centrul acesteia trona femeialanguroas , iubitoare de ornamente, ea îns i un ornamental acestei arte robite de fastul Jugendstilului, una dinultimele reverii ale perioadei ce s-a numit la belle epoque.Îmi place s v d în poezia contemporanei noastre FloricaBud o f rîm a unei asemenea viziuni i - de ce nu? - oilustrare a tipului uman ce-l promoveaz . Sensibilitatea ce-o

de te este doar aparent pictural . Paleta coloristic de care face uz e provocatoare, fie

indic un „ro u regal”, pe care-l „silabise te paternsemaforul / când / distrat / uit s îi acop r r cinile / cuamestecul de soare i / cernoziom”, fie c se apleac cochetasupra clipei efemere: „oh! muritorule cu / timp parcurs / îngrab , / opre te zborul acestei / clipe cu miros galben de /flamenco / ce refuz / s mai iubeasc / spa iul desferecat”,fie c invoc roman ios-plastic un „violet de iubire / pentrufete lucide / maleabile i ductile”. Poeta cultiv o pletor de asocia ii, o texturdecorativ pentru a fi privit i pip it cu delicii. Fanteziad-sale ofer priveli tea unei senzualit i metaforizate. Ocheie intens formal traduce inten ia unui estetism care seavînt îns mult deasupra sim urilor, aidoma unui fluture cuaripi mari, mi cîndu-se lent între corole: „alerg umbrit deîngeri spre tine / cad / f s ating p mântul zigotic /orange sub fluturi / oprit de irul m sos de expresie /flamand / ruda s rac a firului ariadnei / cea


14

nonconformist în prima etap apoi / satisf cut / m ridic /supravegheat de ochii implanta i / cerului de diver imuritori înfrico i / de vid” Impulsurile straturilor primare ale fiin ei încearc ase trage dintr-o expresie insolit , c utînd nes ios alte i alteconexiuni, denun ând scopul omenirii de a ticsi „golurile cuorice altceva / decît iubire”. Uneori acesta dobînde teaspectul unui vis galant, în rozul manierei Watteau: „teiubesc! / rose des vents - / mi-a strigat pantoful bonbon /din sidef dantelat / sunt uneori / domni oara de onoare / a

trânelor doamne nerâvnite / nici m car de muerte rosa ceasemenea mie / stivuie te coafat ace de brad / care s neridice condi ionat în ceruri”. De regul îns Florica Bud selas în voia unui simpatic amestec de Klimt i suprarealism,astfel dozat încît cel de-al doilea s nu stînjeneascsomptuoasa es tur a celui dintîi, „zdren uit de / patimi /tulbur toare i grea / argint viu ce se strecoar în carnea /plin / doldora de dorin e” aidoma unor „plumbi”. E unbrocart azvîrlit peste abisalit ile ce, în definitiv, orienteazde-atîtea ori lucr tura m iestrit a mîinii i min ii omene ti.

Gheorghe Grigurcu

"M-am obi nuit ca Florica Bud s m ia prin surprindere cuorice nou carte, indiferent de genul literar abordat,autoarea jonglând dezinvolt cu stiluri, canoane, conven ii.Nici acest volum de versuri aforistice nu face exceptie, cuformul ri care traduc în cotidian angoasele spa iului publici, deopotriva, ale eului însingurat.”

Dan Silviu Boerescu


15

"Më është bërë zakon që Florica Bud të më befasojë me çdo libërtë ri, indiferent nga gjnia letrare që trajton, autorja dukeshtjelluar me gjendshmëri, stile, kanone, konvecione. As kyvëllim vargjesh aforistike nuk bën përjashtim, me formulime që ipërkthejnë në përditshmëri ankthet e hapësirës publike dhe,përkundrazi, të unit të vetmuar." (Dan Silviu Boerescu)


16

Florica Bud al turi de Gabi i Gheorghe Grigurcu (2008)

Florica Bud cultiv o pletor de asocia ii, o textur decorativpentru a fi privit i pip it cu delicii. Fantezia d-sale oferpriveli tea unei senzualit i metaforizate. O cheie intens formaltraduce inten ia unui estetism care se avînt îns mult deasuprasim urilor, aidoma unui fluture cu aripi mari, mi cîndu-se lentîntre corole. Impulsurile straturilor primare ale fiin ei încearc a setrage dintr-o expresie insolit , c utînd nes ios alte i alteconexiuni, denun ând scopul omenirii de a ticsi golurile cu oricealtceva/ decît iubire . Uneori acesta dobînde te aspectul unui visgalant, în rozul manierei: Sunt uneori/ domni oara de onoare/ a

trânelor doamne nerâvnite/ nici m car de muerte rosa ceasemenea mie/ stivuie te coafat ace de brad/ care s ne ridicecondi ionat în ceruri . (Gheorghe Grigurcu)


17

ZIUA ÎNVE MÂNTAT ÎN ALBASTRU

cea mai grea zidat în custodiede tat l ceresc

a fostziua înve mântat în albastru.

tocmai earâm sclipitoare

smulsover and over again

cupic tura

din carnea zdren uitde homo sapiens fossilis par ial... înfrânt.


18

Album kujtimesh të paharruara


19

IP T ALB

Nu bombei atomice cu silicon!ip tul alb ne te din

izvorul vie iiAscuns cu stâng cie studiat

Sub sânul meu stângMare

Iubitor de talan iRisipi i

Asemeni spiridu ilor regali pe suprafe eRugoase

Posedate s lbatic pre de o rota ie terestr .


20

STRADA ACAJU

mirese castane vând.lipesc afi ul zgribulit pe strada acaju

cea mai faincale spre pierderi

sut la sut prigat.gr bit nu aud

cum m ajunge din urmhien necru toare

spunsul nemuritorilor meiinsularii ve nic ame i

de aerul crudal mun ilor gutâi.


21


22


23

Florica Bud kultivon një gamë asociacionesh, një teksturëdekorative për t u kundruar dhe çikur me ëmbëlsi. Fantezia esaj ofron lëndinën e një senzualiteti të metamorfozuar. Njëçelës me dendësi formale e përkthen intencën e një estetizmi qëturfullon me përmasë të madhe mbi ndjenjat, porsi një flutur meflatra të mëdha, duke lëvizur lehtë ndërmjet korolave. Impulsete shtresave primare të qenjes përpiqen të tërhiqen nga njëekspresion përmasash insulare, duke kërkuar me pangopshmërikoneksione tjera e tjera, duke e denoncuar qëllimin e njerëzimitpër t i përmbushur zbrazëtirat me çdo gjë tjetër/ veçse nëdashuri . Nganjëherë kjo kaplon aspektin e një ëndrre galante,në rozenë e mënyrës: Jam nganjëherë/ zonjusha e nderit/ eplakave epshndezëse/ madje as për muerte rosa/ që shëmbëllejnëme mua/ stivon flokëdredhur gjylpëra të breut/ që do të nangjesin me kushtëzim në qiej. (Gheorghe Grigurcu)


24

ALEXICUS

încerc s m înfiltrezpu de cear fierbinte turnatpe un fost loc cu deprinderi

indecente populatcu stafii decavate în filde

înlocuind în minunata formula celor la puterea a doua un biet minus.

alunec blând f cându-iochi dulci unui cosp trat.

cad de pe un cocon de m tasei extaziat de parfumul frunzei de dud

îl pierd pe Alexicusîn punctul de plecare spre… roma.


25

ALEXIUS

Përpiqem të infiltrohemSi kukull në dyllin e nxehtë që derdhet

Mbi një ish/vend me përmasaPaturpshmërisht të populluarMe lugetër të larë në fildesh

Duke banuar në formulën e mrekullueshmeTë atyre të pushtetit të dytë një minus i gjorë.

Rrëshqas me butësi duke e shikuarMe ëmbëlsi një katërkëndësh.

Bie mbi një bashkëkon të mëndafshtëDhe e ekstazuar nga parfumi i gjethit të manit

E humb AleksiusinNë pikën për të vajtur në…romë.


26

ALESSANDRO

tu entitate bucolic i Alessandromi-a i preg tit academic timpul

în care pot s m definescluând ca unitate de m sur absolutul.

fiecare secund danseazconcentric i bestironic,

în timp ce îmi face propuneri indecenteca s m predau... necondi ionat

lumii alintate a literelorînv ând s rescriu alfabetul.


27

Kujtime nga manifestimet letrare


28


29


30

Lansim libri me personalitete importante rumune


31

Nicolae Bud (deputet) dhe bashkëshortja e tij,Zonja Florica Bud, autore librash dhe anëtare e

Unionit të Shkrimtarëve të Rumanisë

Alexandru i Roxana Bud


32


33

Florica Bud ndërmjet shkrimtarëve Horia Gâërbea dheGabriel Chifu me rastin e lansimit të librit Burri që ma ka

vrarë shpirtin

Colegiul de redac ie: Acad. Grigore Brâncu , Dr. GelcuMaksutovici (Pre edinte de Onoara UCAR), Tiberius Puiu,Adriana Tabacu, Përparim Demi, Costin Cristescu, CostelPolena, Alexandru Nica, Mihaela Buican. Colaboratori:Gëzim Marku, Vlash Fili, Xhever Ymeri, Eduard Dilo, IlirKosova, Ylli Dilo, Mediar Leka. Tehnoredactare: Alban

Voka. Pentru corespeonden a: Bul. 1 Mai 18, Bl. 17-S-14,Ap. 128, Cod. 160631, Bucuresti, Of.66. Telefon:

0729698600 E-mail: [email protected] 1221-6925.

Responsabilitatea juridic pentru con inutul articolelorapar ine autorilor (art.206 C.P.)

mailto:[email protected]


34

revista shqiptari nr. 4 (prill) bukuresht, · pdf filei cut din prescur , coapt în cupor...

Documents