revista presei 20 - 26 aprilie 2011 · majoritatea oamenilor este o constructie cu patru pereti, un...

23
ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROM´NIA 1 Ordinul naţional Ordinul nu răspunde de informaţiile prezentate n articolele preluate din ziare. ˛ntreaga răspundere o poartă autorii acestor articole sau, dupa caz, redactia REVISTA PRESEI 20 26 aprilie 2011 ROMANIA LIBERA ˛n căutarea următorului artist romn pentru Guggenheim ˛n colecţia Guggenheim se afla deja doi artişti romni; e vorba de Constantin Brncuşi şi de Victor Brauner Ioana Grevers, curator. Membru n board-ul unuia dintre marile muzee ale lumii, Peggy Guggenheim din Veneţia, romnca Ioana Grevers promovează tinerii artişti contemporani. Născută n Romnia şi crescută n Germania, Ioana Grevers a studiat medicina şi, ulterior, a făcut studii aprofundate de Istoria Artei finalizate cu o teză de doctorat. De patru ani, numele ei este strns legat de colecţia Peggy Guggenheim, fiind membru n consiliul de conducere al muzeului din Veneţia. Proiectul propus de Ioana Grevers pentru renumitul muzeu este să prezinte Occidentului arta romnească. ˛ntr-un interviu pentru Romnia liberă, Ioana Grevers accentuează faptul că arta plastică romnească este foarte valoroasă, dar prea puţin cunoscută n străinătate. Ioana Grevers, la vernisajul expoziţiei Cetate. Atelier la Dunăre III,deschisă la Galeria 418. foto Mihai Barbu Cum aţi plănuit să dezvoltaţi relaţia cu Romnia? Ioana Grevers: Sunt o romncă care a plecat din ţară la vrsta de 17 ani, n plină perioadă comunistă şi care n ultimii ani şi-a regăsit legătura cu originile. Nu am revenit cu scopuri bine definite, ci a fost un fel de work in progress" care m-a adus la concluziile la care am ajuns. Fiind deja din copilărie atrasă de artă, ndeosebi prin impulsurile primite din famile, şi a doua mea facultate fiind istoria artelor, s-a cristalizat evident că acesta va fi domeniul de acţiune. Va fi un challenge" mare pentru următorul artist care ar putea intra n colecţia Guggenheim" Din 2008 sunteţi membru n conducerea Muzeului Peggy Guggenheim din Veneţia. Cum aţi ajuns n această postură şi ce presupune ea? I.G.: ˛n 2007 am fost ntrebată şi apoi propusă pentru a deveni membru n Advisory Boardul Muzeului Peggy Guggenheim din Veneţia. ˛ndeplinind criteriile cerute am fost votată ca nou membru. Activităţile noastre sunt ample şi gravitează n jurul Colecţiei. Eu, n plus, observ arta şi artiştii din Romnia. Aţi reuşit să expuneţi sau să achiziţionaţi lucrări ale artiştilor romni pentru muzeul/colecţia Peggy Guggenheim? I.G.: ˛n colecţia Guggenheim se afla deja doi artişti romni; e vorba de Constantin Brncuşi şi de Victor Brauner. De aici pornind va fi un challenge" mare pentru următorul artist romn care ar putea intra n colecţia Guggenheim. Sunteţi urmaşa familiei Drugă şi ntr-unul din conacele moştenite, la Cetate, organizaţi anual tabere de creaţie. Unde este pentru dvs. acasă" - la Munchen, la Bucureşti, la Cetate? Care sunt priorităţile dvs. cnd reveniţi n ţară?

Upload: hoangdieu

Post on 04-Jun-2018

212 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

1

Ordinul naţional Ordinul nu răspunde de informaţiile prezentate în articolele preluate din ziare. Întreaga răspundere o poartă autorii acestor articole sau, dupa caz, redactia

REVISTA PRESEI 20 � 26 aprilie 2011

ROMANIA LIBERA

În căutarea următorului artist român pentru Guggenheim

�În colecţia Guggenheim se afla deja doi artişti români; e vorba de Constantin Brâncuşi şi de Victor Brauner� � Ioana Grevers, curator. Membru în board-ul unuia dintre marile muzee ale lumii, Peggy Guggenheim din Veneţia, românca Ioana Grevers promovează tinerii artişti contemporani.

Născută în România şi crescută în Germania, Ioana Grevers a studiat medicina şi, ulterior, a făcut studii aprofundate de Istoria Artei finalizate cu o teză de doctorat. De patru ani, numele ei este strâns legat de colecţia Peggy Guggenheim, fiind membru în consiliul de conducere al muzeului din Veneţia. Proiectul propus de Ioana Grevers pentru renumitul muzeu este să prezinte Occidentului arta românească. Într-un interviu pentru România liberă, Ioana Grevers accentuează faptul că arta plastică românească este foarte valoroasă, dar prea puţin cunoscută în străinătate.

Ioana Grevers, la vernisajul expoziţiei �Cetate. Atelier la Dunăre

III�,deschisă la Galeria 418. foto Mihai Barbu

Cum aţi plănuit să dezvoltaţi relaţia cu România?

Ioana Grevers: Sunt o româncă care a plecat din ţară la vârsta de 17 ani, în plină perioadă comunistă şi care în ultimii ani şi-a regăsit legătura cu originile. Nu am revenit cu scopuri bine definite, ci a fost un fel de �work in progress" care m-a adus la concluziile la care am ajuns. Fiind deja din copilărie atrasă de artă, îndeosebi prin impulsurile primite din famile, şi a doua mea facultate fiind istoria artelor, s-a cristalizat evident că acesta va fi domeniul de acţiune.

�Va fi un �challenge" mare pentru următorul artist care ar putea intra în colecţia Guggenheim"

Din 2008 sunteţi membru în conducerea Muzeului Peggy Guggenheim din Veneţia. Cum aţi ajuns în această postură şi ce presupune ea?

I.G.: În 2007 am fost întrebată şi apoi propusă pentru a deveni membru în Advisory Boardul Muzeului Peggy Guggenheim din Veneţia. Îndeplinind criteriile cerute am fost votată ca nou membru. Activităţile noastre sunt ample şi gravitează în jurul Colecţiei. Eu, în plus, observ arta şi artiştii din România.

Aţi reuşit să expuneţi sau să achiziţionaţi lucrări ale artiştilor români pentru muzeul/colecţia Peggy Guggenheim?

I.G.: În colecţia Guggenheim se afla deja doi artişti români; e vorba de Constantin Brâncuşi şi de Victor Brauner. De aici pornind va fi un �challenge" mare pentru următorul artist român care ar putea intra în colecţia Guggenheim.

Sunteţi urmaşa familiei Drugă şi într-unul din conacele moştenite, la Cetate, organizaţi anual tabere de creaţie. Unde este pentru dvs. �acasă" - la Munchen, la Bucureşti, la Cetate? Care sunt priorităţile dvs. când reveniţi în ţară?

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

2

I.G.: �Acasă"? Sigur Munchen, unde mi-am petrecut cea mai mare parte a vieţii, am oamenii dragi aici şi mă simt bine. Dar şi Bucureştiul copilăriei, amestecat cu Bucureştiul de astăzi, mă inspiră şi mă energizează. Cel mai mult mă bucur când ajung la Galeria mea şi sunt înconjurată de lucrările artiştilor pe care îi apreciez. Aici se nasc idei şi proiecte noi. Cetate mă copleşeşte de fiecare dată cu frumuseţea locului, clădirile, parcul, natura, şi în acelaşi timp spiritul strămoşilor, care e încă prezent în aer.

�Transformarea unui loc destinat agriculturii, într-un loc al artei se va face treptat"

Parcursul dvs. profesional arată că sunteţi îndrăgostită de artele plastice de o viaţă. Ca dovadă: board-ul Colecţiei Peggy Guggenheim, deschiderea Galeriei 418 la Bucureşti şi organizarea taberelor de vară de creaţie de la �Atelierul de la Dunăre". Care este punctul comun al acestor activităţi?

I.G.: Punctul comun este promovarea artei contemporane româneşti! Locul de la Cetate se pretează pentru moment foarte bine pentru atelierele de vară. Însă transformarea unui loc destinat agriculturii, într-un loc al artei se va face treptat. În galerie se expun lucrările făcute la Cetate, expoziţia actuală este �Cetate. Atelier la Dunăre III", dar au loc şi alte expoziţii, de exemplu solo shows ale artiştilor Romul Nuţiu, Cristian Răduţă, Anca Bodea, et al.

Ca istoric şi teoretician studiaţi tendinţele artei româneşti moderne şi contemporane. Raportând la expunerea lucrărilor artiştilor români la Galeria G5 Kultur din Munchen, dar şi în Palm Beach, Santa Fe sau Toronto, evenimente organizate de dvs., puteţi să ne spuneţi care este poziţia artei româneşti în contextul internaţional?

I.G.: Potenţialul artistic este enorm, trebuie însă canalizat şi lucrat foarte mult în afară pentru a crea o adevărată platformă a artei româneşti, trebuie o filtrare sensibilă pentru a intra în atenţia colecţionarilor şi muzeelor cu greutate.

�Gradul de cunoaştere şi identificare este baza pentru colecţionarul de mâine"

Cum aţi ales artiştii aflaţi acum în portofoliul galeriei şi cum percepeţi reacţia publicului la lucrările lor? Ce intenţionaţi în continuare? Vă gândiţi să atrageţi şi alţi artişti români?

I.G.: Am ales artiştii prin prezentare amplă şi studiu amănunţit pe de-o parte, dar şi spontan condusă de instinctul personal pentru calitate şi originalitate. Reacţia publicului şi a criticilor de artă îmi confirmă permanent alegerile făcute. Voi rămâne în mare cu �echipa� cu care am pornit la drum, dar cu ochiul alert şi investigator, deschis spre noi descoperiri.

În ultimul timp colecţionarii spun că valoarea artei româneşti contemporane este în creştere. Care este părerea dvs.?

I.G.: Da, valoarea artei româneşti contemporane este în creştere şi aşa este şi normal după 20 de ani de tranziţie postcomunistă. Totuşi drumul până a ajunge la situaţia de pe piaţa vestică este încă lung. E nevoie de sinergii constructive între galerişti, muzee, colecţionari şi case de licitaţie. Şi desigur educarea societăţii pentru a aprecia şi înţelege arta; gradul de cunoaştere şi identificare este baza pentru colecţionarul de mâine.

Cine este Ioana Grevers - Drumul de la Cetate, prin Munchen, spre Veneţia

Ioana Grevers începe să se ocupe de arta românească la Galeria G5 Kultur din München, unde reuşeşte să expună lucrări ale artiştilor români contemporani care sunt apreciate de public şi de criticii de artă. Succesul a fost un resort pentru iniţierea proiectului de la Cetate, unde transformă domeniul familiei şi superbul conac într-un tabară de creaţie. Conacul a fost ridicat de Ştefan Barbu Drugă la Cetate, în judeţul Dolj, în 1875. Ioana Grevers obişnuieşte să spună că eforturile sale de a reda strălucirea locului şi de a-l transforma într-un centru cultural danubian internaţional sunt �un adevărat tribut adus unui strămoş deosebit, un om minunat, un veritabil vizionar".

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

3

În fiecare an, lucrările realizate de artiştii invitaţi la Cetate sunt expuse în galeria Ioanei Grevers din Bucureşti, Galeria 418 situată într-o vilă din perioada interbelică din centrul Bucureştiului, pe strada Armaşului nr.12, aproape de Piaţa Lahovari. Săptămâna trecută s-a vernisat expoziţia cu lucrările din vară, realizate de Anca Bodea, Adriana Elian, Romul Nuţiu şi Cristian Răduţă, ce va fi deschisă până în vară.

Între timp, Ioana Grevers o adevărată promotoare a artei autohtone, caută un artist român care s-ar putea impune în board-ul colecţiei Guggenheim de la Veneţia. MANUELA GOLEA, 19 aprilie 2011

HotNews.ro

FOTOGALERIE.Topul arhitecturii contemporane romanesti, de calitate.

Episodul 1 - ansamblu de 20 de milioane de euro pe malul marii

V-ati saturat de case vopsite in culori care va strepezesc dintii sau, dimpotriva, in ternele nuante de gri? Dar de imobilele-kitsch cu leul la poarta, arcade si colonite? Incepand de astazi, HotNews.ro prezinta constructii moderne concepute de arhitecti romani, care ar avea loc in orice oras european. E drept, nu sunt multe astfel de lucrari si putina lume le stie, fiindca majoritatea sunt ascunse pe stradute laturalnice si nu apar decat la concursurile de arhitectura. Ele insa exista si merita sa fie cunoscute de toata lumea. In primul episod va prezentam un ansamblu rezidential din Constanta. Ansamblul Spectrum

FOTOGALERIE Strajerii marii Functiune: Ansamblu rezidential. Oras: Constanta. Arhitect: Mario Kuibus, ReAct Now Studio. Beneficiar: Five Holding. Suprafata construita: circa 30.000 mp. An finalizare: 2010. Cost investitie: 20 milioane euro (inclusiv terenul).

In fiecare zi vedem cum se ridica blocuri de locuinte galbene sau portocalii, cu balcoane si ferestre aliniate dupa aceeasi regula, banale, plictisitoare, fara nici o diferenta fata de cele ridicate pe vremea lui Ceausescu. Ba cateodata, in fata unor �capodopere contemporane�, ajungem sa spunem ca blocurile comuniste erau mai frumoase. In Golful Pescariei din Constanta, pe malul marii, intre blocuri comuniste, cu termopane de zece feluri si mansarde acoperite cu tabla, a aparut in 2009 un cartier de blocuri mai aparte. Proiectat de arhitectul Mario Kuibus impreuna cu echipa sa, cartierul "Spectrum" eclipseaza tot ce este in jur si arata ca se poate si altfel. Ansamblul este alcatuit din 5 blocuri de cate 12 etaje, adapostind 136 de apartamente. �In acest loc special amplasarea unor <<strajeri ai marii>> a aparut ca o tema extraordinara. Observand locul dinspre uscat si dinspre mare, iti dai seama ca situatiile sunt total diferite. Daca dinspre uscat marea e plina de intensitate si maretie, nu acelasi lucru puteam spune si despre vecinatatea cu faleza construita, unde un mix de case si blocuri construite in diverse perioade de timp, fara valoare si personalitate, dau locului o senzatie de saracie, tristete, lipsa de optimism sau curaj�, spune arhitectul despre imprejurimi. Cum s-au nascut �strajerii� Functional, cladirile adapostesc apartamente care au livingurile si terasele pozitionate inspre fatadele spectral, spre mare, si dormitoarele pe partea cu fatadele argintii, spre uscat. Arhitectul spune ca o mare parte din meritul realizarii acestui ansamblu il poarta beneficiarul: �Beneficiarul nu a vrut ca acest ansamblu sa fie o speculatie imobiliara. Ceea ce vedeti acum este in mare parte meritul dezvoltatorului care a urmarit laudabil, indeaproape, povestea proiectului pana la finalizare�.

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

4

Gheorghe Oancea, cel care a investit in aceste constructii, spune ca in primul rand a facut ceea ce a facut datorita amplasamentului: �Locatia necesita un ansamblu rezidential de lux, pentru oameni cu bani. Ne-am gandit la oameni de afaceri care isi muta business-ul aici si la oameni cu bani care doresc o locuinta de vacanta". CATIUSA IVANOV, 18 aprilie 2011 Nota Redactiei: La finalul serialului, HotNews.ro va initia un sondaj pentru ca cititorii sa aleaga cea mai frumoasa constructie HotNews.ro

FOTOGALERIE Topul arhitecturii contemporane romanesti.

Episodul 2 - Casa de langa lac, un proiect de aproape jumatate de milion de euro

In marea de case gri sau din contra, colorate ca niste sorcove, din jurul Lacului Grivita, pe strada Marin Dracea, se afla o constructie care face nota aparte. Este opera arhitectului Radu Teaca. Constructia este prezentata in cadrul serialului HotNews.ro "Topul arhitecturii contemporane romanesti", care scoate la iveala constructii moderne concepute de arhitecti romani, care ar avea loc in orice oras european. Functiune: locuinta. Oras: Bucuresti, str. Marin Dracea. Arhitect: Radu Teaca. Beneficiar: Dan Tone. Suprafata construita: 427mp, pe un teren 1.409 mp. An finalizare: 2008. Cost investitie: cca. 470.000 euro. Vedem in fiecare zi zeci de case, peste tot in jurul nostru. Ne-am nascut intr-o casa, traim intr-o casa, facem credit ca sa ne cumparam o casa. Dar, ce inseamna pana la urma o casa? Cum ar trebui sa arate? Pentru majoritatea oamenilor este o constructie cu patru pereti, un acoperis si cat mai multe camere, un loc care ne satisface nevoia de locuire. Pentru altii casa este o opera de arta, Arhitectura cu majuscula, un spatiu care isi traieste propria viata, care respira idei si creeaza stari. In marea de case gri sau din contra, colorate ca niste sorcove, din jurul Lacului Grivita, pe strada Marin Dracea, se afla o constructie care face parte din aceasta categorie. FOTOGALERIE Fa click pe poza

pentru a vedea mai multe imagini cu casa din strada Marin Dracea

Constructia, atipica pentru imaginea colectiva de casa, este compusa din doua tuburi de inaltimi diferite, legate printr-un corp de sticla care adaposteste o sera. "Ideea acestei case s-a nascut pornind de la doua elemente foarte clare: pozitia terenului pe malul lacului si dorinta clientilor de a avea o sera. Asa ca am creat doua corpuri sub forma unor tuburi din beton aparent, legate intre ele de sera transparenta, ca centru al compozitiei. Unul dintre volume are numai parter si adaposteste garajul, biroul si livingul. Celalat are parter si un etaj. La parter are bucataria, inca un living, o sala de fitness si grupurile sanitare. La etaj sunt trei dormitoare. Cele doua tuburi sunt orientate catre lac. La interior, sera este vizibila din ambele corpuri ale cladirii. Pentru a obtine o imagine unitara, am desenat aproape toate piesele de mobilier", explica Radu Teaca, arhitectul care a proiectat cladirea. V-ati saturat de case vopsite in culori care va strepezesc dintii sau, dimpotriva, in ternele nuante de gri? Dar de imobilele-kitsch cu leul la poarta, arcade si colonite? Incepand de astazi, HotNews.ro prezinta constructii

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

5

moderne concepute de arhitecti romani, care ar avea loc in orice oras european. E drept, nu sunt multe astfel de lucrari si putina lume le stie, fiindca majoritatea sunt ascunse pe stradute laturalnice si nu apar decat la concursurile de arhitectura. Ele insa exista si merita sa fie cunoscute de toata lumea. HotNews.ro va prezinta "Topul arhitecturii contemporane romanesti de calitate". La finalul serialului, HotNews.ro va initia un sondaj pentru ca cititorii sa aleaga cea mai frumoasa constructie. CATIUSA IVANOV, 19 aprilie 2011 ADEVARUL

Neamţ: Proiecte imobiliare grandioase doar pe hârtie

Şi în centrul oraşului este anunţat un proiect de anvergură, dar depinde de interesul pietrenilor de a se muta în casă nouă.

Pe platforma industrială a fostei �Reconstrucţia� ar fi trebuit să fie ridicat un cartier rezidenţial cu blocuri, hipermarketuri, locuri de joacă, parcări şi alei pietonale. �În 2008, când s-au solicitat aprobările nu era criză, iar proiectul a stagnat. Toamna trecută, investitorii au revenit cu propuneri pentru căile de acces, dar nu ne-au mai căutat pentru autorizaţii�, spune Dan Florea, arhitectul şef al oraşului. Dacă pe hârtie proiectul arată grandios, în realitate, singurele lucrări care s-au făcut pe platforma uzinei au fost cele de dezmembrări ale utilajelor, urmate de demolarea unor construcţii. Dacă proiectul imobiliar de la �Reconstrucţia� pare să fi fost abandonat pe termen nelimitat, un alt dezvoltator a anunţat la începutul acestui an că va construi cel mai înalt corp de clădire din oraş, cu 125 de apartamente, spaţii de birouri şi parcări.

Teoretic, construcţia cu 14 nivele va fi amplasată în Piaţa 22 Decembrie şi va avea o suprafaţă de 14.000 de metri pătraţi. �E vorba de un grup de investitori din Israel care au demarat planul din 2008. Din această vară sperăm să deschidem şantierul, iar lucrările vor dura doi ani�, spune Simion Stan, reprezentantul dezvoltatorului imobiliar.

�Creditele sunt prea mici�

Succesul proiectului depinde, însă, de interesul clienţilor. �Trebuie să avem cel puţin 30% din spaţii solicitate pentru a obţine creditul bancar�, mai spune reprezentantul investitorului. Pietrenii nu cred că vor fi date în folosinţă noi locuinţe. �Salariile au scăzut, mulţi au devenit şomeri, iar creditele de la bănci sunt prea mici pentru a cumpăra un apartament. Nu cred că se mai cumpără locuinţe noi�, a spus Lician Stoica, profesor. FLORIN JBANCA, 20 aprilie 2011

HotNews.ro

Guvernul a completat normele metodologice de aplicare a Programului �Prima casă�

"Guvernul a aprobat miercuri prin Hotărâre, completarea normelor metodologice de implementare a Programului �Prima casă�, urmând ca după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial băncile să se poată înscrie în noua formulă a programului, care partajează garanţiile de stat în proporţie de 50%-50% între stat şi bancă", a anunţat premierul Emil Boc, la sfârşitul şedinţei de Guvern. �Prin aprobarea normelor metodologice dăm posibilitatea acordării, în continuare, de garanţii în valoare de 1,5 miliarde de euro. Totodată, alţi aproximativ 40.000 de beneficiari pot să intre în cadrul Programului �Prima casă�, a mai declarat şeful Executivului. Primul-ministru a menţionat că, prin continuarea programului, nivelul dobânzii şi condiţiile privind avansul pentru achiziţionarea locuinţei prin acest program rămân neschimbate. �Noutatea este că dublăm, practic, numărul beneficiarilor prin partajarea garanţiei între stat şi bancă�, a adăugat premierul Emil Boc. Potrivit actului normativ, în limita plafonului alocat şi utilizat, finanţatorii eligibili din cadrul programului pot să transfere portofoliul de credite către alţi finanţatori care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, cu condiţia notificării cesiunii către beneficiar şi fără a afecta drepturile şi obligaţiile beneficiarilor din contractele în curs de derulare.

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

6

De asemenea, o bancă neînscrisă iniţial în program poate să devină eligibilă dacă preia portofoliul de garanţii acordat de un finanţator eligibil în cadrul programului, cu condiţia transmiterii către FNGCIMM şi MFP a unui angajament privind respectarea nivelului costurilor totale pe care le vor aplica finanţărilor acordate. Totodată, au fost reintroduse promisiunile de garantare prin care FNGCIMM îşi exprimă intenţia de a garanta finanţarea ce va fi acordată beneficiarilor în cazul construcţiei de locuinţe şi care au valabilitate pe toată perioada de valabilitate a construcţiei de locuinţe, dar nu mai mult de 18 luni. Reamintim ca in prezent, sunt funcţionale ambele componente ale Programului �Prima casă�, respectiv componenta de achiziţie de locuinţe de către persoane fizice (care are în vedere toate tipurile de locuinţe, fără excepţie, inclusiv cele care se construiesc de către dezvoltatorii imobiliari şi urmează să fie achiziţionate după finalizare de către persoanele fizice eligibile), respectiv componenta de construcţie de locuinţe, care are în vedere exclusiv acordarea de garanţii de stat pentru creditele contractate de persoanele fizice care construiesc locuinţe noi � în baza autorizaţiilor de construire eliberate după data de 22 februarie 2010. În cadrul programului guvernamental �Prima casă� au fost emise 38.000 de garanţii, în valoare totală de 1.545 milioane euro, din plafonul cumulat 2009 -2010 de 1,7 miliarde euro. 20 aprilie 2011 DILEMA VECHE, nr. 375

Crose brîncoveneşti

Palatul brâncovenesc de la Potlogi va fi restaurat. În mod normal, o asemenea ştire ar trebui să ne trezească numai şi numai reacţii pozitive şi bune sentimente. Este vorba despre un monument istoric important, care zace în delăsare de multă vreme. Dacă a intrat, în sfîrşit, în atenţia autorităţilor, ar trebui să uităm tevaturile trecutului şi să ne bucurăm. Şi totuşi, această ştire conţine toate ingredientele pentru a ne smulge � separat sau la un loc � un zîmbet sceptic, o încruntătură naturală şi o cădere sinceră pe gînduri. În plus, cîrcoteala fiind o caracteristică uneori utilă a culturii române, nu putem pentru ca să exclamăm, pur şi simplu, �bravos, naţiune!� şi să nu privim oleacă la elementele �colaterale� ale bunei iniţiative a restaurării.

Palatul a fost, la un moment dat, �legat� administrativ de Palatul de la Mogoşoaia şi finanţat de Primăria Bucureşti. Soluţia era bună şi firească din punct de vedere istoric şi cultural � căci alătura, într-un complex muzeal, două palate care �comunicau acelaşi mesaj� �, dar complicată din punct de vedere administrativ: Potlogi e în judeţul Dîmboviţa. Consiliul Judeţean Dîmboviţa s-a adresat justiţiei pentru a reintra în posesia palatului şi a cîştigat. Tocmai se făcuseră mici restaurări (puţine, din lipsă de fonduri) şi se înjghebase un plan pentru posibila punere în valoare a monumentului. Totul s-a oprit. Ziarele scriau cu cîtva timp în urmă că ar fi posibil ca palatul să fie închiriat unei firme, dar zvonul nu s-a adeverit. După alţi cîţiva ani de delăsare, însuşi premierul a inaugurat lucrările de restaurare. Şi doamna ministru Elena Udrea, evident, pentru că finanţarea se va face din fonduri europene obţinute prin ministerul domniei sale.

Şi-acum începe amara distracţie. Cum �inaugurarea� urma să devină ştire TV (căci altfel de ce s-ar mai fi deplasat acolo demnitarii?...), s-a creat un context. Oficialităţi, popor, cadouaşe, vorbe plăcute. Vrînd să fie simpatică, dna Udrea a făcut o autoironie pe seama tocurilor sale (�Aici trebuia asfalt! De ce n-aţi spus, că v-aş fi pus asfalt?�), dînd apă la moară (sau luînd apa de la moara?) ştiriştilor, care atît aşteaptă: să mai facă un pic mişto de vestimentaţia & acce. Vrînd să fie simpatic, dl Boc s-a apucat să imagineze la Potlogi o nouă curte domnească, şedinţe de Guvern şi Parlament, dînd apă la moară (sau luînd apa de la moara?) analiştilor, care atît aşteaptă: să spună că Emil Boc pregăteşte curtea domnească pentru Vodă (ştiţi dvs. care...). Vrînd să fie simpatice, gazdele le-au oferit înalţilor demnitari cadouaşe: crose de hochei pe iarbă şi mingi portocalii. Să trecem peste �subtilitatea� mesajului transmis de culoare (care e pur şi simplu din categoria �să le facem pe plac şefilor�) şi să cugetăm un pic la crose: oare pe pajiştea de lîngă palat se va juca hochei pe iarbă? De ce nu, la o adică? Căci doar de-aia se face o asemenea restaurare, ca să introducă palatul în circuitul turistic internaţional. Să vină străinii şi să ne cunoască tradiţiile, între care la loc de frunte se află, nu-i aşa, hocheiul

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

7

pe iarbă. (Şi, ca să fie totul mai convingător, vin şi eu cu o propunere: să comandăm cuiva un studiu istoric, antropologic şi eţetera din care să rezulte că ţurca strămoşească e o proto-variantă a hocheiului pe iarbă, a cricket-ului şi, în general, a tuturor jocurilor în care se dă cu crosa/bîta în ceva, inclusiv în baltă. Studiul ar putea fi plătit, desigur, tot din bani europeni, şi ar fi ambalat frumos ca o expresie a �diferenţei culturale� după care Comisia de la Bruxelles se dă în vînt).

Problema e că tot acest amestec de detalii numai bune de făcut o ştire are un kitsch structural care îmbrobodeşte tocmai ideea principală: că un important monument de arhitectură va fi, în sfîrşit, restaurat. În plus, unele experienţe triste în materie de proiecte culturale majore lăsate în seama administraţiilor locale ne produc, pînă la proba contrarie, oarecari temeri cu privire la calitatea finală a lucrării. Iar atmosfera aceasta triumfală ar fi trebuit păstrată mai degrabă pentru adevărata inaugurare, atunci cînd restaurarea se va fi încheiat.

Există nenumărate palate, conace, case vechi şi monumente rămase în paragină. E, desigur, foarte bine că, unul cîte unul, încep să fie readuse la viaţă. Dar modul acesta de a comunica, triumfalist, �simpatic� şi electoral, cîte un proiect nu face decît să atragă atenţia asupra unei situaţii generale în continuare proaste: nu există strategii, nu există politici culturale pe termen lung, ci doar, pe ici, pe colo, cîte un proiect care aşteaptă să-i vină rîndul. Şi iluzia autoîntreţinută a �turiştilor străini� care vor da buzna să ne descopere grădina (mică, dar cu crose de hochei �în dotare�) imediat ce se va răspîndi în lume ştirea că, iată, am mai restaurat un palat... MIRCEA VASILESCU, 21 � 27 aprilie 2011

DILEMA VECHE, NR. 375

Templul coral din Tulcea

Dacă intrai într-o cafenea din Tulcea pe la 1900, vedeai, ca şi Nicolae Iorga, �o tărcată expoziţie etnografică� şi asta pentru �că se înşirau pe scaune, unele lîngă altele, căciuli bulgăreşti, căciuli mocăneşti, pălării ţărăneşti, pălării orăşeneşti, fesuri turceşti, turbane tătăreşti şi hainele corespunzătoare�. Acelaşi amestec de naţii şi pe străzi, căci oraşul a cunoscut odinioară 14 mahalale ale neamurilor, fiecare cu casele şi bisericile lor. Ce a mai rămas din ele în prezent? �După norocul fiecăreia. Unele s-au păstrat în totalitate ca areal, dar cu modificările modernităţii, peste altele, în schimb, se întind acum bulevarde sau blocuri noi.

În comunitatea evreiască, de pildă: prin 1899 erau cca 1903 evrei, cam 10% din populaţia Tulcei. În timpurile acelea, Tulcea era un oraş prosper, cu numeroase consulate străine, activitate portuară intensă, aşa că era loc de un comerţ bunicel. Majoritatea evreilor se ocupa cu negustoria, dar erau şi buni şi apreciaţi cizmari, croitori, tinichigii. Prăvăliile comercianţilor evrei se găseau mai ales în centru şi în sectorul vechi comercial numit �Coloanele turceşti� (despre care am detaliat într-un articol anterior). Cum vechiul oraş era la dispoziţia apelor Dunării, evreii îşi stabilesc cartierul pe deal (Dealul Babadagului), în partea de sud a oraşului. Pe la 1930 erau aici peste o sută de proprietăţi evreieşti, case de locuit, dar şi prăvălii. Comunitatea deţinea trei sinagogi, şcoală pentru studiul Torei (Talmud Tora), Mikve Teara, o casă de bătrîni, o baie rituală şi organizaţii cultural-sioniste: cluburile Macabi şi Lumina.

Una dintre cele mai impozante case din oraş era cea a comerciantului evreu Avram Ellman � considerat cel mai înstărit comerciant din Tulcea în momentul alipirii Dobrogei la România. Dovadă că de la balconul casei sale a fost primită defilarea armatei române în ziua de 14 noiembrie 1878 � ziua integrării Dobrogei în hotarele României � şi tot aici şi-a aflat găzduire însuşi regele Carol I, prezent la Tulcea în octombrie 1879.

Cu toată fala şi importanţa sa, casa Ellman a fost demolată în 1970 laolaltă cu cea mai mare parte din cartierul israelit, căci nenorocul a făcut ca acesta să stea în calea desăvîrşirii �creaţiei urbanistice socialiste� pentru oraşul Tulcea � Bulevardul Babadag.

S-au păstrat prea puţine din zestrea edilitară a comunităţii evreieşti. Templul Coral din Strada Babadagului, iar prin spatele blocurilor � cîteva case stinghere: Goffman, Rosman, Schuffer. Mai la periferie � două

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

8

cimitire, dintre care unul de importanţă istorică, cu pietre funerare valoroase. Acestea sînt singurele care mai dau mărturie despre prezenţa numeroasă de altădată a evreilor în Tulcea.

Construit în 1888 (după unii în 1901) şi aflat în prezent în stare avansată de degradare, templul este deosebit prin arhitectura lui, nemaiîntîlnită la alte sinagogi din România: o clădire impunătoare, cu o faţadă simetrică şi două turnuri robuste. Impresionant este şi interiorul prin Aron-Kodeş-ul amplu (Arca Sfîntă în care se păstrează sulurile Torei) şi prin candelabrele şi mozaicul de pe podea, de aceeaşi vîrstă cu sinagoga. Ultimul rabin, Isac Iţhac, a oficiat în Şil-ul din Tulcea pînă în 1954. Pentru că populaţia evreiască s-a împuţinat, chiar şi cu rabin venit din Galaţi sau Bucureşti, sulurile Tora sînt scoase tot mai rar, întrucît e nevoie de prezenţa a cel puţin zece bărbaţi. Ultima căsătorie evreiască s-a ţinut în Templul Coral în 1977, iar penultima � tocmai în 1958, aşa că tulcenii (evrei, dar în special ne-evrei) au participat în număr impresionant la ceremonie, templul devenind neîncăpător. A fost poate ultima dată cînd sinagoga a cunoscut atîta lume, pentru că în prezent comunitatea mai numără doar 28 de persoane. Lidia Vişan este coordonatoarea proiectului �Redescoperă-ţi Oraşul!� al Centrului EU divers din Tulcea.

DILEMA VECHE, nr. 375

Bucureşti în Midsomer

Cînd v-aţi uitat ultima oară la prietenul nostru Barnaby? E o desfătare să priveşti pajiştile mereu verzi � unii au cîrtit totuşi că în serialul ăsta nu plouă niciodată � şi casele bătrîneşti, fermecătoarele cottages. Însă şi acolo sînt oameni răi care conspiră ca să le dărîme, fiindcă au un proiect imobiliar, vrînd să construiască un supermarket care va ruina micile băcănii locale. Sau aceşti întreprinzători taie copacii ca să aranjeze un teren de golf pentru bogătaşi. Mă uitam ieri la film şi mă simţeam ca acasă. Vedeam arhitecţi a căror ambiţie este să-şi publice proiectele în reviste lucioase şi consilieri municipali de al căror vot, plătit pe furiş, depinde soarta unui vechi cartier. Aşa o fi şi în Anglia, poate, dar în orice caz aşa e la noi, chiar dacă nu s-a ajuns chiar la crime. Şi ştiţi de ce nu s-a ajuns? Acolo oamenii trebuie ucişi fiindcă nu pot fi cumpăraţi.

Un personaj spunea, cu o strîmbătură dispreţuitoare pe care o cunosc: �Prea mulţi oameni doresc să trăiască în trecut�... Aceia luaţi astfel în derîdere sînt reprezentanţii ONG-urilor preocupate de protecţia patrimoniului. Filmul îi arată manifestînd cu pancarte pe care scrie �Defend our Heritage� şi organizaţi într-o �Conservation Society�. Altădată aş fi crezut că asta se întîmplă numai acolo, dar, de prin 2008, conştiinţa acestei grave probleme este vizibilă şi în ţara noastră. Pe măsură ce statul s-a dezinteresat de conservarea moştenirii pe care el trebuia să o asigure, pasiunea pentru trecutul oraşului lor i-a adunat la un loc pe cei care nu s-au mai mulţumit să împărtăşească un hobby, socotit de alţii la fel de excentric ca şi colecţionarea de fluturi, ci au simţit nevoia să suplinească slăbiciunea instituţiilor. Unde se aflau toate condiţiile pentru angajarea în această mişcare bravă şi generoasă? În Bucureşti, desigur, fiindcă acolo devastarea oraşului vechi se întinde cel mai repede, şi fiindcă aici oamenii au computer, iar Internetul, în timp ce presa ocoleşte subiectul, permite mobilizarea.

Am să dau întîi cîteva exemple de iniţiative particulare care tind să formeze o cultură istorică cu privire la Bucureşti. Nu vorbesc de edituri, deşi Vremea publică o colecţie specială �Planeta Bucureşti� şi Humanitas n-a rămas insensibilă la temă. Mă gîndesc la ghidul şi harta panoramică pentru Lipscani realizate de Pro Patrimonio, la operele excepţionale ale graficianului Radu Olteanu, la diverse bloguri dintre care cele mai active poartă numele dlor Vladimir Bulat şi Adrian Crăciunescu. Doi ani de zile, pînă în 2010, dl Andrei Bîrsan a organizat excursii şi expoziţii de fotografii. Alte expoziţii sau sesiuni de comunicări destinate specialiştilor şi studenţilor se datorează Asociaţiei �Case care plîng�, care şi-a propus să contribuie la extinderea şi continuarea anchetei, începute din 2005, cu privire la zonele protejate din Bucureşti. De la aceste forme discrete de opoziţie faţă de distrugerea vechilor clădiri s-a trecut la mitinguri, sub lozinci ca �Salvaţi Bucureştiul� (mai 2008, iulie 2009) sau �Pentru un urbanism legal, civilizat� (martie 2009). Acţiunea a luat proporţii şi s-a întins aşa de mult încît petiţia �Iniţiativa pentru protejarea patrimoniului construit� a primit pînă luna trecută 2379 de semnături. Acestea provin din toate profesiunile, nu numai de la istorici de artă şi

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

9

arhitecţi sau studenţi la arhitectură, ci de la medici, economişti, ingineri, informaticieni etc., şi din oraşe ca Sibiu, Cîmpina, Tîrgovişte, Rîmnicu-Vâlcea, Cluj, Brăila, Buzău, Timişoara, Baia Mare, Iaşi, Ploieşti.

Recent, protestele au ajuns şi la Parlamentul European. La Bruxelles au avut loc dezbateri despre Roşia Montană şi despre Bucureşti, la care delegaţii ale societăţii civile din România (�Salvaţi Bucureştiul�, preşedinte Nicuşor Dan, �ProDoMo�, preşedintă Roxana Wring, Ordinul Arhitecţilor, reprezentat de Şerban Sturdza) au atras atenţia asupra agresiunilor contra patrimoniului nostru cultural din ultima vreme. O serie de acţiuni în instanţă contra Primăriei Generale a Capitalei au fost întreprinse de �România Curată� (aflate în stadiul de investigare penală) şi de �Salvaţi Bucureştiul�. Aceasta din urmă a avut succes după un an: Tribunalul Bucureşti a luat decizia de a declara ilegal Planul Urbanistic Zonal aprobat în 2006 de Consiliul General al Muncipiului, PUZ, pe care s-a bazat proiectul Diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus. În consecinţă, lucrările trebuie să fie sistate, după ce au făcut ca acest cartier să arate ca tranşeele din Coreea de Sud pe vremea cînd Scînteia se lupta cu americanii. Caracterul ilegal al actului, care n-a avut avizele indispensabile, implică şi ilegalitatea demolărilor din septembrie 2010-martie 2011. Devine zadarnică şi aprobarea pe care Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a dat-o, într-un tîrziu şi cu două abţineri, strămutării şi reconstruirii Halei Matache, deoarece asaltul asupra ei s-a dat înainte ca acest aviz să fie obţinut. Brutalitatea şi aroganţa de care autorităţile au dat dovadă sînt acum blamate public prin condamnarea în justiţie. Rămîne de văzut ce mijloc pervers va găsi Primăria ca să ocolească această piedică în calea proiectului.

Acţiunea colectivă dă roade. Mai e însă mult pînă cînd de la grupurile permanent mobilizate şi specializate se va ajunge ca locuitorii unei străzi să îşi apere ei patrimoniul. Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

ROMANIA LIBERA Campanii. Dezvoltatorii au venit la tIMOn cu oferte noi Avantaje la achiziţii de Paşte Mulţi dezvoltatori au profitat de prezenţa la târgul tIMOn şi au prezentat campanii promoţionale şi oferte interesante. Printre aceştia s-au numărat ADAMA, care a căutat cumpărătorul 1000, Conarg Real Estate şi Green City.

Persoanele care în decursul unei luni de la data desfăşurării târgului se hotărăsc să cumpere un apartament în cadrul unuia dintre ansamblurile imobiliare ADAMA vor primi premiul câstigat la �roata norocului". Cadourile puse la bătaie constau în aparate electrocasnice (frigider, maşină de spălat, LCD, maşină de spălat vase, sistem Home Cinema, aer condiţionat, set plită & cuptor, cuptor microunde etc.).

�Campania este menită, pe de o parte, să impulsioneze vânzările, pe de altă parte, să contureze şi mai bine imaginea ADAMA ca aceea a unui dezvoltator care înţelege nevoile pieţei şi care pune la dispoziţia publicului o gamă largă de opţiuni, oferind totodată consultanţă pe parcursul întregului proces de prospectare/cumpărare. Strategia dezvoltatorului rămâne constantă de-a lungul timpului, oferind apartamente la standarde internaţionale, cu preţuri accesibile, în locaţii care să satisfacă orice tip de nevoie", a declarat Asher Lax, VP Marketing & Sales ADAMA.

Răsărit de Soare - oferte accesibile

Dezvoltatorul Conarg Real Estate a expus la tIMOn proiectul Răsărit de Soare: �Avem cea mai bună ofertă din Titan - garsoniere începând de la 39.000 EUR + TVA, localizate lângă centrul comercial Iris, într-un proiect locuit deja de peste 1.000 de persoane", a spus Romeo Cazanescu, general manager Conarg Real Estate. Până în prezent s-au vândut aproximativ 900 de locuinţe,

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

10

proiectul mai având la vânzare încă 100 de apartamente.

Creditul punte şi extra-opţiunea �Prima Casă"

Preţul minim al locuinţei ce poate fi achiziţionată la Green City cu avans de 5.000 de euro este de 96.000 de euro, plus TVA. Preţul finisajelor este estimat separat, iar finisajele se pot efectua în regie proprie sau în parteneriat cu dezvoltatorul. Persoanele interesate să achiziţioneze o locuinţă în cartierul Green City pot accesa până la finele lunii aprilie 2011 pachetul �Extraopţiunea Prima Casă", iar pentru cei care au nevoie să finanţeze atât avansul, cât şi finisajele interioare Green City pune la dispoziţia cumpărătorilor (care deţin în prezent un imobil) în parteneriat cu finanţatorul CEC Bank, creditul punte: perioada de creditare este de 12 luni, în care se rambursează numai dobânda; rambursarea creditului se efectuează într-o singură tranşă, la sfârşitul celor 12 luni; dobânda: EURO: EURIBOR 6M + 4,99%.

În ansamblul Răsărit de Soare din Titan preţurile pornesc de la 39.000 euro pentru o garsonieră, 58.000 euro pentru 2 camere, 75.000 euro pentru 3 camere (preţuri fără TVA). ION DIAMANDI, 20 aprilie 2011

Ziare.com Un nou domeniu schiabil in Valea Jiului Foto:Ziare.com/Marius Mitrache O noua statiune turistica este in planul Ministerului Dezvoltarii si Turismului si la Petrila, Valea Jiului, dupa modelul Straja, Pasul Valcan si Parang. Aici, primarul orasului Petrila, Ilie Paducel, spune ca va fi construita o baza turistica de la zero, intr-o zona "virgina", iar pentru inceput va fi construit drumul de acces. "Am avut o initiativa de mai multi ani privind amenajarea drumului de legatura cu Alba pe traseul Petrila - Lunca Florii-Auselul- Sureanu si cu posibilitatea de a cobori la Cugir si amenajarea domeniului schiabil in muntele Dobraia. Am facut demersurile necesare, a iesit hotararea de guvern, lucram la studiul de fezabilitate pentru drum si speram sa primim finantare pentru drum, urmand ca in paralel sa facem demersurile si

documentatia necesara pentru statiunea propriu zisa", declara Ilie Paducel. In zona care ar putea deveni una atractiva pentru turisti nu exista nici o constructie, asa incat acolo ar putea fi creata o statiune de la zero. "Pentru Petrila o statiune turistica ar insemna in primul rand valorificarea potentialului care exista la cota 2000 pe muntele Dobraia, vreau sa va spun ca am adus un arhitect din Bucuresti care a spus ca se poate gandi de la zero, fiind o zona virgina fara constructii si amenaja asa cum sunt reglementarile in vigoare si in mod sigur va fi o

alternativa la restrangerea activitatii din minerit", mai spune Ilie Paducel. Primarul anunta ca lucrarile la drum vor incepe in acest an, iar constructia statiunii turistice - anul viitor. 20 aprilie 2011

HotNews.ro

FOTOGALERIE. Topul arhitecturii contemporane romanesti.

Episodul 3 - Piata UNU, un proiect care demoleaza idea traditionala de loc unde se vand castraveti si gogosari

Pentru majoritatea oamenilor, piata este o hala plina cu tarabe si magazine. Forma nici nu conteaza, iar de multe ori cei care investesc in asemenea cladiri nici nu apeleaza la un arhitect, pornind de la ideea ca oricine

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

11

poate face patru pereti si un acoperis unde se vor vinde rosii si gogosari. Piata Unu, din sectorul 3, demonstreaza ca si pentru o astfel de functiune se poate face arhitectura, iar banala piata poate arata spectaculos. Constructia este prezentata in cadrul serialului HotNews.ro "Topul arhitecturii contemporane romanesti".

• Functiune: piata agro-alimentara; • Oras: Bucuresti; • Arhitect/Birou arhitectura: Marius Calin, Roxana Rosca/ ZIP

& BDX STUDIO • Beneficiar: SIMEX S.A • Suprafata construita: 2500 MP; • An finalizare: 2008; • Cost investitie: circa 1.4 milioane euro, incluzand amenajarile

exterioare.

FOTOGALERIE Piata UNU din Bucuresti

Piata UNU are parter si etaj, insumand o suprafata construita de 2500 mp. "Piata este situata la confluenta dintre cartierul-dormitor Timpuri Noi si o zona tipica a Bucurestiului de azi, cu o mixtura intre case parter si industrii abandonate. Beneficiarul a solicitat o cladire multifunctionala care sa combine modelul traditional de piata agro-alimentara (la nivelul parterului) cu o galerie comerciala (la nivelul 1). Scopul nostru a fost acela de a transforma zona intr-un loc de referinta si de a provoca o noua intelegere a acestui tip de program. Pe durata proiectarii si executiei, cerintele specifice celor doua componente functionale si aspectul fatadei au determinat sensul de dezvoltare si atmosfera cladirii. Procesul proiectarii trebuie sa includa descoperirea senzatiilor si intensificarea lor, combatarea diferitelor clisee - incepand cu imaginile preconcepute pe care acestea le genereaza - subliniind astfel rolul arhitecturii in tranformarea societatii", a explicat Marius Calin, proiectantul cladirii. Pentru exteriorul cladirii, arhitectii au folosit materiale industriale, care au permis accelerarea lucrarilor si aparitia unor deschideri foarte mari, necesare functiunii de piata. CATIUSA IVANOV, 21 aprilie 2011 HotNews.ro

Costurile in constructii � mai mari acum decat inainte de criza

In luna februarie, potrivit datelor INS, indicii de cost in constructii aratau o crestere cu 20% fata de februarie 2008, in timp ce pretul materialelor de constructii s-a majorat in ultimii trei ani cu 29%. Cu alte cuvinte, in aproape trei ani de criza pe piata constructiilor, pretul materialelor a crescut cu un procent ce depaseste inflatia medie, care a fost de 20%, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau. Acesti indici de cost sunt calculati ca medie ponderata a indicilor de pret ai materialelor de constructii, ai utilajelor din co nstructii, ai cheltuielilor de transport si ai cheltuielilor indirecte precum si a indicelui castigului salarial nominal brut, insa nu includ pretul terenurilor. De asemenea, cresterea de 20% inregistrata in ultimii trei ani este calculata in lei, in euro majorarea fiind de doar 4-5% din moment ce intre februarie 2008 si februarie 2011, leul s-a depreciat cu 16%. Comparativ cu februarie 2004, costurile de constructii calculate in euro sunt aproape duble, cursul valutar fiind acum comparabil cu cel inregistrat in urma cu 7 ani. Luand in considerare aceasta stagnare a costurilor exprimate in euro rezulta ca pretul de vanzare al locuintelor se poate reduce doar datorita reducerii preturilor la terenuri (al caror cost reprezenta in anii de boom pana la o treime din costul total) si acceptarii de catre dezvoltatori a unor marje de profit mai mici. Bineinteles, mai putem discuta despre reducerea suprafetei locuintelor si un mai bun control al costurilor, insa in ciuda asteparilor multora, pretul materialelor de constructii nu a scazut, cei trei mari jucatori din piata

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

12

nedorind sa isi sacrifice marjele de profit. Comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas. CRISTIAN ORGONAS, 21 aprilie 2011 ROMANIA LIBERĂ INVESTIŢIE. Proiectul valorează 16,89 milioane lei

Prima parcare supraetajată din Constanţa Spitalul Judeţean din Constanţa va avea 265 noi locuri de parcare Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a semnat miercuri un contract de finanţare pentru un proiect privind construirea unei parcări supraetajate în zona spitalului clinic judeţean de urgenţe Constanţa, finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR).

Proiectul face parte dintr-un număr de 38 de contracte incluse în Planul Integrat de Dezvoltare (PID) al municipiului Constanţa şi depuse spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional. "Proiectul Parcare verde - construirea unei parcări supraetajate, zona spital clinic judeţean de urgenţe Constanţa, judeţul Constanţa îşi propune îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile publice de sănătate oferite de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Constanţa, prin construirea unei parcări supraetajate cu o capacitate de 265 de locuri, şi introducerea conceptului de clădire verde în spaţiul public urban, prin construirea Parcării verzi şi crearea a 15 noi locuri de muncă permanente", se arată într-un comunicat emis miercuri de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT). Valoarea totală a proiectului, care se va derula pe parcursul a 17 luni, este de 16.899.170 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este de 13.395.846 lei.

"Planul Integrat de Dezvoltare al municipiului Constanţa îşi propune să facă din municipiul Constanţa un centru multifuncţional competitiv al României şi principalul polarizator economic în regiunea Mării Negre, avându-se în vedere, totodată, dezvoltarea durabilă a întregii zone şi reducerea discrepanţelor actuale de dezvoltare dintre cele 14 localităţi care compun polul de creştere", mai informează comunicatul MDRT. Oficialii ministerului mai spun că au fost propuse spre finanţare, prin Axa 1 a Programului Operaţional Regional, 38 de proiecte, dintre care 22 proiecte de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii urbane, trei proiecte de dezvoltare durabilă a mediului de afaceri şi 13 proiecte care au drept obiectiv reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale. Municipiul Constanţa a fost desemnat pol de creştere prin HG nr.1149/2008 privind modificarea şi completarea HG nr.998/2008. Astfel, el a primit ca alocare, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa 1, domeniul major de intervenţie 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul: Poli de Creştere, suma de 90,32 milioane euro. CRISTINA HAGI, 21 aprilie 2011

ROMANIA LIBERA

La plebiscit!

Fără îndoială, legea prin care se reglementează modul de organizare a Bucureştiului e prea importantă pentru a fi adoptată fără o prealabilă dezbatere publică. De fapt, asta e valabil pentru orice lege, numai că actuala conducere a ţării pare să nu ştie (dacă ne uităm la generalizarea legiferării prin angajarea răspunderii).

De acest principiu se pare că şi-au adus aminte acum. De fapt, istoria e puţin mai complicată. În iarnă, Elena Udrea a anunţat că va înainta Guvernului un proiect de lege de modificare a legii Capitalei prin care primarii de sector ar urma să nu mai fie supuşi votului direct al cetăţenilor, ci să fie aleşi din rândul consilierilor CGMB, iar bugetele sectoarelor să fie una cu bugetul Primăriei Generale. Nu s-a vorbit de consultarea electoratului până ce opoziţia, prin vocea primarului liberal al sectorului 1, nu a reacţionat, anunţând

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

13

declanşarea strângerii de semnături pentru organizarea unui referendum care să blocheze iniţiativa potenţialei candidate la postul de primar general. Pentru că erau mari şanse ca iniţiativa strângerii de semnături să fie încununată de succes, ceea ce ar fi anihilat definitiv orice şansă a vreunui candidat PDL în alegerile de peste un an, a fost schimbat macazul.

Majoritatea PDL-PRM din Consiliul General a decis ex abrupto să organizeze un simulacru de consultare populară; în felul ăsta, nu li se poate reproşa că n-au ţinut cont de părerea alegătorilor, dar pot să meargă mai departe cu legea lor. În locul unei întrebări clare (textul propus de primarul general era �Sunteţi de acord cu centralizarea administrativă prin transferul de atribuţii de la primăriile de sector către CGMB?") au decis să fie şapte, şi nici una clară. Şapte întrebări sunt deja un chestionar de opinie. Dar unul alcătuit de un student picat la examenul de Metode şi tehnici de cercetare din primul an.

Unele seamănă cu nişte întrebări de opinie (�Sunteţi mulţumit de modul în care s-a dezvoltat Capitala?" - când, în perioada interbelică, în timpul regimului comunist, sub mandatul lui Băsescu? Să nu mai vorbim că un chiţibuşar ar argumenta că s-ar putea referi la capitala judeţului Vaslui sau a Belgiei) şi nu e clar la ce ar folosi în adoptarea sau nu a legii; de fapt, e evident că vor folosi ca arme în campania electorală (când a fost cineva mulţumit de curăţenia oraşului ăsta? - asta fiind altă întrebare din aşa-zisul referendum). Altele sunt de-a dreptul stupide - �Sunteţi de acord ca Bucureştiul să fie condus de primarul general alături de CGMB?" (ce înseamnă �alături"? Care ar fi alternativa?) - sau pur şi simplu fără sens: �Vă doriţi o arhitectură unitară pentru Bucureşti?". Cât despre întrebările �principale" (�Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi 7 administraţii?" şi �Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi o singură administraţie?"), abia aştept să văd ce vor face onorabilii consilieri dacă ambele vor întruni peste 50% din voturile exprimate, sau dimpotrivă.

În această situaţie, este binevenită, dar nu şi suficientă, reacţia celor 50 de organizaţii neguvernamentale, dintre cele mai prestigioase, care au sesizat Prefectura Municipiului Bucureşti, Avocatul Poporului si Comisia de la Veneţia. Printr-o scrisoare deschisă adresată Consiliului General, organizaţiile protestează împotriva organizării acestei manipulări. Argumentele principale sunt absenţa unei prealabile dezbateri, în care să fie prezentate toate alternativele, şi nerespectarea regulilor de formulare a întrebărilor, reguli prevăzute în Codul de bune practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneţia şi însuşit de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei.

Din păcate, partidele politice au transformat chestiunea, ca de obicei, într-o luptă de persoane: peneleii vor să ne scape de Udrea, pedeleii - de Chiliman, Vanghelie şi Piedone. În felul ăsta putem fi siguri că nu vom avea o dezbatere pe fond. E o meteahnă veche a politicienilor români: fac tot felul de legi, fără să se gândească la binele public, ci cum să-l blocheze pe X sau pe Y. Mai târziu, când X şi Y pleacă, rămânem cu nişte legi anapoda.

Cum nu-i văd pe consilierii PDL-PRM capabili să revină asupra deciziei, nici pe prefectul Capitalei să o atace, conform atribuţiilor pe care le are, se pare că vom ne vom concura fraţii din stânga Prutului, care în 1994 organizau un pseudoreferendum şi-i ziceau �chestionar sociologic". Noi acum organizăm un pseudo-chestionar sociologic şi vrem să-i zicem referendum. Mulţumesc, eu unul nu servesc. Pe 19 iunie am alte treburi. Mircea Kivu, sociolog, 21 aprilie 2011

ROMANIA LIBERA

Închirierea unei case de vacanţă, de la 600 euro/lună Cererile pentru casele de vacanţă din România sunt puţine. Criza imobiliară afectează în continuare fluxul pieţei de vânzare sau închiriere pentru astfel de locuinţe, preţurile fiind mai mici cu circa 30-40% în regiunile montane şi cu 15-20% pe litoral.

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

14

Pe litoral este mai ieftin decât la munte. O vilă de 200 de mp utili pe malul lacului Ovidiu sau chiar în zona Mamaia Sat poate ajunge la 1.200 euro/lună. Nu acelaşi lucru se poate spune despre zona Eforie Sud, unde astfel de locaţii pot fi închiriate cu sume de numai 600 euro/lună.

"Valoarea de închiriere în zona Constanţa - Mamaia -Eforie Nord fluctuează între 800 şi 1.500 euro/lună, fiind cele mai scumpe locaţii. Preţurile de vânzare pentru o casă de vacanţă de 200 mp se încadrează între 200.000 şi 300.000 euro, în zonele rezidenţiale ale staţiunii Mamaia", a completat Victor Pandele, de la Domus Grup Constanţa.

"Cu toate că aşteptăm o relansare a pieţei imobiliare, numărul celor interesaţi de astfel de oferte nu este foarte ridicat. Efectele crizei se fac resimţite în continuare în această latură imobiliară - dacă anul trecut puteai să închiriezi o casă cu 4-5 camere cu 2.000-3.000 euro/lună într-o locaţie obişnuită de pe Valea Prahovei, astăzi aceeaşi locaţie cu greu vei mai putea să o închiriezi cu 1.000-1.500 euro/lună", a precizat Mihai Ciubotaru,de la agenţia imobiliară Mervani.

Preţurile de vânzare al vilelor din regiunea montană variază între 100.000 euro şi chiar 1.500.000 euro, în funcţie de numărul de camere, dar şi de facilităţile de care dispun astfel de construcţii. "Preţul de vânzare este unul relativ. Chiar dacă proprietarul aşteaptă un preţ mai mare, în realitate preţul de vânzare este stabilit printr-o raportare în funcţie de facilităţile oferite, dar şi de cerinţele potenţialilor clienţi. Aşa că aşteptările proprietarilor pot scădea chiar şi cu 20-30%", potrivit reprezentanţilor Metropolitan Imobiliare Braşov. 21 aprilie 2011

ROMANIA LIBERA

La sfârşit de tIMOn, cadourile au rămas la dezvoltatori Renault-ul Symbol roşu oferit de Cosmopolis la achiziţia unor apartamente în clădirea K2 nu şi-a găsit încă un proprietar până în ultima zi a târgului imobiliar.

"Nu am reuşit încă să oferim niciun Renault Symbol în cadrul târgului. Cu toate acestea, intenţia noastră nu a fost aceea de a organiza o tombolă sau o loterie, ci pur şi simplu să venim în întâmpinarea clienţilor care, odată cu achiziţia apartamentului în ansamblul nostru, nu mai dispun şi de un alt venit pentru cumpărarea unei maşini. Sperăm să le putem oferi cât de curând, însă, totul depinde de puterea de cumpărare a clientului şi de eligibilitatea în faţa băncii", a precizat Claudia Nedelcu, marketing manager Cosmopolis.

Nici Peugeot-ul unicat alb amplasat chiar în interiorul expoziţiei, la standul City Dreams reuşit să atragă prea mulţi clienţi ca urmare a unui preţ destul de extravagant al locuinţei, de 372.000E.

"Deşi speram, încă nu am găsit un cumpărător al triplex-ului şi în acest fel nici Peugeot-ul nu a putut fi oferit. Însă, în prezent, ne aflăm la stadiul de negociere cu doi potenţiali cumpărători ai imobilului, unul dintre ei dorind să ofere această locaţie, împreună cu maşina, partenerei sale", a declarat Daniel Dobre, City Dreams.

Oferte mai dulci... Îndulciţi de aproximativ 2.000 de cozonăcei, vizitatorii standului Be Igloo s-au arătat mai interesaţi de oferte.

�tIMOn ni s-a părut o oportunitate de a intra în contact cu clienţii şi de a le înţelege nevoile şi aşteptările. Am încheiat deja câteva contracte şi avem clienţi cu care urmează să semnăm", a conchis Nimrod Zvik, Managing Partner Be Igloo. TATIANA MODREANU, 21 aprilie 2011

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

15

Ziare.com Arhitectii din Qatar proiecteaza un nou zgarie-nori cu inaltimi record Foto: ANSA

Gigantul grup imobiliar din Qatar, Ezdan Real Estate, si-a anuntat intentia de a realiza un nou zgarie-nori menit sa bate recordurile de inaltime ale rivalului sau din Dubai, Burj Khalifa. Caracteristicile proiectului noii cladiri-gigant inca nu au fost dezvaluite, dar Sheikh Thani bin Abdullah Al Thani, presedintele grupului, a afirmat ca specialistii de la Ezdan se afla in cautarea unui teren corespunzator exigentelor unei astfel de constructii in zona Doha, relateaza ANSA. Inainte de inaugurarea, in 2010, a cladirii Burj Khalifa din Emiratele Arabe Unite, zgarie-norii cei mai inalti din lume erau situati in exclusivitate in Asia orientala, care a detinut suprematia in acest domeniu in ultimii sase ani: Taiwan si China se

aflau pe podium, cu cladirile Taipei 101 si Shanghai World Financial Center, ambele atingand inaltimi de circa 500 metri si numarand peste 100 de etaje. Potrivit sursei citate, Ezdan intentioneaza sa demareze un proiect de expansiune fara precedent pentru orizontul occidental, semnand acorduri cu FIFA si Qatar Bid 2002 si planuind construirea a 50.000 de spatii locuibile menite sa gazduiasca potentialii turisti din perioada campionatului mondial de fotbal din 2022, pentru care candideaza Doha. Cu investitii de peste 60 miliarde de dollari, Qatar se pregateste pentru evenimentul sportiv cel mai urmarit de iubitorii sportului din intreaga lume, iar grupul Ezdan e hotarat sa uimeasca publicul larg, realizand in deceniul ce urmeaza constructii care intrec toate asteptarile, subliniaza sursa. 22 aprilie 2011 ADEVARUL

Piatra Neamţ: Proiectele Pietonalului expuse în parc

Municipalitatea a organizat o expoziţie cu toate proiectele participante la concursul de propuneri urbanistice �Amenajarea Pietonalului Piaţa 22 decembrie".

Proiectele, expuse la Punctul de Informare Turistică din Parcul Tineretului, pot fi văzute astăzi şi vor mai putea fi studiate şi în perioada 27 - 29 aprilie, în intervalul orar 12.00 - 16.30.

Organizarea unei expoziţii cu planşele prezentate de participanţi era menţionată şi în regulamentul concursului, iar edilii au considerat că foişorul din parc este cea mai bună locaţie pentru ca proiectele să fie studiate de cât mai mulţi pietreni. Vizitatorii vor putea consulta memoriile de arhitectură ale fiecărui proiect, motivarea juriului pentru versiunea aleasă câştigătoare şi vor putea obţine mai multe informaţii de la un reprezentant al Direcţiei Urbanism din cadrul Primăriei.

În urma unei contestaţii, câştigătorul concursului a fost desemnat proiectul firmei bucureştene Igloo Architecture, al cărei concept de realizare a pietonalului este �plutăritul pe Bistriţa". Proiectul prevede pavarea traseului cu benzi de granit în mai multe tonuri de gri, simbolizând valurile râului, şi inserarea unor pavilioane şi piese de mobilier finisate cu lemn care plutesc izolat sau în grupuri pe suprafaţa pietonalului. �Alegerea lemnului ca material de finisare face referire atât la tradiţia plutăritului, cât şi la conceptul adoptat prin Masterplanningul Turistic al oraşului - «Civilizaţia Lemnului»", se arată în motivarea bucureştenilor. ANDREEA AMARIEI, 22 aprilie 2011

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

16

ADEVARUL

Biserici nesigure în faţa incendiilor: fără stingătoare şi planuri de evacuare de urgenţă O treime dintre bisericile din judeţ care au fost verificate de pompieri nu au stingătoare de incendii, fapt îngrijorător, susţin reprezentanţii ISU Hunedoara. Totodată, dintre lăcaşurile de cult verificate 10 la sută nu respectă regulile de organizare a activităţii de stingere a incendiilor şi de evacuare.

Multe dintre bisericile din judeţul Hunedoara nu respectă normele de prevenire a incendiilor, au constatat pompierii, în urma controalelor efectuate la lăcaşurile de cult.

În ciuda deficienţelor senmnalate de angajaţii ISU Hunedoara la controalele effectuate la biserici, pompierii susţin că numărul incendiile iscate în bisericile din judeţ este mic.

�Incendiile la lăcaşele de cult sunt foarte puţine şi datorită faptului că aceste obiective sunt cuprinse în control şi de câte trei ori pe an: de Paşte, de Crăciun şi cu ocazia controlului la localitate�, a afirmat locotenentul Anemona Doda, purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara. DANIEL GU�Ă, 22 aprilie 2011

ADEVARUL

Singapore, un paradis cu legi proprii

(Fotografii realizate de Ciprian Enea)

În această ţară asiatică eşti obligat să tragi mereu apa la toaletă şi nu ai voie să mesteci gumă. În schimb, mii de prostituate stau aliniate legal pe străzi, în aşteptarea clienţilor dornici de distracţie. Turiştii sunt impresionaţi de oraşul cu construcţii desprinse din filmele SF, care a ştiut însă să păstreze şi vechiul parfum oriental în Chinatown sau în Mica Indie.

Singapore este un petec de pământ de doar 700 de kilometri pătraţi, cu unele legi ciudate. De exemplu, eşti obligat să tragi apa la toaletă, iar uitucii plătesc amenzi grase! Dar tot aici am descoperit un oraş fascinant şi sofisticat, în care tradiţiile asiatice se armonizează cu �tehnologia viitorului". În Chinatown, pieţele aglomerate, templele în plină evervescenţă şi terasele inundate de culori te duc cu gândul la secolul al XIX -lea. Mica Indie, deşi pare o zonă oarecum mai sărăcăcioasă, te îmbată realmente, provocându-ţi simţurile cu sutele de mirodenii misterioase de pe tarabele comercianţilor.

În cele două cartiere am întâlnit personaje care de care mai pitoreşti. Călugări, acrobaţi ambulanţi, ghicitori, vânzători gălăgioşi, plini de fantezie ori oameni cu celebrul punct roşu făcut în frunte cu vermilion. Alegerea prânzului e o mare provocare.

Din toate micile restaurante veneau arome atât de ispititoare, încât aş fi gustat câte un pic din toate. Miresmele responsabile de simfonia olfactivă care-mi desfăta nările lacome era opera unor solişti de primă mână precum: coriandru, curry, piper alb, rododendron, chimen, scorţişoară, şofran, mentă, ghimbir etc.

La câţiva kilometri distanţă începeau cartierele noi. Cu zgârie-nori ameţitori şi parcuri pline de fântâni arteziene şi flori, care de care mai decorative. Pentru a vedea mai bine Singaporele �de sus", am preferat un drum cu telegondola până la Sentosa. Este cea mai vizitată insulă a ţării. Printre geamurile care filtrau lumina inducând peisajului o noanţă albastră, se zăreau cartierele noi, cu clădiri indecent de înalte, şi portul comercial. La un moment dat am trecut pe deasupra unei statui albe uriaşe, înfăţişându-l pe celebrul Merlion, apărătorul oraşului. Este un animal mitologic, jumătate leu, jumătate peşte.

Pistă de karting în panta

Grădini exotice în mijlocul unui mall

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

17

În Sentosa am descoperit un adevărat paradis al agrementului şi petrecerii timpului liber. Puteam opta pentru plajă, sporturi acvatice, vizita la câteva dintre muzee sau puteam să tai frunză la câini într-unul dintre restautrantele şi barurile de tot soiul. În cele din urmă am ales parcul de distracţii. Cel mai mult mi-a plăcut pista de karting în pantă, despre care localnicii spun că-i cea mai mare de acest fel din lume. Micile maşini de curse se iau la întrecere coborând fără motor, folosind doar gravitaţia, o pantă abruptă şi întortocheată. Evident că fiind printre cei mai grei �driveri" (la propriu, am aproape 100 de kilograme, ce dracu!!!") viteza cu care alunecam la vale era impresionantă. Am făcut numeroase furori printre copilaşii de cinci - şase ani şi am produs o căruţă de stres pentru părinţii care-i încurajau de pe margine. În total am participat la vreo 11 sau 12 curse! Oricum, nicăieri în lume n-am mai întâlnit atâta obsesie pentru curăţenie ca în Singapore.

Încă de la frontieră mi s-a atras atenţia în privinţa gumei de mestecat. Iniţial am crezut că-s la camera ascunsă. Un vameş mi-a explicat că nu am voie să introduc în ţară decât un pachet desfăcut şi unul întreg. Iar pe teritoriul singaporez guma este interzisă şi nu poate fi comercializată decât cu reţetă şi doar anumite produse, catalogate ca având proprietăţi terapeutice. Încălcarea legii îţi poate aduce o amendă de vreo 1.000 de dolari ori chiar mai multe zile de muncă în folosul comunităţii. Mă şi vedeam plantând copaci sau măturând plajele, îmbrăcat în haine portocalii, pentru că o respectabilă bătrânică asiatică m-a surprins făcând baloane cu Orbit sau Wrigle...

Pachetul include biletul de avion pentru următoarele zboruri internaţionale: Bucureşti - Singapore, Singapore - Bali şi Bali - Bucureşti, taxele de aeroport, toate transferurile de la aeroport la hotel şi retur, trei nopţi azare în Singapore şi şapte nopţi cazareîn Bali la hoteluri de trei - patru stele, cu mic dejun, tururi de oraş în Singapore, vizite la Insula Sentosa etc. (în Singapore) şi Templul Sebatu, Ubud, Centrul de Artă Balineză, vechiul Palat al Justiţiei, Peştera Liliecilor etc. În Bali.

Lux pe Orchard şi shopping la patru dimineaţa cumpărături Durieni, fructe afrodisiace

Viaţa de noapte din Singapore începe ziua, la orice oră vrei, şi se termină tot când are chef turistul... Rufai este şoferul unui taxi impecabil de curat şi se comportă plin de maniere. Deschide uşa maşinii să intre clientul şi face o uşoară reverenţă după ce-i spui locul unde doreşti să ajungi. E un indian sadea, cu nişte mustăţi antologice, subţiri şi răsucite incredibil în formă de spirală pe obraji. Văzându-le mi-am amintit de draperia din fier forjat a bunicii, şic la vremea ei, care se termina la ambele capete cu câte o spirală neagră: �Measter", îmi zice el, pronunţând intenţionat în aşa fel încât să nu mă prind dacă-mi spune domnule sau stăpâne. Puteam alege varianta cea mai convenabilă ... Cool, nu? �Nu vreţi să vă prezint adevărata faţă a oraşului?" Ba voiam, aşa că l-am angajat ghidul meu pentru o zi, urmând să mă însoţească până târziu, în noapte.

Distracţie non-stop

Prima vizită am făcut-o în Geylang, cartierul roşu al oraşului. Multe zone considerate de europeni rău famate văzusem la viaţa mea, în toate colţurile lumii. Dar o degajare, o relaxare şi o organizare mai bună ca aici, �never-ever", vorba indianului de lângă mine. Trotuarelor străzilor erau pline de femei îmbrăcate sumar. Ca să înţelegeţi ce vreau să spun. Erau aliniate, una după alta, umăr lângă umăr (fără exagerare!) poate mii de femei. Făcea taxiul curba la dreapta, femei pe un trotuar, femei pe altul. O luai la stânga, iar femei pe ambele trotuare. Şi afară încă era ziua în amiaza mare.

După câteva ore Rufai m-a dus în Orchard. Shoppingul de lux, hotelurile cu multe stele şi cluburile de prima mână sunt aici la ele acasă. Am petrecut mai multe ore într-un pub urmărând grupurile de marinari din toate

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

18

colţurile lumii. Veneau băieţii turtă, cu chef de petrecere, mai goleau ce mai goleau şi plecau acompaniaţi de una sau mai multe asiatice drăguţe. Pe la patru dimineaţa am ajuns într-un mall imens, cu nume de turc: Mustafa. N-am luat mare lucru. Voiam doar să mă prostesc, făcând o aroganţă imposibilă la mine în ţară: shopping cu noaptea-n cap!

Clădiri în formă de fructe şi safari nocturn - În Singapore, arhitectura occidentală se îmbină într-un mod plăcut cu cea asiatică

Micul oraş-stat Singapore este situate în sud-estul Asiei, în sudul peninsulei Malay. Ţara este format din aproximativ 60 de insule, răsfirate la confluenţa mai multor mări din Pacific, printre care şi Marea Chinei de Sud. Cel mai înalt punct al este dealul Bukit Timah Hill, care are sub 200 de metri altitudine. Singaporezii vorbesc în special malaeza şi chineza, iar limba engleză, cu ajutorul căreia te faci lesne înţeles aproape cu toată lumea, este preferată în administraţie. Amestecul de culturi a dat naştere unui amalgam religios dominat de buddhism şi taoism.

Iar creştinii şi musulmanii reprezintă fiecare în parte în jur de 15% din totalul populaţiei religioase. Moneda locală este dolarul singaporez. Un dolar american echivalează cu 1,23 dolari singaporezi. Clima tropicală, caldă şi umedă pe tot parcursul anului, are temperaturi care nu scad sub 20°C, chiar şi pe timp de noapte. Iar ziua ajunge până la 30°C. Noiembrie şi decembrie sunt cele mai ploiase din an, iar perioada iunie-august este considerată ideală pentru turism.

Festivalurile etnice, spectacolele internaţionale, competiţiile sportive şi mai ales evenimentele culturale atrag în permanenţă vizitatori din toată lumea. Unul dintre locurile preferate ale singaporezilor este Parcul Merlion, numit astfel după faimosul leu cu corp de peşte, nimeni altul decât simbolul oraşului. Arhitectura locală are multe elemente desprinse din filmele SF. Dar altele, precum �Durienii", sunt inspirate din flora Asiei. După cum spune şi numele, clădirile au fost construite urmând forma celebrului fruct afrodisiac, despre care vom vorbi într-un alt articol. Amatorii de animale au la dispoziţie �Underwater World" (o lume în care îşi dau întâlnire specii impresionante de peşti) sau "Night Safari". Un show nocturn cu animale, din care nu lipsesc flăcări, lasere şi explozii de lumină. După care turiştii descoperă adăposturile nocturne ale antilopelor, elefanţilor, leilor, hipopotamilor etc. CIPRIAN ENEA, 22 aprilie 2011

ADEVARUL

UPDATE � Arhitectul-şef al Primăriei Galaţi, acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, va fi judecat în libertate DNA Galaţi a oferit astăzi o surpriză de proporţii atât arhitectului-şef al Primăriei Galaţi, dar şi judecătorilor Curţii de Apel, după ce a depus la dosar noi transcrieri ale unor interceptări telefonice, ce îi au ca protagonişti pe Ion Banaş şi denunţătorul său.

UPDATE ora 17,00

Judecătorii au hotărât după aproape patru ore de deliberări ca arhitectul-şef al municipiului Galaţi să fie judecat în libertate, cel puţin pentru următoarele 30 de zile.

�Faţă de Ion Banaş s-a luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea Galaţi pentru o perioadă de 30 de zile. Acesta are interdicţie de a vorbi cu martorii din proces şi de a-şi exercita funcţia de arhitect-şef al municipiului Galaţi�, ne-a declarat judecătorul Marcian Istrate, membru al completului de judecată care a judecat recursul formulat de DNA Galaţi.

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

19

Magistraţii au întrerupt şedinţa de judecată preţ de aproape un minut pentru a identifica transcrierile convorbirilor telefonice în dosar despre care nu ştiau nimic, iar avocatul lui Ion Banaş şi-a exprimat nemulţumirea faţă de modul în care au fost prezentat probele în instanţă.

"Eu am studiat dosarul dimineaţă şi nu erau aceste probe. Mă întreb cum poţi critica soluţia Tribunalului pe baza unor probe de care judecătorii primei instanţe nu ştiau nimic?", a declarat avocatul Florentin Diveică.

Arhitectul-şef al Primăriei Galaţi a declarat la începutul şedinţei de judecată că "dosarul în care trebuia să favorizez, nu există fizic", iar la finalul acesteia nu a mai fost capabil să spună nimic, având nevoie de ajutorul unui membru al familiei pentru a rămâne în picioare şi a părăsi sala de judecată. Reamintim că arhitectul şef interimar al Primăriei Galaţi este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă.

În sarcina lui Ion Banaş se reţine că în cursul anului 2008, în calitate de arhitect şef la Primăria municipiului Galaţi, a cerut şi primit de la un denunţător suma de 1.500 euro, promiţându-i că-şi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali în scopul obţinerii documentelor prevăzute de lege pentru construcţia unui balcon pe care acesta îl ridicase la locuinţa sa din Galaţi.

"În condiţiile în care nu a făcut niciun demers în sensul celor precizate mai sus, în cursul lunii februarie 2011, Banaş Ion i-a mai cerut denunţătorului încă 1.500 de euro pentru a-i aproba toată documentaţia necesară intrării în legalitate (autorizaţie de construire, certificat de urbanism etc.), urmând să intervină şi pe lângă ceilalţi factori decizionali (primarul municipiului, consilieri locali etc.) în acelaşi scop. De asemenea, i-a comunicat denunţătorului că amenda pentru ridicarea unei construcţii fără deţinerea actelor necesare este foarte mare, maximul fiind de 100.000 lei", au precizat procurorii anticorupţie. Ion Banaş a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie după ce a primit de la denunţător suma de 5.800 de lei în scopul menţionat mai sus, reprezentând o primă tranşă din banii promişi.Vom reveni cu amănunte. VALENTIN TRUFASU, 22 aprilie 2011

Bloombiz.ro

Case eco-friendly la pret redus

Pe masura ce oamenii devin mai atenti cu mediul inconjurator, constructiile "verzi" sunt din ce in ce mai populare. In unele cazuri, eco nu inseamna mai scump. Iata cateva metode alternative de constructii "prietenoase" cu mediul, potrivit How Stuff Works.

Casele din cob. Cobul este un material de constructie rezultat din amestecul lutului cu nisip, paie, pamant si apa. Material ieftin si versatil, cobul permite constructorilor sa dea peretilor orice forma isi doresc. In comparatie, chirpicii au forma prestabilita.Casele de cob au de obicei forme rotunjite si o rezistenta de luat in serios. Unele astfel de case construite in Anglia secolului 19 stau in picioare si astazi.

Casele din paie. Constructiile din baloturi de paie sunt o forma ideala de locuinta "verde". Naturale si ieftine, baloturile de paie ofera si o izolare excelenta. Mai mult decat atat, ofera si versatilitate. Ajutate de o structura pe lemn, baloturile de paie pot da casei forma dorita.

Containere de transport refolosite. Casele din astfel de lazi transformate castiga popularitate. Sunt ieftin de construit si au un look modern. Constructorii "verzi"

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

20

pot folosi fie un containere pentru o casa mica, dedicata unei familii, sau le pot combina in structuri mai mari. Container City din Londra a fost construit in 2001 din 20 de astfel de containere transformate in 15 spacii de locuit ecofriendly.

Case din paleţi de lemn. O firma de arhitectura din New York a venit cu ideea de a construi case din paleti de lemn, ca o solutie de adapost in urma unor dezastre. Prima oara au fost folosite pentru refugiatii din Kosovo, insa reprezentantii firmei americane afirma ca se pot construi si case durabile.

Sticle de bere. Un argentinian si-a construit casa folosind 6 milioane de sticle de bere. Prietenii si vecinii i-au furnizat sticlele stranse intr-o perioada de 19 ani.

Este considerata o casa eco-friendly, din perspectiva faptului ca este facuta din sticle de pe strazi, care au devenit mai curate.

Canepa. Cimentul traditional necesita multa energie pentru a fi creat. Hemp Technologies, o companie din Carolina de Nord, vrea sa schimbe acest lucru. Produsul lor, hemcrete, este o combinatie de canepa, apa si var si are o durabilitate superioara cimentului traditional: intre sapte si opt sute de ani.ANDREI CILTARU, 23 aprilie 2011

ROMANIA LIBERA Cât mai costă arta: Top 10 cele mai scumpe lucrări din 2010 Valoarea pieţei mondiale de artă şi antichităţi a fost de 43 miliarde euro anul trecut, în creştere cu 52% faţă de 2009, când valorile s-au depreciat ca rezultat al crizei financiare, potrivit Indexului pieţei de artă lansat de Casa de licitaţii Artmark. Totodată, valoarea pieţei de artă din China aproape s-a dublat în 2010, iar procentul său din industria globală a atins 23% anul trecut. Statele Unite rămân liderii mondiali cu un procent de 34%, iar Marea Britanie ocupă poziţia a treia, cu un procent de 22%.

Când ne referim exclusiv la tranzacţiile publice cu artă, China ocupă 33% din piaţă mondială, faţă de SUA 30%, iar Marea Britanie 19%, aşadar China a devenit în 2010 nr. 1 mondial, conform raportului Thierry Ehrmann CEO Artprice.

Nude Green Leaves and Bust, Pablo Picasso (Foto: jingdaily.com)

Cel mai scump tablou vândut anul trecut a fost , "Nude, Green Leaves and Bust", a lui Pablo Picasso, realizat în 1932 şi inspirat de muza artistului, Marie Therese Walter. Lucrarea pictorului spaniol s-a vândut la preţul de 95 de milioane de dolari, de către Casa de licitaţii Christie' s din New York. Pe locul al doilea în topul celor mai vândute lucrări de anul trecut se află statuia lui Alberto Giacometti, "L'homme qui marche I", vânduta cu 92,5 milioane de dolari de Casa de licitatii Sotheby's din Londra.

Pictorul italian, născut la Livorno, Amedeo Modigliani ocupă locul al treilea cu lucrarea "Nu assis sur un divan". Tabloul a fost vândut cu suma de 61,5 milioane de dolari de Casa de licitaţii Sotheby's din New York.Tabolul lui Andy Warhol, "Men în her life", ocupă poziţia a patra, el fiind achiziţionat cu suma de 56,5 milioane de dolari, la Casa de licitaţii Phillips de Pury din New York.

Opera "Grande taste mince (1954)", al artistului elveţian Alberto Giacometti încheie top 5. Sculptura lui Giacometti a fost vândută de Casa de licitaţii Chritie's din New York cu suma de 47,5 milioane de dolari.

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

21

Amedeo Modigliani revine în top, de data aceasta cu lucrarea "Tête", care a fost vanduta cu suma de 45,65 milioane de dolari de Casa de licitaţii Christie's din Paris.

"Portrait d'Angel Fernandez de Soto", al lui Picasso, ocupă poziţia a şaptea. Tabloul pictorului spaniol a fost vândut cu suma de 45,8 milioane de dolari de Casa de licitaţii Christie's din Londra. Fovistul Henri Matisse ocupă locul opt cu lucrarea "Nu de dos, 4 état (Back IV)", vândută cu suma de 43,5 milioane de dolari la Casa de lictitatii Christie's din New York.

Pictorul şi gravorul britanic William Turner ocupă poziţia a noua cu opera "Modern Rome-Campo Vaccino". Tabloul a fost vândut cu sumă de 40,2 milioane de dolari la Casa de licitaţii Sotheby's din Londra.Ultima poziţie din topul primelor 10 lucrări este ocupată de austriacul Gustav Klimt, cu pictura "Kirche in Cassone". Preţul de vânzare al tabloului a fost de 38,3 milioane de dolari la Casa de licitaţii Sotheby's din Londra. ROXANA GROSU, 23 aprilie 2011

ADEVARUL

Piaţă subterană în Cluj-Napoca?

Cum vede centrul oraşului unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi ardeleni

Ionel Vitoc, fost arhitect-şef al Sibiului, în prezent unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi din Cluj-Napoca, a povestit pentru adevarul.ro cum vede el viitorul centru al municipiului. Are şi o propunere îndrăzneaţă: o piaţă subterană.

Arhitectul Ionel Vitoc (70 de ani) este cel care a venit primul cu ideea ca municipiul să lupte pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020. El are planuri mari pentru oraş şi dezvoltarea sa până la alegerea viitoarei Capitale Culturale Europene (CCE), fiind şi în comisia care realizează, sub coordonarea Primăriei, programele pentru câştigarea acestui titlu în 2020.

Piaţă subterană în centru

Vitoc a declarat în exclusivitate pentru adevarul.ro că lucrează la un proiect care prevede amenajarea unei pieţe subterane de patru nivele în Piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca. Pe o suprafaţă de aproape zece mii de metri pătraţi, el propune amenajarea unor spaţii destinate galeriilor de artă, cafenelelor dar şi a unei biblioteci. �Propun să se facă un mare centru social cultural deschis spre exterior la nivelul pieţei. E vorba de o <<clădire>> subterană cu deschidere spre catedrală, în care să se desăşoare acţiuni culturale, unde se pot amenaja librării, cafenele, galerii. deschisă spre catedrală, dar care să includă şi un parking d 300 de locuri", a spus Vitoc.

Arhitectul spune că proiectul e un obiectiv pe care îşi doreşte să îl realizeze cu titlu gratuit şi să îl doneze Primăriei, iar municipalitatea să găsească un investitor ori să finanţeze realizarea lui. �Până în 2020 sunt multe care se pot face. Asta însă dacă se schimbă puţin şi situaţia economică a ţării", a conchis proiectantul.

Centrul, de interes maxim

Vitoc spune că o asemenea construcţie ar popula o zonă care nu e populată, ci e doar de tranzit. �Foarte interesant e faptul că nici Piaţa Unirii (transformată deja parţial în pietonală, n.r.) nu e populată. Deoarece e multă circulaţie auto. Bulevardul Eroilor la fel, e de tranzit, deoarece s-a închis doar o latură. Nu e suficient doar să închizi, ci şi să realizezi spaţii de activitate", a afirmat arhitectul, adăugând că în Piaţa Unirii nici nu ai

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

22

unde să şezi. �E seacă. E departe de a fi la nivelul celei de la Sibiu sau Braşov, care sunt mai umanizate", a completat acesta.

Cine este Ionel Vitoc

Ionel Vitoc (70 de ani) s-a născut la Lugoj, este arhitect, urbanist şi coordonator al revistei de specialitate �Oraşul". A studiat la Facultatea de Arhitectură �Ion Mincu" din Bucureşti, fiind mai apoi repartizat la Sibiu, unde a şi rămas zece ani. S-a mutat la Cluj, unde conduce firma Ambient Proiect, prin intermediul căreia a realizat mai multe proiecte de amploare din oraş, printre care cel mai nou, hotelul de cinci stele din cartierul Bună Ziua, Grand Hotel Italia, care va fi inaugurat în iunie. RADU NEAG, 23 aprilie 2011

EURACTIV.ro

Analiza: Pretul locuintelor in SUA, la minimul ultimilor 20 de ani Potrivit datelor Asociatiei Nationale a Agentilor Imobiliari din SUA, pretul median de tranzactionare al unei locuinte a fost in luna februarie de 157.000 de dolari, in scadere cu 4,2% fata de februarie 2010, si cu aproape 40% fata de maximul atins in 2005. In cifre absolute, pretul median a scazut in ultimii 6 ani cu 100.000 de dolari si a ajuns la nivelul inregistrat la inceputul anilor `90. Mai mult, pretul actual este in mod real cu 8,5% mai mic decat cel din 1979, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Potrivit datelor Asociatiei Nationale a Agentilor Imobiliari din SUA, pretul median de tranzactionare al unei locuinte a fost in luna februarie de 157.000 de dolari, in scadere cu 4,2% fata de februarie 2010, si cu aproape 40% fata de maximul atins in 2005, detalii alaturat, click pe grafic pentru marire. In cifre absolute, pretul median a scazut in ultimii 6 ani cu 100.000 de dolari si a ajuns la nivelul inregistrat la inceputul anilor `90. Mai mult, pretul actual este in mod real cu 8,5% mai mic decat cel din 1979. Pe de alta parte insa, reducerea preturilor a facut ca indicele de accesibilitate sa ajunga la maximul istoric, detalii aici. Practic, in raport cu veniturile populatiei, locuintele nu au fost niciodata mai ieftine. Astfel, daca in 2005-2006 spre exemplu, pe varf de bula speculativa, o familie ce obtinea echivalentul venitului median pe economie castiga exact cat sa poata obtine un credit cu care sa isi cumpere o locuinta medie, in prezent, o familie ce realizeaza echivalentul venitului median pe economie poate obtine un credit cu care sa cumpere doua locuinte medii. In SUA, peste doua treimi dintre cei care isi cumpara o locuinta o cumpara prin credit, iar criza economica a determinat o majorare semnificativa a celor care nu isi mai pot plati ratele la credite.

Anul trecut, aproape o treime din locuintele vandute in SUA au fost locuinte executate silit de banci, si cum preturile de vanzare in acest caz sunt mult sub preturile la care se vand locuintele pe piata normala, scaderea generala a preturilor a fost in mod evident accentuata de aceste executari.

In februarie, in SUA, venitul median per familie era de aproximativ $5.100, si cum pretul median al unei locuinte a fost de 157.000 de dolari rezulta ca pretul reprezinta venitul unei familii pe 31 de luni. In 2005-2006, pretul unei locuinte reprezenta venitul pe aproape 50 de luni. 24 aprilie 2011

ROMANIA LIBERA 25 milioane de euro pentru Aqua Parc-ul bucureştean La anul, bucureştenii vor putea face plajă liniştiti chiar în parcul Tineretului. Construit pe o suprafaţă de 52.863 mp,

ORDINUL ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

23

Aqua Park Blue Ciel va fi gata în maxim 12 luni, potrivit estimărilor A.L.P.A.B., investiţia ajungând la 25 milioane de Euro.

"Lucrările au început într-o ordine firească - organizare de şantier, curăţirea spaţiului aferent de toate gunoaiele, delimitarea topografică a întregului ansamblu, evacuarea tuturor persoanelor fără domiciliu fix care-şi făcuseră acolo bordeie din tablă", a menţionat Marcel Toader, director general Aqua Parc Blue Ciel.

"Necesitatea construirii unui pol acvatic şi de agrement este certă, datorită faptului că nu există nicio locaţie care să asigure acest domeniu de activitate în Capitală", a mai adăugat acesta.

"Valurile" din Tineretului

Zonele de distracţie acvatică din viitorul Aqua Parc bucureştean vor cuprinde piscinele ludice şi de înot, bazine pentru copii, bazinul cu valuri cu o suprafaţă de 880 metri pătraţi, zonele de masaj acvatic (jacuzii publice), toboganele şi mini-toboganele pentru cei mici.

Iarna, bucureştenii se vor putea bucura de aceleaşi variante de distracţii în zona acoperită.

"Proiectul va mai fi completat de un patinoar, funcţional în timpul iernii, o piaţă tip Agora unde oaspeţii vor putea viziona un spectacol gratuit în fiecare seară, un club dansant destinat familiştilor şi persoanelor în vârstă, dar şi zona VIP ce va deveni punctul de atracţie al parcului imediat ce va fi gata. Aceasta cuprinde o piscină cu nisip alb pe fundul apei, având montat un bar chiar în mijlocul bazinului", a completat Marcel Toader. TATIANA MODREANU, 25 aprilie 2011

_______________________________

Colaj realizat de Raluca �tefan, consilier comunicare OAR