revista de sociologie aplicata

Mosor, Alexandra Ramona. 2020. “FOX KIDS, WHERE HEROS LIVE!: Stereotipuri și contra-‐stereotipuri de gen în cele mai populare desene animate din România între anii 2000 și 2005 Revista de sociologie aplicată, vol. 1, nr. 1, pag. 1-‐25.

FOX KIDS, WHERE HEROS LIVE!: Stereotipuri și contra-‐stereotipuri de gen în cele mai populare desene animate din România între anii 2000 și 2005 ALEXANDRA RAMONA MOSOR, master Cercetare Sociologică Avansată, promoția 2019

ABSTRACT Tema principală a lucrării o reprezintă genul, studiat în cadrul desenelor animate difuzate în România între anii 2000 și 2005. Această lucrare este de tip exploratoriu și are ca scop aflarea răspunsurilor la două întrebări de cercetare, și anume: cum sunt utilizate stereotipurile și contra-‐stereotipurile de gen în desenele animate, dar și care sunt modele de feminitate și de masculinitate pe care le creează seriile studiate? Pentru a afla răspunsul, am folosit metoda analizei de conținut de tip calitativ, deoarece această metodă se pretează cel mai bine studiului meu. În ceea ce privește criteriul de selecție al desenelor, am ales canalul Fox Kids, popular la începutul anilor 2000. Am selectat cele mai populare desene animate pe un lot de disponibilitate, creând un sondaj online, pe care ulterior l-‐am publicat în grupuri de pe Facebook care au ca membri doar persoane apropiate de vârsta mea. Am obținut 83 de răspunsuri, care mi-‐au fost utile în selecția desenelor. Concluziile cercetării relevă faptul că stereotipurile de gen sunt afișate preponderent în mod direct, dar și indirect. La acestea se mai adaugă și contra-‐stereotipurile, de asemenea afișate sub diverse forme. În majoritatea desenelor animate studiate, bărbatul este portretizat drept superior, ocupând o poziție de conducere. De asemenea, am identificat bărbatul ca fiind descris sau sugerat drept persoană inteligentă. Femeia este portretizată și descrisă în majoritatea episoadelor ca fiind elegantă, îmbrăcată în rochie, blândă, gingașă, pasionată de modă și loială. Cuvinte cheie: gen, stereotipuri de gen, desene animate, copii.

REVISTA DE SOCIOLOGIE APLICATA

1. INTRODUCERE

Desenele animate reprezintă pentru mulți dintre noi prima activitate preferată pe care

o aveam când eram copii. Fie că am crescut în vremea comunismului și am avut parte de desene doar o oră pe zi sau că ne-‐am născut după revoluție și le-‐am avut mereu la îndemână, acestea au fost o modalitate de relaxare și de destindere. De cele mai multe ori acestea veneau sub forma unei recompense în urma terminării temelor sau în urma obținerii unor rezultate satisfăcătoare.

Desenele animate oferă modele de comportament, lecții de viață, soluții pentru problemele cotidiene, dar și idoli sau eroi. Consider acest fapt ca fiind relevant din punct de vedere sociologic, deoarece desenele animate s-‐au bucurat dintotdeauna de popularitate, iar acest fapt poate conduce la crearea și schimbarea modelelor de feminitate și de masculinitate.

Am ales această temă deoarece am fost și sunt o fană a desenelor animate și a mesajelor pe care acestea le transmit. De asemenea, le consider ca fiind relevante în crearea și menținerea modelelor de feminitate și de masculinitate relevante pentru tinerii din generația mea. Industria desenelor animate este într-‐o continuă schimbare și dezvoltare, iar ceea ce este difuzat acum nu seamănă cu ceea ce se difuza la începutul anilor 2000. Tocmai această diferență majoră m-‐a determinat să studiez ce reprezentări de gen au fost prezentate prin desenele animate celor din generația mea (cei născuți în anii ‘90). În plus, am întâlnit copii care imită sau reproduc comportamente învățate din desene, iar acest fenomen merită cu siguranță atenție. În mass-‐media de astăzi și nu numai, se vorbește foarte mult despre efectele pe care le are privitul la televizor asupra psihicului și emoțiilor copilului. Cu siguranță efectele sunt multe și diverse, dar eu am ales să mă axez pe stereotipuri, constra-‐stereotipuri și utilizarea lor.

Instituția socială a genului, prin socializarea copiilor în ceea ce privește normele și identitățile de gen, își face simțită prezența în desenele animate. Diferențele de gen sunt reprezentate prin limbaj, comportament, vestimentație, gesturi. Acestea reprezintă de cele mai multe ori și o sursă de divertisment, axat în special pe modul diferit în care fetele și băieții gândesc și acționează. Pe lângă utilizarea stereotipurilor și a contra-‐stereotipurilor de gen, întâlnim adesea și alte metode prin care le este atrasă atenția celor mici. Printre acestea, se numără și ironia sau autoironia, ridiculizarea sau exagerarea.

2. ÎNTEMEIERE TEORETICĂ

2.1. Genul din perspectivă sociologică

Erving Goffman identifică expunerile de gen ca fiind expresii prescrise ale genului și

susține că noi, oamenii, ne etalăm genul prin vestimentație, mod de comunicare și comportament. El a publicat un studiu, Gender Advertisements, despre cum este transmis genul în Statele Unite ale

Americii prin intermediul presei scrise. Goffman a analizat peste 500 de fotografii din ziare și reviste, în care a observat că: bãrbații sunt reprezentați în dimensiuni mai mari decât femeile și în mare parte într-‐o poziție dominatoare la nivel simbolic. A mai observat că predominã imaginile în care femeile sunt reprezentate ca fiind dependente de bărbați. (Goffman, 1979)

Observatiile lui Goffman au fost dezvoltate de West și Zimmerman (1987) în studiul lor clasic „Doing gender”. Conform acestora „a face gen” implică un ansamblu de activități perceptuale și interacționale ghidate social, care exprimă anumite acțiuni ca expresii a naturii masculine și feminine. Atunci când genul e privit ca fiind o realizare, atenția se schimbă de la aspectele interne la individ și se concentrează pe arii interacționale și, în cele din urmă, instituționale. Indivizii sunt cei care "fac" genul. Genul este conceput ca fiind o caracteristică emergentă a situațiilor sociale: atât ca rezultat, cât și ca rațiune. Cei doi sugerează importanța diferențierii dintre sex, categorie de sex și gen. Sexul reprezintă o determinare făcută prin aplicarea criteriilor biologice convenite social pentru clasificare persoanelor ca femei sau bărbați. Criteriile de clasificare pot fi organele genitale la naștere sau tastarea cromozomilor. Plasarea într-‐o categorie de sex se realizează prin aplicarea criteriilor de sex, însă în viața de zi cu zi, clasificarea este stabilită și susținută de afișările de identificare sociale necesare, care proclamă calitatea de membru una din cele două categorii. (West& Zimmerman,1987)

Termenul de gen surprinde un tip nou de înțelegere a relațiilor dintre bărbați și femei, punând accent pe aspectele sociale și culturale ale indivizilor. Genul reprezintă un sistem de simboluri care definesc corpurile și modul în care acestea sunt privite de către societate. Este foarte importantă distincția dintre sex și gen. Sexul face referire la diferențele biologice, în vreme ce genul se referă la constructele sociale prin care sunt definiți bărbații și femeile. Diferențele de gen se fac atât la nivel individual, cât și la nivel structural. Nu doar individul se folosește de un set de stereotipuri pentru a defini masculinitatea și feminitate, ci și societatea, care stabilește comportamente și interacțiuni pe baza sexului. Diferențele de gen variază istoric, dar și de la o cultură la alta, având impact asupra vieții individului. Din punct de vedere sociologic, genul este o clasificare socială, realizată prin ierarhii, putere și inegalitate, nu doar prin diferențiere. Punctul de interes îl reprezintă stereotipurile de gen, care stau la baza prejudecăților și discriminărilor de gen. (Grünberg, 2010).

Una dintre cele mai importante realizări în domeniul cunoașterii de gen din ultimul deceniu este revoluția conceptualizării teoretice asupra a ceea ce este genul, adică un fenomen social. Genul este o identitate sau un rol care este predat în copilărie și pus în aplicare. În schimb, sexul este un sistem instituționalizat de practici sociale, menit să separe oamenii în două categorii semnificativ diferite, bărbați și femei. Ca și alte sisteme de diferențiere și inegalitate, cum ar fi cele bazate pe rasă sau clasă, genul implică convingeri culturale. (Ridgeway&Correll, 2004) Un concept important în definirea și înțelegerea genului este termenul de „convingere de gen”. Acesta face referire la ansamblul de reguli culturale sau la instrucțiunile care stabilesc structura socială a diferențelor și inegalităților care sunt înțelese ca fiind genuri.

Genul este atât de universal, încât în societatea noastră se presupune că este crescut în genele noastre. Este greu de crezut că genul și constructele de gen sunt în mod constant create și re-‐create, ca urmare a interacțiunii umane din viața socială. Judith Lorber susține că genul este o instituție care este încorporată în toate procesele sociale ale vieții de zi cu zi. Ea susține că diferența de gen este în primul rând un mijloc de a justifica stratificarea sexuală. Sexul este atât de endemic,

pentru că fără diferențe, nu putem justifica inegalitatea. (Lorber, 1994) Împărtășesc această prezumție, deoarece consider genul ca fiind o modalitate la îndemână de diferențiere și de grupare a indivizilor în categorii adesea inegale.

În cadrul jocurilor video și nu numai, genul este o resursă culturală bogată și ușor accesibilă. Odată ce un personaj este definit ca fiind masculin sau feminin, un larg repertoriu de stereotipuri devine disponibil jucătorilor pentru a înțelege ce se așteaptă de la ea sau el și ce trebuie făcut. Ocazional, acest lucru oferă posibilitatea de a surprinde dacă așteptările sunt contrazise. Genul este astfel folosit ca resursă retorică, făcând posibilă transmiterea unui mesaj semnificativ și persuasiv prin aliniere sau nealiniere cu așteptările. (Rughiniș, 2015)

Acest fapt este valabil și pentru desenele animate. Așteptările copiilor sunt diferite în funcție de genul personajului. De la un băiat sau personaj masculin este de așteptat să fie puternic, să acționeze de cele mai mute ori primul și să îi protejeze pe cei din jur.

2.2. Stereotipurile de gen și mass-‐media

Stereotipurile de gen se referă la „imagini unilaterale și exagerate ale bărbaților și femeilor, folosite în mod repetat în viața de zi cu zi. Ele se regăsesc de obicei în mass-‐media, operând simplificări larg acceptate.” (Marshall, 2003)

Ellen Seiter susține faptul că mass-‐media este populată de stereotipuri și este un lucru cu care oamenii s-‐au obișnuit deja. Stereotipurile sunt ușor de recunoscut în televiziune, unde frecvența lor a fost documentată în permanență de cercetători. Ea susține, de asemenea, faptul că studiul stereotipurilor oferă un punct de intersecție între cercetarea cantitativă și calitativă, între științele sociale și perspectivele umane, între studiile culturale și abordările administrative. Ipotezele privind stereotipurile influențează modul în care ne gândim la efectele media și la analiza ideologică a televiziunii. (Seiter, 1986)

Consider că cele mai des întâlnite stereotipuri de gen sunt cele conform cărora fetițele trebuie să poarte roz, iar băieții albastru, femeile trebuie să fie feminine și sensibile, bărbații puternici și conducători, femeile să fie casnice, iar bărbații să aducă bani în casă. De aceste lucruri ne lovim zilnic și suntem familiarizați cu ele. Desenele animate sunt axate în principal pe situații amuzante în care oamenii se regăsesc, iar astfel de utilizări ale stereotipurilor de gen reprezintă subiecte des abordate.

Genul este un cadru cultural primar pentru organizarea relațiilor sociale. Oamenii depind de relațiile sociale cu ceilalți. Relațiile sociale reprezintă totuși o problemă bine cunoscută. Sistemele de clasificare și definire a lucrurilor se bazează pe contrast și, prin urmare, pe diferențiere. Pentru a gestiona relațiile sociale, există sisteme de categorii culturale, care trebuie să fie atât de simplificate, încât să poată fi aplicate rapid ca dispozitive de încadrare. Categoriile primare de percepție a persoanei, inclusiv categoria de gen, lucrează drept cadre culturale pentru coordonarea comportamentului prin asocierea categoriilor de membri cu convingerile culturale împărtășite pe scară largă. Aceste convingeri culturale sunt stereotipuri de gen comune. (Ridgeway, 2009).

Mass-‐media reprezintă o instituție socială și are un rol major în formarea stereotipurilor și prejudecăților de gen dintr-‐o societate. Mass-‐media din România promoveazã preponderent

stereotipuri ocupaționale, relaționale (femeile ca fiind mame, amante, fiice ale cuiva), de comportament verbal și nonverbal, dar și de limbaj, cromaticã, locație. „Ziarele, televiziunea, radioul, publicitatea abundă în simbolistică și mesaje de gen care pledează implicit sau explicit mai mult pentru complementaritatea rolurilor de gen și separarea lumii femeilor de cea a bărbaților decât pentru parteneriatul public și privat dintre ei.”(Grünberg, 2010)

2.3. Alte cercetări, aceeași temă

Un studiu pe aceeași temă a fost realizat de Mee-‐Eun Kang. Obiectivul de cercetare al

lucrării lui Kang a fost de a studia comportamentele specifice și de a determina ce modele de comportament de gen au fost cele mai răspândite în publicațiile revistelor în 1979 și 1991. În cadrul acestei cercetări s-‐au făcut comparații privind afișarea de gen între anii 1979 și 1991. Întrebarea principală și esențială de pornire a lucrării de cercetare a fost: Ce mesaje despre femei au fost date societății prin intermediul reclamelor? Acest studiu a fost conceput pentru a reprezenta o replicare conceptuală a studiului lui Erving Goffman privind expunerile de gen, pentru a vedea cum s-‐au schimbat imaginile de gen în anunțurile tipărite de la studiul lui Goffman. Această cercetare a arătat că au fost făcute puține schimbări cu privire la imaginile femeilor în anunțurile de reviste de la studiul lui Goffman din 1979. În categoria de afișare a corpului, reclamele din reviste din 1991 au arătat mai multe stereotipuri ale femeilor decât cele din 1979. (Kang, 1997)

Mary Crawford este cea care a realizat o analiză în care studiază relația dintre gen și divertisment. Ea susține că această relație presupune înțelegerea fără ambiguitate a ambelor concepte. Una dintre primele întrebări care au determinat cercetarea privind genul și limbajul a fost: „Femeile și bărbații folosesc un limbaj diferit?” Cercetătorii ar putea compara pur și simplu, bărbați și femei care vorbesc pentru a găsi modul în care aceștia diferă. Oamenii cu siguranță cred că femeile și bărbații vorbesc (și cred) în mod diferit. (Crawford, 2003)

În lucrarea sa, Laura Grünberg descrie mass-‐media ca fiind transmițătorul oficial al atitudinilor și al valorilor indivizilor, construind așadar o imagine a realității. Astfel, mass-‐media ajunge să dețină cheia către un impact important asupra percepției și asupra perpetuării stereotipurilor de gen. În această lucrare au fost studiate jurnalele de știri, cu accent pe: modul de aranjare al studiorilor, numărul de prezentatori și genul acestora, domeniul știrilor și dacă acestea sunt prezentate de femei sau de bărbați. Grunberg consideră că acesta este un factor important pentru identificarea unor comportamente tipice sau atipice de gen. (Grünberg, 2005)

De asemenea, au mai fost studiate și elemente precum frecvența și genul invitaților, considerat un alt indicator important al perpetuării stereotipurilor de gen. Totodată, vestimentația și/sau accesorizarea pot să ofere informații despre eventualele clișee de gen. În linii mari, concluziile au arătat faptul că femeia prezentatoare este îmbrăcată elegant, uneori chiar senzual, în vreme ce bărbatul moderator exprimă sobrietate prin vestimentația sa. De asemenea, femeile sunt prezentate mai des în ipostaze degradante sau în suferință, în vreme ce bărbații apar mai rar în astfel de ipostaze. (ibid.)

3. METODOLOGIE

3.1. Materialele folosite în analiză

Cercetarea pe care doresc să o realizez este de tip exploratoriu. Lucrarea mea

constă în analiza desenele animate difuzate în România între anii 2000 și 2010. Am ales pentru această analiză desenele difuzate la unul dintre cele mai populare posturi, Fox Kids, care a fost primul canal dedicat copiilor din România. Acesta a transmis pentru prima dată în primăvara anului 1999. Desenele animate erau diverse, toate dublate în limba română.

În ceea ce privește partea cantitativă, am ales nouă dintre cele mai vizionate desene animate. Criteriul de selecție pentru aceste desene a fost reprezentat de rezultatul sondajului aplicat online. La acest sondaj au răspuns 83 de persoane, care au ales 5 din cele 25 de variante posibile (rezultatele sunt detaliate în graficul 1). Respondenții au fost doar persoane din generația mea, mai exact persoane născute în anii ‘90. Nu a existat un alt criteriu de selecție, sondajul fiind făcut public și distribuit în cadrul grupurilor de pe rețelele de socializare (grupuri de la facultate, liceu și școală generală).

Metodei de selecție a desenelor animate i-‐am adăugat ulterior încă un criteriu, cel referitor la numărul de episoade disponibile online. Astfel, pentru a realiza această analiză, am stabilit un număr de 20 de episoade pentru fiecare desen. Dintre cele 10 cele mai votate variante ale sondajului, una singură nu a îndeplinit această condiție, mai exact nefiind disponibile 20 de episoade ale desenului respectiv („Prințesa Sissi”).

În cadrul acestei analize voi studia cele mai votate nouă desene animate și voi pune accent pe vestimentația personajelor, pe comportamentul acestora și pe felul în care este expus genul. Astfel, mi-‐am propus să descopăr dacă și cum sunt utilizate stereotipurile și contra-‐stereotipurile de gen.

Graficul 1- Distribuția răspunsurilor obținute în urma aplicării sondajului

3.2. Obiectivele cercetării

În această lucrare voi realiza o analiză generală a desenelor animate, a personajelor

și a stereotipurilor afișate sau exprimate în cadrul acestora. De asemenea, voi realiza paralele între personaje și le voi grupa pe diverse categorii, în funcție de asemănările dintre ele. Totodată, voi analiza fiecare episod în parte pentru a afla frecvența utilizării stereotipurilor și contra-‐stereotipurilor.

În acest studiu îmi propun să realizez și o analiză comparativă. Aceasta va avea ca element central genul și stereotipurile de gen, deoarece mi-‐am propus să descopăr dacă există diferențe între personajele de gen feminin și cele de gen masculin, dacă diferă mesajul transmis, vestimentația, postura sau limbajul. De asemenea, voi încerca să aflu dacă există diferențe semnificative între un desen animat și altul sau merg toate după un oarecare tipar. Voi pleca de la ipoteza conform căreia personajele de gen feminin sunt portretizate ca fiind gingașe, amabile, sensibile și îmbrăcate în rochii de culori deschise (roz, roșu, galben). De asemenea, mă aștept ca

personajele de gen masculin să fie îmbrăcate lejer, în culori închise (negru, bleumarin, verde) și să fie conturate ca personaje puternice, ambițioase și curajoase.

Voi studia următoarele aspecte: sub ce formă sunt stereotipurile si contra-‐stereotipurile utilizate și în ce măsură apar, ce vestimentație au personajele, dar și mesajul transmis. De asemenea, voi încerca să identific dacă stereotipurile de gen sunt utilizate sub formă de marfă primară (directe) sau sunt realizate într-‐un mod mai rafinat (indirect). Totodată, îmi propun să identific prezența sau absența unei scheme complexe de lucru cu stereotipurile, dar și dacă personajele lucrează într-‐un mod diferit cu stereotipurile.

Modul în care mi-‐am propus să lucrez cu stereotipurile de gen este prezentat în schema de mai jos (Schema 1), în care am încercat să le grupez după genul pe care îl descriu, după modul în care sunt utilizate, dar și după vizibilitatea lor.

Schema 1- Schema de lucru a stereotipurilor

Despre personajele de

gen feminin

Directe

(brute/clare)

Vizibile

„Normale”

(obișnuite, cotidiene)

Despre personajele de

gen masculin

Indirecte

(rafinate)

Deductibilie

Contrastante

CONTRA-STEREOTIPURI

Stereotipuri de gen

Vizibile

Deductibilie

- aspect general - tipul de îmbrăcăminte

- culoarea hainelor

- culoarea părului

- lungimea părului

- accesorii

- detalii (culoarea

încălțărilor, machiaj, coafuri

specifice etc)

- comportament - gesturi - limbaj

- modul de a acționa - luarea inițiativei - asumare - autoritate - grija față de ceilalți - minciună/ ascunderea adevărului

4. REZULTATE

4.1. Identificarea personajelor stereotipice

În urma vizionării desenelor animate selectate, am identificat 45 de personaje principale. Acest număr este atât de mare din cauza faptului că multe dintre seriile analizate prezintă familii numeroase, clase de elevi sau locuitori ai unor orașe sau cartiere. Desigur, această delimitare dintre un personaj principal și un personaj secundar este una subiectivă, realizată cu ajutorul frecvenței cu care acestea apar în episoadele vizionate.

Din cele 45 de personaje analizate, am identificat 11 ca fiind personaje stereotipice vizibile (7 pozitive și 4 negative) și 5 ca fiind personaje contra-‐stereotipice vizibile (toate fiind personaje negative).

4.2. Analiza și clasificarea stereotipurilor și contra-‐stereotipurilor identificate

După cum am precizat și în capitolul referitor la metodologie, voi analiza stereotipurile și contra-‐stereotipurile identificate cu ajutorul schemei de lucru. Acestea au fost împărțite în diverse categorii, în funcție de anumite criterii. Astfel, am obținut stereotipuri și contra-‐stereotipuri grupate în funcție de gen, în funcție de vizibilitate și în funcție de modul în care acestea sunt prezentate. De asemenea, voi încerca să descopăr dacă sunt prezente și alte tipuri de stereotipuri, și anume: ocupaționale, de rol sau cu privire la vârstă, mediu de proveniență, rol etc.

Așadar, pentru fiecare desen animat studiat voi grupa stereotipurile și contra-‐stereotipurile identificate în diferite categorii, după cum urmează: despre femei sau despre bărbați, directe sau indirecte, vizibile sau deductibile și o ultimă categorie cu alte tipuri de stereotipuri.

4.2.1 Stereotipurile și contra-‐stereotipurile din „Copiii de la 402”

Prima categorie pe care o voi analiza este cea cu privire la gen, mai exact a stereotipurilor și contra-‐stereotipurilor despre femei/fete și bărbați/băieți. În primul desen animat analizat („Copiii de la 402”) am identificat 14 stereotipuri despre băieți/bărbați și 17 stereotipuri despre fete/femei. Cele mai evidente și mai bine conturate sunt stereotipurile cu privire la băieții superiori, inteligenți și răi, în vreme ce fetele sunt portretizate ca fiind pasionate de modă, îmbăcate în rochii și responsabile. În ceea ce privește constra-‐stereotipurile de gen din acest desen animat, am identificat 8 despre băieți/bărbați și 12 despre femei. Toate stereotipurile și constra-‐stereotipurile identificate în Copiii de la 402 sunt prezentate în tabelul de mai jos (Tabelul 1).

Tabelul 1-Stereotipuri și contra-stereotipuri de gen în „Copiii de la 402”

„Copiii de la 402”

REVISTA DE SOCIOLOGIE APLICATĂ 2020 4(1):

11

Stereotipuri

despre

băieți/bărbați

Stereotipuri despre

fete/femei

Contra-stereotipuri

despre băieți/bărbați

Contra-stereotipuri

despre fete/femei

-

elevul leneș

-

elevul trișor

-

băiatul rău

-

băiatul bătăuș

-

băiatul

îmbrăcat

sport

-

băiatul

sportiv

-

băiatul

neascultător

-

băiatul

libertin

-

bărbatul

superior

femeii

-

bărbatul

afacerist

-

bărbatul

profitor

-

bărbatul

inteligent

-

bărbatul

hotărât

-

băiatul

lăudăros

-

bărbatul

profitor

-

eleva

lăudăroasă

-

eleva rebelă

-

fata

pasionată de

modă

-

fata

îmbrăcată în

rochie

-

fata

îndrăgostită

-

eleva

populară

-

fata

prietenoasă

-

eleva

tocilară

-

femeia

perfectă

-

femeia

mândră

-

femeia

frumoasă

-

fata blândă

-

fata modestă

-

femeia

responsabilă

-

educatoarea

-

băiatul chel

-

băiatul

nepriceput

-

băiatul cu

pasiuni bizare

-

băiatul pudic

-

bărbatul supus

-

băiatul

îmbrăcat în

culorii aprinse

-

directorul

incompetent

-

tatăl permisiv

-

femeia

autoritară

-

eleva ciudată

-

fata cu

pasiuni ieșite

din comun

-

eleva

pârâcioasă

-

eleva

marginalizată

-

eleva urâtă

-

femeia

arogantă

-

femeia

superioară

-

fata băiețoasă

-

femeia cu

părul scurt

-

femeia

îmbrăcată în

haine largi

-

mama

exigentă


12

blândă

-

educatoarea

iertătoare

-

mama

grijulie

T

o

t

a

l

14 17 8 12

Sursă: analiza autoarei

Tabelele 2 și 3 prezintă distribuția stereotipurilor și a contra-‐stereotipurilor în funcție de modul în care acestea sunt prezentate (direct sau indirect). Astfel, putem observa că cele mai multe stereotipuri și contra-‐stereotipuri despre băieți/bărbați sunt directe, la fel și cele despre fete/femei.

Tabelul 2-Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre băieți/bărbați în „Copiii de la 402”


Stereotipuri directe


Stereotipuri indirecte


Contra-stereotipuri

directe despre

băieți/bărbați

Contra-stereotipuri

indirecte despre

băieți/bărbați

-

băiatul rău

-

băiatul bătăuș

-

băiatul îmbrăcat

sport

-

băiatul sportiv

-

băiatul

-

elevul leneș

-

elevul trișor

-

băiatul

libertin

-

bărbatul

superior

femeii

-

băiatul chel

-

băiatul

nepriceput

-

băiatul cu

pasiuni bizare

-

băiatul

îmbrăcat în

-

băiatul pudic

-

tatăl

permisiv

-

bărbatul

supus


13

neascultător

-

bărbatul

afacerist

-

bărbatul

inteligent

-

bărbatul hotărât

-

băiatul lăudăros

-

bărbatul

profitor

culorii aprinse

-

directorul

incompetent

T

otal

9 5 5 3


Tabelul 3-Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre fete/femei în „Copiii de la 402”



despre fete/femei


despre fete/femei

Contra-stereotipuri

directe despre

fete/femei

Contra-stereotipuri

indirecte despre

fete/femei

- fata

pasionată de

modă

- fata

îmbrăcată în

rochie

-

eleva

lăudăroasă

-

eleva tocilară

-

eleva populară

-

femeia mândră

-

educatoarea

blândă

-

educatoarea

iertătoare

-

mama grijulie

-

femeia

-

eleva rebelă

-

fata

îndrăgostită

-

fata

prietenoasă

-

femeia

perfectă

-

fata blândă

-

fata modestă

-

femeia

responsabilă

-

femeia

autoritară

-

eleva

ciudată

-

fata cu

pasiuni

ieșite din

comun

-

eleva urâtă

-

fata

băiețoasă

-

femeia cu

părul scurt

-

femeia

îmbrăcată în

haine largi

-

eleva

pârâcioasă

-

eleva

marginalizată

-

femeia

arogantă

-

femeia

superioară

-

mama

exigentă


14

frumoasă

T

otal

10 7 7 5


Tabelul 4 prezintă gruparea stereotipurilor și a contra-‐stereotipurilor în funcție de înfățișare, ocupație sau intersecția dintre gen și status/rol. Se poate observa un număr mare de stereotipuri și contra-‐stereotipuri care fac referire la înfățișare (9) și la ocupație/profesie (11).

Tabelul 4-Alte stereotipuri și contra-stereotipuri în „Copiii de la 402”


Referitoare la

vestimentație/

înfățișare Ocupaționale

Despre intersecția dintre

gen și status/rol Altele

-

băiatul

îmbrăcat

sport

-

fata pasionată

de modă

-

fata

îmbrăcată în

rochie

-

băiatul

îmbrăcat în

culorii

aprinse

-

eleva urâtă

-

femeia

îmbrăcată în

haine largi

-

femeia cu

părul scurt

-

fata băiețoasă

-

băiatul chel

-

elevul leneș

-

elevul trișor

-

eleva

lăudăroasă

-

eleva rebelă

-

eleva populară

-

eleva tocilară

-

educatoarea

blândă

-

educatoarea

iertătoare

-

directorul

incompetent

-

eleva

pârâcioasă

-

eleva

marginalizată

- mama

grijulie

- tatăl

permisiv

- mama

exigentă

T

otal

9 11 3 0


15


Astfel, desenul animat „Copiii de la 402” promovează o paletă largă de stereotipuri, prin care elevii sunt portretizați ca fiind pe de o parte silitori, tocilari, inteligenți sau responsabili, iar pe de altă parte ca fiind trișori, neastâmpărați și bătăuși. În ceea ce privește genul, cele mai multe stereotipuri (17) și contra-‐stereotipuri (12) identificate sunt despre fete și femei. Cele mai multe stereotipuri despre bărbați sunt cu privire la superioritatea lor, fiind plasați în poziții de conducere. Constra-‐stereotipurile despre băieți/bărbați îi conturează pe aceștia ca fiind nepricepuți, pudici sau incompetenți.

Cele mai multe dintre stereotipuri sunt despre femei, prezentate în mod direct, vizibile și referitoare la înfățișare. În cazul acestui desen animat, care are drept personaje principale elevii unei clase, am identificat foarte multe stereotipuri și contra-‐stereotipuri ocupaționale (11). Capturi de ecran din „Copiii de la 402”

Băiatul supus Băiatul dur

Fata autoritară Directorul incompetent

Mama grijulie


16

4.2.2 Stereotipurile și contra-‐stereotipurile din „Viața cu Louie”

În cel de-‐al doilea desen animat studiat („Viața cu Louie”) am identificat 11 stereotipuri despre bărbați și 6 despre fete/femei (tabelul 5). Cel mai bine conturat și expus stereotip despre bărbați este cel care îi plasează pe aceștia în poziții dominante. De asemenea, bărbații sunt portretizați că fiind corpolenți, duri și pasionați de mașini. Portretul femeii este conturat și promovat astfel: femeia gingașă, protectoare și iubitoare.

Numărul de contra-‐stereotipuri este unul redus, dar distribuit în mod egal. Mai exact, am identificat 6 despre femei și tot atâtea despre bărbați. Contrastele sunt realizate prin portretizări ale bărbaților sensibili, mămoși și lași, dar și ale femeilor puternice, neglijente.

Tabelul 5 -Stereotipuri și contra-stereotipuri de gen în „Viața cu Louie”

„Viața cu Louie”

Stereotipuri despre

băieți/bărbați

Stereotipuri despre

fete/femei

Contra-stereotipuri

despre

băieți/bărbați

Contra-stereotipuri

desp

re

fete/

femei

-

bărbatul cu

simțul

umorului

-

bărbatul matur

-

bărbatul

sarcastic

-

bărbatul

superior

-

tatăl autoritar

-

bărbatul

îndemânatic

-

femeia

gingasă

-

fetița

protectoare

-

mama

iubitoare

-

femeia

casnică

-

femeia

gospodină

-

eleva

-

băiatul

sensibil

-

băiatul

mămos

-

bărbatul

coafat

-

tatăl dificil

-

bărbatul laș

-

femeia

modernă

-

fetița

puternică

-

fetița cu păr

scurt

-

femeia

neglijentă

-

mama

iresponsabilă


17

-

bărbatul

obsedat de

mașini

-

bărbatul

corpolent

-

băiatul dur

-

bărbatul

violent

-

băiatul

neglijent

silitoare

T

otal

11 6 5 5


În tabelele 6 și 7 este prezentată gruparea stereotipurilor în funcție de gen și de modul în care acestea sunt exprimate. Astfel, am observat faptul că, atât stereotipurile despre bărbați/băieți, cât și cele despre fete/femei sunt exprimate în mod direct. Acest lucru este valabil și în cazul contra-‐stereotipurilor. Tabelul 6 -Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre băieți/bărbați în „Viața cu Louie”






Contra-stereotipuri

directe despre

băieți/bărbați

Contra-stereotipuri

indirecte despre

băieți/bărbați

-

bărbatul cu

simțul umorului

-

bărbatul

superior

- tatăl

autoritar

-

bărbatul

îndemânatic

-

bărbatul

obsedat de

mașini

-

bărbatul

corpolent

-

bărbatul

matur

-

bărbatul

sarcastic

-

băiatul dur

-

băiatul

neglijent

-

băiatul

sensibil

-

băiatul

mămos

-

bărbatul

coafat

-

tatăl dificil

-

bărbatul laș


18

-

bărbatul violent

T

otal

7 4 3 2


Tabelul 7 -Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre fete/femei în ”Viața cu Louie”



despre fete/femei


despre fete/femei

Contra-stereotipuri

directe despre

fete/femei

Contra-stereotipuri

indirecte despre

fete/femei

-

mama

iubitoare

-

femeia

casnică

-

femeia

gospodină

-

eleva silitoare

-

femeia

gingasă

-

fetița

protectoare

-

femeia

modernă

-

fetița cu păr

scurt

-

femeia

neglijentă

-

fetița

puternică

-

mama

iresponsabilă

T

otal

4 2 3 2


Tabelul 8 prezintă gruparea stereotipurilor și a contra-‐stereotipurilor pe diverse categorii. Astfel, am identificat 3 stereotipuri care fac referire la înfățișare sau vestimentație și 3 despre intersecția dintre gen și rol.

Tabelul 8-Alte stereotipuri și contra-stereotipuri în „Viața cu Louie” „Viața cu Louie”

Referitoare la

vestimentație/ înfățișare Ocupaționale

Despre intersecția dintre gen

și status/rol Altele


19

-

bărbatul

corpolent

-

fetița cu păr

scurt

-

bărbatul

coafat

- tatăl

autoritar

- mama

iubitoare

- mama

iresponsabilă

T

otal

3 0 3 0


Capturi de ecran din „Ce-i cu Andy?”

Tatăl dificil/dur Femeia casnică/ gospodină

Bărbatul dur Elevul problemă

Soția devotată


20

4.2.3 Stereotipurile și contra-‐stereotipurile din „Ce-‐i cu Andy?” În cazul celui de-‐al treilea desen animat analizat („Ce-‐i cu Andy?”) am identificat 4

stereotipuri despre bărbați și 5 despre femei. Și de această dată întâlnim portretizarea bărbatului ca fiind inteligent și superior, iar cea a femeii ca fiind gingașă, sensuală și sensibilă. Același număr redus este și în cazul contra-‐stereotipurilor, mai exact 4 despre băieți/bărbați și 2 despre fete/femei. (Tabelul 9)

Tabelele 10 și 11 prezintă faptul că stereotipurile despre bărbați sunt predominant exprimate indirect, iar cele despre femei în mod direct. Tendința în cazul contra-‐stereotipurilor este de a fi exprimate în mod direct.

Tabelul 9 -Stereotipuri și contra-stereotipuri de gen în „Ce-i cu Andy?”

„Ce-i cu Andy?”

Ster

eotipuri

despre

băieți/bărbaț

i

St

ereotipuri

despre

fete/femei

Contr

a-stereotipuri

despre

băieți/bărbați

Con

tra-

stereotipuri

despre

fete/femei

-

elevul

problemă

-

elevul

îndrăgostit

-

bărbatul cu

simțul

umorului

-

bărbatul

-

femeia

gingașă

-

femeia

sensibilă

-

femeia

senzuală

-

femeia

cochetă

-

bărbatul

îmbrăcat în

culori vii

-

bărbat cu

părul roșu

-

adolescentul

supraponder

al

-

-

femeia

irascibilă

-

femeia rea


21

inteligent -

eleva

majoretă

bărbatul

influențabil

T

o

t

a

l

4 5 4 2

Sursă: analiza autoarei Tabelul 10- Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre băieți/bărbați în „Ce-i cu Andy?”

„Ce-i cu Andy?”



Stereotipuri

indirecte despre

băieți/bărbați

Contra-stereotipuri

directe despre

băieți/bărbați

Contra-stereotipuri

indirecte despre

băieți/bărbați

-

elevul

îndrăgostit

-

elevul

problemă

-

bărbatul cu

simțul

umorului

-

bărbatul

inteligent

-

bărbatul

îmbrăcat în

culori vii

-

bărbat cu părul

roșu

-

adolescentul

supraponderal

-

bărbatul

influențabil

T

otal

1 3 3 1


Tabelul 11-Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre fete/femei în „Ce-i cu Andy?”

„Ce-i cu Andy?”


despre fete/femei


despre fete/femei

Contra-stereotipuri

directe despre

fete/femei

Contra-stereotipuri

indirecte despre

fete/femei

-

femeia senzuală

-

femeia

-

femeia

-

femeia rea


22

-

femeia cochetă

-

eleva majoretă

gingașă

-

femeia

sensibilă

irascibilă

T

otal

3 2 1 1

Sursă: analiza autoarei Stereotipurile referitoare la înfățișare/vestimentație sunt în număr de 4 și vizează

îmbrăcămintea, culoarea părului și aspectul general, iar cele ocupaționale sunt 3, toate despre elevi.

Tabelul 12 -Alte stereotipuri și contra-stereotipuri în „Ce-i cu Andy?”

„Ce-i cu Andy?”

Referitoare la vestimentație/


Despre intersecția

dintre gen și status/rol

A

ltele

- femeia

cochetă

- bărbatul

îmbrăcat în culori

vii

- bărbat

cu părul roșu

-

adolescentul

supraponderal

-

elevul problemă

-

elevul

îndrăgostit

-

eleva majoretă

T

otal

4 3 0 0

Sursă: analiza autoarei Capturi de ecran din „Viața cu Louie”

Elevul problemă Băiatul cu părul roșu

Femeia irascibilă, rea


23

4.2.4 Stereotipurile și contra-‐stereotipurile din „Spioanele”

Cel de-‐al patrulea desen animat studiat („Spioanele”) este primul care aduce o diferență semnificativă între numărul de stereotipuri, identificând 4 despre bărbați și 11 despre femei. Aceste stereotipuri portretizează bărbatul ca fiind în poziție de conducere, matur și erou, iar femeia ca fiind pasionată de modă, îmbrăcată în haine înflorate, responsabilă și preocupată permanent de modul în care arată.

Nici distribuția contra-‐stereotipurilor nu respectă tiparul de până acum, deoarece am identificat 7 despre femei și niciunul despre bărbați. Cele referitoare la femei le prezintă pe acestea că fiind eroine, malefice, superficiale, cu părul scurt și jucând fotbal.

Tabelul 13- Stereotipuri și contra-stereotipuri de gen în „Spioanele”

„Spioanele”

Stereotipuri despre

băieți/bărbați

Stereotipuri despre

fete/femei

Contra-stereotipuri


Contra-stereotipuri

despre

fete/

femei


24

-

bărbatul

conducător

-

bărbatul

matur în

decizii

-

bărbatul

îmbrăcat

formal

-

bărbatul erou

-

femeia geloasă

-

femeia loială

-

femeia

responsabilă

-

femeia

frumoasă

-

femeia

îmbrăcată în

haine înflorate

-

femeia cu păr

lung

-

femeia

pasionată de

modă

-

femeia

îndrăgostită

-

femeia

materialistă

-

femeia care ține

dietă

-

femeia

dominată

-

femeia în

poziție

dominantă

-

femeia

superficială

-

femeia

fotbalistă

-

femeia cu păr

scurt

-

femeia

malefică

-

femeia

arogantă

-

femeia eroină

T

otal

4 11 0 7


Tabelele 14 și 15 sugerează faptul că, atât stereotipurile despre bărbați, cât și stereotipurile despre femei sunt exprimate în mod direct. Acest lucru este valabil și pentru contra-‐stereotipurile despre femei.

Tabelul 14- Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre băieți/bărbați în „Spioanele”


25

„Spioanele”



Stereotipuri

indirecte despre

băieți/bărbați

Contra-stereotipuri

directe despre

băieți/bărbați

Contra-stereotipuri

indirecte despre

băieți/bărbați

-

bărbatul

conducător

-

bărbatul

îmbrăcat formal

-

bărbatul erou

-

bărbatul

matur în

decizii

T

otal

3 1 0 0

Sursă: analiza autoarei Tabelul 15- Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre fete/femei în „Spioanele”

„Spioanele”

Stere

otipuri directe

despre

fete/femei

Ste

reotipuri

indirecte

despre

fete/femei

Co

ntra-

stereotipuri

directe

despre

fete/femei

Co

ntra-

stereotipuri

indirecte

despre

fete/femei

-

femeia

frumoasă

-

femeia

îmbrăcată în

haine înflorate

-

femeia cu păr

lung

-

femeia

pasionată de

modă

-

femeia care

ține dietă

-

femeia

dominată

-

femeia

geloasă

-

femeia loială

-

femeia

responsabilă

-

femeia

materialistă

-

femeia

îndrăgostită

-

femeia în

poziție

dominantă

-

femeia

fotbalistă

-

femeia cu

păr scurt

-

femeia

eroină

-

femeia

superficială

-

femeia

malefică

-

femeia

arogantă

T

otal

6 5 4 3


26


În ceea ce privește alte tipuri de stereotipuri și contra-‐stereotipurilor, am identificat 4 referitoare la înfățișare/vestimentație și 2 ocupaționale (tabelul 16).

Tabelul 16- Alte stereotipuri și contra-stereotipuri în „Spioanele”

„Spioanele”

Referitoare la

vestimentație/


Despre intersecția

dintre gen și

status/rol Altele

- femeia

frumoasă

- femeia

îmbrăcată în haine

înflorate

- femeia

cu păr lung

- femeia

cu păr scurt

-

femeia

eroină

-

femeia

fotbalistă

T

otal

4 2 0 0

Sursă: analiza autoarei Capturi de ecran din „Spioanele”

Femeia puternică Femeia îndrăgostită

Bărbatul conducător/ în poziție de conducere


27

6.2.5 Stereotipurile și contra-‐stereotipurile din „Familia Addams”

Seria „Familia Addams” prezintă 5 stereotipuri despre bărbați și 3 despre femei (tabelul 17). Și de această dată identificăm bărbatul ca fiind în poziție de conducere, atletic și cu posibilități financiare, iar femeia că fiind elegantă și cu părul lung. Numărul de contra-‐stereotipuri despre bărbați este unul redus (3), iar despre femei am identificat 5.


28

Tabelul 17 -Stereotipuri și contra-stereotipuri de gen în „Familia Addams”

„Familia Addams”

Stereotipuri despre

băieți/bărbați

Stereotipuri

despre fete/femei

Contra-stereotipuri


Contra-stereotipuri

despre

fete/femei

-

bărbatul

responsabil

-

bărbatul în

poziție

dominantă

-

bărbatul atletic

-

bărbatul cu

posibilități

financiare

-

adolescentul

rebel

-

femeia cu

păr lung

-

femeia

elegantă

-

eleva cu

codițe

-

bărbatul

excentric

-

bărbatul leneș

-

adolescentul

hoț

-

femeia

îmbrăcată

doar în negru

-

femeia

nepricepută

la gătit

-

mama

iresponsabilă

-

femeia dură

-

femeia

sadică

T

otal

5 3 3 5


În tabelele 18 și 19 se poate observa faptul că, atât stereotipurile despre bărbați și femei, cât și contra-‐stereotipurile despre ambele genuri sunt exprimate/prezentate preponderent în mod direct. Tabelul 18 -Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre băieți/bărbați în „Familia Addams”


Ster

eotipuri

directe despre

băieți/bărbați

Ste

reotipuri

indirecte

despre

băieți/bărbați

Co

ntra-

stereotipuri

directe despre

băieți/bărbați

Co

ntra-

stereotipuri

indirecte

despre

băieți/bărbați

-

bărbatul în

poziție

dominantă

-

bărbatul atletic

-

bărbatul cu

-

bărbatul

responsabil

-

adolescentul

rebel

-

bărbatul leneș

-

adolescentul

hoț

-

bărbatul

excentric


29

posibilități

financiare

T

otal

3 2 2 1

Sursă: analiza autoarei Tabelul 19- Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre fete/femei în „Familia Addams”


Stere

otipuri directe

despre

fete/femei

St

ereotipuri

indirecte

despre

fete/femei

Co

ntra-

stereotipuri

directe

despre

fete/femei

Con

tra-

stereotipuri

indirecte

despre

fete/femei

-

femeia cu păr

lung

-

femeia

elegantă

-

eleva cu codițe

-

femeia

îmbrăcată

doar în negru

-

femeia

nepricepută

la gătit

-

femeia dură

-

mama

iresponsabilă

-

femeia sadică

T

otal

3 0 3 2

Sursă: analiza autoarei De asemenea, am identificat 4 stereotipuri și contra-‐stereotipuri care fac referire la

înfățișare sau vestimentație și 1 (contra-‐stereotip) despre intersecția dintre gen și rol.

Tabelul 20- Alte stereotipuri și contra-stereotipuri în „Familia Addams”


Referitoare la

vestimentație/


Despre

intersecția dintre

gen și status/rol Altele

-

bărbatul atletic

-

femeia cu păr

lung

-

- mama

iresponsabilă


30

eleva cu codițe

-

femeia

îmbrăcată doar

în negru

T

otal

4 0 1 0


Capturi de ecran din „Familia Addams”

Fetița cu codițe Bărbatul în poziție dominantă

Femeia îmbrăcată doar în negru

4.2.6 Stereotipurile și contra-‐stereotipurile din „Piratul Jack cel Teribil”

În cel de-‐al șaselea desen animat („Piratul Jack cel Teribil”) am identificat 2 stereotipuri despre bărbați și unul despre femei (tabelul 21). Cu o diferență semnificativă de frecvență, am identificat 6 contra-‐stereotipuri despre bărbați și niciunul despre femei. Urmărind același tipar stereotipic, bărbatul este reprezentat în poziție de conducere.

Tabelul 21 -Stereotipuri și contra-stereotipuri de gen în „Piratul Jack cel Teribil”


31

„Piratul Jack cel Teribil”

Stereotipuri despre

băieți/bărbați

Stereotipuri despre

fete/femei

Contra-stereotipuri


Contra-stereotipuri

despre fete/femei

-

bărbatul în

poziție de

conducere

-

personaj

masculin loial

-

chelnerița

amabilă

-

bărbatul egoist

-

piratul

nepriceput

-

bărbatul cu păr

lung

-

bărbatul naiv

-

bărbatul supus

-

bărbatul

neajutorat

T

otal

2 1 6 0


În ceea ce privește modul în care sunt exprimate stereotipurile și contra-‐stereotipurile (tabelele 22 și 23), distribuția este una extrem de echilibrată. Numărul de stereotipuri directe este egal cu numărul de stereotipuri indirecte. Această egalitate este valabilă și în cazul contra-‐stereotipurilor.

Tabelul 22-Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre băieți/bărbați în „Piratul Jack cel Teribil”


Ster

eotipuri

directe despre

băieți/bărbați

Ste

reotipuri

indirecte

despre

băieți/bărbați

Co

ntra-

stereotipuri

directe despre

băieți/bărbați

Co

ntra-

stereotipuri

indirecte

despre

băieți/bărbați

-

bărbatul în

poziție de

conducere

-

personaj

masculin

loial

-

piratul

nepriceput

-

bărbatul cu

păr lung

-

bărbatul

supus

-

bărbatul

egoist

-

bărbatul naiv

-

bărbatul

neajutorat

T 1 1 3 3


32

otal


Tabelul 23-Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre fete/femei în „Piratul Jack cel Teribil”


Stere

otipuri directe

despre

fete/femei

Ste

reotipuri

indirecte

despre

fete/femei

Co

ntra-

stereotipuri

directe

despre

fete/femei

Co

ntra-

stereotipuri

indirecte

despre

fete/femei

-

chelnerița

amabilă

T

otal

1 0 0 0


Privitor la alte tipuri de stereotipuri și contra-‐stereotipuri, am identificat doar două, ambele fiind ocupaționale (chelnerița amabilă și piratul nepriceput).

Tabelul 24-Alte stereotipuri și contra-stereotipuri în „Piratul Jack cel Teribil”


Refe

ritoare la

vestimentație/

înfățișare

Ocu

paționale

Despre

intersecția dintre

gen și status/rol

A

ltele

-

chelnerița

amabilă

-

piratul

nepriceput

T

otal

0 1 0 0


4.2.7 Stereotipurile și contra-‐stereotipurile din „Dennis pericol public”

Desenul animat cu număr 7 („Dennis pericol public”) prezintă o diferență semnificativă între numărul de stereotipuri (9 și 7) și numărul de contra-‐stereotipuri (1 și 1). Am identificat 9 stereotipuri despre băieți/bărbați și 7 despre fete/femei. Acestea conturează bărbatul ca fiind inteligent, sobru și muncitor, iar femeia ca fiind blândă, protectoare și casnică. Numărul de contra-‐stereotipuri este egal, fiind unul despre bărbați și unul despre femei.


33

Tabelul 25 -Stereotipuri și contra-stereotipuri de gen în „Dennis pericol public”

„Dennis pericol public”

Ster

eotipuri

despre

băieți/bărbați

Ste

reotipuri

despre

fete/femei

Cont

ra-stereotipuri

despre

băieți/bărbați

Co

ntra-

stereotipuri

despre

fet

e/femei

-

băiatul

inteligent

-

adolescentul

rebel

-

băiatul

neastâmpărat

-

tatăl grijuliu

-

bărbatul sobru

-

bărbatul

responsabil

-

bărbatul

muncitor

-

bătrânul

morocănos

-

vecinul rău

-

bunica

blândă

-

mama

protectoare

-

femeia

gospodină

-

femeia

casnică

-

femeia

îmbrăcată în

fustă

-

fetița

îmbrăcată în

roz

-

eleva tocilară

-

bărbatul

îmbrăcat în

culori vii

-

casnica

cochetă

T

otal

9 7 1 1


În tabelele 26 și 27 se poate observa faptul că, atât stereotipurile despre bărbați și femei, cât și contra-‐stereotipurile despre ambele genuri sunt exprimate/prezentate preponderent în mod direct.


34

Tabelul 26-Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre băieți/bărbați în „Dennis pericol public”


Ster

eotipuri

directe despre

băieți/bărbați

Ste

reotipuri

indirecte

despre

băieți/bărbați

Co

ntra-

stereotipuri

directe

despre

băieți/bărbați

Con

tra-

stereotipuri

indirecte

despre

băieți/bărbați

-

băiatul

neastâmpărat

-

tatăl grijuliu

-

bărbatul sobru

-

bătrânul

morocănos

-

vecinul rău

-

băiatul

inteligent

-

bărbatul

responsabil

-

adolescentul

rebel

-

bărbatul

muncitor

-

bărbatul

îmbrăcat în

culori vii

T

otal

5 4 1 0


Tabelul 27-Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre fete/femei în „Dennis pericol public”


Stere

otipuri directe

despre

fete/femei

St

ereotipuri

indirecte

despre

fete/femei

Co

ntra-

stereotipuri

directe

despre

fete/femei

Con

tra-

stereotipuri

indirecte

despre

fete/femei

-

bunica blândă

-

femeia

gospodină

-

femeia casnică

-

femeia

îmbrăcată în

-

mama

protectoare

-

casnica

cochetă


35

fustă

-

fetița

îmbrăcată în

roz

-

eleva tocilară

T

otal

6 1 1 0


Referitor la alte feluri de stereotipuri și contra-‐stereotipuri, am identificat 4 referitoare la vestimentație sau înfățișare, unul ocupațional (eleva tocilară), trei referitoare la intersecția dintre gen și rol (vecinul rău, bunica blândă, mama protectoare) și două despre intersecția dintre gen și vârstă (bătrânul morocănos, adolescentul rebel)

Tabelul 28-Alte stereotipuri și contra-stereotipuri în „Dennis pericol public”


Refer

itoare la

vestimentație/

înfățișare

Oc

upaționale

De

spre

intersecția

dintre gen și

status/rol

Alt

ele

-

femeia

îmbrăcată în

fustă

-

fetița îmbrăcată

în roz

-

bărbatul

îmbrăcat în

culori vii

-

casnica cochetă

-

eleva tocilară

-

vecinul rău

-

bunica

blândă

-

mama

protectoare

-

bătrânul

morocănos

-

adolescentul

rebel

T

otal

4 1 3 2

Sursă: analiza autoarei Capturi de ecran din „Dennis pericol public” Casnica cochetă Bătrânul morocănos


36

Fetița îmbrăcată în roz

4.2.8 Stereotipurile și contra-‐stereotipurile din „Tutenstein”

În desenul animat „Tutenstein” am identificat 3 stereotipuri despre bărbați, 3 stereotipuri despre femei și 5 contra-‐stereotipuri despre bărbați (tabelul 29). Și de această dată, bărbatul este expus în poziție de conducere, iar femeia îmbrăcată în culori vii, dedicată și inteligentă.

Tabelul 29 -Stereotipuri și contra-stereotipuri de gen în „Tutenstein”

„Tutenstein”

Stere

otipuri despre

băieți/bărbați

Ste

reotipuri

despre

fete/femei

Contr

a-stereotipuri

despre

băieți

/bărbați

Co

ntra-

stereotipuri

despre

fete

/femei

-

bărbatul în

poziție de

conducere

-

adolescentul

-

femeia

îmbrăcată în

culori vii

-

femeia

-

adolescentul

egoist

-

bărbatul leneș

-


37

rebel

-

bărbatul

autoritar

inteligentă

-

femeia

dedicată

bărbatul

irascibil

-

bărbatul supus

-

bărbatul

temător

T

otal

3 3 5 0


În tabelele 30 și 31 se poate observa faptul că, atât stereotipurile despre bărbați și femei, cât și contra-‐stereotipurile despre ambele genuri sunt exprimate/prezentate preponderent în mod direct. Tabelul 30 -Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre băieți/bărbați în „Tutenstein”

„Tutenstein”

Ster

eotipuri

directe despre

băieți/bărbați

Ste

reotipuri

indirecte

despre

băieți/bărbați

Co

ntra-

stereotipuri

directe

despre

băieți/bărbați

Con

tra-

stereotipuri

indirecte

despre

băieți/bărbați

-

bărbatul în

poziție de

conducere

-

bărbatul

autoritar

-

adolescentul

rebel

-

bărbatul

leneș

-

bărbatul

irascibil

-

bărbatul

supus

-

adolescentul

egoist

-

bărbatul

temător

T

otal

2 1 3 2


Tabelul 31-Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre fete/femei în „Tutenstein”

„Tutenstein”

Stere

otipuri directe

despre

fete/femei

St

ereotipuri

indirecte

despre

fete/femei

Co

ntra-

stereotipuri

directe

despre

Con

tra-

stereotipuri

indirecte

despre


38

fete/femei fete/femei

-

femeia

îmbrăcată în

culori vii

-

femeia

inteligentă

-

femeia

dedicată

T

otal

2 1 0 0

Sursă: analiza autoarei În tabelul 32 se poate observa un singur stereotip vestimentar (femeia îmbrăcată în

culori vii) și unul referitor la intersecția dintre gen și vârstă (adolescentul egoist).

Tabelul 32- Alte stereotipuri și contra-stereotipuri în „Tutenstein”

„Tutenstein”

Ref

eritoare la

vestimentație/

înfățișare

Ocu

paționale

Des

pre intersecția

dintre gen și

status/rol

Al

tele

-

femeia

îmbrăcată în

culori vii

-

adolescentul

egoist

T

otal

1 0 0 1


Capturi de ecran din „Tutenstein” Personaj masculin superior Personaj masculin autoritar


39

4.2.9 Stereotipurile și contra-‐stereotipurile din „Curaj, câinele cel fricos” Ultimul desen analizat a fost "Curaj, câinele cel fricos". În cadrul acestuia am identificat 7

stereotipuri despre băieți/bărbați și 4 despre fete/femei. Bărbatul este, de asemenea, portretizat în poziție de conducere, erou și devotat, in vreme ce femeia este conturată că fiind blândă, loială și îmbrăcată tipic, în rochie. Numărul de contra-‐stereotipuri identificate este de 6 despre bărbați și 1 despre femei. În tabelele 34 și 35 se poate observa faptul că, atât stereotipurile, cât și contra-‐stereotipurile despre ambele genuri sunt prezentate preponderent în mod direct.

Tabelul 33 -Stereotipuri și contra-stereotipuri de gen în „Curaj, câinele cel fricos”

„Curaj, câinele cel fricos”

Stere

otipuri despre

băieți/bărbați

Ste

reotipuri

despre

fete/femei

Con

tra-

stereotipuri

despre

băieți/bărbați

Co

ntra-

stereotipuri

despre

fet

e/femei

-

personajul

masculin erou

-

personajul

masculin

moral

-

personajul

masculin

devotat

-

bătrânul

încăpățânat

-

bătrânul

morocănos

-

bărbatul gelos

-

bărbatul în

poziție de

conducere

-

femeia

blândă

-

soția loială

-

femeia

îmbrăcată în

rochie

-

femeia

casnică

-

personajul

masculin laș

-

personajul

masculin

anxios

-

personajul

masculin

tăcut

-

bărbatul leneș

-

bărbatul

sedentar

-

bărbatul

nepriceput

-

femeia care

folosește

arme

T

otal

7 4 6 1



40

Tabelul 34-Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre băieți/bărbați în „Curaj, câinele cel fricos”


Ster

eotipuri

directe despre

băieți/bărbați

Ste

reotipuri

indirecte

despre

băieți/bărbați

Co

ntra-

stereotipuri

directe

despre

băieți/bărbați

Con

tra-

stereotipuri

indirecte

despre

băieți/bărbați

-

personajul

masculin erou

-

bătrânul

încăpățânat

-

bătrânul

morocănos

-

bărbatul gelos

-

bărbatul în

poziție de

conducere

-

personajul

masculin

moral

-

personajul

masculin

devotat

-

personajul

masculin

tăcut

-

bărbatul

sedentar

-

bărbatul

nepriceput

-

personajul

masculin laș

-

bărbatul leneș

-

personajul

masculin

anxios

T

otal

5 2 4 2


Tabelul 35-Stereotipuri și contra-stereotipuri directe și indirecte despre fete/femei în „Curaj, câinele cel fricos”


Stere

otipuri directe

despre

fete/femei

St

ereotipuri

indirecte

despre

fete/femei

Co

ntra-

stereotipuri

directe

despre

fete/femei

Con

tra-

stereotipuri

indirecte

despre

fete/femei

-

femeia blândă

-

femeia

îmbrăcată în

rochie

-

femeia casnică

-

soția

devotată

-

femeia care

folosește

arme


41

T

otal

3 1 1 0


Referitor la alte tipuri de stereotipuri și contra-‐stereotipuri, am identificat unul vestimentar (femeia îmbrăcată în rochie) și două despre intersecția dintre gen și vârstă (bătrânul încăpățânat și bătrânul morocănos).

Tabelul 36-Alte stereotipuri și contra-stereotipuri în „Curaj, câinele cel fricos”


Refe

ritoare la

vestimentație/

înfățișare

Oc

upaționale

Des

pre intersecția

dintre gen și

status/rol

Alt

ele

-

femeia

îmbrăcată în

rochie

-

soția devotată

-

bătrânul

încăpățânat

-

bătrânul

morocănos

-

femeia care

folosește

arme

T

otal

1 0 1 3

Sursă: analiza autoarei Capturi de ecran din „Tutenstein” Femeia blândă

Bătrânul morocănos


42

Bărbatul în poziție de conducere

Femeia casnică

4.3 Analiza datelor obținute

Tabelul 37 prezintă distribuția celor mai bine definite stereotipuri despre băieți și

bărbați. Astfel, se poate observa faptul că în 7 din cele 9 desene animate studiate, bărbatul este portretizat drept superior, ocupând o poziție de conducere. De asemenea, în trei din cele 9 desene, am identificat bărbatul ca fiind descris sau sugerat drept persoană inteligentă. Nici aspectul fizic nu este neglijat, personajele masculine fiind corpolente, atletice. Am identificat două serii în care bărbatul este erou. Responsabilitatea și maturitatea sunt alte două caracteristici prin care sunt definite personajele masculine.


43

Tabelul 37- Cele mai bine conturate stereotipuri de gen despre băieți/bărbați

Principalele stereotipuri despre băieți/bărbați

Copiii de la 402 superior, inteligent, sportiv

Viața cu Louie cu simțul umorului, superior, matur, corpolent, dur

Ce-i cu Andy? cu simțul umorului, inteligent

Spioanele conducător, matur, erou

Familia Addams superior, atletic, responsabil

Piratul Jack cel Teribil conducător, loial

Dennis pericol public inteligent, responsabil, muncitor

Tutenstein conducător, autoritar

Curaj, câinele cel fricos erou, conducător, moral Sursă: analiza autoarei Legendă tabel 37: - Bărbatul în poziție de conducere/dominantă; -Bărbat/băiat cu simțul umorului; - Bărbatul înteligent; - Bărbatul corpolent/atletic; - Bărbatul erou.

În tabelul 38 se pot observa cele mai importante stereotipuri despre fete/femei identificate în materialele studiate. Astfel, femeia este portretizată și descrisă ca fiind elegantă, îmbrăcată în rochie (în 3 din cele 9 serii), blândă, gingașă (în 5 serii), pasionată de modă și loială. Personajele feminine studiate sunt de asemenea descrise stereotipic ca fiind mame grijulii sau bunici blânde și înțelegătoare. Nici de această dată nu este neglijat aspectul fizic, femeile fiind portretizate îmbrăcate în haine înflorate, rochii, având părul lung și un aspect cochet.

Tabelul 38- Cele mai bine conturate stereotipuri de gen despre fete/femei

Principalele stereotipuri despre fete/femei

Copiii de la 402 îmbrăcată în rochie, grijulie, pasionată de modă, blândă

Viața cu Louie gingașă, casnică, gospodină, îmbrăcată în rochie

Ce-i cu Andy? gingașă, sensibilă, cochetă

Spioanele pasionată de modă, loială, responsabilă, materialistă

Familia Addams elegantă, cu păr lung

Piratul Jack cel Teribil amabilă

Dennis pericol public casnică, gospodină, blândă, protectoare


44

Tutenstein descurcăreață, dedicată

Curaj, câinele cel fricos blândă, gingașă, loială, îmbrăcată în rochie Sursă: analiza autoarei Legendă tabel 37: - Femeia loială; -Femeia blândă, gingașă; - Femeia pasionată de modă; - Femeia casnică, gospodină; - Femeia elegantă/îmbrăcată în rochie.

Tabele 39 și 40 prezintă distribuția și frecvența celor mai evidente contra-‐stereotipuri. Astfel, în tabelul 39 (contra-‐stereotipuri despre băieți/bărbați) se poate observa faptul că cel mai des întâlnit contra-‐stereotip descrie bărbatul ca fiind nepriceput și incompetent. De asemenea, bărbatul este portretizat contra-‐stereotipic ca fiind supus și laș. În ceea ce privește vestimentația, există 3 desene animate care prezintă băieții și bărbații îmbrăcați în culori vii.

Din tabelul 40 se pot trage următoarele concluzii: fetele/femeile sunt portretizate contra-‐stereotipic ca fiind mame exigente, femei superioare și puternice/cu forță fizică. Referitor la aspectul fizic, cel mai des întâlnit contra-‐stereotip prezintă femeile cu părul scurt, iar în unele cazuri, nearanjat. Tabelul 39- Cele mai bine conturate contra-stereotipuri de gen despre băieți/bărbați

Principalele contra-stereotipuri despre băieți/bărbați Copiii de la 402 nepriceput, incompetent, îmbrăcat în culori vii, supus

Viața cu Louie sensibil, coafat, laș/fricos Ce-i cu Andy? îmbrăcat în culori vii, supus, cu părul roșu

Spioanele Familia Addams leneș

Piratul Jack cel Teribil incompetent, cu păr lung, supus, naiv

Dennis pericol public îmbrăcat în culori vii Tutenstein supus, leneș, laș/fricos

Curaj, câinele cel fricos laș, leneș, nepriceput Sursă: analiza autoarei Legendă tabel 39: - Bărbatul incompetent/nepriceput; -Bărbatul/băiatul îmbrăcat în culori vii; - Bărbatul supus; - Bărbatul laș, fricos; - Bărbatul leneș Tabelul 40- Cele mai bine conturate contra-stereotipuri de gen despre fete/femei

Principalele contra-stereotipuri despre fete/femei

Copiii de la 402 autoritară, superioară, cu păr scurt, exigentă

Viața cu Louie puternică, cu păr scurt, iresponsabilă

Ce-i cu Andy? rea/exigentă

Spioanele superioară, forbalistă, cu părul scurt, eroină


45

Familia Addams nepricepută la gătit, exigentă, iresponsabilă

Piratul Jack cel Teribil

Dennis pericol public casnica cochetă

Tutenstein

Curaj, câinele cel fricos puternică (folosește arme) Sursă: analiza autoarei Legendă tabel 40: - Femeia puternică; -Femeia exigentă; - Femeia superioară; - Femeia cu părul scurt Tabelul 41- Numărul total de stereotipuri și contra-stereotipuri de gen

Stereotipuri de

gen

Constra-

stereotipuri de gen

Despre

fete/femei 57 38

Despre

băieți/bărbați 59 33

Total 116 71

Sursă: analiza autoarei Tabelul 42- Numărul total de stereotipuri directe și indirecte

Stereotipuri

despre fete/femei

Stereotipuri


T

o

t

a

l

Di

recte 38 36

7

4

In

directe 19 23

4

2

Sursă: analiza autoarei Tabelul 43- Numărul total de contra-stereotipuri directe și indirecte

Constra-

stereotipuri despre

fete/femei

Constra-

stereotipuri despre

băieți/bărbați

T

o

t

a


46

l

Di

recte 20 24

4

4

In

directe 13 14

2

7


5. CONCLUZII

În urma analizei celor 9 desene animate, am ajuns la următoarele concluzii: desenele animate prezintă și promovează un număr mare de stereotipuri, dai și de contra-‐stereotipuri. Acestea sunt afișate preponderent în mod direct, dar și indirect. În majoritatea desenelor animate studiate, bărbatul este portretizat drept superior, ocupând o poziție de conducere. De asemenea, am identificat bărbatul ca fiind descris sau sugerat drept persoană inteligentă. Femeia este portretizată și descrisă în majoritatea episoadelor ca fiind elegantă, îmbrăcată în rochie, blândă, gingașă, pasionată de modă și loială.

În fiecare spectacol analizat am identificat cel puțin un stereotip de gen, numărul total fiind de 116. Dintre acestea, 57 sunt despre femei și 59 despre bărbați. Această distribuție nu prezintă diferențe semnificative, astfel că nu pot spune dacă mass-‐media (desenele animate analizate) promovează stereotipurile cu o frecvență diferită.

În 7 din cele 9 serii animate am identificat contra-‐stereotipuri atât despre femei, cât și despre bărbați. În unul dintre desene nu am identificat contra-‐stereotipuri despre bărbați, iar în două despre femei. Numărul total al contra-‐stereotipurilor este de 71. Dintre acestea, 38 sunt referitoare la femei și 33 referitoare la bărbați.

Din cele 116 stereotipuri de gen, 74 sunt exprimate sau expuse în mod direct/vizibil (38 despre fete/femei și 36 despre băieți/bărbați). Acestea sunt stereotipurile evidente sau cele care fac referire la aspectul fizic și la vestimentație. În ceea ce privește stereotipurile exprimate în mod indirect, acestea sunt în număr de 42, 19 fiind despre femei și 23 despre bărbați. Prin stereotipuri indirecte mă refer la cele care nu sunt la fel de evidente ca cele directe, dar care pot fi deduse, înțelese sau interpretate din comportamentul personajelor, din părerile lor, din atitudine și din acțiunile pe care acestea le fac.

Din cele 71 de contra-‐stereotipuri identificate, 44 sunt exprimate în mod direct, în vreme ce doar 27 sunt indirecte. Se poate observa un tipar după care sunt exprimate atât stereotipurile, cât și contra-‐stereotipurile. Mă refer aici la un număr cu mult mai mare al celor directe, comparativ cu cele indirecte.

Conform așteptărilor inițiale, în majoritatea desenelor animate studiate, bărbatul este portretizat drept superior, ocupând o poziție de conducere. De asemenea, am identificat bărbatul ca fiind descris sau sugerat drept persoană inteligentă. Nici aspectul fizic nu este neglijat, personajele masculine fiind corpolente, atletice. Am identificat două serii în care bărbatul este erou. Responsabilitatea și maturitatea sunt alte două caracteristici prin care sunt definite personajele masculine.

Femeia este portretizată și descrisă în majoritatea episoadelor ca fiind elegantă, îmbrăcată în rochie, blândă, gingașă, pasionată de modă și loială. Personajele feminine studiate sunt de asemenea descrise stereotipic ca fiind mame grijulii sau bunici blânde și


47

înțelegătoare. Nici de această dată nu este neglijat aspectul fizic, femeile fiind portretizate îmbrăcate în haine înflorate, rochii, având părul lung și un aspect cochet.

Pe lângă stereotipurile de gen, în cele 9 serii animate am identificat și stereotipuri ocupaționale (directorul incompetent, educatoarea înțelegătoare), stereotipuri ce țin de intersecția genului cu vârsta (adolescentul rebel) și de intersecția genului cu statusul sau rolul (mama grijulie, tatăl autoritar).

5.1 Răspunsuri la întrebările de cercetare

Cum sunt utilizate stereotipurile și contra-‐stereotipurile de gen în desenele animate? Figura 1-‐ Cum sunt utilizate stereotipurile de gen în desenele animate?

Sursă: analiza autoarei Figura 2-‐ Cum sunt utilizate contra-‐stereotipurile de gen în desenele animate?

Sursă: analiza autoarei Ce fel de modele de feminitate și de masculinitate creează desenele animate studiate? Graficul 2-‐ Modele de feminitate și de masculinitate identificate

Cum sunt utilizate

stereotipurile de gen?

în mod egal referitoare la bărbați și femei;

preponderent în mod direct;

li se oferă vizibilitate.

Cum sunt utilizate

contra-‐stereotipurile de gen?

preponderent referitoare la femei;

în mare parte exprimate direct;

li se oferă vizibilitate


48


5.2 Legătura dintre rezultate obținute și cadrul teoretic

Ellen Seiter susține faptul că mass-‐media este populată de stereotipuri și este un lucru cu

care oamenii s-‐au obișnuit deja. Ea mai spune că stereotipurile sunt ușor de recunoscut în televiziune. Acest lucru se poate observa și în cercetarea mea, stereotipurile fiind prezente și ușor de identificat, având în vedere faptul că sunt exprimate preponderent în mod direct.

Laura Grünberg, în studiul său, descrie mass-‐media ca fiind transmițătorul oficial al atitudinilor și al valorilor indivizilor, construind așadar o imagine a realității. Rezultatele cercetării, au arătat faptul că femeia prezentatoare este îmbăcată elegant, uneori chiar senzual, în vreme ce bărbatul moderator exprimă sobrietate prin vestimentația sa. Am identificat aceste caracteristici și în cercetarea mea, în cadrul căreia am descoperit un potret al femeii, dar și al bărbatului, foarte asemănător cu cel descris de Grünberg.

În cadrul întemeierii teoretice am afirmat faptul că cele mai des întâlnite stereotipuri de gen sunt cele conform cărora fetițele trebuie să poarte roz, iar băieții albastru, femeile trebuie să fie feminine și sensibile, bărbații puternici și conducători, femeile nu știu să conducă și trebuie să fie casnice, iar bărbații trebuie să aducă bani în casă. O mare parte dintre aceste așteptări inițiale cu privire la stereotipuri au fost îndeplinite. Astfel, am identificat o portretizare a bărbatului ca fiind puternic, în poziție de conducere și inteligent, în vreme ce portretizarea femeii sugerează gingășie, haine tipice, sensibilitate și loialitate.

Laura Grünberg a afirmat faptul că mass-‐media din România promoveazã preponderent stereotipuri ocupaționale, relaționale (femeile ca fiind mame, amante, fiice ale cuiva), de comportament verbal și nonverbal, dar și de limbaj, cromaticã, locație (bãrbații prezenți mai mult în spațiul public, iar femeile în spațiul privat). Rezultatele acestei analize au arătat într-‐adevăr o tendință de promovare a stereotipurilor ocupaționale, dar și a celor cu privire la intersecția dintre gen și vârstă sau rol.


49

5.3. Sugestii pentru cercetări viitoare

Îmi doresc să continui această cercetare în cadrul doctoratului, având în vedere faptul că desenele animate reprezintă una dintre principalele activități ale copiilor. Consider că un studiu mai amănunțit pe această temă poate să contribuie la înțelegerea în profunzime a modelelor de masculinitate și de feminintate promovate. De asemenea, această cercetare poate să fie extinsă pe o perioadă mai mare de timp sau prin selectarea mai multor serii de desene animate. Lucrarea mea se axează pe stereotipuri și contra-‐stereotipuri, dar se poate extinde și prin studiul altor elemente, si anume: limbaj, gesturi, interacțiune, analiza amănunțită a mesajelor transmise, discriminări de gen etc.

6. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Bemiller M. L. & Schneider R. Z. (2010). It’s not just a joke, Sociological Spectrum: Mid-‐South Sociological Association, 30:4, 459-‐479

2. Crawford, Mary. (2003). Gender and humor in social context. Journal of Pragmatics. 35. 1413-‐1430.

3. Goffman, Erving. (1979). Gender Advertisments, New York: Harper & Row, Publishers 4. Grünberg, Laura. (2005). Mass media despre sexe: aspecte privind stereotipurile de gen în

mass media din România. Tritonic 5. Grunberg, Laura. (2010). în Vlăsceanu, Lazăr. (coord.) Sociologie, Cap.6, Gen şi societate, Iaşi,

Polirom 6. Kang, Mee-‐Eun. (1997). The Portrayal of Women's Images in Magazine Advertisements:

Goffman's Gender Analysis Revisited. Sex Roles. 37. 979-‐996. 10.1007/BF02936350. 7. Kotthoff, Helga. (2006). Gender and humor: The state of the art, Journal of Pragmatics 38, 4–

25. 8. Kuipers, Giselinde. (2008). The sociology of humor, in Victor Raskin (ed.) Read First! The

Primer of Humor Research, pp. 365-‐402. Berlin/New York: Mouton de Gruyter. 9. Lorber, Judith. (1994). Night to his Day: The Social Construction of Gender. Paradoxes of

Gender (Chapter 1), Yale University 10. Marshall Gordon. (2003). Oxford, Dicționar de Sociologie, București, Editura Univers

enciclopedic 11. Ridgeway, L. Cecilia & Correll, J. Shelley. (2004). Unpacking the Gender System: A Theoretical

Perspective on Gender Beliefs and Social Relations. Gender & Society, 18(4), 510–531. 12. Ridgeway, L. Cecilia. (2009). Framed Before We Know ItHow Gender Shapes Social Relations.

Gender & Society -‐ Gender Soc. 23. 145-‐160. 13. Risman, J. Barbara. (2004). Gender As a Social Structure: Theory Wrestling with

Activism. Gender & Society, 18(4), 429–450. 14. Rughiniș, Cosima & Toma, Elisabeta. (2015). Sketchy Wives and ‘Funny Heroines. Doing and

Undoing Gender in Art Games, Human-‐Computer Interaction: Interaction Technologies, Bucharest, Lecture Notes in Computer Science Volume 9170, 2015, pp 640-‐648

15. Seiter, Ellen. (1986). Stereotypes and the Media: A Re-‐evaluation. Journal of Communication, 36: 14–26

16. West, Candace & Zimmerman H. Don. (1987). Doing Gender. Gender and Society, Vol. 1, No. 2, pp. 125-‐151.

revista de sociologie aplicata

Documents