regele petru al serbiei ia— roma (vezi...
TRANSCRIPT
REGELE PETRU AL SERBIEI I A ROMA. — (Vezi explîcBţia).
2 . — N o . 7 U N I V E R S U L . L I T E R A R L u n i , l i F e b r u a r i e 1 9 ] 1.
MEU ДОДШ „ l a ş i H N e m ă r g ă r i t e 1 1
U n eveniment dte- seamii s'a petrecut de e s r â a d î n literatura; n o a s t a eveniment p e care ţin să-1 montanes: cititorilor „ I t o i v w s u l u î Litera»"..
Teatrul Naţional din Bucureşti a jucat eicunăiî pomaul-foeric „Iaş i -ră-te mărgărite", a l cărui autor e un tânăr şi foare talentat poet, d. Victor Eit imiu.
Despre poemul acesta cronicarul dramatic ai ,,UmvesäU&sT ляашш-mătarele rânduri, pc cart M duc aci :
Pccmul acesta «fepswus eis- a o importanţă йШШжіаоеа, are- « M de filosofii: ca să тюжшдлршМтяЖ tinzând là a ар*»р*» aasaÉaAaieï noastre — ce'<n- ce ш ш ивай poves tesc bunicile b a s m e — e pewesJe te care să ^ c u n o a ş t e m raaSasarcădeai noştri si pe Făt-frunae» ş i pe I l e a n a şi pe Smeul Smeilor ş i să î n ţ e l e g e » ca mai a noastră fcturaeat- i*e**i axFe-tei de îmţ>ă«A.
Făt -F immase i <ЬШ E l i tes» afeaxgä el ca în basme a n î de-a rundul după Ileana, dar e ş i a lesgäterul tuturor vremurilor după. ídt-al. d e r e ş i «-coul victoriilor uşoare, ретШоачв o-nuî nume- de f r â n ă , p e саве ţ ia celor dies prejur u йвйваау fa ima ş i n o n e u l Я d& potesaţ, ••«&*-torul uivat ideal pe саш?.- marti iіЕПиц -•
Smeiil-Seaeíter ăl. dUBÊSatea fea ta i acel din ааыпа pe ca pe o аайіса pe Ileana, dar e ç t căţilor, dar c şi merge dsept l a ţjntă, n e şi oae*earaîşrafirmus»perio5E8a«r tea m e n t e * e ï , p s i s n d ІшмесЯе cum. |
tară
c a r e i ѵгя-
iá ш Ш г m m seară Cumnatei mele Venera.
Mâneam, de eâteva zile, într'o o-daie mai»; cu două şiruri de mese li*-piite de pefeţi, înep'unibirt.dintr'o strat-dă. în lueecoasăi fii l iaiştitâ. Ziua, la prânz, Sune paţlnăt Seara nu m a l ajungeau scaunele. L a mese cu feţele alte siăieau> îngesui^u, muşteriii , în cepusem să cunosc mutrele ; cea mai mare parte studenţi săraci, cu gulerul totdeauna înegrit la cămaşă, cu ha ina roasă, 'n coate» çu privirile slabe , îawmse, pierdutei Èa i f d m et m a i aasisu&ejí, a e a s ä tettama. mesele âăct íuurfl о г і ^ , auwefefe f»eassitreï
« — v i » perdii/lev e a am аШ ía-е а aas в ш я ш н de» an« te i n i m a ew*r» гфайи Ces s teaeS вГаД tec
e i . lüaev wumair » fem, a-«eaajt atme»-,, te б к а к sea*&. ЙІаМц. •mer i t öueajüar p u $ w aeşi f t ршгпе-gína, «fes, jiHpiitur Ok oefta Ѣ\шш0— dbaal prttjüÄ — sjâ se> arcuite, n ingt . ML Bu fiecare s*a*fe a l tă i m HT 7«tp1ffn»f « M i « s e î ~ - MesaaU,'
I singuB. Gel- cari n'aveau loc p r e f e r a u să* se înghesuiască' într'un colţ de c a t să vie là -masa mea. As ta .mă bucura. Puteam- m â n c a ' î n l i n i ş t e . Dar într's» seară geroasă o mutră noua* intrat d e o d a t ă V în b i r t u l * îmbâcsit dë aburi* S'a? a ş e s & t 1». masa вйеа după ce la , î m | claţt voe" al l u i , am rSspuns:
; mtf rog, cu: plăcere.. Nu s ' a reconnut. ' dat. In scurt timp< a m î n ţ e l e s că- n u masa l a adus aici ci muzica. După ce s-'a aşezat p e scaun, s'a î n t o r s că^ tre lăutari, adresându-se maestrului: Aici mi-ai fost Fănică ?... De când te c a u t . . . . Maestrul a strâmbat din nas, nemulţumit .
P t e ШВНІ& î n Umax» searu venea. М&яжа. pe ţ in nu beat п іюіс , nu vnr-ЫА* Ps io . platele mart,, d a s ţ . dafe pes t e c a p captat am dimcaib. t a t a » d e g e -tefe. i w 9йтй aiaäeg&at S» «шѵЦіе' в » gsnr сш ra«fi düa ашмдМе. läaar^, ЯМІ MWHÉacgb,. e». Êuae- eáfeadaee_ S E Ú ^ , e » seteisea іаімюаі ф Шаважтш §вяЛі-.Ш- Bsreaa» s * івСшх tei ve.ru& eu ef,
ас^дшеж Ьг* rea», hotărâtă, teii gwpa. n'o- sá « t . « n d e
reastra aburită treceau şuerături as-I cuţite şi luugî de vânt.
Cum se izbea vântul^ câte odată, i părea că- cineva, de afară, bate cr [degetele în fePeastră ca să-i deschi-I dem. Odaia era l inişt i tă şi l u m i n a becurilbc murdare juca pe pereţi! ş i pe mesélte acoperite cu feţe albe, pătate de mâncare. Instrumentele zdrângftniră. Coardele prinse a- scoate sunete răzleţe. Fănică , maestrul, cerca cu degetul cel mare, strunele pe gâtul viorii. Apoi se sculă în picioare, în faţa lăutarilor, proptin-du-şi v ioara în umărul s tâng ş i ali-pindu-şj bărbia da pântecele lustruit , saga. Atcu&u$ âreepu a hiueca, rar, apSeâouf sËBUoda- IMinse: Beget ele de- l a a r ä stäsgu. tremaraft pe gâ-Ш ѵтвШ f s з ш » snbţM, dureroasa, efeutufte», ce тепли» p e x e a din ä r \ а ш Ш ' , шнуіяд mÊtÊÊL f f irtyrnl îneepu lata» I » я&аш* «ааг смгюА : Ташма^вшйінк— а м а * в « и _ tavan»-
d i a іг іаш£
f f c w e a t i g r ă b i ţ i ,
E iuta. a u t î : A N I Stik t s u b - C a k e e r MteSa^ * k t s a dir h i n g * «Aa , . a n u l cÄrura fesÇC-Ш me , . а ш eaaare e e a n a Iancule" o priveşte ew « d t t м а г Е 9ntem«a#[.. Ea mnl tc seri sm väantti e ă i-a рШі« masa. Решвк» » a аіяпйШІ matas cu- a-
seacÉíjeieK^*, — Srat sculat, să^ t u B &..*.w0L
— M s a r ş i «,. k n аниі|ввб^в> ава-ва pe Äifus' Ьгосж.
— IWensh.. şj£ iac taafetfe й» - . muratr. e » іра&амааѵ da* расше da v ä a t квс» m рЯягтсж gţs ss>ÎL
IL» « іяеал шав& db- Htoea a n u » _ ^ stal im- fos t SecasC,. t a a n H t l a а о а ю -
sunt, deapfed^ШатЫжт^ -T^t-m і » і ш а й А a r t t o » а н а ш « e » B - ï m i de te* tt a * « y ^ l * сшчеа**-і ^ ^ щщ, , , , ţă, tä lmäcifoevl рвнЛяпві a l ideate- « а я ^ м «3*9*« fetuve şf lu'i omenesc. | Ш 9 & аіішШі &r Ішсгаыаг.. іиь шшаопй
Şi în aţa acestor fltaaft pro teogaa l , d. Eft imiu înal ţă iu tis*. an**g3J»s-m u l lo r celelalte douai o r c a t ü a i » k t t -mului , pe P a t a da-îmoăta*-- c u r » -sează iubirea contapüfea» de" soaMk şi ajunge zÄBiä. te i n a e a , flieritor ee
iCBMflatMiat; l i e s » ; t e ler тшшШтк ШВГеі, Сгш-«obeşte -екі
Ш с а і I e i ш а е ш ж а і
se iubesû m Cosinzeaaa: museţi i , d a r a* dintâi zmeü eu-vieţei.
Aceste patra- пегзааве і і d-lui Lftiiráu Ia realízítreai nou, unei cGncepţiî noui a truchipate d fantezie ca*e de câmă toaaa f*-a av vut isvorul $в>
Aşa cum m ріЁшяй bazmul Квпец. ѣя» făcu* copiii ce i я п Л , caaS tA tes* atûâE ţnevoc du- Saarn: a9mcaaaeses i& d^w. bazmul ISeiBetr fr» Seen« peweste «я> tâlc şi ÎBWalâMnrâ. C3Dc£ dupu ce -ai ascultat piiiwanub, ащЛ. ce $чгі düstiffls nervii l a pcţMbnar M S după ce t n a guire a Feti i dhr ei... „ m i * d e după ce a l îirţefea Ivorbele a»e î măsurat . «Sjaicui teytefc раабгк cucerirea WJraMfwti te Iui F ă te-ai lăsa* bire al zbucium ş i ШѵШ _ în faţa íavcdhüail а і Ъ о Ш s f M 1 Я М Frumos, , te feţe tt Ilenei,
baza р о і Я Й І м і і In a s e w n e a «mditiunr.
oesia e e* aaawnată ф foarte să tă lmaeter-a aasatalitätfi toare a de a fi o tru, este » re şi concepţie, p e care l iteratura noastră trebue să o ţină în seamă în mersul ei evolutiv de la literatura populară la arta în l iteratură.
с8шх*чЯ*& aifeii ut nraaafc. SMw m u s t e r n as ta temestr^tS, ЫйеЩ cu şaafarî n e r i M o ' tfe m i m a x e prinsr'Ri braut сш a*re*tfc p e nm&r„ trec сяШЩ. l U i i i i » im aa iwig ş i p> curamla»-te dfa: в и й и в s a s a i buca-
г і Ш с £ I t t
e s Biete
• тот, Baun care te f»*B шй E l
в а й а г ; . ф аяМ ^
— I a fjţbca, . ţ n i i i t f , mf-a жт. — K'aaa мііииаі 1 f a Ă . . doamnfe .„ — S S s f a a u . Bkar straşnic р я * d »
Мда t a i a te aetSasaaK. Äfu«t tel sttrfltena* ф se a^csrai
&t *%uä Btóugsie- aqaee. Тш-аа. v i a teftraK ааЬеиг авакѵ S dte daceä sü tevdtet в м а р й щ teK. Cändi go l i sti-«ftdtev cmaandfil afflefe «вакЦШ Iui pa-SeI săi TawHjH»- pu^Bji w rbonteat: i o emttta> ş i gat i n u a i U se- mi şcan fri s a » ş î a j e » Într 'o cadbnţjl regulată. Т З е і а * că a u Ьвая, в«й ржёюе de-m â « u : ^Йш Ш y i g f e a e f Ka. i e s ? û r t ţi-e g m i de m i n e t » ToaCS taatea
mourî grtef dfe l a m i n a Ь jpe»kle cen
ѴІПЕ««_' u сакас a
tef a t e m e d l . " 3s-1
ITisşadNL. a £ f i C -
e S de rate«;., to ţ i
» Ä a m , eâael te-аяв «Essai. Ш аЛявг «B-f» ataá să k ü arăşiT. # f c f B e a t ~ Bhafertă авйаааС brit aeaatet şi> dS-ta c e asä t«@, dbnurafir? Р е я а л і ca-» e t e a ^ L SB ma» $fi8 peafeu e e ? V e z l r a ief с а ш g r e u să-ti арчиь„ Ş i * t a a i r i - | «Ь 1» СЖО a«Li r is ttt^'caacwai ï e -am sea& i
c ü a câadl te b a ă cu pumnul ïn вюза. ф ШЛтж '
VSsape: de scas aapefi s c a t o r a # s p w
f H I V o b a a n e t e davdhrere... şi iar urc a * , c w • • • • i m sfâşietor ca scos din inasai. Ca. «acul rezemat în шаітщ n n s a n t d sta» ín faţa mea , í w n ü j i l t ШаЬшвіі Ш acopereau, faţa slabă iar fjatetife áe&mt. se prelungeau. l a c r t e A glânfjsa). p lângea * cest яестяаиааЗД « a аакві швэе* dat peste cap;, ost « d â F adfaarfv îruaeoşţ, d e j cu pstalsiia s t t e s a dk ёшчіг*, pMngea, a a c a l s J t e e aatetieeul. Şi o-dwi m e i s a aaaesasS şi da odată m e a «eseu* a a t e a a b t e r Cine- s| ie ee asain-tam m tesajl ite aess t «ântec, -cine stas. c * fei'fHte- t d ü s edktiaí acest câÊater... ciae şjlw te ca dtere» 1-a-a-m m e a t a&eat câteCee! Am iwtins ntó-я а a i K«ax с Ш ш ш і uşor. „ P r i s m e . . . еЩ, arôtewg. . . e a aï?" nucgSseain es- t-uwiute sSmb spua-- aa Ш mângâi . C a а е Ш înAcrăHBiţi pr iveam la ţig a n e * ce , apsecat fa . vioară, mânuia аасяаак. fc» e â n # auick cântecul, c s t c < w eâsUa&^w enntra&as, ieşi ín
і р І Я а ф . st a t atee < Kgură în timp notele de ar
ii de cele două
stefe „yda- dtawffi caS
«araeai n a i f
eu i-w de air-
şE»- dfetäf юяші, dte «Яайіь, p a «arf Ш Ш-sâs.. «fes, sft aa tneeK Stdar'aa- s â e t e t m a estes, cu caaad fleeat' p r aieafcu* váoaw*, таиаваАв алс»ГіЛ ,p? « £ л и 1 degfi-.Л de ^ шаию sftingat í rew-ahv
cap dc-î veni pSaat cav » .f»s*e йяяйв- in ja ţ , . l a b i o g u l etnaitV k>r. ü a b^iat î m i adaae móncanaa ş i aeumi atàflBànd; privtedavl , Жяал ah- -testet: DMa a s niHatfaarr,. p swtes f t f — Зйв?е»1 u s a * — &«atfaftaab~SK a i t cuiMiii «авяЁ te f « juintfi„ $ в ¥ «Ma е е а а а ѵйяай te seara aotef. . n a » ! p sü£ « t e , eme a 3teîL- Аов ѵаяяШ— Erai «s i la
fj£ţa>|eafa> еаааигеа:,, fMiv вш а ш ' с * «ж с§-авг!1.. ТШея »uStev Kate aaliaouî; » p a i ; L a - umnE atnalr «A su- «•& sa^.. Vtatite s £ «Гааш ГііщШ eu... Qa« sea-жшж& suQtai tenacii.Il , fapropiindu-s * « * э«аашо#«ІваюаЬі şoptiter). rup-Ш &авйбМ, іМіипішШ g Te u i # l a mi-
« s t e i Ц - « в <ednasf мЪігец tet- «eraaafj. î^ţteaafc Шекш Яш flaptf «m vise
Şi in tas j aä «а#аУ ^ w «Bar Tsaateníe WeMro» « й ^ ««rwid fо(гЛ 3te жи t e * » ««nattât.
p e aefc wstwaijne T w f s â cit euţajonse de Stenn« iet inse. Шк яаіааа aaeatä» an=-ea^al — e i y euaa s » rtÊSeb s i «akaaasl aawa c* дан&ка вгкамгШяМ/се: ce яеша>-ra sxntee vesefe- а а С а М й а ^ eiiine- das
î f é a t e I4bes«EUÈ s S saraaäftv i e se în i a ţ * Ä .eelö* cteeL. pateasf» a e s t e йвва». я»1а*-. ^ J a n l i i a j i a s&raaKfts d e ^ t n S eel ma»
t«r appf spsájraav ta- а ш * г « m » . ^ C a n t e r a a iSaeepr ««яШаех- « » um fú t
Тэеаіийа ssreflte васмше a s i r i e n e ' ««are. ВмыеаІ:'авзгі|аав£ — csssr í iuav «a£ — gesse., e » ateuiiiil teaaaaa^ mit teteuBr. diai. uliuaauBi яаяаве- eut ÄgetrdL aàvr ceMasai t w s ţ . t te^sal se -caandult аж- saaX das t a a e £ aScr.Uie, i w is-oai tea^teaat $b «ааважві f i v«sf
« ^ 0 * - rfSa^edl iítfc&r щ tm- tri*fte* d« aoas taa sa î i w a a t a ^ ^ , ^ , ^ ^ a j i j ^ g a« « г и ^ п і у
" аяаѣ.. a l o * d ¥ sfctav teraaccal йгеяю^ яа£ aJ câaSteeH
Locul m e u e r a îa o m a s ă l â n g ă lăut a r i , în d r e p t u l une i fereşt i veşnic lă-crămătb&re . Multe daţi a m inAJtëat
d» e e n'am ur-domnufe, am
! armâimwi... dha » аок>й- s a urmăreşt i * ßemee. Eis sät eu woí u s e r а и п й -saajg a ваааа ааае аиа . tefegeaatoa, t a af. casat' dfepwsw? g e шааіі. аД te teaai <te u w f e » и и f Tânărul se scu fă db se d e s e Jav ШиіагІ. Il văzul vorbiad -si dând d i n
K mâin i şi. 1 a m aus i t rugându-1 pe Ffi-a i e » s ă i eâute. Maesirul nu. vroia se
Sâeaiaoficutol ѵогЬйа tare de-1 Txfisel cu n-
easaiefAp Vasdaä, ш s * fis euaeiBí*_ S S aetemes« daca, а а н і й сшвааас -5íu cânt răspunse- iautastHL — Mă Fănică . uite, n a ш Щ n a cinci franci mal , c inci franci pentru ua cântec măî... Ş i sa nebunesc d e n'oiö fi cuminte. Eăutarul vâra piesa i n buzunar ş i e!ăi ină din rap j\Kiiiiuîlum!t. Nec uîWHtîutuI «"e-şeză, fje scaun. Era cam târziu. In birt inaî rămăsese câţ iva muşterii . Băieţi i nu m a i treceau cu şervetele pe umăr. In fund, la bucătărie, s'atizeau sunete de fmfúri i ş i cuţite. Pè la fe
te picioare. 11 trenaaaaT t a r Umaaai;. ea- u n fir dte papurii. tMiiî adaac i ţ ţ te fundul' ca-palul , urneaţi aveau stealucitţ- scă-
' ^ 7 " f părătoare şi-atut d e duteaoaae e&^[ pătrundeau în iataatt^ teeleştând-w. ca'n a i ş t e gh iara da «t)e£ Cobora şi •Шса. capul d u p * «Ätt tre t , a căruţ •щтт g l t e e v «albe;; jathică, se vedba раагШ gOaäiteti în Raauha slabă a o-dffie&. ОЛ câţ iva raoçjtteriï ascultau tetoasjl sfBte muaicaaägü СапШе^і ) flaeat ааараь. ІЕізн potbp dé sunete de
ca » sjafcaadä d« gute» ав-е» сіиаашга Ui-
sfiraam. ТШаіхЛ вйвяк- Ш вааЬ S t e i сй? Ü ..fajpta-айіі Jana» «вшйаю&, cu чсшкг a u * dtenealäL
eV JÉaaaTif Of ШашШ Te-аяа tetreteí' m mrnas ét eţ Tat «8іш« яІЬаяааа
ói яше m шшк m шімаШ#*Іе*ШШ aies Axt/. teajUasf *! ЙЬ*Ш Ш МтШ -
Şl eând z i e e » „€К МляШ Ш Harle" tanărnl înf igea тпДигіі* te per, tr'igea m jos sa- vapSL yavtaefe castani i ş i suspinele, în pieptul luf, s ä înăduşeau , ca o furtună într'un codru. Se uita la lăutarf. cu t>ehH sălbateci şi murmura, încet, d in c â n d în când :.... răspun.. . n u m a î ş i î î să m a l iubeşti. . . .
Fănică începu iar cânteeul. Necunoscutul căzu pe scaun. Puse sticla la gură, dete capul pe spate, ş'o deşertă. , ,D-ta nu bei ! N'ai pentru ce bea!. Eu beau.. . straşnic beau.. . ca u a beţiv ordinar beau.. . . Beau,
l e i n , U Febr arie L U I . Г . М Ѵ П і М !. LITERAR — 3 .
beau s ă u i t ! Să ui t , d o m n u l e ! Să •iWl Aï a u z i t c â n t e c u l ? C â n t e c u l ăs ta - î v i a t a mea . El mi -a a d u s feric i-c-ea ş i neno roc i r ea . C â n d îl a scu l t )*arc'o văd i>e d â n s a , d o m n u l e , . . . pe d â n s a , cu ochi i s t r ă l u c i t o r i ca d ia -
«Batitul neg ru . 8 t u ce -a r e să zică acu m a ? Ac linia c h i a r ? T re ime s ă zică Л d a c ă n u ii speurşr c a p u l ! T r e i m e 3Û z k ă :
J*r cr mul rvi OTMn Ferner ttewală Su rcinriï trecutul Ce dits c «zi pe vccî. A таЧ -itthi zadarnic Cv focul. dc-аШ daUt Aiî, simnă c văpaia i ü in'miiU'-it reci.
toi c â n t a íÍBít«du-»KÍ de m â n ă щ. p l â n g â n d oá « n copi l . P l a n g e w m şa «fi, pfcùngetwn e m â e d o ï , c a doi s t r ă in i éfóirait í d e - i m a c e l a ş fior şi t r ă ind î n гнігіа «сйіотас v i su r i re-îm-pHtitte. Cei d i m p r e j a r se n t t a u l a noî , bceerţîî s 'wdtrnase ha u *ua«ă ve-fjhaă ş i г е а с а й , i a r b ă n i c ă i a r f ă c u SS. m o a r ă cân t ecu l .
•Veveastă tc deschide Sä văd pe-a mea iubită Să pot şi eu gusta O clipă fericită..
T â n ă r u l s ă r i , ca î n ţ e p a t S S c n e a , . a m e n i n ţ â n d cu p u m n î î ; N n «ija mu, 4o* i tocu le , n u a ş a . Aï sor i t , a ï s ă rit. iSa-l zici tot, nuz i t u ? Să-1 я ісі tot m ă i , tot . V r e a u su sort i t o a t ă o-•t t»va c â n t e c u l u i , t o a t ă ! D a r , cân t ă r e ţ u l zicea î n a i n t e . Voia s ă t e rmi n e ina î de g r a b ă şi c rezuse e a n u i se v a obse rva s ă r i t u r a .
— Zi m ă de l a -început. N'mizî ? Dc la începu t . E r a a t â t de fioros., cu p ă r u l r ă sco l i t , c u ochi i î n roş i ţ i de m â n i e , că te p r i n d e a u n t r e m u r c ă t i n ă l a ëL C a p u l Î m i a r d e a g ro zav. M 'ap lecasem peste m a s ă să-1 l ipesc d e s t ic la rece a ferestrei , d a r n ' a f i n s e s e n s t ic la c â n d o p o c n i t u r ă , ce d i n p i s to l , u m p l u odaia. C â n d observa i , pe f a ţ a c â n t ă r e ţ u l u i corde lu ţe d e s â n g e ferb in ie şuruiau , i a r gf&rm&tiarile d e st iciă păreau o-c h i u r l de a p ă pe p o s t a m e n t u l nevopsi t . B i r t a ş u l , u n om p â n t i c o s şi s c u r t veni i n a j u t o r u l celui lovit. Ѵеаігв şi cel c â ţ i v a m u ş t e r i i . O d a i a r ă m a s e t ă c u t ă , pus t i e . F ă n i c ă f ă c u : Ş t i a m că t r e b u e ш se Î n t â m p l e oeva. Aşa face de câ te or i m ă si leşte să-I c â n t cân t ecu l acesta.. Şi n e c u n o s c u t u l , dupe ce pr iv i p u ţ i n j»e cel lovi t , se a -prup ie de m i n e , ş e p t a a d u - m î : M ă d u r s ă -cercetez... P o a t e eă e r a c h i a r ea. . . S ă r m a n a r u - p t ă bucă- ţ i -câ d o m n u l e . . . .
D. Iov S o l f e r i n o
ilu iiiuiiiiti'iiI =rîitor i t rc t ţpeni pj i - | e l r e n r e a n i i v i a e i n h t e n u r l t e ГЯИППЛЧ' VI .VEI
I N S U S A T . . . u n u l t i i n r o m u m r t « i h f r t r e ï «eifii-t o a r e c a r e :a a v u t mirii n m w e u o " C « te -Aoattft U M i e a .
CUGETĂRI Amint i r i le s u n t crepusculul vieţi i
cfaeia spe ran ţa i -an "fost zori le. G. M. Valteur.
L»sûndu- te mân ie i , adesea гаяЬпш »smrra ta p r e sa t a a i t a i a .
Ііемп Steift.
F.ie-care «aude» xuunaï aceea ce to-Jelege. Goethe.
iPasiunitfi guverne lo r dovedesc s i ă -Ьійіпие ; p a s i u n i l e p o p o r u h ü a r a Ä -jsă-тіа hfí. * " В»ёгяе.
Sinmi rm n e a j u n s a l uoe ï in inai o-в ь й е e csedui t la tea. Philip Sidney.
fixe mp iul este î n v ă ţ ă t u r a cea m a î puternică . Imbriani.
IN V I S Ş l A I E V E A
Ce naiv am fost en, Dora. să-mi incliipuí r/i din umbre
Pot sei ţes o formă vie a. păgânului meu dor
Şi ele ea să-mi rtazăm viola, grea de-aUitea nimbttri sumbre
Ce-i tnoepureasă c-rnl, dându-i cel măi tritt decor 1
Ce naiv m-mi reastim dorul de-o vedenie-mimeitmă
Şi sâ crea cam dat un fußet urnii bvígére de Ш !..
Aii im'i vine ш rád singur de pornirea тея nehutw.
Şi îmi pare rău (te clijm când midi te-am cmtoicut.
Da. îmi -pave nău. tuci astăzi, éesvrqjit din visttt'i geale,
AMa mai etttez so ntămr tot гШсоЫІ Mser
Cârmi m mtzui vtclimé. r eé cazând •ртжіі tok,
Fâr' m см^бй üo/iíü-tfűeta сіыі -дй&чит .ш '« Іщзшіаг.
Şi ce tâtmr t ! Ce fraged ţi-ette сіщргй ! Ce fecioară
•Minimală, ám poveste, aţa etan cu te шшпі.
Paîfi $i atiurZi ! Stfii уЛеоаре râde parco primăvară
&e w.rsmtţc, ierna, nt&eml Іедагши^. Tt emtímipltim
Ca pe o marmură in care Michel-Angeio odată.
In extazul inspirarei. de-o vedenie vrăjit.
Puse-un suflet smuls din pieptu-intr'o clipă neuitată.
Să-î admire vremi de vremuri marmora ce l-ш umál.
Şi-mi -păreai шШ de xfâxitâ !.. Çlp&iprezeee ani — o nalbă
De marffâritare сшШ ta ши. floate, mi isvor
Punvrî limpede in «ave vttiaşt iu atât de alba
Te tírúvezi : o viată clarà m tai vis de -»iumrior...
ÖaMptwsece ani -*i Ши*і... Qe şa<-at ! Mm bine iica»ie
Ar fi fost in odú-ші ѵесЫіс şi-aştî fi stat dc-apururî ere
De cât nzi ncârbit de farsa unor ipocrite şoapte
Să 'nţeleg ш a шіяежті cupă fcn mi-a'i dat să mrrb.
Qpi&pra/eee ani şi Mittsi ee Mtomm aţii !.. Păcatul
E o mare de 'ntuneric fard ţărm ţii tn le pierzi
Printre valurile maréi şi din ele "ţi fa<& palatul
De speranţe şi speranţa la e -pftmfi să. deumerzi.
Să d-esnùerjii ce <sc reafuţă In podoaba de nuitaxe.
Să alinţi tot ce amorul nu te 'ndeamnă să alinţi,
Pentru mir sâ te mittui In orgii, nemţwase.
Sa-ţ.î mnzi vraja -tineretiî freniru ешг şi « ă minţi.
Ce mireasă fericită mi te 'mhipui eu nzi. Dora,
Şi le văd zâmbind sub vălul de fecioară, in altar.
Ba, frumoasă m sublimă, dar meeeasa tutartím.
Máudrii de -ршішЬа ciară ce natura 'M а»Ле n dar.
Curtezawi ce sc vinde •pentru pàiim — e rhniliux,
Ea « щмЬи^а fecieam •p-al ei suflet nu -e mort,
EŰ * -ea. uşa cum este. drag ettea -t e ipocrita..
Dar ţi-D spune că tc minte ţi-o 'wţelegi din ai eî port.
Dar iu ? Patima be roade iţi Щі mervii ţi-i aprinde,
Tu de nutlt sutrlhaa floare alba n'o mai porţi la iun,—
Şi făţarnică 'mi vii lotuşi, cu-a.eel zâmbet ce te prinde,
Şi în hlamida virtuţii te învălui ca — păgân.
Să te-ader şi la picioare rab iă-ţî cad pe vecînicie,
S'am iluzia că 'n faţă-mi stă fecioara din poveşti.
Când Uiu bine aii că 'n locu-« o tristă -parodie
A Vestalei fermecate •ce-am visat cândva că eştî.
' L c u n l i n I l i e s c u .
I» *• Fi A ï .
_ I
Bm llorrta n i s e a n u n ţ ă că l a cx-/jreesfţta ar t is t ică ce -se va deschide in enrând î n Capitala, Italiei va e x p u n e , între alţi artişti , şi t ânăru l nos t ru ceiapatr io t d i O . CJreşanu.
Lucra rea ícniptorul t l i r o m â n , după care yuMieäm o ге-ртодалтетс .fotografi ea, es te u n Tnrm&s i»usl al lui De-cebal .
D-I Cr re ţanu este c u n o s c u t Ja E o r n a , u n d e a expus Ja Expozi ţ ia de artă modernii , ca şi in iîaerrreşfi, unde a re iac ra r î ki A t e n e u . •
D O Ï I V A 0 do ină , d o i n a r o m u n e a a e ü , c â n
tec s f ân t p e n t r u no i R o m â n i i , o a r e ca re rjiiniă n ' a t r e s ă r i t a u z i n d sunetele ta le > du ioa se ?
JJoinfi, tu eşt i p l â n g e r e a u n u l suflet t r i s t d a r î n d e p ă r t a t , u n u î t i m p Ujproape s t ins .
Sunete le ta le m a l î n t â i . . . încete , d u i o a s e . . . c a u n s u s p i n a d u s d in i d e p ă r t a r e , pe a r i p i l e v â n t u l u i , şi to t ' a ş a se r i d i c ă , încet , a c u m păţ i ş i mal -t a re , apo i i a r m a l t ăcu t , піаі dnifl&.i
Câte o d a t ă cu n u s u n e t t r e m u r â n d , pe u r m ă cu u n g l a s j a ln i c , a p o i cu! u n du© l u n g , Imiig..., n e s f â r ş i t dej l u n g .
Doină , diaină, t u eştî îai k i k a m p e n t r u o m i m îndufrera tă . pentarul un sufleît t r is t .
E a t â t a j a le , şi a â t a s b u c i u m în suf le tul t ău , o d o i n ă , în c â t Ja v ib ra rea- d u i o s u l u i t ă u gLis, .m in t ea n o a s t r ă r ă t ăce ş t e , d e p a r t e — d e p a r t e la t i m p u r i l e t r ecu te .
— .De u n d e vii tu , o suflete p r i b e a g şi j a t n i c , d in ce l u m e a e c u e o s c u t ă a d u c i t u p i â n g e r i i e aces te , qi le verşî[ c a u n nec ta r . . . . du lce î n in imi le noa s t r e ?
— Nu, tn n u eşt i ca u n a l t cân tec c o m p u s de ш і s i n g u r suflet , ci î n suf le tu l t ă u p l â n g , mi i de suf le te .
D a r tu n u eş t î n u m a i susp inuă ş i | p l â n g e r e a străms»şilor neşfr i , c a » au l u p t a t p e n t r u ţ a r ă ş i n e a m , d a r j eşti şi suf le tul sfeuciumat a l codr i lor ţ ă r e l nos t r e , ca re de a t â t e a or i î n luj»tele v r ă j m a ş e a u p^Mtsrt v l ă s -taarii lor tiamrL T u oşti bătrână, ş i tânăra, cu mi i ş i su t e de a n i inainte , ; Se-aî îacB .ibat iii o r i şi c a r e suflet і>ші şi a s a a l m e r s í l m t r ' u n suflet î n a l tu l , p u r t â n d cu t ine t â n g u i r i в а а і t r i s te , m a l j a ln i ce .
Locu l t ă u ce l m a l profesat a fost i n m u n ţ i , a ic i î n d e p ă r t a r e a l v r u t să ekaî d r u m u l p l â n s u r i l o r ta ie , a ï v r u t să poves teş t i n a t u r e l j a l e a su-* fl'etuluï t ău .
Apoî obos i t ă de a t â t a p r ibeg ie ţ i -a i ă c u t u n t r o n d i n t r ' u n v l ă s t a r t âmăr , ş i n ' a î v r u t s ă tac i , ci te-aî d u s la c i o b a n u l neş t iu to r , ţ i -a i a ş e z a t t re n u l l â n g ă suf le tul lu i n e p ă s ă t o r , a-p e i suf le tu l lu i să lba tec a t i n s de coar dele ta le v i b r a t o a r e ş i-a f ă u r i t u n
cava l , şi-a dret d r u m u l c â n t e c u l u i t ă u p l â n g ă t o r .
Şi a ş a a i m e r s tu f ă c â n d să p l ân g ă m i i şi m i i de i n i m i voinice la poves t i rea c â n t ă r i i t a le t r i s te .
Şi d u p ă a t â ţ i a a n î de p l â n g e r i , sufletul t ă u tot rna'í t r ă e ş t e , şi p o a t e v a m a î t r ă i j s c ă mui ţ i . . . . muiţ i a n i î n a i n t e , pasă *» meű îi o su f l a r e
Mmn-ffî no9tvi С й я н ф îţi cunosc a-t â t d e 3b*»e e â s t e e u l . î ncâ t poves tesc şi Ы ѣтЦЦі i e r iadepărt^cli ю івшіса . ^бвішкб l i a .
Şi IndfE ter «яий at&t de dornici de a a « i e*a»ul tau miraicu 'os !
© Ймжба, do ină , suflet asroenios, sbeatÄ, a b o a r â d e p a r t e , éepeu-te l a alte a*tftete î n ţâri Îndepărtate, r u d e cu s d â e t u l tău.
H j c ţ g w t e m i u
I Şedeau trtít iust la m a s i . : cocosa-
tul , 'Miss I i i i a n , ' і в з Ш в т й о в г е а s i Li t t le J o h n , m a i n e i ţ a . Otd i a c k , câi nele fitosof, era în «nfcu jn- t , p e j n -mata te do rmind , pe j ra r ră la te Srozo-fând .
•— Douăzeci şi şease garaş i *)—- zise cocoşatul — trebtte să moa ră om«i de foame. Cc fel de l u m e ! A m zbier a t p e n ă a m răguş i t : , . I n t r a t ! m ă rog ! In t ra ţ i m ă rog ! . . . Miss L í ü a n cu fiarele e i ! . . . C<r»ete ma te tna t i -c i an f — şi ieeă, d e n ' a r fi aces t m i c toTaîâş, a r т ге ія і -sa u t ó s p â n z u r , t i u гояпанеі. Li t t íe J o h n ? Nn. m â n â n d ? f t ren^arn le ?
Mairmiţoinl m o r m ă i и е я т Н ш п Л , rar Miss Li î ian n u l f e p u n s e .
— І*тісіпа tn twror reèekor e ВѳІ», -aeest s ă r m a n Bob — con t inua eocs -tjatul. — Nu ştie n i m i c şi m ă n â n c ă foarte muH. Ţ ă r a n u l îl p r r re^ te o -dafă ş ' a şo î s a slârşi t . Căci c e m m a l vedea a dc-ei « a r ă ? Бе î n t i nde k m r v o s din când î a c â n d ţ i cască toată z iua, in as ta coas tă to*lâ şt i inţa luî . Toată z iua doa rme aceas tă kesitie. I a r wn n e s t r ă d u i m arâlea; a-ces t mic ş t rengar se : f rămânîă de d i m i n e a ţ ă până 'n seara , a leargă , sa re şi -amazează p e domni i "vizatatorî. ; l a r cela JâoeeziMte toată ziua, c rapă i n el ş-i se rncăfeeşte. Mănencă m a i m n l t «a no i teţî ta n n Ioc. Şi câ t toc î î t r ebue p e n t r u ta&ăki t , © o a i a n e , cat foe ! Uneî Vestit bartrăne şi m u r -éa r« !. . . Nu*î adevă ra t , L n t l e J o h n ?
Lit t le J o h n m o r m ă i supura t , •ci Miss I i l i a n vorbi î n sfârşi t .
— E^fca urAtttí p e S o b şi eu pricep aceasta, fmnd-ca d-ta n u ştii să ui ţ i , Mr. Regina id . "Bob te-fl sper ia t i e m e a r t e ; fi-a înfipt gh ia ra t n carn e a d-taie ş i diîcă din m t â m p k r e n u t receam p'acolo, ai şedea a z i i a d r e a p ta Sfântului P a u l , p r i n t r e eeî d rep ţ i . T e - a i «pairflantat ta re a tunc i , Mr . Regina id , ş i ş t iu e& boakt-ţî începe d m s u a asseea...
Gecoşatal o în t im 'npse . — Ntfrrfi m a l vorfei d e ziua aceea,
căeî петве sângele î n mij ie ; тгмй bine e dacă taeî despre aceasta S a a a n o . Să m ă a tace pe m i n e , s t ăpânu l s ă u , care îl h r ă n e s c ş i ' im dau u l t ima para , sp re a r l t ine ha Căldura ! Nici să n u vorb im desp re as ta , Suzano , căcî n u ştiu u n d e vot a j u n g e da-că m ă gândesc ba asta. Ţ i -o î ep-une ceva şi apoi n n ' m î m a i vorbeşt i despre asta . -Ştii l a ce m ă g â n d e a m din xhia aceea în care m'a nenoroc i t această d ihanie : Mă g â n d e a m să*î tai coada bucată cu bucată . Căci a n gtonte in cap c e ат fi ? Dar a'î tă ia coada bucăţică cu bucăţ ică , p â n ă la r ă d ă c i n a , aceasta ar fi s imţi t -o n e m e r n i c u l !
Miss I i l i a n pufni de r â s . — B o a r că a«eaeta n ' a r fi fost a-
fât de uşor , p r e c u m gândeş te Mr . Regina ld . Bob e bă t rân şi b lând; cuşca, v r emea şi frigul i-au c a m do-
*) Gara?,-BBeaetă vecbe, eare valora Cât patru bani la noi Nota traú.
4 . — N o . 7 . U N I V E R S U L L I T E R A R L u n i , l i F e b r u a r i e H U I .
Galeria scriitorilor românî
D V I C T O R E F T I M Í U
D a m azi la «Galeria scri i tori lor români» portretul tunaru lu i poet, d-1 Vic^ tor Eft imiu, autorul poemuluî-feeric « Inş i ră - t e mărgăr i te» ce se reprezintă a c u m u i deosebit succes pe scena Tea t ru lu i Na ţ iona l din Capitala, poem despre care se vorbeşte în «Notele « i p t ă m â n i b ale n u m ă r u l u i acesta.
fflolit ne rv i i . Dar nu- î p lace când se g l u m e ş t e cu dânsul şi n ' a avut încă •eevoe de dentis t .
— Nu l-aş fi în t rebat — spuse co -•eea tu l cu super ior i ta te—dacă aceas tă g l u m ă îî place sau ba. O, pe m i n e a ' e să m ă mai vadă în ap rop ie rea «uscei sale ! Dar a m plănui t ceva de ce aï să te mir i poate , atât e de s im-flu. A m plănui t ghi lo t ina cuscei . Un m i c mecan izm, ce se c o m p u n e din două cuţi te mobi le . U n u l din cuţite »e coboară din tavanul cuşteî , celait *6 r idică din podeală şi amândouă se în tâ lnesc p e la mijloc. Dobitocul n ic i a ' a r băga de seamă că-1 conduci în noua cuşcă, iar res tul mă pr iveş te .
— Şi crezï, Mr. Regnia ld , că aï fi p u t u t să faci să m ă hotărăsc la a-eeastâ crudă faptă ? P t iu ! De altfel aeta ar fi î n semna t să-mi dau demisia. Căci mî -a r plăcea să văd pe acel Îmblânzi tor , care s 'ar î n c u m e t a să i n t re în cuşcă după această operaţ ie . Şi e i -1 omori cu încetu l , dar ca să-1 eh inueş t î : ce idee ! Dacă ţî-e de p r i -«os impuşcă - i , aşa înţeleg ; căci tot nu- î mal serveşte luî viaţa la n imic . Dar aşa ! Asta a fost o p rea urâ tă Ыее, Mr . Reginald , şi n u n u m a i o idee cruda , ci şi proastă . Căci j u d e când , B o b iţi câştigă pâ inea .
— Adică, o câştiga r ă s p u n s e cocoţ a tu l . P ' a tunc î maî câştiga. Insă azi n u ma î câştigă, ci doar m ă n â n c ă . Ne Wănâncă totul .
A m voit să c u m p ă r u n nou p a n t a lonaş roşu luî l o h n , şi nici p e n t r u asta n u mi-se a junge .Nu mi-se ajunge pen tru n imic . — N u ţi-î frig, Litlle l o h n ? Vino ş t rcngaru le , şezi acî în bra ţe . I ţ i
f lace berea.piş icherule? Aşa că-ţî place? eà decî ! l l e h o h e , ş t rengarule, ' s t r en
g e n d e ! . . . Şi'l mingîio pe maimuţo i pe faţa-î
păroasă . Astfel c u m sta el aplecat spre ma i
muţoi făcându-1 să bea, n u se putea deosebi în g rabă , care-î omul şi «are-î m a i m u ţ a . Fa ţa lui Litt lee l o h n era m a i desluşită ca luî M r . R e
g i n a l d şi m a i m u ţ a tiu se arată atât de ealbatică ca o m u l .
—Dealtfel e norocul său — cont inuă Mr. Reginald — că sun t aşa de sărac . Ghi lot ina lui m ' a r costa mul t , iar eu n ' a m ban i .
— Nici n u ' m i vorbi de asta, M r . R e -f i n a î d , căcî fie-care vorbă a d-tale îm i n â ş i e i n i m a . S ă r m a n u l Bob ! Ce se va el , când n u voiţi m a i fi aici ? ! Căci te părăsesc , Mr . Regina ld .
— Ce e s t e ? . . . Ce spuî , S u z a n o ? — Iţi spun că te parftsosc, Mr. Re
ginald . Mäjmävit după bărbierul acela, pe care deunăzi 1 ni a lunga t din circ,
fiind-cä a m in t ra t in vorbă cu el . Tocmai despre as ta a m vorbi t a tunc i .
— Ţi-ai pierdut min ţ i l e , Suzano ? •Asta e cu nepu t in ţă ! Cine n e găteşte a t u n c i ? Cine spală , n e calcă rufe le? Şi c ine va s tăpâni leul ?
— Se rv i toa re se găsesc destule,"iar pen t ru Bob îl poţi angaja pe Gol ia th , vechiu-ţ i îmblânzi tor . Goliath- ap r in s a îmbă t rân i , se poate vorbi cu dînsul Şi cred, că se va m u l ţ u m i cu ceva m a i pu ţ i n ca m i n e .
— Şi p e n t r u ce vrei să mâ pă ră seşti ? Aşa deodată ?
— Ştii Mr. Regina ld , eu s u n t o femee foarte l inişti tă şi n u ' m î sboarâ g îndur i le după aven tu r i . Dar şi m i e ' m i trebuc bărbat şi d-ta n u eşti bärbat , Mr . Regina ld , eşti s täp in .
Pu tea să zică ori-ce, Zuzana r ă m i -nea to t ne îndupleca tă . L a rugămin ţ i l e , la ameni ţă r i l e lui ii r ă s p u n d e a aceleaşi cuvinte , cu încăpă ţâna re şi mono ton :
— La Crăciun plec. Mr. Reg ina ld , - în s t r îmtoarea- î , se
întoarce către câine : — Auzit-aî aşa ceva, Old J a c k ?
11 părăsesc pe s tăpânul t ău . C u m , n ' a m fost eü bun cu voi toţi ? Nu v ' am dat de m â n c a r e ? V am lovit , v ' am bătut ? Da, v ' am bătut , însă n u din in imă , ci in interesul ş t i inţei .
Aceste cuvinte : , , in interesul ş t i inţei", le pr icepea Old Jack ; se sculă şi începu a lă l ra .
La vederea atâtor je lan i i se î n d u r ă şi Suzana . Işî plecă capul în jos şi zise cu glasul p rea târziei că in ţe :
— Nu se poale altfel, bărbierul a luat şi bani ! cu dânsu l .
Cocoşatuluî îî r ă m a s e vorba in gâtle j . Pr icepu că ceea-ce s'a făcut n u se ma i poate îndrep ta .
— A luat bărbierul şi bani î ? ! A-tuncï e zadarnică orî-ce r u g ă m i n t e . Bine, zise cu o furie s t ăpân i tă—pleacă, dar ia'ţl şi dobitocul acela de leu. Mie nu ' m î t r ebue . Cumpără ' ! , ţi-1 dau eftin. Ia-1 repede , n ic i să nu ' l maî v ă d .
— Ge aş face eu cu dânsu l i n bărbier ie ? — întrebă Suzana . Aş fi isgonită din sat din pr ic ina luî . P e când d-tale ţ i -ar fi de folos. Sau dacr nu ' l poţi şuier i , poţî să'l vinzî iu oraş când vre i .
— Martur iseş te-mî că m ă părăseş t i fiind-că te temi că in t r 'o bună zi te va sfâşia şi pe t ine bestia, când o veî găsi în toane re le . Şi dacă voeşte să sfâşie p e c ineva , a tunci ma î bine p e m i n e de cât pe t ine .
— Nu , Bob n ' a r e porn i r i re le . E supăra t n u m a î când e f l ămând .
— Dar în to tdeauna e f l ămând , desmăţa tu l ! Şi e cel maî curat să r ă -mâî aci. Alungă ' l pe bărbier ; de ce să in t r i in vorbă cu bărbier i ?!
— Asta n u se poa te . I -am dat bani î .
— Fi reş te , fireşte, i-aî dat şi bani î . Eî b ine , pleacă.
Apoî se întoarse către Litt le J o h n şi spuse :
— Această bestie îmî i n g r ă m â -dpşte pe fie-ce zi nouî boclucur î . î m prăşt ie societatea şi n e m ă n â n c ă totu l , n u ştie n imic , n u face n i m i c , doarme toată ziua şi to tuş i voeşte să t ră iască. Dar n u te t e m e , Lit t le J o h n , voi aranja eu totul , Litt le J o h n , n u te t eme !
Maimuţoiul , care era sârgui tor , scrâşni din dinţî cu pu te re .
II
In seara de C r ă c i u n , cu o oră m a î . târziu, după plecarea missel L i l i an ,— din botez : Suzana—in casa bă rb ie ru lui, cocoşatul îşi luă m a n t a u a , s t răbă tu curtea Îngheţa ta şi in t ră in graj dul an imale lor .
îş i luase cu dinsul un felinar orb şi a l ip indu-se de zid, inaiută cu băgare de seamă. N u voi să se apropie de cuşcă ; îl u ra , dar îl respecta pe Bob. . •
Leul do rmea . Cocoşatul , ia slaba l u m i n ă a felina
ru lu i , a runcă o pr iv i re in cuşcă , u n d e se od ihnea m a ^ a neag ră . Paş i i săi uşor i abia se auzeau: ilara dormi maî donarto. Dormea *i nu se gândea că cel ce nu ştie sii-şi câştige pâ inea , n ' s r e dreptul să trăia-rcu.
— D o r m i — m o r m ă i cocoşatul— azi dormi pen t ru u l t ima oară aşa de dulce ! C u m , pr ie tene , ici h r a n a şi căldura d ina in te-ne , şi ca sup l imen t îmi î m prăştia soc i e t a t ea? ! Nu, amice Bob, asta n u m e r g e , asta e p rea mul t . Cu aceasta r u p e m pr ie tenia . P e n t r u ce aş mai chel tui pe t ine bănuţ i i câştigaţi cu atâta a m a r ? Ca intr 'o bună zi să 'mi rup i braţul ? Iţi m u l ţ u m e s c . Miss L i lian pen t ru m i n e e moar tă , decî s'a sfârşit cu cumet r i a . Miss Li l ian poate s p u n e orî-ce. Să te duc la oraş şi să te vând gradinei zoologice sau muzău-l u i ? Oare cine ar da baa î pen t ru t ine , pentf u u n leu bă t rân şi ciufulit ? N 'aş p r inde pe t ine nic i atât cât. aş chel tui până in ziua când te-oî putea v i n d e . Nu , diu, Bob, să sfârşim cât. maî curând ' ş i ' să sfârşim în mod discret, cum se cuvine, în t re boerî . P e n t r u ce să ştie l umea că în t re noi există deosebire de părer i ? Asta-Î de pr isos . Să s p u n e m , că eşti bolnav Bob, că eşti ta re bo lnav . Nu ma î eşti pul nou născ u t ; n u -se poate n u m i nenoroc i re neaşteptată că ţi s'a împlinit, t impul şi ti-a sosit ceasul . Şi sfârşitul î ţ i vă 11 fără durer i . Ştii, ghi lot ina mi-a r li plăcut mai mul t , dar s'o l ă săm la o par te . M'aî înţeles ? Nu ? Indiferent . Să sfârş im, Bob.
Se duse lângă soba care încălzea cuşca şi st inse-focul I n tăcere-. *
In sp re zori leul se trezi şi 'ş" scutură coarna. Ii e ra fr ig.
III
A doua zi Mr . Reginai făcu o vizită în g ra jd .
Cum deschise uşa se iviră din întunec ime donî ochi gălbui şi o massă enormă se t rân t i cu o aşa furie de grilajul cuşecî, încât toată cons t ruc ţ ia de fler se cu t remură din temel ie .
Fiori recî t recură p r in sp ina rea cocoşatuluî . Dacă cedează flerul, din înt â m p l a r e ! . . Trânt i uşa şi se depăr ta .
Un urlet spă imân tă to r r ă spunse la sgomotul uşi i .
U n urlet, atât de pu te rn ic şi tîoros, în cât cocoşatul îl auzi toată noaptea . Nu pu tu dormi până în zori. 11 înşe lase auzul o a r e ? Sau leul ur iaşe în -t r ' u n a ?
Insfârşi t ur le tul con ten i . După sărbători — t recuse 56 ore de
când osânditul la moar t e î n d u r a foamea şi f r i g u l — M r . Reginald îşi ma î vizită odată v ic t ima. De astădată pu tu să in t re . Bob n u s'a năpus t i t a supra grilajului ; zăcea neput inc ios în colţul cel maî apropia t de soba rece.
Soarele de amiazi l u m i n a p r in crăpături le şopronulu i de scândur i . Mr . Reginald putu vedea destul do bine animalu l p răpădi t de foame şi frig. Trăia încă , dar n u maî răgea , ci doar susp ina .
Când se deschise uşa , el îşi deschise ochii . I n s ă în pr iv i rea sa n u era alta decât t r is teţă de moar t e . Se s t insese dint r ' insa şi u l t ima scântee de u ră şi r ă s b u n a r e .
Şi această tristă pr iv i re par ' că spunea :
— O, vaî mie , că eu — sunt eu şi n ' a m putut fi altul : câine înţelept sau m a i m u ţ ă caraghioasă ! O, vai m i e , că abia pe patu-mî de moar t e aflu cât de neghiobeşte am t r ă i t ! De ce a t rebui t să cad în cursă şi robie şi n u m ' a m putut t ransforma în l r ' un an imal folositor de c a s ă ? P e n t r u ce în cunoscutul desiş a m înainta t drept , l iniştit şi cu paşi mar i , fără s ă b ă n u e s c că mi -am săpa t o cursă sub picioare? P e n t r u ce trebue să aflu aşa de târziu că n u e bine să merg î drept , de ce n ' a m înţeles maî din v r e m e , c 'ar fi t rebui t să m ă târăsc-, incet , cu băgare de seamă , c u m se t i răşte ş e a r p e l e ? ! De ce n u mi s'au deschis minţ i le î n bezna a-celei curse , de ce n u mi -am dat s eama de în tunerecu l ca re m ' a înghi ţ i t p e n tru to tdeauna , de cv n u m 'a cupr ins t eama în acea t e m n i ţ ă , de ce m i - a m zis l in i ş t i t : «E î n t u n e r i c ; tot u n a » ? ! De ce a m stat nepăsă tor faţă de acei l i l iput ieni a rmaţ i , cari m ' a u înconjura t şi m ' a u ademeni t din cursă in cuşca de fier cu neput in ţă de z d r o b i t ? ! Do ce n ' a m învăţa t ma i apoi meş teşugul robiei, de ce n u m i - a m însuş i t ar ta jocului , p r iceperea de a n u m ă r a pana
la zece, de ce n ' am învăţa t sä umblu cu pan ta lon i roşi şi să m ă percese/ ' ! Adio, deacum, voioasă muzică a lua tei , ;:le fiarelor urlete voioase r e c u t r e m u r ă p ă d u r e a ; adio-, pădure in lla-cărî , raze arzătoare de soare , pocnet de puşcă , sune t d e a r m e , a d i o ! Adio , f rumoase leoaice, cu carnea ta re , şi fălcile largi ! N ' a m să m ă mai l u p t cu voi , în duelur i de d r a g o s t e ; n ' a m să mai tr întesc c o a m a - m i inv igă loare de corpul vos t ru ! Adio, f rumoaso le oaice şi voi, tigri pl ini de laşi tate j elefanţi ce fugiţi dinaintea g lasului ' războinic , n u ma i vă temeţ i : eu îmi iau r ămas b u n d ' acum ! O, în ce ch ip mizerabil t r ebue să p i e r ! Dirdi i . -mor din pr ic ina frigului, eu ce m ' a m năs cut sub arşiţa soarelui şi mă prăpiidese foame, eu, care t rebuia să sfîşii înt reaga l u m e ! Dar eu sun t oare «eu» şi toată Africa n ' a fost u n s imp lu vis ? ! Iacă, această pereche clipitoaru de oebi , mă ucide, P e m i n e ! . . . Nu, eu n u sun t «eu»; f rumoasa-mi pair ie Afr icană, lupte le s ingeroase , nopţi le de Martie pl ina de răgete de d ragos te , toslo acestea au fost m i n c i u n i , iar eu sun t o pisică obişnui tă , care o doborâ tă la p ă m â n t de foame şi care . I;î-crămează, de frig !
Când Mr. Rfg ina ld . îşi vizită pen tru cea din u r m ă oară • v ic t ima, Hob n u se ma i miş.:a. Cocoşatul deschise uşa cuşceî, se sui cu picioarele pe corpul neînsufleţi t al leului şi făcând u n gest larg cu bagbeta- î , zise indái ná l :
— Quos ego ! l o s U ' S a r v a r v
PAI"I, YERLAINK
Ç A V I T E I
МЛИЛВЛП \ TA Qavilrl se legase—voind să-şî mânliti-ncâ Soţul— su sica trei zile si írét nopţi nemiş
cata 'Npicioare, 'neremen/ttî şi fără sä clipească, Stâncă, cum cere Yya<'a,—cu inima piccata.
Nici vântul tău, o, C'tryri, nie)' dulcea aromi re
Ce'n m?c: de noapte ('tandra nu ailii s'o pmarc,
N'au ixbutit, sa 'nfrângn 'n suiilima lor pornire
Mintea şi carnea acestei (cmc) cu suflet • mare.
Ingraapene XJilarca ,—omoràlor ce.rn.it,— înfigă 'n noî Dorinţa săgeata-i arzătoare. Să facem ca Çavilri,simndndca n'am simţii. Ca ca, aednd in suflet o ţinta 'năllatoare.
\ M i l . a i i .
POVESTE INEDITA de L e w T o l s t o i
In hâr t i i le pos tume aie iui Tols to i s'a găsit, u rmă toa rea mică poves te , care va fi publ icată iu c u r â n d do un ziar rusesc :
A fost odată u n o m foarte bun , a că ru i cea m a i m a r e dor in ţă era de a face b ine celorlalţ i o a m e n i .
Se puse p e gândur i c u m şi-ar pu tea at inge scopul fără să j icnească pe n i m e n i şi ca toţi să profite. Dacă dai din m â n ă , n u poţî şti cuî să dai m a î mul t , cuî să daï maî pu ţ in . Afară do asta. c u m h u poţî da la toată l u m e a , ceî cărora n u le veî da vor zice : «De ce ai dat acelora şi n u nouă» ?
Atunc i , iată ce se h o t ă r î să facă bmefăcaiorul . Alese o p ia ţă m a r e , goală, pe u n d e t recea l u m e mui t ă , şi acolo puse să. se clădească u n fel d« h a n . In h a n u l aces ta a d u n ă tel ce putea li folositor şi p lăcu i omulu i . Erau odăî m a r i , sobe b u n e , coşuri cu l e m n e bine ga rn i s i t e , p a n e r e pl ine de fel de fel de pâ in i , rezerve in carî e rau g r ă mădi te l e g u m e , ceai, zahăr , m e r e şi tot felul de m â n c ă r u r i . In casă e r au pa tu r i , h a i n e , rufe, î ncă l ţ ămin te , î n l r ' u n cuvân t tot ce pu tea fi de t r e buin ţă omulu i . Merindele de tot felul g rămădi te acolo e rau îndestulat oare pen t ru o sută de inşi şi maî m u l ţ i cbiar . Şi b inefăcătorul gândea : «Tre cătorii vor trăi aci càl le va plăcea : vor m â n c a , vor bea , vor lua cu ci ce!»
L u n i , li- F e b r u a r i e J 9 1 Í . K M V E U S i L L I T E R A R No. 7 .
de t rebuinţa şi voiu reinoui proviziile pe măsu ră ce se vor i sp răv i» .
Aşa şi făcu. Rândui totul el însuşi şi plecă, aş teptând să vadă ce se va petrece.
Atunci o a m e n i cum se cade începură a in t ra în h a n . Beau, m â n c a u , şedeau o noapte ; un i i şedeau două i i le, alţii o s ă p t ă m â n ă . Uni i luau îmbrăcăminte ; si lucrur i le erau puse la loc pen t rn ca alti t recător i să poată profita. Şi toţi p lecau b inecuvàn land pe binefăcătorul necunoscu t .
Aşa fu cât t i m p ven i ră la h a n o a m e n i paşnic i , conşt i incioş i . Şi b inefăcătorul în locuia ce l ipsea, ceea co luaseră drumeţii ' , şi se bucura de o-«pera lui.
Iată insă că înfr 'o zi venirii la ban oameni bătaioşi , î nd răzne ţ i i , r ă i .
Se apucare de îndală să m ă n â n c e , să bea, să p u n ă ur ina -pe tot ce era acoio, şi cearta st; iscă repede intre ei. Do la injuri i a junseră la bătae ; apoi î ş i smulse ră unul altuia ceea ce luaseră , şi, înfuriaţi , se apucară să strice tot, să d i s t rugă tot, pen t ru c;i n ic i unu l să se folosească.
Ou chipul acesta nici unu i n 'avu n imic . După ce d is t ruseră tot , sfărâmară tot, î ncepură să sufere dc frig şi foame; şi a tunci în jurară pe stăpânul care r ându i se atât dc răii lucruri le . De ce n u nusese paznici ! De ce pregăt i re a tâ t de pu ţ ine lucruri ? De ce lăsa pe lică-loşi să intre ? Căci fie-eare, crezându se bun , învinovăţea pe v e i n că e răii . Alţii spuneau că nici n u era s t ăpân , c a hanu l se instalase . s ingur .
Oameni i aceştia t rüirá asl-iel o zi, două zile; pe u r m ă , înfometaţ i , înfriguraţ i , duşmănoş i , p lecară , in jurân-du-se unu l p e al tul , şi b les temând hanul şi pe cel care-1 clădise.
*
Tot. aşa fac şi oameni i pe l u m e . îşi pierd vieţile şi pe ale aîlora. dar n u fe du in gând să se învinovăţească pe ei înşişi ; el n u văd că viata le este rea, dar învinovăţesc pe alţii , şi uni i pe Dumnezeu , inv inevăţ indu- l de a ii .întocmit rău lumea . Alţii, înv inovăţesc lumea , ca re . după ei, s'a în tocmit s ingură .
O a m e n i trebui; să înţeleagă că lumea nu s'a rândui t ea s ingură , ci că binefăcătorul lor , Dumneze i i , a r â n duit o pentru binele ior . Să nu facă oameni i aceea ce le strică şi le pierde v ia ţa , şi vor cuuoaj te o fericire ce nu poate fi în t recută .
МЛХШ r.oHKI
— Bles t ema t sä i i i ! B l e s t e m a i ! B les temat ! s t r i gă Vasi le î n a p o i . A-ces ta insă făcu s e m n cu m â n a , mer -'se m a i depa r t e şi d i s p ă r u i a r ă ş i di-n n p o i a une i movile de n i s ip .
Vasile m a i p r iv i m u l t î n a c e a s t ă d i r ec ţ iune , p â n ă ce îl d u r u s p i n a r e a de pozi ţ ia i n c o m o d ă pe c a r e şi-o lua se, sp r i j in indu-so de ca ic şi în ţepc-n indu- so de p ă m â n t u l n i s ipos . Zdrobi t şi sleit., se r i d i c ă î n p ic ioa re şi şovă i dc d u r e r e a şovă i toa re d in oase . C i n g ă t o a r e a sa de piele se r id icase p â n ă la s u b s u o r i , o descinse cu degetele ţepene , o ţ i n u î n a i n t e a o-ch i lo r şi o a r u n c ă pe n i s ip . Apoi m e r s e sp re colibă, s t ă t u la. o cufun-d ă t u r ă a n i s i p u l u i , îşi a m i n t i cu a-colo căzuse si că d a c ă n u se î n t â m p la a c e a s t a a r fi a juns , poa t e pe fiul său . I n colibă e r a u a r u n c a t e toa te u n a pes te a l t a . C ă u t ă cu ochi i s t ic la de r a c h i u şi c â n d o găs i p r i n t r e sac i , o r id ică . Dopul s t ă t e a ţ e a p ă n in gâtu l sticlei şi r a c h i u l n u cursese . Scoase încet dopu l , b ă g ă g â t u l sticlei în g u r ă şi snps.e. D a r s t ic la îl lovea peste d in ţ i şi r a c h i u l îî c u r g e a d in g u r ă pe b a r b ă şi pe piept . R a c h i u l n 'a -vea nici un gus t . p a r ' c u a r ii fost apă. . .
Vasile avea c a p u l n ă d u ş i t . in ima-I era g rea . s p i n a r e a i *Î> încovoia d •> durere .
G A L E R I A A R T I S T I L O R R O M A N
S O Ţ I I ю я о й П Е З с и Amator i i şi cunoscător i i de
artă aii prilejul de a a á m i r a acum la Ateneul r o m â n din Capitală, o f rumoasa expoziţie de p ic tu ră şi scu lp tură a soţilor Io rdănescu .
D-l şi d-na Io rdănescu , cel d ' intâi scu lp tor şi d-na pictor , sunt absolvenţ i ai şcoaieî de ar te- f rumoase din Bucureş t i . Căsătoriţ i in 1906, soţii Iordănescu au plecat ta Pa r i s , u n d e aii urmat, Academia J u lien până în Ianuar ie Ш ) 8 , când aii plecat în Italia şi ş i -au cont inuat studiile la Academia din Neapole .
Amâf tdea i sun t expozanţ i la Salonul oficial din P a r i s .
P r ima expoziţie în Iară avi avut-o in Octombr ie 190Í). Aii expus apoi la Salorrwi oficial r o m â n ir; 1УЮ şi acum din noii in expoziţie p ropr ie .
Sculptorul Iordănescu es!e autorul m o n u m e n t u l u i lut O. Negri din Galaţ i , al m o n u -
Sărat , al bustului lui Г. Ghiea din. mentu iu i iui Tom a T â m p e a n u din R. Conslant inescu de la şcoala n o r m a l ă din Bucureş t i
rră ' i ina Ateneulu i şi al h a caret i naugu ra r e va avea loc in Mart ie .
— S u n t a c u m c h i a r b ă t r â n ! zise el t a r e si se t r â n t i pe n i s ip la i n t r a r ea colibei.
î n a i n t e a lui z ă c e a m a r e a , u r i a ş a m a r e . of tând a lene , p l i nă de -putere şi f r u m o a s ă . Valur i le r â d e a u c a t o t d e a u n a vioiü şi zgomotos . Vasi le p r iv i mult. pe a p a şi-şl a m i n t i vorbele l acome abc f iu lu i s ă u : D a c ă t o a t ă a c e a s t a a r l i p ă m â n t ! Şi m a i a l e s p ă m â n t n e g r u ! Şi d a c ă s a r p u t e a a r a l'-
Un s e n t i m e n t r o z ă t o r de a p ă s a r e căzu pe o m u l aces ta . Is i frecă violent piept ui, p r iv i î m p r e j u r u l s ă u si oftă a d â n s . (Japul ii c ă d e a g r e u şi s p i n a r e a i-sc. încovoia ca de o g r e u tate . Gât le ju l i-se s t r â n g e a s u b a t a cur i de înăbuşire. Vasi le îşi făcu cruce, p r i v i n d in s u s sp re cer. G â n d u r i gre le îl c u p r i n s e r ă .
P e n t r u aceas t a , p e n t r u o fenice d e s f r â n a t ă , îşi u i t a se soţ ia . cu ca r e t ră i se î m p r e u n ă p r i n mun<-ă c ins t i t a , m a i mul t do c incisprezece a n i ; p e n t r u a c e a s t a îl pedepsise D u m nezeu p r in r ă z v r ă t i r e a f iului său . Da, a c e a s t a e r a m â n a lu i D u m n e z e u ! P r o p r i u l s ă u fiu îl î n j u r a s e , cu m â n a a s p r ă îl a p u c a s e de piept — m o a r t e a m e r i t ă p e n t r u acea s t a , că i n s u l t a s e a ş a pe t a t ă l s ă u ! Din ce c a u z ă ? P e n t ru o m u e r e d e s f r â n a t ă , c a r e ducea o v i a ţ ă r u ş i o n a s ă !
. . .Ruş ine şi o c a r ă a s u p r a lui,, băt r â n u l , că se ocupase de d â n s a şi p e n t r u a c e a s t a u i t a s e pe soţ ia sa şi fiul s ă u !
Şi Dumnezeu cu s f â n t a sa m â n i e , îi amin t i s e de acea s t a , şi-I ce rcase 1-n i m a p r i n fiul s ău , pedepsindu-1 cu d rep ta te . Da, a c e a s t a e ra m â n a lu i D u m n e z e u ! Vasile s ă t e a încovoia t , îşi făcu c ruce şl c l ipi d in ochi , ş ter-g â n d u - ş i l ac r imi le cc-i c u r g e a u pe obraz .
Soare le zăcea în m a r e şi p e cer se s t inse a m u r g u l p u r p u r i u . Din depă r t a r e a t ă c u t ă suf la u n v â n t în f a ţ a l ă c r ă m a t ă a m u n c i t o r u l u i . A d â n c i t in g â n d u r i de că in ţ ă , s t ă t u a ş a m u l t , mu l t , p â n ă ce a d o r m i în sfârşi t . . .
A d o u a zi d u p ă c e a r t a cu t a t ă l s ă u , plecă I a n c u cu o cea tă de m u n c i t o r i i n ţ r ' o b a r c ă , p r i n s ă dc a n c o r a u n u i vapor , a p r o a p e treizeci de vers te do l a pescăr ie , î n t r ' u n golf la p r i n s u l peş te lu i . D u p ă cinci zile se î n t o a r s e s i n g u r î n t r ' u n caic — t r i m i s fi ind dup ă provizi i . Sosi pe la amiazT, c â n d m u n c i t o r i i se o d i h n e a u d u p ă p r â n z . E r a o c ă l d u r ă nesufe r i t ă , n i« iou l f ie rb in te ii a r d e a p ic ioare le şi solzii de pe>te ii i n g h i m p a u tă lpi le . I an cu p ă ş i a p r e v ă z ă t o r spre b a r ă c i şi se în ju ra ca no-ş i î ncă l ţ a r e ciubotele. Nu vi'-«ia -ă s-e î n t o a r c ă la caic , v»fi
i n d m a i î n a i n t e să cape te de m â n c a re ş i s ă v a d ă pe Malva . I n t i m p u l p l ic t i s i tor câ t pe t recuse pe m a r e , se g â n d i s e adesea la d â n s a . Vro ia a-e u m să afle, d a c ă ea văzuse pe t a tă ) său .şi d a c ă vorbise cu el. P o a t e o băt u s e ? Aceas ta n u p u t e a să strice^ ощ a r fi devenit a t u n c i m a i b l a j ina — căci e r a p r e a d â r z ă şi n e r u ş i n a t ă . . .
Pe pescă r ie e r a l iniş te şi p u s t i u . Fe res t re le b a r ă c i l o r e r a u deschise şi aceste sicrie m a r i de l emn , p ă r e a u asemenea, a sufer i de d ă d u r ă , i n c a n c e l a r i a c o m p t a b i l u l u i , caro e r a a s c u n s ă p r i n t r e b a r ă c i , ţ i p a u n copil. De d i n a p o i a g r ămez i lo r de bu-toae , r ă s u n a u voci încete .
I a n c u p ă ş i h o t ă r â t sp re aces tea : ii se p ă r u că a r fi auz i t g l a s u l Malvei . D a r c â n d i n t r a s e p r i n t r e b u t o a e şi pr ivise încolo, se r e t r a se î n a p o i şi s t ă t u cu f r u n t e a sbâ rc i t ă .
I n dosul bu toae lo r , Ia u m b r a lor, zăcea Sergie cel r ă u , cu p iep tu l in sus , cu b r a ţ e l e s u b cap . I n l r ' o p a r te e ra Vas.ile, in cea l a l t ă Malva .
P e n t r u ce e b ă t r â n u l a i i ? g â n d i I a n c u . S ă fi lecat el d in l in i ş t i t u l să ii serviciu încoace sp re p e s c ă r i e p e n t r u a fi m a i a p r o a p e de M a l v a şi de a o ţ i n e a d e p a r t e de d â n s u l ? O b ă t r â n u l d i a v o l ! D a c ă m a m a a r şt i aceas ta! . . Să m e a r g ă spre d â n ş i i , s a u n u ?
— Aşa. . . spuse Sergie . Apoi — m e r g i cu b ine ! Ei du-ie şi scormoneşte p ă m â n t u l !
I a n c u a scu l t ă şi clipi vesel d in ochi . -
— Da, voiu pleca,. , zise t a t ă l . Acum î n a i n t a I a n c u obrazn ic şi
s a l u t ă , , D o a m n e a j u t ă ! " T a t ă l îl pr iv i î n t r e a c ă t şi se în
toa r se în t r ' o p a r t e . M a l v a nic i nu-.şi r idică ochii . Sergie î n să dete d i n picior şi spus.e cu vocea g r o a s ă : „ D i n t â r î î n d e p ă r t a t e s'a r e î n t o r s p r e a iub i tu l nos t ru fiu !" şi cu. vocea obişn u i t ă : „ P i e l e a t r ebuc să i se j u p o a e ca cojocul de pe oaie !"
Malva r â se încet . — Cald e ! zise I a n c u şi se aşeză
l â n g ă dânş i i . Vasi le p r iv i i a r ă ş i spre el, ca f ă r ă
voia lui . - - P e t ine I ancu le , te aş tept de azi
d i m i n e a ţ ă . E r i mi-a a p u s conip tabi -l u l că t r ebue să vii , î ncepu el.
Vocea sa p ă r u lu i I a n c u m a i do-m o a l ă decâ t a t u n c i şi fa ţa sa i se păr e a s c h i m b a t ă .
—.- E u a m veni t d u p ă provizi i , lăm u r i el şi r u g ă pe Sergio de t u t u n p e n t r u o ţ i g a r ă .
— P e n i i LI n e b u n i ca t ine n ' a m tut u n , zise Sergie , f ă r ă a se mi şca .
- - Kii ѵе.ін p!"-ca acasă. I a n c u l e ! zise Vasile cu energ ie şi sfredeli cu
dege tu l î n n i s ip , E i , şi t u r ă m â i a ic i? — Da, eu r ă m â n , ce să facem u-
m â n d o i a c a s ă ? — Eî , n u s u p n n imic . F ă , ce vi;t .
n u m a i eşti copil . Dar , ce v ro i am >JNV' spun , n u u i t a că ou n u voiu m a i ţin e a m u l t t imp. P o a l e voiu m a i t r ă i .vreo c â ţ i v a a n i (iar n u şt iu d a c ă voiu m a i p u t e a m u n c i . . . E u n u ma i .-•unt ob ic inu i t cu m u n c a c â m p u l u i ..-Aşa d a r , n u u i t a , a i o m a m ă a . a s i e .
Vorb i rea p ă r e a a-î cădea greu -vorbele ii r ă m â n e a u i n g u r ă . î ş i netezi b a r b a şi mâiu i le - î t r e m u r a u .
M a l v a îi p r iv i a p ă t r u n z ă t o r . Sergie închise u n ochhi , de-chise pe c..-. (• lait, p r iv ind pe I a n c u ; . a ce - t a se buc u r ă in s ine şi de t e a m ă a n u se t r ă da , t ăcu , u i t â n d u s e în jos la -picioarele sale.
- Aşa da r . nu u i t a I a n c u l e j e man ia . , u i te , t u eşti s i n g u r u l ei fiu, zise Vasile .
- P e n t r u ce a te i 'a vorbe z a d a r m c e ? zise I a n e u u r s u z , o ştiu s ingur .
- - Bine , r ă s p u n s e t a tă l , p r ivhufu :
cu ' ne încreder i ' . S p u n ' n u m a i să n c ui ţ i !
— Na. . . .Vasile oftă a d â n c . Câ teva m o m e n
te t ă c u r ă t u s - p a t r u . Apoi spuse M a l ve : , ,Acuşi se s u n ă p e n t r u l uc ru . . . "
- - KÍ, m ă duc , l ă m u r i Vasi le , ridi-cându-se . Şi toţ i cei la l ţ i se s c u l a r ă de a semenea ;
— R ă m â i cu b ine , Sergie. . . (iacă vei veni v r eoda t ă la Volga, m ă ve) vizi ta poate? I n d i s t r i c tu l S imb i r sk , c ă t u n u l Mazlo, c o m u n a Nikoln-Ly-cov. .
— Bine , zise Sergie , îl s c u t u r ă man a , ţ inându- i -o m u l t în m â n a sa ne r voasă , a cope r i t ă cu puf r e ş ş i p r iv i z â m b i n d la fa ţa t r i s t ă şi s e r ioasă a lu i Vasile.
— Nikolo-Lyeov e u n sa t m a r e — îl cunosc toţi d i m p r e j u r şi no i locu im n u m a i p a t r u vers te d e p a r t e de el, l ă m u r i Vasile .
— Bine. . . voi ii î n t r e b a — dacă ve l veni peacolo.
- L - R ă m â i cu bine ! — Cu b ine d r a g u l m e u í (Urmează) .
Trad. de A l . Ю й . ч с й l e s e n
SFATURI CASNICE
Un mijloc lesnicios penlru prinderea şoarecilor este a se p icura In p r i n z ă -toare puţ in ulei de roze.
Şoareci i , cari au un miros foarte fin, sunt a t raş i în cursă v r à n d - n e v r â n d de mirosul u le iului .
O. — No. 7 . CJMVERSUL l i t e r a r L u n i , 14 F e b r u a r i e 1 9 1 1
ILUSTRUL MATEIU — R O M A N D E G E » O L A » a М Я Е Т Т * —
m — i a Оааймыга! L a Gasaf tara?
Ш ю cu t e * la C a n t e a t Jteeeta fusese eevâartet «de eràtae mmaestMEttttor 4 e Oa frjaawraba.
'jjl a «hroa zi, toţi e r a * j»*«&etist$ ^Йв jurul rileî preşfi«fartehiî.
f t o u a mărunt
Urmare — El venise cu doi servita*! aï luV. — Stmt шаі Ьше iLăsaţi-mă,
zise el. Slugile îl lăsară, su se urce l a tră
sură singur, dar M urmau de depa* te, pe jos. Când ajunse acaaă, po»-;: tar ui îl a jută sâ ee dea jos.
— E a ! E a ? m o r m ă i Casalbara, — D-na ducesă este acasă , Exca-
VBa, täcotö ş i iaelată, c u ieaestoete; l enta '? teeftfce, avea un aspect iasjefee».
Vestea evesùmeafceter fftme «te la Іагын&гейа, ajaaaese pună Ja ѵ Ш . Metro Laves , nu iaaeiriees* «efciij toata noaptea, müktót cu pwteae a-aiata î n « i a n ta şedinţa сввя»ч*н*аІ-. ; í íar na-ï e s » permis sa se âanâeteee de la Casa&aea, sepaseregïiia* «I ţ i nuit de Бѵейюа саже Sçi âreptwrile «te otlafcu.
Laner, m a l t a l , Smfe&iat de a m t m ű Noreï, redevenise neet .
~- Ш (te te îaAcaxS ¥ U a A e я м і a i pforï ? întwAta E w á i e a Lasar .
La Р я ш а к а а . . . L a şeafeaţa ca-mttetulKï... i
— Nu aï să. te duci. pentru că nu vreau să-tî ruinezi nevasta, în profitul amantei tale.
— Evelino ! strigă Laner, cu pumnii r id icat !
— Ce, crezî că nu ş t i u to t? Din ©rima ai a m v ă z u t ! Nn a ï să pleci, eftcï voî arăta toaste scrisorile, toate 1
anonimele, ducelui ş i «hscete nu e em de glumit, când e ve*ba de onoarea lai !
Astfel, d-na Laner îşî impusese voinţa soţului eî, şi aces ta era sflit isă tacă ş i sa rabde orice fle la Eve-Bna. Be altfel, cu s iguranţă, şi Casalbara începuse a bănui adevărul, i î e temea de Laner, de d-rul Forest i ai de Nora m a i cu seamă. Toţî î l înşelau. Care te ei*a interesul?
Liniştea ş i despărţirea de soţia' lui îl făcu s ă vadă m a l limpede.
Nevastă-sa ацза un a m a n t ? E a aşa de rece, avea e a i n i m ă ?
P e când făcea aceste reflecţii, de odată auzi un zgomot care venea de afară i „Moarte lui Casalbara'! Moarte boţilor de la Cisalpina!"
Tot sângele i se sui la cap. — Ce iniaui m i n c i n o s ! strigă el. — Vrem po duce ' Vrem banii
aeş tr i ! Ducele de Casalbara, s ingur, ca
capul gol, apăru pe platforma terasei.
— Durasie ! Dusele ! ехсіавааг* toţî, toată multáttea care se aruncă î faţa lu i Casalbasra, îneonjarânunJ el aroenmţâathi-I
— Plătegte-*e ! — Hoţii Cisalpine! nc-aô furat le
furile, sudoarea, sângele nostru !.. Noi cerem dreptate !
— Oa ! Du ! răspunse «teeele, mor-măind, ş i începu a pereepe tot!... D a ! dreptate pentru toţî !... P a n a la cel d in a r m ă ! Ea! . . . E a ! La MHanä
Comisarul a lergă cu agenţi i ş i a-pwcând în sbor cuvsmral ducelui : M i l a n ! se Sluji de el pentru a depărta pericolul şi a aduce puţină l inişte tn spiritele celor turburaţi.
— Bietul d u c e ! L'aü minţ i t ! L'aă înşe la t ! . . .
Ş i când Casalbara trecu pciri mulţ ime ca să se ducă la gară, toţi strigară în cor :
— Trăiască Casalbara ! U r a ! Ducele fu dus până la staţie cu a-
eeste ехвіятжвгі de : Ura ! Trăiască Casa lbara! Dar din toate astea, el nu ţinea minte de cât cuvântul de : „Hoţ !"'üptt ée nemeJe de Casalbe-ra, şi revelaţia dezonoare! nevestei lui, în vociferările mulţ imeî , cari etrJgBse contra lu i Larrer, ca „a.-mantu l ducesei", fl făcea s ă cadă j o s !
-— Brepiate ! pentru toţî !—Ea! E a ! Sosit la Milan la gară , se simţi ea-î
vane rău. B a u trei păhăruţe de coniac şi voi să rămâe absolut s ingur . ,
4 — Esle cu B. Cantasisena, z i » Victoeina care veni înaintea ducelui.
In «e t idor , aaeeie porunci Victoni-;iieï au-l kiae singm*.
Лсвиі mergea s ingur, împieUcia-du-se. Abia se sprijinea de mobi la Ajusage i a s a i s i t in тктщ, unde « nevastă-aa.
• La revederea lui, Nora sceate um ţ i p ă t Pacele , rezemat de usc, îgi t intaşte a s u i » * eî o privire g m a v ă . . .
' -vrea să vorbească este trăsnit— ridică m â n a ca pentru a o blestema,, a o lovi. Cuvintele î a s ă îl rămân ia: gât . . . Cade... caută in aadar a se a-găţa de ceva, ci cade rost«g»to)duse la nicioasele Norei.
— &-ne ! B-ae ! Ciovani ! Seumpul meii Gîovani !
Cantasirena îace sforţări şi-1 ridică de-1 pune pe un divan.
Npra rămâne Înlemnită. Casalbara cn ochU toi deschişi,
ţ intă; d u p ă frunte î î curge «odoare, din nări sânge, йетейте ş i o s p u m ă aibă îî ese din baaele centractatu şi strâmbe.
TI!
©eaormnete de ta Pehnare la şî de la Casalbara, fură i» provincie şi î n oraşul Мйші, suniectul tuturor een-vorbirUor. U n nou svon ae săepândi în public, dând loc la япрйгаіоаге eonrerrtairii : ©. GeîH, preeuristul bănceî lui Eloss , fugise în Ателгіса. luând două sute de miî de femei
Peste câteva afle însă , se pescui un cadavru, oribil muti lat , d in a-pel« negre a l Vettalăeî. Era bietul Gälli. N u fugise, cu nicî o dSnţair toare, după cum se spusese ci dé bună-voc îşî d S d w e moartea, îne-cândrirsc în Navigue.
— Cine Й împinsese la acest act disperat ?
Kloss s ingur ar fi putut d a satisfacţie curicv/itâţei pubfice. dând la lumină ttepeţa ducesei de Casalba ra, lui Galfi, care îşî zicea : Vin as tă-seară. ЛЙіІап. Aştept vrrzita d-tale. Eleonóra СтаТЪта.
— Unul din principirl'e mele, î ş î zicea Kloss, este să amestec justiţia, cât mal puţin în afacerile mele.
Cel maï bun lucru este să lucrez prin mine singur.
Hotăra deci să se ducă l a ducesa de Casalbara ciliar în ziua a* ceea.
— D-na este a c a s ă ? Fi i bună şi spuntí-í că comanduTul Francise KJoes doreşte să ï vorbească.
Nora era în odaia soţului eî, pe care nu-1 mal părăsea zi şi noapte ; nimeni nu avea dreptul să se apropie de bolnav, afară de d-rul Foresti. Cascarbara îşi recăpătase cunoştinţa. . . . dar nu putea nici vorbi, n ic i s e mişca ; doctorul declarase ducesei că această stare de prostraţie, putea s ă înceteze dintr'un moment într'altul.. . Nora îl îngrijea s ingură cu mânuţele eî, dar Casal-fiara nu pttrea de loc mişcat de nicî una din atenţiile el.
Gând veni Victorina şi anunţă pe Kiess , rămase ca trăsnită, cu toate că se aştepta. Kloss venea să-î vorbească despre s inuciderea lui Galii.
— Vin n u m a i de cât, spune-î să m ă aştepte, porunci ea servitoarei. NOÎU se înfăţ işă luî Kloss, dreaptă şi s igură. II mul ţumi de viaită. Ş i
— Iţi mulţumesc, Giovanni te va primi bucuros, poftim !
— Nu, nu ! răspunse Kloss. D-na ducesă mă va scuza dacă a m venit numai pentru a-I cere un simplu a-mănunt. Cred că al aflat de tristul sfârşit.. . al luî Galii... despre sinuci-anvea l u i ? Xecrtă bamea wmbeşle, ai mee: jC&aW femetor » a apus eft ar ti f a g i i tn innerica„ . Шяис a-«tevarat a m toate astea. . . amucide-- m a'a айяащА... m dona ш chiar
êrteto l a И а ш . Cmda-a n a адо ачвД.?
— 9 s adevac, 9em toamu-rftnd, şi spraape g a t e aft-î aurit r â u .
— £& ашвюі d e câ t и ' «Aadit te. aVta.
— L a в « ю ? B e ce ? вайкявж Nora, «ane f&cea atestări nentru a se affir*»^ s i c m ee ţngfttiaenea din ce i a ee m a i mult .
— Ca să-mi ааЗ câteva ЖтѵазігІ. jBeta»«89t8ţ|I c a -frâstee Jiânstiue lui fMK, a n dat ^ e t e e belegyemÄ tri-лмѳ4 â e d-ta, d-nu dJUceeă... i a l ' o : „Soaeac аяН (teacu, Ж З а а . âietept ѵіяйа. a-tale, Eheeeera Сааайииа".
©-ta emaasSK M e s i a siBueidereî. — E*r <te hffi 1 W j « r Г I-aaa depe-
şeA aea^m e ă v o i a m «йѴІ ѵовЬезс de aSacarife asete, ea á e вйсе ій .
— 9m, «Vnû, voioi afi-i cerf bani ! zise Kloss ridicând gtasul.
— Nu ş t i u n imic! . . . ş i nu pricep cuvintele d-tale ! Am chemat pe Gal Ii... este adevărat. . . i-am vorbit... de afacerile luî Giovanni.
— Nu, d-nă, d-ta і-aï cerut o sută cmcî т й d»; irancî .
ind»fii«)e.>la neru.şinaiă ce avusese Nora până aci, de astă dată, la a-ceste ultime e w i n t e , se domoli cu desăvârşire. I n i m a ï bătea, sângele ii îngheţase în vine.
— A#l deri. . . aşii vrea absolut aă-ţl aminteşW cele maiî mici amănunte. . . De pilda depeşu d-tate se complică cu aittă împrejurare. . . foarte gravă. , a-dicu cele două cecurî, de 105 т й de franci, cari au fost iscălite de Galii., procúristul meu, în ordinul d-luî Matei Cantasirena. . . erî , ariveşte-
mă bine, eu nu datoreäc nimic ni-,. mănuî. Cum explici d-ta eotecidenţa
depeşei cu cele două cec uni ? Şi umobul d-tale care a ridicat la Banca iuenrieaiă, cei o sută cinci rai! de franci al mei
Aide isprăveşte cu lacnămile şi cu nervii !... Răspunde !
— Nu, nu, suspină Nora nebună râagându-ş i mâinile. Iertare ! Fie-ţ mi lă !
Lacrămile o orbeau ! spaima-î pa raliaa gândirea, nici nu mai încerca sä mintă , s ă nege.
£ l o s s o pnivea. Bătu din picior cu т а н г е , ca s'o facă sâ nu mat p lângă, şi cu asprime îi dictă condiţiiunile lu i , care toate fură primite, cu un aer umil, supus", reaemat, şoptit cu vocea înceată, întretăiată de p lâns şi de suspine.
Afacerile înainte de toate : pune rea în lichidare imediată a Cwartpi-nei; deplină putere acordată luî Francesco Kloss , s ingur lichidator. Nora trtebuia să se înţe leagă şi să convină cu Cantaeirenu, despre toate ş i sepoî să. aviseze pe Klose; eăcî bancherul nicî nu voia să intre în raporturi directe cu acest „domn'
Pe o foae de hârtie, rezumă in câteva rânduri clausele unul tractat pe care і-Г impunea hiî Cantasirena şi declară că va veni sp*e seară a lua răspunsul .
Vezî, pe aceste baze, pacea este făcută. E u pierd Ю5 mii de franci ; şi d. Cantasirena nu merge la ocnă. D-tale trebue să-ţi mulţumească, doamnă.
începu a sălta, a se învârti apoî aproape de Nora, care se dete înapoi cu un gest de groază. . . dar care î n urmă tot ea se apropie de el, înv insă , ca atrasă de un sentiment de adânca recunoştinţă.
Ea' se uită la. el, cu teamă, apoi turburată ş i . , ruşinată îşî lăsă capul în jos .
Kloss , aproape culcat pe canapea ee prefăcu a crede că Kloss venise j s i fermecat la apropierea tinerei fe pentru a întreba de duce. | mei , aceasta înţelese numai de cât,
cu cu el era de prisos să-şi m a l dea1
ae re de ducesă, s a ü să facă pe copilita nevinovată.
— Apropo ! ce m a l ştii despre Schönfeld? Ce s'o fi făcut contesa noastră cea groasă ?
. . .Casalbara, în patul lui, cu corpul încovoiat în două, susţinut de un vraf de perne, îşi ţ inea ochii aţ intiţ i spre uşa pe care eşise nevastă-sa. . . cu ochii injectaţi, plini de sânge.
ѴІИ JUoss îe l făcu cu mul tă îngrijire
toate socotelile. Sacrificase o sută de mii de franci , dar era însărcinat să Kcbideze Ciscilpina. O afaGere ăi aur !
Scrise v ă d w e f lui Galii să treacă n u m a i de cât pe l a cabinetul lui. P e o foae de haarti«, stabili socoteala pvocuristului. Galii avea la creditul saft suma de c inci s a u şease mii de toanei, şi ataşă de asta, depusese l a Bancă o poliţă de asigurare pe viaţă pentru nevasta кы, cu un capital de 20 de mii de farncî. Un- total de 25 de mi î de francî, din ca*e Kloss se putea despăgubi.
Când veni d-na Galii, el nicî nu se ridică înaintea eî ca s'o primească. rîcI nu o salută cel puţin. In câtte-ve cuvinte, î l expuse situaţia. Satul ei îşî dăduse moartea , după ce furase băncii s u m a de Ш> mii de franci, i n onoarea memoriei safe, al era dispus să declare că găsise toate lucrurile în perfectă ordine şi chiar a da s inu-ciderei expneuţia cea mai naturală şi cea m a ï plaueibitó. Dur, bine înţeles, ca d-na Galii să renunţe la despăgubiri şi reclamaţii . , ca astfel să repare paguba. Biata femee, plângând, dete din cap, zicând „da" ş i plecă tot p lângând, incapabilă de a scoate o vorbă mai mult.
— Bietul Galii săracul, era bun şi milos cu femeile ! chiar şi as ta a lui reuşis a se mărita cu el ş i a-î aduce ş i copilul a l tuia în spmc .re.
După m a s ă Kloss se duse iar la ducesă, ca s ă ia răspunsul la proiectul tractatului aprobat şi semnat de Cantasirena.
Stătu foarte mult de vorbă cu ducesa, şi nu sosi de cât târziii de tot la restaurantul Cova, unde îşî luă cafeaua cu lapte, în tovărăşia prietenilor lui : bancheri mari, industriaşi bogaţi, senatori şi deputaţi. Aducea două m a l noutăţi : punerea în lichidare a CisaVpinn ş i starea disperată a lui Casalbara. Lăudă şi urcă în s lava сегшиі devotamentul ducesei, îngrijirile pline de afecţie pe care le d a soţului ei.
—• Este o femee admirabilă !... ad-micaai lă de curagiii şi de abeegare !
In sfârşit anunţă că a doua zi , va publica o notă în Italia, o notă espli-cită, şi care va pune capăt „clevetirilor absurde".
Cef ee faţa se ui tau miraţi , dar Kles s n u se temea de a părea în contrazicere, nici de a modifica cele dintâi adeverinţl , când era verba să a-ducă omagi i adevărului".
— F ă r ă Îndoială, &îau înşelat în a-plicare; dar ideea fundamenta lă a lui F a r a Bon era minunată . Pentru ce atâtea caeltuelî ? Pentru ce s ă recurg la naxigoţie , când electricitatea; oferea mij ieace de transport m a i repezi şi m a l puţin cos t i s i toare? Cisal-pina voia să facă pe .^grozava" ş i Cantasirena era u n mega loman , u n poet, u n naiv. El a căzut cel dintâi în cursă! In comitet n u erau de cât oameni tacă expenienmţă. . . înoepând cu Casalbara ; bietul bătrân -şi plătea cu viaţa- i luziile !
Era o pievdeve pentru ţară. Interesul pe care îl inspira lu-
meï ilustrul bolnav, m e r g e a crescând; în curând fu un concert unan im de laude diirambice, o explozie de patriotică durere.
Disperarea lu i Cantas irena Iţi făcea mi lă; îngălbenise , slăbise, cu o-chii în fundul capului ş i disperat ; dar mândru n u înceta de a repeta :
— Sursinn corda ! S u s inimile ! Am conşti inţa, legit imul orgol iu de a fi eşit intact (fără nici un go logan) din afacerile politice.
L u n i , l i F e b r i a r i e 4
U N I V E R S U L U T E R A R No. 7. — 7.
Munca bingură procură uitarea «ѳ Ш&, шѵаемшфиЦ i ішші-г, de 'Care v iaţa este otrăvită.
ft-rul Foresti , cu sprunccűilö îa-eraetate, d a d i n cap ş i ofta, câaad îl tnttœba cncva despre starea i lustrului bolnav. N u m a i e r a nici ©speranţă; duce le se s t ingea încetul cu încetul, şi horcăitul s ingur indica un resi Ue wiaţă. Ducesa, pe care n u o puteai smulge de Vkngk c a p ă t u M so ţu la ! «î, diajpaia raaTţţaT cu o Înverşunata fi Mişcătoare <ee»ergie, cefe din c a ă Olipe a le acestei scumpo vieţi. I a ponto, «ces tu l amor, mite legii o feteee tâaftră a t â t de tânără şi frumoasă de bătrânul patriot expirând, se uită 'é£ d - ra Cantasirena, mica profe-aoaxă do cânt, prietena аѴвсі fiehuai-leM» Se u i tară a v e n t u r t e еАіщзе-titífü de l a vilă.
Chiar şi Eleonóra parva că uitase. De a c i încolo, tră ia n u m a i e u deve-aila 'de înnal tă s impatie publică şi de a d â n c respect.
I a c l ipele de agaaèe « i e mamentu-i\A s u p r e m veniră din Roina, de l a SeaaS, de l a Caa&cra, de la Quirinal, a uawroaso telegrame, aducând dtu-ceetí condoleanţe!* celor m a i masă a e r a m a g i î din Ttcgat.
Mens ignorul Maiaeguzzi hotărâse pe Ukiamua Alexandrina, venerabila marafe a kii F i o C a d a , su i a c ă v i s a * fluoBsei. D o a m n a Alexandrina , to-măjaaurită , în fa ta sublimelor virtuţi a le üúemí feroci, răspândi Ы toate saloanele aristrocraţieî , meră-tale rfueeseî, ridicând-o în triumf.
Mici n u ae a u f aaraea de (ЛШріпл Klaa» venea ajeaeu foarte iârziï: l a Com ca s£- ţ l bea> lactate.
Şi el. exa 1* cagSutâànl l u i C a s a i -bon», ţ inâad to«&c&»ie daneaeí: tem e a » înocanparabil i , ш ѳ д е і и і tutm-ror ip-crfecţiuaBEIot.-.
Gaad prietenii Ш -de la /і»лп(.е Ш înaBJbau ées&re Jicaiäaraa Cimlpi-net, el declasa că merge -de minune . Eraifl oare-caro nereguli , pe cari, d'JIPFI cum o spusese î n tot-dauna, ie atr i**ia âaezgrarteBţeg mal n-tJt, á e cât re ' e i ciexlintj.
Ş i m a l a duo ga , cu dacă se săvârş ise *âte-va ixaucte, fusese săvârş i te de suca-etarii! part icular al bai Cavaasirena.f.
D a pârlit de iadividl. . . U n oaiift-сате I.ancr din TineL Dar acesta a * m a l aşteptase regularea socotelilor, o şjEarsese în munţ i i luî, cu o s u m ă de M de m i l a e ікавеі , p e cane <o şterpelise de t » aaeietate.
Ş i când voafcea de Laner, ochiî luî l u a * o expresie de o ură josnică, şi de • e iudată înverşunare .
— SFAfţŞTT —
Itefrajia noastră cokral! Raple Petra af «етЫеі la fim
«fEßiversul» a anunţat ia vreme v j -zita aţgeluî Р е й ч aî SeAie ï 5a Gertea regaă» din Roma, cu care se iaru-deijâb
I l p e l e Petru, se ştie, a fost primit In Caş itala Italiei cu mult fast şi en-tuáaam.
Iaaaraţia colorată din a r i d a pagină й raaBărului nostru de azi reprezintă ргіввжеа regelui Petru în gara din Koraa, unde 'i Ща intru. і и й т р і -naa* regele Victor-limanuei.
-—— • » ' — P Ä O V E f t B F
Jlt iunde nu cœjjee pică.
Mat bine en e n tirtéfept kt pagtrbă, de ea t cu un nearod ia <c»etäg.
Daa& foc ş i fkârjoL
D e m te t « a l a a «sapi .
QÉK vorbeşte seamănă, cine ascultă euleja.
dalául iaï Вшашегаа n u >а&агша. ,
DIN HAZUL ALTORA
O l e c ţ i e
tntr'HB Mrt ünde mănâaeă aarical nostru UaDoêwin P w e s c u , caalaeral. de oWcpfu nebacşişxiit de dânsul, i-a dat într'o zi o iecţie-
Când Napoleon i ş î plăti aocoteala, chelnerul nu se prea grăbi să'î dea re-Btul.
— Duaă СТИО se v e j e nu S*ea eşti tare în яшАрЫ, zise Napoiean;
— N a a a s t e u de aktä, cäspunse •cfaelnereî; n u a B n t o f e i s a u ä t n socoteala.
— Cum se poate ? De cincï anî eşti chelner.
— Da, dar d i oMoeîu mnşterriî îmi spua : ojxăatEează restul».
J O O Ü R I C H v a i t t - s c a i ' ă - p f t t r a t de d. A m e Kirschen-Bráila
o ţuantă. un a s m e O pasăre п ш е turcesc In topţă la croitar
versai literair», Ш. 6 , este z
n ± R Регвоаойіе esaï, ргшйазеотлиі а а ^ ,
an cèft igat -cute « a u t din <иіе * § aa* ішве bioliatecă, aeardate ca р п а а З , BOB t HMButaafek! ;
BucuTeţftî. — D-пй M g b c á Cftstfiecu şi Tttică SăŢăiţeaau ; i - t a l e Шщвтл Q~ ©herm&n ş i ba la Popeacu.
Gaiaţî .—D. DvnmÄra Bariáeri. ФаиШеавса (găsi) .— ö . Hie C. 8 tee -
neseta. Раіааса.—D. в ѣ . Bejaa. «Cwaeaä.—ÖI NkäLat Scivriăteecu. Р а м і а . — 0 . QUta Damitru. SiobaZia.— D. N. M. Die»iesen.
5 1 0 0 L E I c i ş i i i i ш і z i iüű!
Afaeaae f©artereală paotruidasa de sus şi cea de jos, bogat şi sărac, damă sau eărbat.
Cereţî g r a t i s detalii printr'o cartă peştaiâ de 10 baut de la
A. 8. gfţwrttorgiriiig, Щіет Kit-
*.«ЛДОТЬ f i D U P A tntrebirtrrîarea Cremei şi Pudrrl „FLORA"
P A S T A a\e d inf^
f left b u c o l ; A P A d «
ie» SM
s A p ü n d e t o a l e t a I „ F L O R A
De o eaMtate ircorsşaai i i . I biae parfemat, caiiîeiează ~
şi tenul. B u c a l a l e l '
ШШВШШІІ ^ К Г \ eai£iTALE
Paiiantează ad-
traf «Ä-ee «efce« cutt al şareî. Ga-J
4 « Awrva a a e a : «Фвайааі cuj
W $ £ H É ГАІ M P »
ta ta arán, eat Unat fatrtie and aaVt d» ам> fMt ţ i «• nata-rat, ai «tt aa а> аюоа^а 4* b t c l vitat «tto «iaaU. laUeaaiafHaa mal umatS fi ana eşoart «а la оЛ-et « l u «SjMa a ţ pír. L e l 3U»a> la dr»-
T U S 6 3 b r o n ^ i t e i e »c«te ai стедіісе, tusea mà-
găcească v i n d e c ă щаг PECTOS1N ITEAIVÜ
--Slicla M 3-—Draguerií ţi Farmacü-Алдеаы. CLAF(93a,r«ARASTEAIT, ЬіЛегі»,, ' Я , W , • * , SLAITFCÂAAAA GEAARALÀ «EA*atei
HEMOFER 1ТЕАЛИ Face poftă DE mâncare şi ESTE UNUL DIN cèle MAI JJULERNICE TECODSTITUAATE
tle eorpuâul sltóit. Sfida M 4 — La droguetli şi farmacii
„ A n f l a l c o l * 1
Recomandat аШ pentru ai-colicl, cât si pentru tineri spre л nu -deveni àkeMcï, preparat de cei mai bură Doctori din AnoHa şi care a scăpat, zeci de mii de oameni hcţini, — Castul JLJgr 5 —
Se recomandă pentru bolnavi care suferă de reumatism, resv&tatwl tigmr, să fie reumatismul cât ae vechiu. — C o s t a l 3LMI 6 —-
ffiOX P E E L S , hapuri cite 140 la cutie pentru ane-t t a c l , bttdreştt stammcwt, deschide pofta de mâncare. Cu prima -cutie apare pe buze şi obraz слаоахж roşie.
Q u t i a , Ь Б І 5 A se trimete prin mandat postai costul ia :
M & & Я. W a n b w « , 1 3 8
B r t L H Ä R d -primeşte medicamentul franco la domiciliu cu instruc
ţiuni scrise româneşte. 6465
T o ţ i a b o n a ţ i i la
t l A R l L CÂLÂTORIIUR» par t ic ipă , cu începere de azi, la următoarele mar t şi de valoare f r e m i l :
1) O s o b ă « G o d i n », K # . 3 -«II m pătata áe la cunoscuta caaa : In, austria Metdaclt «Marcu», B-aal Eli-aabeta t Ho. S . .
2) Úaaa jaa^càv famt d e « n n ă -t o a r e f e a ÎJţevI, c t t ' 4 2 , dai Vechia şi renumita fabriet PIEPER Btegard.
3) U n p i s t o l a u t o m a t á i é b u z u n a r , Pieper Bayard. «aadelul «el mai acu, fiind de calibru m a r e , IJ6S , Jfesi format redus, fonie portativ.
U n a c a r a b i n ă d e m a n e p r é c i s é e , cal. 12, Pieper fíaymnd, se-mi-automatică.
Toate aceste arme sunt cuaapărate de la marele magazin B. D. ѣшпап. 4 i , «alea Victeosiet, jEuiaizoruI Curţei Regale.
5) U n a o g l i n d ă m a r e w e n e -ţ i a u ă die eristal ;
6) U n a m ă s u ţ ă d e t a a i l e t ă , cu oglinzi de cristal ;
1) U a a m a ş u L a u d e c u e t t t , de mână ;
8) D o u ă f r u m o a s e t a b i t u r î . Toate aceste 5 obiecte simt cum
părate âe la marele magazin йе mobile Marco Dattelkremer, strada Ca-rol. No. 62
9) U n a p e n d u l ă d e Ы а г о й ; Ш) І іана c a n i a e a **** arg^amt d e
C h i n a , Toartefrnmoase оЫейв, cumpărate 4e ia magazinul de îaeredere Sckmith.A Siratulat, calei Victoriei, Mo. 5 3 .
11) I n s p r a t i m f o a i p e r f e c ţ i o n a i ;
12) U n a m a n d o l i n ă im lemn de palisandro, omaää cu sidef, cumpărate de la marele magazin ée mu-ziei JEAN Feder, calea Victoriei, 54.
13) U n a f r u c t i e r ă , argjäöatä şi aurită, cu 12 cuţite pentru deaart, aurite, cuinfărata de la cunoscataï magazia ée biJHterèè Th. Ratlivoa, B-dul Elisebeta, 9 bis.
14) U n a t o a l e t a a l e b a m i b u ѵ е г й а М І , cumpărata de la Mne a-sortsftul magaxin de даоЬіІе 4e trestia şi Ьаягіш D. Lit mann, str. Lipscani, No. 3 .
15) O ^ i rYí r crema «Flora». «S) O » afcjao «Flora». 17) O » . <рш& «Fio»». 18) Ä c e a s o r n i c e de argínt pen
tru bărbat. 19) 5 a b o H a m e n l e рѳ в iun!
ia zetartâ umeríítíc «Vaselia». 20) 5 a b o n a m e n t e pe 3 luni
la ziarul «Universul literar». Toate aceste frumoase preiau se o-
feră coi inoe^ere de aal prin iragere la iorfî, abonaţilor « Ziarului Cfeláto-riiler».
pEeţul аіаяаяшійіііи leï S pe un an 2 .50 , pe 6 lunï.
DE ÎNCHIRIAT In strada Labirint 87
U n s p l e n d i d a p a r t a m e n t , c o n s t r u c ţ i e и о -d e r n a , -apft* t o t t a c a n a l , p a r c h e t a t , seribe p o r ţ e l a n ş l t e r a c o t e , I n t r a r e a s e p a r a t ă , c u r t e a b e t o a a a a ă » efce .
 m a t o r l Y d ' a v i z i t a » -c e s t a p a r t a i H e m t g ă s a » c « t i e ^ H e l a d - o a МіІІвѢга H à r j e i i , a p a r t a m e á i k i l « l i a f u a d .
P r e ţ u l lnchirierel âm zfaaWl JD ШЖ9 S B S Ша*.
UNiVEftSUu LITERAR C u p o n Л'о. 7 .
8. — No. 7. UNIVERSUL LITERAR Lunî, 14 Februarie, 1911.
NOUILE MARI PREMII O F E R I T E D E Z I A R U L
UNIVERSUL" ABONAŢILOR SĂI, CU INCEPERE D E A Z I :
O NOUA VILA LA SINAIA „Vila Theodora", construită anume pentru tragerea viitoare, p e &tr. I. C. Biâtianu,
în poziţia cea mai spb-n<j[idă din localitate.
UN SALONAŞ MODERN compus diu'-:
1 canapea , 2 fôtoliuri, 4 scaune şi o masă de mij loc, foarte e legant , c u m p ă r a t delà fabrica de mobile de ar tă , / . Brezat, calea Rahovei , 30. unde se găseşte în permanen ţ ă o bogată şi a-leasă expoziţie de mobile
de toate genur i le .
UN DORMITOR DE BRONZ . • :
.dé m a r e valoare, cumpăra t delà Industria metalică «Marcu», Bulevardul Ëlisabeta, No. 8.
0 garnitură de mobilă
PUPITRU I N T R A R E compusă din '•
\ canapea, 4 scaune , 2 foi.oliurî şi o ;masă, c u m -păra le delà cunoscutul magazin de mobile de trest ie şi hamhu, Lit-Iman. str. L ipscan i , 3 .
Un dormitor \ de lemn fin
i 'unsti'uit iii marea tV lirică de mobile*'de lemn Чагіи Y. Сгацеа. şo
seaua Milnr Bravul, No 47 şi str . Şerb'ănicii, 10. Sucursala căita"Victorie'!.
No. 107,
0 SCORŢĂ ROIFLÂNESCĂ ii o
delà frázarul Naţional de ţesături r om ' âneş t fde sub conducerea doamnelor Cosco şi Duţes'cu, ea-!ea Victoriei , 110. cel mai eftin şi mai bine a-sortat magazin în toate ' felurile de luorăr î r oma- ; neştf din pânză, lână şi
• mă tase -
(Jn salonaş da M u ( u m parat delà cunoscuta , fabrică de mobiie în a-cest gen , E. A., PiicKer, calea Vic to r ie i ,148 . Su- :
cursala Bu l tva rdu l *EH- ''. sabeta , No. 1 8 ; la «Go-
mela r laléy».
0 DORMEZĂ, DOUĂ FOTOLIURI ŞI UN PA AVAN ARTISTIC lucra te in vet Ifi ui a te l ie r de tap i ţ e r i e Іоап У ir »lesen, s t r . C â m p i n e a n u , 31 : ' '
0 pendulă de siejar alumal şi o lavă argintată f< І pereche dë cercei M diamante ţ ^ ^ l cumpărate de" Já magazinul de Încredere ' Schmiăl & "Sú-a- <> mare valoare.
• ffBffl»*si şi. preţioasă broşi,
6 ceasoarniee remontoir de argint cu 3 capace i ceasornic de metal emailat. In binoclu fin. ti ceasoarniee remontoir, de mêlai. I Două
ЯІІІМІПЯІ C U [ ï ) Parate de la marele magasin de biciclete e u i " , u a V şi arme ß . D. Zissmann, calea Victoriei 44.'
lin grauiofou, o vioarà. un Hani şi o harmonica cumpărate de là cunoscutul magazin de muzică Jean Feder,
, calea Victoriei 54. • - *
4 pendulă de perete şi Иін#шч(е de argint sul
0 Snléndidâ Ш т albă «Cllftülß fti ЯІІР :.сФпparale de la cunoscutul magazin N U h U r t u o l l l «Ceasornicăria Colţefr./y,
lucrată artistic în ajururî.
0 dormeuză, 2 Гоіпііііп şi un paravan artistic, lucrate. în vechiul ^atelier de tapiţerie «Ioan Niculescui»v -
' . . strada" Câmpineanu No. 31. „
lrieaSOrnÍC (IC aUr, c u ' t r e î capace, pentru bărbat.
( brăjară de aur H kt., cu S perle fine. 2 ceasoarniee U aur peiiirii doaiimo. ! inel de aur cu rubin, pentru bărbat.
> de mare valoare
economice de încălzit, а П % -tan Castano.
30 cutii de crema, pudra şi săpun „FLORA" I In cutiî speciale, făcute aiume pentru abonaţiî noştri. Ă
•)A nhphßtfi ЯГОІПЫѴ repreaintànd fotografiile Regelui 1 £V РМИІСІС d rg |Hld ş i Reginei, comandate anume
. - pentru premii. 'Toţi acei cart se abonează cu începere de azi,
mai primesc gratuit şi un volum din Memoriile Regeln! Carol I.