reg inst expl cond ab si af nrs 350370

8/18/2019 Reg Inst Expl Cond Ab Si AF Nrs 350370

1/79

NRS 35-03-70:2005

REGLEMENTARE TEHNICĂ __________________________________________________________________

REGULI DE INSTALARE ŞI EXPLOATARE INOFENSIVĂ A CONDUCTELOR DE ABUR ŞI

APĂ FIERBINTE

Ediţie oficială

MOLDOVA-STANDARD

Chişinău


2/79

____________________________________________________________________MOLDOVA-STANDARD

REGLEMENTARE TEHNICĂ NRS 35-03-70:2005____________________________________________________________________

REGULI DE INSTALARE ŞI EXPLOATAREINOFENSIVĂ A CONDUCTELOR DEABUR ŞI APĂ FIERBINTE

APROBARE Aprobat prin hotărîrea ServiciuluiStandardizare şi Metrologie

al Republicii Moldovanr. 1853-RTdin 12.12.2005cu aplicare din ____________

Înlocuieşte NRS PB 03-75:2003

DESCRIPTORI Conducte de abur şi apă fierbinte,obiect industrial periculos, securitateindustrială, reguli

_____________________________________________________________________

CENTRUL TEHNIC PENTRU SECURITATE INDUSTRIALĂ ŞI CERTIFICARE

str. S. Lazo, 48, mun. Chişinău, MD-2004, Republica Moldova, tel.20 81 51,fax.20 81 66

_____________________________________________________________________

© MOLDOVA-STANDARD, 2005

Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului document înorice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmareetc.) este interzisă, dacă nu există acordul scris al Centrului Tehnic pentru SecuritateIndustrială şi Certificare.


3/79

NRS 35-03-70:2005

PREAMBUL

Prezenta reglementare tehnică reprezintă revizuirea reglementării tehnice

NRS PB 03-75:2003, pe care o înlocuieşte.Prezentul document stabileşte cerinţele de securitate industrială pentruproiectarea, construirea, fabricarea, reconstruirea, montarea, repararea, întreţinerea,reutilarea tehnică, diagnosticarea tehnică, controlul şi testarea metalului şi

îmbinărilor sudate şi exploatarea conductelor, care transportă abur cu presiunea delucru peste 0,07 MPa (0,7 kgf/cm2) sau apă fierbinte cu temperatura peste 115 0C.

Documentul este elaborat în baza:- Legii Republicii Moldova privind securitatea industrială a obiectelor

industriale periculoase nr. 803-XIV din 11.02.2000;- Legii Republicii Moldova cu privire la protecţia muncii nr. 626-XII din

02.07.1991.Documentul conţine următoarele anexe:Anexa A (informativă) - Semne convenţionale ale parametrilor fizici şi

unităţile lor de măsură; Anexa B (normativă) - Forma de prezentare a cărţii tehnice a conductei;Anexa C (normativă) - Subdivizarea oţelurilor în tipuri şi clase;Anexa D (normativă) - Materiale utilizate pentru fabricarea conductelor de

abur şi apă fierbinte;Anexa E (normativă) - Determinarea noţiunilor de îmbinări sudate de acelaşi

tip şi de control;Anexa F (normativă) - Norme de evaluare a calităţii îmbinărilor sudate;Anexa G (normativă) - Forma de prezentare a certificatului privind

fabricarea elementelor conductei;Anexa H (normativă) - Forma de prezentare a certificatului privind montarea

conducteiAnexa J (informativă) - Traducerea autentică a prezentului document în

limba rusă.

Titlul prezentului document în limba rusă:Правила устройства и безопасной эксплуатации трубопроводов пара и

горячей воды.

II


4/79

NRS 35-03-70:2005

Cuprins

1 Obiect şi domeniu de aplicare2 Terminologie3 Principii de bază 4 Proiectare5 Materiale şi semifabricate6 Fabricare, montare şi reparaţie7 Înregistrare, verificare tehnică, autorizaţie pentru exploatare

8

Organizarea exploatării inofensive şi reparaţiei9 Vopsirea şi inscripţiile pe conducte10 Controlul respectării prezentelor Reguli11 Anexa A (informativă) - Semne convenţionale ale parametrilor fizici şi

unităţile lor de măsură 12 Anexa B (normativă) - Forma de prezentare a cărţii tehnice a conductei13 Anexa C (normativă) - Subdivizarea oţelurilor în tipuri şi clase14 Anexa D (normativă) - Materiale utilizate pentru fabricarea conductelor

de abur şi apă fierbinte15 Anexa E (normativă) - Determinarea noţiunilor de îmbinări sudate de

acelaşi tip şi de control

16 Anexa F (normativă) - Norme de evaluare a calităţii îmbinărilor sudate17 Anexa G (normativă) - Forma de prezentare a certificatului privind

fabricarea elementelor conductei

18

19

Anexa H (normativă) - Forma de prezentare a certificatului privind

montarea conducteiAnexa J (normativă) - Traducerea autentică a prezentului document înlimba rusă

III


5/79

NRS 35-03-70:2005

1

1 Obiect şi domeniu de aplicare

1.1 Prezentele Reguli stabilesc cerinţele pentru proiectarea, construirea, materiale,fabricarea, reconstruirea, montarea, repararea1), întreţinerea, diagnosticarea tehnică , controlul şitestarea metalului şi îmbină rilor sudate, întocmirea că rţilor tehnice şi exploatarea conductelor2),care transportă abur cu presiunea de lucru3) peste 0,07 MPa (0,7 kgf/cm2) sau apă fierbinte cu

temperatura peste 115°C.1.2 Prezentele Reguli nu se aplică pentru:a) conductele amplasate în limitele cazanului;b) recipientele incluse în reţeaua de conducte şi care constituie o parte integrantă a

acestora (separatoare de apă , camere de epurare etc.);c) conductele instalate pe vasele maritime şi fluviale şi alte mijloace flotabile, precum şi la

instalaţii mobile maritime şi obiecte de utilizare submarină ;d) conductele instalate la materialul rulant al transportului feroviar, auto şi pe şenile;e) conductele de categoria I cu diametrul exterior mai mic de 51 mm şi conductele de

categoria II, III şi IV cu diametrul exterior mai mic de 76 mm;f) conductele de scurgere, purjare şi evacuare ale cazanelor, recipientelor, dispozitivelor de

reducţie-ră cire şi altor dispozitive, care comunică cu atmosfera;g) conductele instalaţiilor atomice şi centralelor atomoelectrice;h) conductele instalaţiilor de destinaţie specială ale organelor de forţă ;i) conductele fabricate din materiale nemetalice.1.3 Toate conductele pentru care se aplică prezentele Reguli se repartizează în patru

categorii conform tabelului 1.

Tabelul 1 Categorii şi grupe de conducte

Parametrii de regim ai mediuluiCategoria

conductelor

Grupa

temperatura, °C presiunea, MPa (kgf/cm2

)1 Peste 560 Nelimitată 2 Peste 520 pînă la 560 Idem3 Peste 450 pînă la 520 -"-

I

4 Pînă la 450 Peste 8,0 (80)1 Peste 350 pînă la 450 Pînă la 8,0 (80)II2 Pînă la 350 Peste 4,0 (40) pînă la 8,0 (80)1 Peste 250 pînă la 350 Pînă la 4,0 (40)III2 Pînă la 250 Peste 1,6 (16) pînă la 4,0 (40)

IV Peste 115 pînă la 250 Peste 0,07 (0,7) pînă la 1,6 (16)

NOTĂ – În cazul în care parametrii mediului se află în categorii diferite, conducta urmează a fi atribuită lacategoria care corespunde valorii maxime a parametrului mediului (conform figurii 1).

_________________________1) Cerinţ ele pentru montare şi reparaţ ie sînt identice cu cerinţ ele pentru fabricare.2) Dispozitivele de reducţ ie-răcire (DR, DRR, DRRR) şi colectoarele constituie o parte a conductelor şi

trebuie să corespundă cu prevederile prezentelor Reguli.3) Aici şi în continuare în text se indică presiunea excedentară (semnele convenţ ionale ale parametrilor fizici

sînt prezentate în anexa A).


6/79

NRS 35-03-70:2005

2

t,°CI.1

560I.2

520

I.3450

350

I.4250

1150,07 1,6 4,0 8,0 p, MPa0,7 16 40 80 kgf/cm2

Figura 1 – Schema de determinare a categoriei conductelor

1.4 La determinarea categoriei conductei drept parametri de regim ai mediului transportatse vor considera:a) pentru conductele de abur de la cazane – presiunea şi temperatura aburului conform

valorilor nominale la ieşirea din cazan (după supraîncă lzitorul de abur);b) pentru conductele de abur de la turbinele cu contrapresiune – presiunea maximă posibilă

la contrapresiune, prevă zută de condiţiile tehnice pentru livrarea turbinei şi temperatura maximă posibilă a aburului la contrapresiune în cazul funcţionă rii în gol a turbinei;

c) pentru conductele de abur de la prizele de abur reglabile şi nereglabile ale turbinei(inclusiv pentru conductele de abur de încă lzire intermediară ) - valorile maxime posibile alepresiunii şi temperaturii aburului în priză (conform datelor întreprinderii producă toare aturbinei);

d) pentru conductele de abur de la instalaţiile de reducţie şi de reducţie - ră cire - valorilemaxime posibile ale presiunii şi temperaturii aburului strangulat, adoptate în proiectul instalaţiei;

e) pentru conductele de apă de alimentare după degazoarele cu presiune ridicată –presiunea nominală a apei, luînd în considerare presiunea hidrostatică a coloanei de lichid şitemperatura de saturaţie în degazor;

f) pentru conductele de apă de alimentare după pompele de alimentare şi preîncă lzitorii cupresiune înaltă (în continuare PPÎ) – presiunea maximă creată de pompa electrică de alimentare

în conducta de refulare, în cazul în care supapa de presiune este închisă şi presiunea maximă lalinia de aspiraţie a pompei (la utilizarea pompelor de alimentare cu acţionare cu turbină şipompelor electrice cu ambreiaj hidraulic – 1,05 presiunea nominală a pompei) şi temperatura decalcul maximă a apei după ultimul PPÎ;

g) pentru conductele de aducţie şi de retur ale reţelelor termice cu apă - presiunea maximă posibilă şi temperatura maximă a apei în conducta de alimentare, luînd în considerarefuncţionarea substaţiilor de pompare pe traseu şi relieful regiunii.

IVIII.2

III.1

II.2

II.1


7/79

NRS 35-03-70:2005

3

1.5 Categoria conductei, determinată conform parametrilor de regim ai mediului la intrarea în ea (în cazul în care lipsesc dispozitivele care ar modifica aceşti parametri), se atribuie la toată conducta, indiferent de lungimea ei şi trebuie să fie indicată în documentaţia de proiect.

1.6 Regulile sînt obligatorii pentru toţi agenţii economici, indiferent de tipul de proprietateşi forma juridică de organizare (în continuare - întreprinderi), care efectuează exploatarea,proiectarea, fabricarea, montarea, reglarea, reutilarea tehnică , repararea şi diagnosticarea tehnică

a conductelor de abur şi apă fierbinte.

2 Terminologie

Pentru interpretarea corectă a prezentelor Reguli se utilizează urmă torii termeni şidefiniţii:

2.1 acumulare: Două sau cîteva incluziuni, distanţa minimă între marginile că rora estemai mică decît cea stabilită pentru incluziuni singulare, dar nu mai mică decît lăţimea maximă afiecă rei dintre oricare două incluziuni adiacente examinate;

2.2 acumulare singulară: Acumulare, distanţa minimă de la conturul exterior al că reiapînă la conturul exterior al orică rei acumulă ri sau incluziuni adiacente nu este mai mică decît

lăţimea maximă triplă a fiecă rei din cele două acumulă ri examinate (sau acumulă ri şiincluziuni), dar nu mai mică decît mă rimea maximă triplă a acumulă rii (incluziunii) ce arevaloarea acestui indice mai mică (din două examinate);

2.3 contur exterior al acumulării: Conturul limitat de marginile exterioare aleincluziunilor ce fac parte din acumulare şi liniile de tangenţă care îmbină marginile indicate;

2.4 cot: Piesă fasonată care asigură modificarea direcţiei cursului mediului de lucru sub ununghi de la 15° pînă la 180°;

2.5 cot cu curbură mare: Cot fabricat prin încovoiere cu raza de la unul pînă la treidiametre exterioare nominale ale ţevii;

2.6 cot forjat: Cot fabricat din piesă forjată cu prelucrare mecanică ulterioară ;2.7 cot sectorizat:

Cot fabricat din sectoare sudate reciproc, executate din tablă , ţevisudate sau f ă ră sudură ;2.8 cot ştanţat: Cot fabricat din ţeavă prin ştanţare f ă ră utilizarea sudă rii;2.9 cot ştanţat-sudat: Cot fabricat din ţevi sau tablă , utilizînd ştanţarea şi sudarea;2.10 deţinător al conductei: Întreprindere, la balanţa că reia se află conducta şi

administraţia că reia poartă ră spundere juridică şi penală pentru exploatarea ei în condiţii desecuritate;

2.11 diagnosticare tehnică: Determinarea stă rii tehnice a obiectului;2.12 diagnosticare tehnică de expertiză: Diagnosticarea tehnică a conductei, efectuată la

expirarea termenului de funcţionare de calcul al conductei (indiferent de expirareafuncţionabilităţii inofensive de calcul), precum şi după avarie sau la constatarea unor deterioră ri,

în vederea determină rii posibilităţii, parametrilor şi condiţiilor de exploatare ulterioară ;2.13 documentaţie tehnică de producţie (în continuare DTP): Fişe şi instrucţiunitehnologice ale procesului tehnologic;

2.14 element de conductă: Unitate de asamblare a conductei de abur sau apă fierbinte,destinată pentru executarea uneia dintre funcţiile de bază ale conductei (de exemplu, tronsonrectiliniu, cot, teu, reducţie conică , flanşă etc.);

2.15 funcţionabilitate de calcul: Durata de exploatare în ore a conductei, în decursulcă reia întreprinderea producă toare asigură fiabilitatea funcţionă rii ei, cu condiţia să se respecteparametrii prescrişi şi regimul de exploatare, indicaţi în instrucţiunile întreprinderii producă toare;

2.16 grosime admisibilă a peretelui: Grosime a peretelui la care este posibilă funcţionarea piesei la parametrii de calcul pe parcursul termenului de funcţionare de calcul;

aceasta constituie un criteriu pentru determinarea valorilor suficiente ale grosimii efective aperetelui;


8/79

NRS 35-03-70:2005

4

2.17 grosime de calcul a peretelui: Grosime a peretelui necesară teoretic pentruasigurarea rezistenţei piesei la acţiunea presiunii interioare sau exterioare;

2.18 grosime efectivă a peretelui: Grosime a peretelui, mă surată pe o porţiune concretă apiesei la fabricare sau la exploatare, care determină parametrii de exploatare;

2.19 grosime nominală a peretelui: Grosime a peretelui destinată pentru selectareasemifabricatului sau ţaglei şi care caracterizează dimensiunile piesei în ansamblu, adică f ă ră contact cu oarecare porţiune concretă a piesei;

2.20 grosime nominală a pieselor sudate: Grosimea indicată în desen (f ă ră a lua înconsiderare toleranţele) a metalului de bază al pieselor în zona aderentă cordonului de sudură ;

2.21 grup de incluziuni: Două sau cîteva incluziuni, distanţa minimă dintre marginilecă rora este mai mică decît lăţimea maximă a uneia dintre două incluziuni adiacente examinate.Conturul exterior al grupului de incluziuni se limitează de marginile exterioare ale incluziunilor,care fac parte din grupul examinat, şi liniile de tangenţă care îmbină marginile indicate. Laevaluarea calităţii îmbină rilor sudate grupul de incluziuni se examinează ca o incluziunecontinuă ;

2.22 incluziune: Denumirea generalizată a porilor, incluziunilor de zgură şi wolfram; 2.23 incluziune singular

ă: Incluziune, distanţa minimă de la marginea că reia pînă lamarginea altei incluziuni adiacente nu este mai mică decît lăţimea maximă triplă a fiecă rei dindouă incluziuni examinate, dar nu mai mică decît mă rimea maximă triplă a incluziunii cuvaloarea acestui indice mai mică (din două examinate);

2.24 incluziuni singulare extinse (la controlul radiografic): Incluziuni, mă rimeamaximă a că rora depăşeşte mă rimea maximă admisibilă a incluziunilor singulare, iaraccesibilitatea se determină doar funcţie de dimensiuni şi numă r, f ă ră a lua în consideraresuprafaţa lor la calcularea suprafeţei raportate totale şi f ă ră a include numă rul lor în numă rul totalde incluziuni şi acumulă ri singulare;

2.25 înălţime de calcul a sudurii în colţ: Înă lţimea de calcul a sudurii în colţ bilaterală se determină ca suma înă lţimilor de calcul ale două pă rţi ale acesteia, executate din pă rţi diferite;

2.26 încovoiere: Cot fabricat prin deformarea încovoierii ţevii;2.27 lăţime maximă a acumulării: Distanţa maximă dintre două puncte ale conturuluiexterior al acumulă rii, mă surată în direcţia perpendiculară mă rimii maxime a acumulă rii;

2.28 lăţime maximă a incluziunii: Distanţa maximă dintre două puncte ale conturuluiexterior al incluziunii, mă surată în direcţia perpendiculară mă rimii maxime a incluziunii;

2.29 mărime maximă a acumulării: Distanţa maximă dintre două puncte ale conturuluiexterior al acumulă rii;

2.30 mărime maximă a incluziunii: Distanţa maximă dintre două puncte ale conturuluiexterior al incluziunii.

2.31 piesă fasonată: Piesă sau unitate de asamblare a conductei sau a sistemului de ţevi,care asigură modificarea direcţiei, confluenţa sau despă rţirea, lă rgirea sau efilarea cursului

mediului de lucru; 2.32 presiune admisibilă: Presiunea excedentară maximă admisibilă în conductă sau

piesa fasonată a acesteia, stabilită conform rezultatelor verifică rii tehnice sau calculului larezistenţă de control;

2.33 presiune convenţională: Presiunea de lucru a mediului în armă tura sau pieseleconductelor, la care se asigură exploatarea lor de lungă durată la 20°C;

2.34 presiune de calcul: Presiunea excedentară maximă în piesa de bază , pentru care seefectuează calculul la rezistenţă , în cazul justifică rii dimensiunilor principale, care asigură fiabilitatea exploată rii pe parcursul termenului de funcţionare de calcul;

2.35 presiune de lucru a unui element de conductă: Presiunea excedentară maximă laintrarea în element, determinată conform presiunii de lucru a conductei, ţinînd cont de rezistenţă şi presiunea hidrostatică . Conform valorii presiunii de lucru în elementul de conductă , urmează să se stabilească domeniul de utilizare a materialului;


9/79

NRS 35-03-70:2005

5

2.36 presiune de probă: Presiune excedentară , în cazul că reia trebuie să se efectueze încercarea hidraulică a conductei sau piesei fasonate a acesteia privind rezistenţa şi etanşeitatea;

2.37 secţiune convenţională, Dc: Parametru adoptat pentru reţelele de conducte încalitate de particularitate a pă rţilor racordate. Parametrul Dc nu dispune de unitate de mă sură şieste egal aproximativ cu diametrul interior al ţevii racordate, exprimat în mm, rotunjit pînă lavaloarea proximă din seria de mă rimi standardizate;

2.38 suprafaţa raportată a incluziunii sau acumulării (la controlul radiografic):Produsul dintre mă rimea maximă a incluziunii (acumulă rii) şi lăţimea maximă a acesteia (se ia în considerare pentru incluziunile singulare şi acumulă rile singulare);

2.39 suprafaţa raportată totală a incluziunilor şi acumulărilor (la controlulradiografic): Suma suprafeţelor raportate ale incluziunilor şi acumulă rilor singulare separate;

2.40 temperatură de calcul a aerului exterior: Temperatura zilnică medie a aerului înregiunea dată în decursul celor mai reci cinci zile ale anului;

2.41 temperatură de calcul a mediului: Temperatura maximă a aburului sau apei fierbinţi în conductă sau piesa fasonată a acesteia;

2.42 temperatură de calcul a peretelui: Temperatura metalului piesei, conform că reia seselectează valoarea tensiunii admisibile la calcularea grosimii peretelui;

2.43 temperatură maximă a peretelui: Temperatura maximă a peretelui elementului deconductă ;

2.44 termen de funcţionare de calcul: Termen de funcţionare în ani calendaristici,calculat din ziua punerii în exploatare, la expirarea că ruia urmează să se efectueze expertizareastă rii tehnice a conductei pentru a determina admisibilitatea, parametrii şi condiţiile exploată riiulterioare a conductei sau necesitatea demontă rii ei;

2.45 urmă indicatoare alungită (la controlul capilar): Urmă indicatoare ce aremă rimea maximă în raport cu lăţimea maximă mai mare de trei;

2.46 urmă indicatoare circulară (la controlul capilar): Urmă indicatoare ce aremă rimea maximă în raport cu lăţimea maximă nu mai mare de trei;

2.47 urmă indicatoare (la controlul capilar): Porţiune (urmă ) vopsită prin penetraţie asuprafeţei îmbină rii sudate sau a metalului depus prin sudură în zona de amplasare adiscontinuităţii;

2.48 urmă indicatoare singulară (la controlul capilar): Urmă indicatoare, distanţamaximă de la marginea că reia pînă la marginea orică rei urme indicatoare adiacente nu este maimică decît lăţimea maximă a fiecă rei dintre două urme indicatoare examinate, dar nu mai mică decît mă rimea maximă a urmei indicatoare ce are valoarea acestui indice mai mică (din două examinate).

NOTE1 La indicarea gamei de mărimi valoarea raportată urmează a fi inclusă în gama dată; de exemplu, "pînă la

150°C " reprezintă "pînă la 150°C inclusiv".

2 Conductele în limitele cazanului, recipientului, turbinei, pompei, maşinilor cu abur, cu aer şi hidraulice seconsideră elemente ale utilajelor indicate. Aceste conducte trebuie să fie incluse în setul de livrare al întreprinderiiproducătoare a utilajelor menţ ionate sau să fie fabricate conform documentaţ iei normative referitoare la acestea (încontinuare - DN). Hotarele (limitele) cazanului – dispozitivele de închidere ale conductelor de alimentare, dedrenare şi altor conducte, precum şi supapele de siguranţă şi alte supape şi obturatoare, care delimitează cavităţ ileinterioare ale elementelor cazanului şi conductelor racordate la acesta. În caz de lipsă a organelor de închiderelimitele cazanului se vor considera în modul în care a fost livrat de uzină.

3 DN, DTP trebuie să se întocmească, luînd în considerare prevederile prezentelor Reguli.4 Prin noţ iunea de "îmbinări sudate în colţ " în textul prezentelor Reguli se consideră îmbinările în colţ şi sub

formă de T ale pieselor ce se intersectează, executate prin sudură unilaterală sau bilaterală cu pătrundere completă sau parţ ială, indiferent de faptul, dacă piesa este prelungită într-o parte sau în ambele părţ i de la cordonul de sudură.


10/79

NRS 35-03-70:2005

6

3 Principii de bază

3.1 Prezentele Reguli constituie un document normativ cu caracter obligatoriu.3.2 Întreprinderea producă toare sau furnizorul conductelor şi elementelor acestora, precum

şi a semifabricatelor pentru asamblarea lor, trebuie să fie autorizate pentru utilizarea acestora înRepublica Moldova în modul stabilit.

3.3 Corespunderea conductelor cu prevederile prezentelor Reguli trebuie să fie confirmată prin certificatul de conformitate eliberat în modul stabilit.

Copia certificatului de conformitate trebuie să se anexeze la cartea tehnică a conductei.

3.4 Răspunderea pentru încălcarea prezentelor Reguli

3.4.1 Pentru selectarea schemei raţionale a conductei şi construcţiei ei, corectitudineacalculelor la rezistenţă şi la compensarea dilată rilor termice, corespunderea parametrilor deregim cu limitele stabilite de utilizare a materialelor selectate (ţevilor, pieselor turnate, pieselorforjate etc.), amplasarea pieselor de reazem, selectarea modului de pozare şi sistemului de

drenare, precum şi pentru proiect în ansamblu şi corespunderea lui cu prevederile prezentelorReguli, poartă ră spundere organizaţia care a elaborat proiectul conductei.3.4.2 Pentru calitatea fabrică rii, montă rii, reglă rii şi reparaţiei conductelor şi

corespunderea lor cu prevederile prezentelor Reguli poartă ră spundere organizaţiile, specialiştii,care au efectuat lucrarea în cauză .

3.4.3 Conducă torii şi specialiştii organizaţiilor cu activitate de proiectare, construcţie,fabricare, reglare, diagnosticare (verificare) tehnică , reutilare şi exploatare (indiferent de tipul deproprietate, subordonarea administrativă şi activitatea economică ), care au încă lcat prezenteleReguli, poartă ră spundere personală , indiferent de faptul, dacă această încă lcare a generat avariesau accident de muncă . Persoanele în cauză de asemenea ră spund de încă lcarea Regulilor,admisă de subalterni.

3.4.4 Emiterea de că tre persoanele oficiale şi cetăţeni a indicaţiilor sau a dispoziţiilor, careconstrîng persoanele subordonate să încalce instrucţiunile şi regulile de securitate, reluareaneautorizată a lucră rilor, sistate de Organul de securitate industrială , precum şi neîntreprindereamă surilor de înlă turare a încă lcă rilor regulilor şi instrucţiunilor, admise de că tre muncitori saualte persoane subordonate, constituie încă lcă ri grave ale prezentelor Reguli.

3.4.5 Persoanele, care au încă lcat prezentele Reguli, precum şi instrucţiunile aprobate înconformitate cu acestea şi altă documentaţie normativă , poartă ră spundere în conformitate culegislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

3.5 Modul de cercetare a avariilor

3.5.1 Cercetarea avariilor, ce ţin de exploatarea conductelor înregistrate de că tre Organulde securitate industrială , trebuie să se efectueze în modul stabilit.

3.5.2 Despre fiecare caz de avarie, care ţine de întreţinerea conductelor aflate în exploatare, înregistrate la Organul de securitate industrială , deţină torul conductei este obligat să înştiinţezeimediat Organul de securitate industrială în conformitate cu modul stabilit.

3.5.3 Pînă la sosirea reprezentantului Organului de securitate industrială la întreprinderepentru cercetarea circumstanţelor şi cauzelor avariei, deţină torul este obligat să asigureintegritatea situaţiei de avarie, dacă aceasta nu prezintă pericol pentru viaţa oamenilor şi nugenerează evoluarea ulterioară a avariei.

3.6 Conducte şi semifabricate procurate din străinătate

3.6.1 Conductele şi elementele lor, precum şi semifabricatele pentru fabricarea acestora,procurate din stră ină tate, trebuie să corespundă cu prevederile prezentelor Reguli. Îndeplinirea


11/79

NRS 35-03-70:2005

7

cerinţei date de că tre furnizorul utilajului trebuie să fie confirmată prin certificatul deconformitate şi autorizaţia pentru utilizare, eliberate de Organul de securitate industrială .

Abaterile posibile de la Reguli trebuie să fie avizate de Organul de securitate industrială pînă la încheierea contractului. Copia aviză rii trebuie să fie anexată la cartea tehnică a conductei.

3.6.2 Calculele de rezistenţă a conductelor trebuie să se efectueze conform normeloravizate de că tre Organul de securitate industrială , cu excepţia cazurilor, pentru care organizaţia

specializată va confirma, că calculele, efectuate conform metodicii adoptate de furnizor,corespund cu cerinţele normelor menţionate.Corespunderea materialelor de mă rci stră ine cu prevederile prezentelor Reguli sau

admiterea utiliză rii lor în fiecare caz concret trebuie să se confirme prin avizul organizaţieispecializate. Copiile documentelor menţionate trebuie să fie anexate la cartea tehnică aconductei.

3.6.3 Cartea tehnică a conductei trebuie să fie întocmită în limba de stat sau în limba rusă .Cartea tehnică a conductei se perfectează conform anexei B.

4 Proiectare

4.1 Principii de bază

4.1.1 Proiectele conductelor şi elementelor acestora, precum şi proiectele montă rii saureconstrucţiei lor, trebuie să se efectueze de că tre organizaţii specializate, care au confirmat înmodul stabilit competenţa sa şi posibilităţile tehnico-organizatorice pentru executarea lucră rilorrespective. În proiectele conductelor, montate în regiuni cu seismicitatea 7 grade şi mai mult,trebuie să se ţină cont de cerinţele privind rezistenţa la cutremure.

4.1.2 Calculele de rezistenţă ale conductelor, luînd în considerare toţi factorii de sarcină (presiunea, greutatea, dilatarea termică etc.), trebuie să se efectueze conform normelor avizate înmodul stabilit.

În baza calculelor date organizaţia de proiectare stabileşte termenul de funcţionare decalcul pentru conductele de toate categoriile, precum şi funcţionabilitatea de calcul pentruconductele de categoria I şi II (cu condiţia, că numă rul de demară ri din stare rece pe duratatermenului de funcţionare de calcul nu depăşeşte 3000). Pentru restul conductelor trebuie să fiestabilit numă rul calculat de demară ri din stare rece. Caracteristicile de calcul stabilite trebuie să fie consemnate în cartea tehnică a conductei (anexa B).

4.1.3 Conductele trebuie să fie proiectate astfel, încît să fie posibil să se efectueze toatetipurile de control preconizate de prezentele Reguli.

4.1.4 Toate modifică rile în proiect, necesitatea că rora poate să apară în procesul defabricare, montare, reparaţie şi exploatare a conductei, trebuie să fie avizate de că tre organizaţiaspecializată – elaboratoare a proiectului. În cazul în care nu este posibilă îndeplinirea condiţiei

date, se admite ca modifică rile în proiect şi DN să fie avizate de Organul de securitateindustrială .4.1.5 Îmbinarea pieselor şi elementelor conductelor trebuie să se efectueze prin sudare.Se admite utilizarea îmbină rilor cu flanşe doar pentru racordarea conductelor la armă tura

şi elementele utilajului care conţine flanşe.Îmbină rile cu filet se admit pentru racordarea armă turii din fontă la conductele de

categoria IV cu secţiunea convenţională de cel mult 100 mm.4.1.6 Îmbină rile în T, executate din ţevi cu cusă tură longitudinală , se admite a fi utilizate

pentru conductele de categoria III şi IV; totodată , trebuie să se efectueze verificarea calităţiituturor îmbină rilor sudate prin radiografie sau prin metoda de control cu ultrasunete (încontinuare - MCU).

4.1.7 Conductele şi construcţiile metalice portante trebuie să fie protejate sigur contracoroziunii.


12/79

NRS 35-03-70:2005

8

4.1.8 Toate elementele conductelor cu temperatura suprafeţei exterioare a peretelui peste55°C, amplasate în locuri accesibile pentru personalul de întreţinere, trebuie să fie acoperite cuizolaţie termică , temperatura suprafeţei exterioare a că reia nu trebuie să depăşească 55°C.

La conductele de categoria I în locurile de amplasare a îmbină rilor sudate şi punctelor demă surare a fluajului metalului trebuie să fie stabilite porţiuni de izolaţie detaşabile.

4.1.9 Nu se admite încă rcarea prin sudură a ştuţurilor, ţevilor de drenare, bosajelor şi altorpiese la cordoanele de sudură , precum şi la coturile conductelor de categoria I şi II.

4.2 Elemente curbilinii

4.2.1 Construcţia elementelor curbilinii trebuie să corespundă cu DN aprobată în modulstabilit.

4.2.2 Coturile ştanţate-sudate se admite a fi utilizate cu una sau două cordoane de sudură longitudinale cu amplasare diametrală , cu condiţia să se efectueze controlul radiografic sau MCUpe lungimea totală a sudurilor.

4.2.3 Coturile sectorizate sudate se admite a fi utilizate pentru conductele de categoria III

şi IV. Unghiul sectorului nu trebuie să depăşească 30°. Distanţa dintre cordoanele de sudură adiacente în partea interioară a cotului trebuie să asigure posibilitatea efectuă rii controluluiacestor suduri din ambele pă rţi pe suprafaţa exterioară . Nu se utilizează ţevi cu suduri elicoidalepentru fabricarea coturilor sectorizate ale reţelelor termice.

4.2.4 Grosimea peretelui cotului pe orice porţiune a acestuia nu trebuie să fie mai mică decît valorile stabilite prin calculul la rezistenţă şi DN privind fabricarea.

Mă surarea grosimii pereţilor trebuie să se efectueze conform metodicii indicate în DNprivind articolul.

4.2.5 Nu se admite utilizarea coturilor, curbura că rora se formează datorită cutelor(gofrajelor) în partea interioară a cotului.

4.2.6 Ovalitatea maximă a secţiunii transversale a cotului, calculată conform formulei (1),

nu trebuie să depăşească valorile prevă zute de DN privind articolul.

2( Dαmax – Dαmin )α=_________________________ .100% ; (1)

Dαmax + Dαmin

în care:Dαmax, Dαmin – diametrul exterior maxim şi minim respectiv în secţiunea mă surată a

cotului.Ovalitatea secţiunii transversale a cotului nu trebuie să depăşească valorile prevă zute în

DN, avizată în modul stabilit.

4.3 Îmbinări sudate şi amplasarea lor

4.3.1 Toate îmbină rile sudate ale conductelor (inclusiv sudurile pieselor presudate)trebuie să fie amplasate astfel, încît să fie asigurată posibilitatea controlului lor prin metodeleprevă zute de prezentele Reguli şi DN referitoare la articol.

4.3.2 Pentru îmbinarea ţevilor şi pieselor fasonate trebuie să se utilizeze metoda de sudarecap la cap cu pă trundere completă .

Îmbină rile sudate în colţ se admit pentru prinderea prin puncte de sudură a ştuţurilor,

ţevilor, flanşelor plane de conducte. Îmbină rile în colţ trebuie să se efectueze cu pă trunderecompletă .


13/79

NRS 35-03-70:2005

9

Îmbină rile sudate în colţ cu rost constructiv (sudură nepă trunsă constructivă ) se admitpentru ţevi şi ştuţuri ce au diametrul interior 100 mm şi mai puţin şi flanşe plane cu presiuneaconvenţională de cel mult 2,5 MPa (25kgf/cm2) şi temperatura de cel mult 350°C. Controlulcalităţii a astfel de îmbină ri trebuie să se efectueze conform DN avizate în modul stabilit.

Îmbină rile prin suprapunere se admit pentru prinderea prin puncte de sudură a pieselorde legă tură , care consolidează orificiile la conductele de categoria III şi IV, a suporturilor,

pieselor de reazem, suspensiilor, elementelor de fixare a izolaţiei etc.4.3.3 La îmbină rile sudate cap la cap ale elementelor cu diferită grosime a pereţilor trebuiesă fie asigurată trecerea lină de la secţiunea mare spre cea mică prin prelucrarea mecanică unilaterală sau bilaterală respectivă a extremităţii elementului cu grosimea peretelui mai mare.

Unghiul de înclinare a suprafeţelor de trecere nu trebuie să depăşească 15°.În cazul în care diferenţa de grosime a pereţilor constituie mai puţin de 30 % din

grosimea peretelui elementului mai subţire, dar nu depăşeşte 5 mm, se admite să se efectuezetrecerea lină din direcţia deschiderii bordurilor datorită poziţiei înclinate a suprafeţei sudurii.

Condiţiile date nu se aplică pentru îmbină rile sudate cu elemente turnate, forjate şiştanţate, precum şi cu coturi cu curbură mare. Unghiurile de trecere la extremităţile a astfel depiese, precum şi unghiurile de înclinare a suprafeţei sudurilor, nu trebuie să depăşească normele

stabilite de documentele normative.4.3.4 La sudarea ţevilor şi altor elemente cu cordoane de sudură longitudinale şi

elicoidale, cele din urmă trebuie să fie decalate unul faţă de celă lalt. Totodată , decalarea trebuiesă fie nu mai mică decît grosimea triplă a peretelui ţevilor (elementelor) sudate, dar cel puţin100 mm pentru ţevile cu diametrul exterior mai mare de 100 mm.

4.3.5 Pentru îmbină rile sudate cap la cap transversale, care nu se supun controlului cuultrasunete sau trată rii termice locale, distanţa dintre axele cordoanelor de sudură adiacente laporţiunile drepte ale conductei trebuie să fie nu mai mică decît grosimea triplă a peretelui ţevilor(elementelor) sudate, dar nu mai mică de 100 mm. Distanţa de la axa cordonului de sudură pînă la începutul curbei cotului trebuie să fie nu mai mică de 100 mm.

4.3.6 Pentru îmbină rile sudate cap la cap transversale, care se supun controlului cuultrasunete, lungimea spaţiului liber al porţiunii drepte a ţevii (elementului) în fiecare direcţie dela axa sudurii (pînă la piesele şi elementele presudate proxime, începutul încovoierii, axa suduriitransversale adiacente etc.) trebuie să fie nu mai mică decît valorile prevă zute în tabelul 2.

Tabelul 2 Dependenţa lungimii spaţiului liber al porţiunii drepte a ţevii degrosimea peretelui

Grosimea nominală a peretelui ţevilor(elementelor) supuse sudă rii S , mm

Lungimea minimă a spaţiului liber al porţiuniidrepte a ţevii (elementului) în fiecare direcţiede la axa sudurii, mm

Pînă la 15

Peste 15 pînă la 30

Peste 30 pînă la 36

Peste 36

100

5S + 25

175

4S + 30

4.3.7 Pentru îmbină rile sudate cap la cap transversale, care se supun trată rii termicelocale, lungimea spaţiului liber al porţiunii drepte a ţevii (elementului) în fiecare direcţie de la

axa sudurii (pînă la piesele şi elementele presudate proxime, începutul încovoierii, suduratransversală adiacentă etc.) trebuie să fie nu mai mică decît valoarea l, mm, determinată conform formulei (2), dar nu mai mică de 100 mm.


14/79

NRS 35-03-70:2005

10

____l = 2 √ DmS , (2)

în care:Dm – diametrul mediu al ţevii (elementului);S – grosimea nominală a peretelui ţevii (elementului), mm.Diametrul mediu al ţevii (elementului) se determină conform formulei (3)

Dm = Da – S ; (3) în care:Da – diametrul exterior nominal, mm.

4.3.8 La montarea coturilor cu curbură mare, ştanţate şi ştanţate-sudate se admiteamplasarea îmbină rilor sudate transversale la începutul curbei şi sudarea între coturi cu curbură mare în lipsa porţiunii drepte.

4.3.9 Pentru îmbină rile sudate în colţ ale ţevilor şi ştuţurilor cu elementele conductelordistanţa de la suprafaţa exterioară a elementului pînă la începutul încovoierii ţevii sau pînă la axa

cordonului de sudură transversal trebuie să constituie:a) pentru ţevi (ştuţuri) cu diametrul exterior pînă la 100 mm – nu mai mică decîtdiametrul exterior al ţevii, dar nu mai puţin de 50 mm;

b) pentru ţevi (ştuţuri) cu diametrul exterior 100 mm şi mai mult – nu mai puţin de100 mm.

4.3.10 Distanţa de la axa îmbină rii sudate transversale a conductei pînă la margineasuportului sau suspensiei trebuie să se selecteze, ţinînd cont de posibilităţile efectuă riiinspectă rii, controlului şi trată rii termice prevă zute de prezentele Reguli.

4.4 Pozarea conductelor

4.4.1 Proiectul de pozare a conductelor trebuie să se elaboreze de că tre organizaţia deproiectare, luînd în considerare prevederile prezentelor Reguli şi SNiP.Se interzice pozarea subterană a conductelor de categoria I într-un singur canal în comun

cu alte conducte tehnologice.4.4.2 La pozarea conductelor în canale semicirculabile înă lţimea constructivă a canalelor

trebuie să fie de cel puţin 1,5 m, lăţimea trecerii între conductele izolate – cel puţin 0,6 m.4.4.3 La pozarea conductelor în tuneluri de trecere (colectoare) înă lţimea constructivă a

tunelului (colectorului) trebuie să fie de cel puţin 2 m, iar lăţimea trecerii între conductele izolate– cel puţin 0,7 m.

În locurile de amplasare a armă turii (utilajului) de închidere lăţimea tunelului trebuie să fie suficientă pentru întreţinerea comodă a armă turii (utilajului) montate. La pozarea în tuneluri a

cîtorva conducte, amplasarea lor comună trebuie să asigure accesibiltatea efectuă rii reparaţieiconductelor şi înlocuirii unor pă rţi ale acestora.

4.4.4 La pozarea deschisă supraterană a conductelor se admite pozarea comună aconductelor de toate categoriile cu conductele tehnologice de diferită destinaţie, cu excepţiacazurilor în care o asemenea pozare contravine altor reguli de securitate.

4.4.5 Compartimentele pentru întreţinerea conductelor subterane trebuie să fie asiguratecu cel puţin două guri de vizitare cu scă ri sau crampoane.

4.4.6 Canalele de trecere trebuie să fie prevă zute cu guri de acces cu scară saucrampoane. Distanţa dintre gurile de acces trebuie să fie de cel mult 300 m, iar în caz de pozarecomună cu alte conducte – cel mult 50 m. Gurile de acces de asemenea trebuie să fie prevă zute

în toate punctele extreme ale tronsoanelor de capă t, la virajele traseului şi la subansamblurile de

montare a armă turii.4.4.7 Tronsoanele orizontale ale conductei trebuie să aibă înclinare de cel puţin 0,004;

pentru conductele reţelelor termice se admite înclinarea de cel puţin 0,002.


15/79

NRS 35-03-70:2005

11

Amplasarea trebuie să excludă posibilitatea formă rii porţiunilor de stagnare a apei.4.4.8 Armă tura trebuie să fie montată în locuri accesibile pentru întreţinere şi reparaţie. În

caz de necesitate trebuie să fie construite scă ri şi platforme.4.4.9 Armă tura de fontă montată trebuie să fie protejată de eforturi de încovoiere.

4.5 Compensarea dilatării termice

4.5.1 Fiecare tronson de conductă între suporturile fixe trebuie să fie proiectat pentrucompensarea dilată rilor termice, care poate fi efectuată datorită autocompensă rii sau prinmontarea compensatoarelor. Nu se permite utilizarea compensatoarelor cu presgarnitură dinfontă .

4.5.2 La conductele de abur cu diametrul interior 150 mm şi mai mult şi temperaturaaburului 300°C şi mai mult trebuie să fie montaţi indicatori de deplasă ri pentru controlul dilată riiconductelor de abur şi supravegherea corectitudinii funcţionă rii sistemului de susţinere-suspensie. Locurile de montare a indicatorilor şi valorile proiectate ale deplasă rilor trebuie să fieindicate în proiectul conductei de abur. La indicatorii de deplasă ri trebuie să fie acces liber. Încaz de necesitate urmează să se construiască platforme şi scă ri.

4.6 Sistem de susţinere-suspensie

4.6.1 Construcţiile portante ale conductei, suporturile şi suspensiile ei (cu excepţiaarcurilor) trebuie să fie proiectate pentru sarcina verticală datorită greutăţii conductei, umplută cu apă şi acoperită cu strat izolator şi pentru eforturile care apar datorită dilată rii termice aconductelor.

Suporturile şi suspensiile conductelor de abur pot fi proiectate f ă ră a lua în consideraremasa apei la încercă rile hidraulice, dar luînd în considerare masa aburului. În acest caz, înproiect trebuie să fie prevă zută utilizarea dispozitivelor speciale pentru echilibrarea arcurilor,suporturilor şi suspensiilor la încercarea hidraulică .

4.6.2 Suporturile fixe trebuie să fie proiectate pentru eforturile transmise asupra lor în cazde combinare neprielnică a sarcinilor.

4.7 Drenaje

4.7.1 În punctele inferioare ale fiecă rui tronson de conductă decuplat prin obturatoaretrebuie să fie prevă zute racorduri de evacuare, dotate cu armă tură de închidere, pentru golireaconductelor.

Pentru evacuarea aerului în punctele superioare ale conductelor trebuie să fie montateconducte de aerisire.

4.7.2 Toate tronsoanele conductelor de abur, care pot fi decuplate prin organe de închidere, pentru posibilitatea încă lzirii şi purjă rii lor trebuie să fie dotate în punctele extremecu ştuţ cu ventil, iar la presiunea peste 2,2 MPa (22 kgf/cm2) – cu ştuţ cu două ventileamplasate consecutiv: de închidere şi de reglare. Conductele de abur pentru presiunea 20 MPa(200 kgf/cm2) şi mai mult trebuie să fie asigurate cu ştuţuri cu ventile de reglare şi de închidereamplasate consecutiv şi diafragmă de laminare. În caz de încă lzire a tronsonului conductei deabur în ambele direcţii purjarea poate fi prevă zută din ambele capete ale tronsonului.

Construcţia drenajelor trebuie să prevadă posibilitatea controlului funcţionă rii lor întimpul încă lzirii conductei.

4.7.3 Punctele extreme inferioare ale conductelor de abur şi punctele inferioare ale încovoierilor lor trebuie să fie asigurate cu dispozitiv pentru purjare.

4.7.4 Locurile de amplasare şi construcţia dispozitivelor de drenare ale conductelor sedetermină de organizaţia de proiectare.


16/79

NRS 35-03-70:2005

12

4.7.5 Evacuarea continuă a condensatului prin separatorii de condens sau alte dispozitiveeste obligatorie pentru conductele de abur saturat şi pentru tronsoanele de capă t ale conductelorde abur suprasaturat.

Pentru reţelele termice evacuarea continuă a condensatului în punctele inferioare aletraseului este obligatorie indiferent de starea aburului.

4.8 Dispozitive de siguranţă, manometre, armătură şi dispozitive de reducţie

4.8.1 Pentru asigurarea condiţiilor inofensive de exploatare fiecare conductă trebuie să fiedotată cu dispozitive pentru mă surarea presiunii şi temperaturii mediului de lucru, iar în caz denecesitate – cu armă tură de închidere şi de reglare, dispozitive de reducţie şi de siguranţă şi cumijloace de protecţie şi automatizare.

Numă rul şi amplasarea armă turii, mijloacelor de mă surare, automatizare şi protecţietrebuie să fie prevă zute de organizaţia de proiectare, ţinînd cont de asigurarea întreţinerii şireparaţiei în condiţii de securitate.

4.8.2 Dispozitivele de siguranţă trebuie să fie calculate şi reglate astfel, încît presiunea în

elementul protejat să nu depăşească presiunea de calcul mai mult de 10 %, iar în cazul presiuniide calcul pînă la 0,5 MPa (5 kgf/cm2) – nu mai mult decît cu 0,05 MPa (0,5 kgf/cm2).Calculul randamentului dispozitivelor de siguranţă trebuie să se efectueze conform

documentelor normative în vigoare.Ridicarea presiunii mai mult decît cu 10 % din presiunea de calcul, la deschiderea deplină

a supapei de siguranţă , poate fi admisă doar în cazul în care acest fapt este prevă zut prin calcululla rezistenţă a conductei.

În cazul în care exploatarea conductei se permite la o presiune scă zută , atunci reglareadispozitivelor de siguranţă trebuie să se efectueze pentru presiunea dată , totodată , randamentuldispozitivelor trebuie să fie verificat prin calcul.

4.8.3 Nu se admite priza de mediu de la racordul la care este montat dispozitivul de

siguranţă . Supapele de siguranţă trebuie să conţină conducte secundare, care protejează personalul de arsuri la declanşarea supapelor. Aceste conducte trebuie să fie protejate de îngheţ şi utilate cu drenaje pentru evacuarea condensatului acumulat. Nu se admite montarea organelorde închidere la drenaje.

4.8.4 Construcţia supapei cu contragreutate sau cu resort trebuie să prevadă un mecanismpentru verificarea funcţionă rii perfecte a supapei în timpul exploată rii conductei prin deschidereforţată . În cazul în care pe conductă este montat un dispozitiv de siguranţă cu impulsurielectromagnetic (în continuare - DSI), acesta trebuie să fie prevă zut cu mecanism, care permitedeschiderea forţată de la distanţă a supapei de la panoul de comandă .

4.8.5 Clasa de precizie a manometrelor trebuie să fie nu mai joasă de:a) 2,5 - la presiunea de lucru pînă la 2,5 MPa (25 kgf/cm2);

b) 1,5 - la presiunea de lucru peste 2,5 MPa (25 kgf/cm2) pînă la 14 MPa (140 kgf/cm2);c) 1,0 - la presiunea de lucru peste 14 MPa (140 kgf/cm2).

4.8.6 Scara manometrelor se selectează astfel, încît acul manometrului la presiunea delucru să se afle în treimea mijlocie a scă rii gradate.

4.8.7 Pe scara manometrului trebuie să fie trasată o linie roşie, care indică presiuneaadmisibilă .

În locul liniei roşii se admite să se fixeze de corpul manometrului o plă cuţă de metalvopsită în roşu şi strîns lipită de sticla manometrului.

Manometrul trebuie să fie montat astfel, încît indicaţiile lui să fie vizibile personalului de întreţinere, totodată , scara acestuia trebuie să fie amplasată vertical sau cu înclinare înainte pînă la 30° pentru a asigura vizibilitatea indicaţiilor.

Diametrul nominal al manometrelor, montate la o înă lţime pînă la 2 m de la nivelulplatformei de supraveghere a lor, trebuie să fie de cel puţin 100 mm, la înă lţimea de la 2 m pînă la 3 m – cel puţin 150 mm şi la înă lţimea de la 3 m pînă la 5 m – cel puţin 250 mm. La montarea


17/79

NRS 35-03-70:2005

13

manometrului la o înă lţime de peste 5 m trebuie să fie montat un manometru dublu la o înă lţimemai mică .

4.8.8 Înaintea fiecă rui manometru trebuie să fie un robinet cu trei că i sau alt dispozitivpentru purjarea, verificarea şi deconectarea manometrului. Înaintea manometrului destinat pentrumă surarea presiunii aburului trebuie să fie un tub sifon cu diametrul de cel puţin 10 mm.

4.8.9 Pe corpul armă turii trebuie să fie marcaj vizibil, unde se indică :

a)

denumirea sau emblema comercială a întreprinderii producă toare;b) trecerea convenţională ;c) presiunea convenţională sau de lucru şi temperatura mediului;d) direcţia fluxului mediului;e) marca oţelului.4.8.10 Armă tura cu trecerea convenţională 50 mm şi mai mult trebuie să se livreze însoţită

de fişa tehnică de forma stabilită , în care se indică materialele utilizate, regimurile de trataretermică şi rezultatele controlului nedistructiv, în cazul în care aceste operaţii au fost prevă zute deDN. Datele trebuie să se refere la elementele de bază ale armă turii: corp, capac, tijă , obturator şipiese de fixare.

4.8.11 Pe volanţii armă turii trebuie să fie indicată direcţia de rotire la deschiderea şi

închiderea armă turii.4.8.12 La construcţia dispozitivului de acţionare a armă turii conductelor trebuie să se

respecte urmă toarele condiţii:a) deschiderea armă turii se va efectua prin mişcarea volantului contra acelor de ceasornic,

închiderea – în direcţia acelor de ceasornic; totodată , trebuie să fie prevă zută posibilitatea închiderii ventilelor şi obturatoarelor cu lanţuri şi lacă te;

b) orificiul în care se mişcă indicatorul de deschidere a armă turii nu trebuie să limitezemişcă rile acestuia în poziţiile extreme; pe scara indicatorului de deschidere a armă turii poziţiileextreme trebuie să fie marcate prin inscripţii.

4.8.13 Conducta, presiunea de calcul a că reia este mai joasă decît presiunea sursei dealimentare a ei, trebuie să fie prevă zută cu dispozitiv de reducţie cu manometru şi supapă desiguranţă , care se montează în direcţia presiunii mai mici (dispozitive de reducţie – ră cire saualte dispozitive de reducţie).

4.8.14 Dispozitivele de reducţie trebuie să fie cu reglare automată a presiunii, iardispozitivele de reducţie – ră cire – şi cu reglare automată a temperaturii.

4.8.15 Pentru a facilita deschiderea obturatoarelor şi ventilelor, care necesită moment derotaţie mare, precum şi pentru încă lzirea conductelor de abur (în cazuri justificate din punct devedere tehnic), acestea trebuie să fie asigurate cu linii de ocolire (bay-pass), diametrul că rora sestabileşte de că tre organizaţia de proiectare.

5 Materiale şi semifabricate

5.1 Principii de bază

5.1.1 Pentru fabricarea, montarea şi reparaţia conductelor şi elementelor lor, carefuncţionează sub presiune, trebuie să se aplice materialele şi semifabricatele admise pentruutilizare de DN.

5.1.2 Utilizarea materialelor şi semifabricatelor noi se permite de că tre Organul desecuritate industrială în baza avizului pozitiv al organizaţiei specializate.

5.1.3 Livrarea semifabricatelor (caracteristica lor, volumul şi normele de control) trebuie să se efectueze conform DN avizate în modul stabilit.

5.1.4 Datele privind calitatea şi proprietăţile materialelor şi semifabricatelor trebuie să fie

confirmate de organizaţia producă toare a materialului sau semifabricatului şi prin marcajulrespectiv. În lipsa sau la insuficienţa datelor (marcajului) organizaţia producă toare sau


18/79

NRS 35-03-70:2005

14

organizaţia specializată , care efectuează montarea sau reparaţia conductei, trebuie să efectueze încercă rile necesare, consemnînd rezultatele în procese-verbale, certificate.

5.1.5 La selectarea materialelor pentru conductele pozate în regiunile cu climă rece, pelîngă parametrii de regim, trebuie să se ţină cont de influenţa temperaturilor joase la exploatare,montare, lucră rile de încă rcare-descă rcare şi depozitare, dacă aceasta nu a fost prevă zută înmă surile tehnico-organizatorice.

5.2 Semifabricate de oţel. Cerinţe generale

5.2.1 Producă torul semifabricatelor trebuie să controleze compoziţia chimică amaterialului. În certificat trebuie să fie consemnate rezultatele analizei chimice, obţinutenemijlocit pentru semifabricat sau datele analogice conform certificatului pentru ţagla (cuexcepţia pieselor turnate) utilizată pentru fabricarea acestuia.

Divizarea oţelurilor în tipuri şi clase – conform anexei C.5.2.2 Semifabricatele trebuie să se livreze în stare de tratare termică . Regimul de tratare

termică trebuie să fie indicat în certificatul organizaţiei producă toare a semifabricatului.

Se admite livrarea semifabricatelor f ă ră tratare termică în urmă toarele cazuri:a) în cazul în care caracteristicile tehnologice şi mecanice ale metalului, stabilite în DN, seasigură prin tehnologia de fabricare a semifabricatului (de exemplu, prin metoda lamină rii);

b) în cazul în care la organizaţiile producă toare a utilajului semifabricatul se supuneformă rii la cald cumulate cu tratarea termică sau trată rii termice ulterioare.

În aceste cazuri furnizorul de semifabricate controlează proprietăţile la epruvete tratatetermic.

Admisibilitatea utiliză rii semifabricatelor f ă ră tratare termică trebuie să fie confirmată deorganizaţia specializată în ce priveşte materialele şi tehnologia.

5.2.3 Producă torul de semifabricate trebuie să efectueze controlul proprietăţilor mecaniceale metalului prin încercă ri la tracţiune la 20°C cu determinarea limitei de rezistenţă , limitei de

curgere aparentă la deformaţia remanentă 0,2 sau 1 % sau limitei fizice de curgere, alungiriirelative şi contracţiei relative (în cazul în care încercă rile se efectuează pe epruvete cilindrice).Valorile contracţiei relative se admite a fi prezentate în calitate de date informative. În acelecazuri, în care valorile contracţiei relative se normează , controlul alungirii relative nu esteobligatoriu.

5.2.4 Încercă rilor de rezistenţă la şoc trebuie să fie supuse semifabricatele în conformitatecu cerinţele expuse în tabelele (D.1 – D.6) ale anexei D, la grosimea plă cii, grosimea pieseiforjate masive şi grosimea peretelui ţevii sau piesei forjate (piesei turnate) cave de 12 mm şi maimult sau la diametrul laminatelor (pieselor forjate) circulare 16 mm şi mai mult.

La cerinţa organizaţiilor de construcţie încercă rile de rezistenţă la şoc trebuie să seefectueze pentru ţevile, tabla şi piesele forjate ce au grosimea peretelui (6 - 11) mm. Cerinţa

dată trebuie să fie prevă zută în DN pentru articol sau în documentaţia de construcţie.5.2.5 Încercă rilor de rezistenţă la şoc la o temperatură mai joasă de 0°C trebuie să fie

supus metalul pieselor îmbină rilor cu flanşe ale conductelor, pozate în aer liber, în sol, canale sau în încă peri neîncă lzite, unde temperatura metalului poate fi mai joasă de 0°C, precum şi metalulaltor piese la cerinţa organizaţiei de construcţii, fapt care trebuie să fie indicat în DN pentruarticol sau în documentaţia de construcţie.

5.2.6 Încercă rile de rezistenţă la şoc a epruvetelor cu concentrator de tipul U (KCU)trebuie să se efectueze la temperatura de 20°C şi în cazurile prevă zute de 5.2.5, la una dintemperaturile indicate în tabelul 3.


19/79

NRS 35-03-70:2005

15

Tabelul 3 Temperatura metalelor şi temperaturile de încercări

Temperatura metalului, °C Temperatura de încercare, °CDe la 0 pînă la minus 20

De la minus 20 pînă la minus 40De la minus 40 pînă la minus 60

Minus 20Minus 40Minus 60

Încercă rile de rezistenţă la şoc a epruvetelor cu concentrator de tipul V (KCV) înconformitate cu DN pentru semifabricate se efectuează la 20°C, 0°C şi minus 20°C.

Valorile rezistenţei la şoc la temperaturile de încercă ri trebuie să fie nu mai joase deKCU = 30 J/cm2 (3,0 kgf ⋅m/cm2) şi nu mai joase de KCV = 25 J/cm2 (2,5 kgf ⋅m/cm2).

La evaluarea rezistenţei la şoc se determină valoarea aritmetică medie a trei rezultate ale încercă rilor cu abaterea valorii minime pentru o epruvetă aparte de cel mult cu 10 J/cm2 (1,0 kgf ⋅m/cm2) de la normă , dar nu mai joasă decît valorile indicate mai sus. Selectareacriteriului rezistenţei la şoc KCU sau KCV trebuie să se efectueze de că tre organizaţia deconstrucţie şi să se indice în DN sau documentaţia de construcţie.

5.2.7 Încercă rilor de rezistenţă la şoc după îmbă trînirea mecanică trebuie să fie supusmaterialul tablelor şi laminatelor pentru piesele de fixare din oţel carbon, mangan slab aliat şisilicios cu mangan, supuse în procesul de fabricare a pieselor deformă rii la rece f ă ră revenireulterioară şi destinate pentru funcţionare la temperaturi de (200-350)°C.

Normele privind valoarea rezistenţei la şoc după îmbă trînirea mecanică trebuie să corespundă cu prevederile 5.2.6.

5.2.8 Valorile normate ale limitei de curgere la temperaturi înalte trebuie să fie indicate înDN pentru semifabricatele, destinate pentru piesele care funcţionează la temperatura de calculpeste 150°C; pentru oţelurile carbon, manganos slab aliate şi silicioase cu mangan – pînă la400°C, pentru oţelurile crom-molibden şi crom-molibden-vanadiu – pînă la 450°C, pentruoţelurile cu conţinut mare de crom şi austenitice – pînă la 525°C.

Menţinerea valorilor limitelor de curgere la nivelul prevederilor DN trebuie să fieasigurată prin respectarea tehnologiei de producere şi prin controlul periodic al produselor.Încercă rile de control la tracţiune la temperaturi înalte, prevă zute de DN pentru articol, precum şiefectuate în perioada valorifică rii materialelor noi, urmează a fi executate la una dintemperaturile din gama indicată mai sus, divizibilă la 10 sau la 25°C. Totodată , limita de curgereaparentă la deformaţia remanentă 0,2 sau 1 % trebuie să fie normată ca şi caracteristică depredare, iar limita de rezistenţă , contracţia relativă sau alungirea se definesc ca şi dateinformative.

5.2.9 Materialul semifabricatelor, destinate pentru funcţionare la temperatura de calcul maimare decît valorile indicate la 5.2.8, trebuie să aibă durabilitatea nu mai joasă decît cea indicată

în DN.

Valorile garantate ale limitelor durabilităţii pentru termenul de funcţionabilitate (104, 105 şi 2⋅105) h trebuie să fie justificate prin prelucrarea statistică a datelor încercă rilor şi princontrolul periodic al produselor şi confirmate prin avizul pozitiv al organizaţiei specializate.

5.2.10 Lista tipurilor de control al caracteristicilor mecanice se admite să fie redusă încomparaţie cu cele prezentate în tabelele (D.1 – D.6) ale anexei D, cu condiţia garanţiei valorilornormate ale caracteristicilor de că tre organizaţia producă toare a semifabricatului. Garanţiile sevor asigura prin aplicarea metodelor statistice de prelucrare a datelor din certificateleproducă torului, rezultatelor încercă rilor, inclusiv încercă rilor la tracţiune şi prin efectuareacontrolului periodic al produselor, fapt ce trebuie să fie consemnat în DN. Asigurarea garanţieitrebuie să fie confirmată prin avizul pozitiv al organizaţiei specializate.


20/79


21/79

NRS 35-03-70:2005

17

5.6.2 Grosimea minimă a peretelui pieselor turnate după prelucrarea mecanică nu trebuiesă fie mai mică decît grosimea de calcul, dar cel puţin 6 mm.

5.6.3 Fiecare piesă turnată cavă trebuie să fie supusă încercă rii hidraulice la presiunea deprobă în conformitate cu DN.

Încercă rile hidraulice ale pieselor turnate, care au fost supuse controlului radiografic prinverificarea tuturor pieselor din lot sau MCU la întreprinderea producă toare, se admite a cumula

cu încercarea subansamblului sau obiectului la presiunea de probă stabilită de condiţiile tehnicepentru subansamblu sau obiect.

5.7 Piese de fixare

5.7.1 Limitele de utilizare a oţelurilor de diverse mă rci pentru piese de fixare, DN pentrupiese de fixare, tipurile de control şi încercă ri obligatorii trebuie să corespundă celor indicate întabelul D.6 al anexei D.

5.7.2 Materialele pentru piesele de fixare trebuie să fie selectate cu coeficientul de dilataţieliniară proxim ca valoare coeficientului analogic al materialului flanşelor, totodată , diferenţadintre aceşti coeficienţi nu trebuie să depăşească 10 %. Se admite utilizarea oţelurilor cu

coeficienţi de dilataţie liniară diferiţi (mai mult de 10 %) în cazurile justificate prin calculul derezistenţă sau prin testă ri experimentale, precum şi în cazurile în care temperatura de calcul apiesei de fixare nu depăşeşte 50°C.

5.7.3 Piesele de fixare fabricate prin deformare la rece trebuie să fie supuse trată rii termice– revenirii (cu excepţia pieselor din oţel carbon care funcţionează la temperaturi pînă la 200°C).

Rularea filetului nu necesită tratare termică ulterioară .

5.8 Piese turnate din fontă

5.8.1 Limitele de utilizare a pieselor turnate din fontă de diverse mă rci, DN pentru pieseturnate din fontă , tipurile de control şi încercă ri obligatorii trebuie să corespundă celor indicate întabelul D.7 al anexei D.

5.8.2 Grosimea pereţilor pieselor turnate din fontă după prelucrarea mecanică trebuie să fiede cel puţin 4 mm şi cel mult 50 mm.

5.8.3 Piesele turnate din fontă maleabilă sau de mare rezistenţă trebuie să se utilizeze înstare de tratare termică .

5.8.4 Fiecare piesă turnată cavă trebuie să fie supusă încercă rii hidraulice la presiunea deprobă în conformitate cu DN, dar nu mai mică de 0,3 MPa (3 kgf/cm2).

5.8.5 Nu se admite utilizarea pieselor turnate din fontă pentru elementele armă turii, care sesupun solicită rilor dinamice şi şocurilor termice.

5.8.6 Pentru fabricarea organelor de închidere ale liniilor de purjare, evacuare şi de drenare

trebuie să se utilizeze piese turnate din fontă maleabilă sau de mare rezistenţă .5.9 Metale neferoase şi aliaje

5.9.1 Pentru fabricarea pieselor pentru corpul armă turii, corpurilor capacelor şi pieseloraparatelor de mă surare şi control la temperatura de cel mult 250°C se admite să se utilizezebronz şi alamă .

5.9.2 Încercă rile hidraulice ale corpului armă turii trebuie să se efectueze în conformitatecu DN.

5.10 Cerinţe pentru oţeluri de mărci noi

5.10.1 Utilizarea materialelor şi semifabricatelor executate din oţeluri de mă rci noi, carenu sînt prezentate în tabelele (D.1 – D.7) ale anexei D, se permite de că tre Organul de securitate


22/79

NRS 35-03-70:2005

18

industrială în temeiul avizului pozitiv al organizaţiei specializate. Pentru a obţine avizul trebuiesă fie prezentate datele privind proprietăţile mecanice, fizice şi tehnologice ale materialelor înstarea după tratarea termică de bază şi suplimentară .

5.10.2 Proprietăţile mecanice (limita de rezistenţă , limita de curgere aparentă ladeformaţia remanentă de 1 % pentru oţeluri austenitice cu crom şi nichel şi 0,2 % pentru restulmă rcilor de oţel) trebuie să fie testate în intervalul de la 20 °C pînă la temperatura cedepăşeşte cu cel puţin 50°C temperatura maximă recomandată .

Temperatura trebuie să fie selectată , luînd în considerare condiţiile de obţinere adependenţei exacte a modifică rii caracteristicilor de rezistenţă ale oţelului de temperatură .Intervalele de temperatură trebuie să fie de cel mult 50°C.

Pentru tablă şi ţevi mă rimea raportului dintre valorile normative ale limitei de curgere şilimita de rezistenţă la temperatura 20°C trebuie să fie de cel mult 0,6 pentru oţelul carbon şi 0,7– pentru oţelul aliat. Pentru piesele de fixare raportul menţionat trebuie să fie de cel mult 0,8.

5.10.3 Pentru materialele destinate funcţionă rii la temperaturi înalte, care generează fluaj,trebuie să fie prezentate datele experimentale pentru a determina valorile limitelor durabilităţii latermenul de funcţionabilitate (104, 105 şi 2⋅105) h şi limitei convenţionale de fluaj pentru

temperaturile la care se recomandă utilizarea oţelului.Numă rul încercă rilor de scurtă durată şi de lungă durată efectuate şi durata celor din urmă trebuie să fie suficiente pentru a determina caracteristicile respective de calcul al rezistenţeioţelului şi a evalua limitele de dispersie a acestor caracteristici, ţinînd cont de dimensiunilesemifabricatului (grosimea peretelui) şi abaterile prevă zute de condiţiile tehnice în ceea cepriveşte proprietăţile mecanice (cu valorile minime şi maxime), compoziţia chimică (trebuie să fie testat metalul pieselor turnate cu un conţinut de elemente aliate mai puţin favorabil în ceea cepriveşte rezistenţa la temperaturi înalte).

5.10.4 În caz de predispunere a oţelului la modifică ri structurale în procesul de exploataretrebuie să fie prezentate datele care caracterizează modifică rile menţionate şi influenţa lor asupraproprietăţilor în exploatare ale oţelului.

5.10.5 Sensibilitatea oţelului la ecruisare (de exemplu, la încovoierea la rece) trebuie să fieevaluată conform modifică rii durabilităţii lui şi plasticităţii prin efectuarea încercă rilorcomparative ale materialelor ecruisate şi neecruisate.

Materialul semifabricatelor supuse deformă rii la rece la prelucrare trebuie să fie verificatprivind absenţa predispunerii la îmbă trînirea mecanică .

5.10.6 Posibilitatea utiliză rii oţelului trebuie să fie confirmată prin datele referitoare larezistenţa lui la ruperi fragile, obţinute prin intermediul încercă rilor de rezistenţă la şoc sau prinaltă metodă , selectată , luînd în considerare condiţiile de funcţionare a materialului în articol.

5.10.7 Sudabilitatea oţelului la tipurile de sudare existente trebuie să fie confirmată prindatele încercă rilor îmbină rilor sudate, executate după tehnologia recomandată , utilizîndmaterialele de adaos respective. Rezultatele încercă rilor îmbină rilor sudate trebuie să confirmecapacitatea de funcţionare a lor, să determine gradul de influenţă a tehnologiei de sudare, aregimului de tratare termică a lor asupra proprietăţilor în exploatare.

Pentru materialele termorezistente trebuie să fie prezentate datele privind durabilitatea îmbină rilor sudate şi rezistenţa la ruperi locale în zona adiacentă sudurii la o funcţionare de lungă durată .

5.10.8 La crearea materialelor noi în unele cazuri trebuie să se ţină cont de condiţiilespecifice de lucru, care generează necesitatea de extindere a cerinţelor de evaluare aproprietăţilor respective atît ale oţelului, cît şi ale îmbină rilor sudate ale acestuia:

a) la temperaturi negative – evaluarea stabilităţii la temperaturi joase;b) la solicită ri ciclice – evaluarea rezistenţei ciclice;

c) la influenţa activă a mediului – evaluarea rezistenţei mecanice şi la coroziune etc.5.10.9 Pentru oţelul de marcă nouă trebuie să fie prezentate urmă toarele date privindproprietăţile fizice ale lui:

a) valorile modulului de elasticitate la diverse temperaturi;


23/79

NRS 35-03-70:2005

19

b) valorile coeficientului de dilataţie liniară la temperatura medie în intervalul detemperatură respectiv;

c) valorile coeficientului de conductibilitate termică la temperaturile respective.5.10.10 Întreprinderile producă toare de semifabricate sau organizaţiile specializate

respective trebuie să confirme posibilitatea execută rii semifabricatelor din oţel de marcarecomandată din sortimentul necesar, respectînd nivelul stabilit de proprietăţi ale oţelului.

6 Fabricare, montare şi reparaţie

6.1 Dispoziţii generale

6.1.1 Fabricarea, montarea şi reparaţia conductelor şi elementelor acestora trebuie să seefectueze de că tre întreprinderi specializate, care au confirmat în modul stabilit competenţa sa şiposibilităţile tehnico-organizatorice pentru executarea lucră rilor respective.

6.1.2 Conductele şi elementele acestora trebuie să fie fabricate la întreprinderile caredispun de mijloacele tehnice ce asigură fabricarea lor calitativă în deplină corespundere cuprevederile prezentelor Reguli. În DN trebuie să fie indicat termenul de funcţionare de calcul şi

funcţionabilitatea de calcul a pieselor şi unităţilor de asamblare ale conductelor (pentruelementele conductelor de categoria I şi II).

La fabricare, montare şi reparaţie trebuie să se aplice sistemul de control al calităţii (deintrare, pe etape şi de recepţie), care asigură executarea lucră rilor în conformitate cu prezenteleReguli şi DN.

6.1.3 Fabricarea, montarea şi reparaţia conductelor şi elementelor acestora trebuie să seefectueze conform tehnologiei elaborate de că tre organizaţia specializată pînă la începerealucră rilor corespunză toare. Totodată , executarea lucră rilor conform tehnologiei elaborate trebuiesă asigure mentenabilitatea înaltă a conductelor.

6.1.4 Toate principiile tehnologiei adoptate de fabricare, montare şi reparaţie a conductelortrebuie să fie consemnate în DTP, care reglementează conţinutul şi modul de executare a tuturoroperaţiilor tehnologice şi de control.

DTP trebuie să fie întocmită , luînd în considerare prezentele Reguli, documentaţia tehnică referitoare la fabricarea, montarea şi reparaţia conductelor, aprobată în modul stabilit.

6.1.5 Pe tabla, laminatele şi piesele forjate, destinate pentru fabricarea pieselor subpresiune, precum şi pe ţevile ce au diametrul exterior peste 76 mm, trebuie să se pă strezemarcajul întreprinderii producă toare.

În cazul în care semifabricatele menţionate se secţionează , marcajul trebuie să se pă strezepe fiecare parte.

6.1.6 Pentru a asigura ajustarea corectă a îmbină rilor transversale ale ţevilor se admitealezarea, mandrinarea sau compresiunea capetelor ţevilor. Valoarea admisibilă a aleză rii,

deformă rii de mandrinare sau de compresiune se adoptă conform documentaţiei normativeaprobate în modul stabilit.6.1.7 Pentru protecţia cavităţilor interioare ale pieselor şi elementelor conductelor de

acţiunea corosivă a atmosferei, pînă la expedierea la locul de montare, cavităţile interioare aleacestora trebuie să fie curăţate, iar orificiile – închise cu plă ci de obturare, manşoane sau altedispozitive de protecţie echivalente.

6.1.8 Tensionarea la rece a conductelor, în cazul în care este prevă zută de proiect, poate fiefectuată doar după executarea tuturor îmbină rilor sudate, cu excepţia fixă rii de blocare,definitive a suporturilor fixe la capetele tronsonului, supus tensionă rii la rece, precum şi după tratarea termică (în cazul în care este necesară efectuarea ei) şi controlul calităţii îmbină rilorsudate amplasate pe întreaga lungime a tronsonului, la care trebuie să se efectueze tensionarea la

rece.


24/79

NRS 35-03-70:2005

20

6.1.9 Pînă la asamblarea în blocuri sau pînă la expedierea de la întreprinderea producă toarela locul de montare sau de reparaţie a pieselor şi elementelor conductelor livrate neambalat, toatepiesele şi elementele din oţel aliat trebuie să fie supuse stiloscopiei.

6.1.10 Întreprinderile de montare sau de reparaţie sînt obligate să verifice existenţaextraselor din certificate sau că rţile tehnice, de asemenea a poansoanelor şi marcajului fabricii, latoate elementele şi piesele conductelor livrate la platforma de montare.

6.1.11 Pînă la fabricarea, montarea şi reparaţia conductelor trebuie să se efectueze controlulde intrare al materialelor de bază şi de sudare şi semifabricatelor în conformitate cu DN aprobată

în modul stabilit.

6.2 Sudare

6.2.1 La fabricarea, montarea, reparaţia conductelor trebuie să se utilizeze tehnologia desudare, atestată în conformitate cu prevederile prezentelor Reguli şi DN aprobate în modulstabilit.

6.2.2 Pentru efectuarea sudă rii trebuie să se utilizeze instalaţii, aparatură şi dispozitive în

stare bună de funcţionare, care asigură respectarea prevederilor DN (DTP).6.2.3 Pentru efectuarea lucră rilor de sudare şi sudurii de prindere a elementelor conductelorse admit sudori atestaţi în modul stabilit şi care deţin legitimaţie pentru dreptul de executare alucră rilor de sudare menţionate.

Sudorii pot fi admişi pentru executarea doar a acelor tipuri de lucră ri de sudare, care sîntindicate în legitimaţiile lor.

6.2.4 Sudorul, care pentru prima dată este admis la efectuarea lucră rilor de sudare aelementelor conductelor sub presiune la întreprinderea dată , indiferent de faptul că deţinelegitimaţie, pînă a fi admis la executarea lucră rilor, trebuie să fie supus verifică rii prin efectuareaunei suduri şi a controlului îmbină rii sudate de probă . Construcţia îmbină rii sudate de probă trebuie să corespundă cu tipurile de lucră ri indicate în legitimaţia sudorului. Metodele, volumul

şi normele de control al calităţii îmbină rii sudate de probă trebuie să corespundă cu prezenteleReguli. Conform rezultatelor verifică rii calităţii îmbină rii sudate de probă se întocmeşte unproces-verbal, care constituie drept temei pentru admiterea sudorului la executarea lucră rilor desudare.

6.2.5 Dirijarea lucră rilor de asamblare, sudare şi control al calităţii îmbină rilor sudate aleconductelor se va pune în sarcina specialistului care a fost atestat în modul stabilit.

6.2.6 Îmbină rile sudate ale elementelor conductelor sub presiune ce au grosimea peretelui6 mm şi mai mult sînt supuse marcă rii (poansonă rii), care permite a constata numele sudoruluicare a efectuat sudarea. Sistemul de marcare se indică în DTP. Necesitatea şi metoda de marcarea îmbină rilor sudate cu grosimea peretelui pînă la 6 mm se stabilesc de prevederile DTP. Metodade marcare trebuie să excludă ecruisarea, că lirea suplimentară sau subţierea inadmisibilă a

grosimii metalului şi să asigure integritatea marcajului pe parcursul perioadei de exploatare aarticolului.

În cazul în care toate îmbină rile sudate ale articolului dat sînt executate de un singur sudor,atunci se permite de a nu marca fiecare îmbinare sudată . În asemenea caz poansonul sudorului vafi înscris lîngă plă cuţa de firmă sau în alt loc vizibil al articolului şi locul de poansonare va ficuprins în ramă , aplicată cu vopsea nelevigabilă . Locul de poansonare trebuie să fie indicat încartea tehnică a articolului.

În cazul în care îmbinarea sudată a fost efectuată de mai mulţi sudori, atunci se gravează poansoanele tuturor sudorilor antrenaţi în efectuarea acesteia.

6.2.7 Materialele de sudură , utilizate pentru sudarea conductelor, trebuie să corespundă cuprevederile documentaţiei normative, fapt care trebuie să fie confirmat prin certificatul

întreprinderii producă toare.6.2.8 Mă rcile, sortimentul, condiţiile de pă strare şi pregă tirea că tre utilizare a materialelor

de sudură trebuie să corespundă cu prevederile DN (DTP) referitoare la sudare.


25/79

NRS 35-03-70:2005

21

6.2.9 Concomitent cu verificarea conform 6.1.11, 6.10.2 enumerarea c) trebuie să fiesupuse controlului urmă toarele materiale de sudură :

a) fiecare lot de electrozi - privind proprietăţile tehnice de sudare conform modului stabilitde DN; privind existenţa elementelor de aliere conform compoziţiei mă rcii prin metodastiloscopiei metalului depus, executată cu electrozi de aliere de tipul Э-09X1M, Э-09X1MФ,austenitici etc.;

b) fiecare lot de electrozi de sudură – privind proprietăţile tehnologice de sudare conformDN;c) fiecare buclă (colac, bobină ) de sîrmă de sudare aliată – privind existenţa elementelor de

aliere de bază reglementate de DN, prin metoda stiloscopiei;d) fiecare lot de sîrmă cu fiecare lot de flux, care se vor utiliza în comun pentru sudarea

electrică sub flux – privind proprietăţile mecanice ale metalului sudurii.6.2.10 Pregă tirea marginilor şi suprafeţelor aderente că tre sudare trebuie să se efectueze

prin prelucrarea mecanică sau prin tă ierea sau rabotarea termică (cu oxigen, cu arc electric şi aercomprimat, cu jet de plasmă şi arc electric) cu prelucrarea mecanică ulterioară cu cuţit, freză ,sculă abrazivă . Adîncimea prelucră rii mecanice după tă ierea (rabotarea) termică trebuie să fieindicată în DN (DTP) în dependenţă de susceptibilitatea mă rcii de oţel concrete faţă de ciclul

termic de tă iere (rabotare).6.2.11 La asamblarea îmbină rilor cap la cap ale ţevilor cu teşire unilaterală a marginilor şi

sudate f ă ră inele de suport şi completarea sudurii la ră dă cină decalarea (necorespunderea)marginilor interioare nu trebuie să depăşească valorile stabilite de DN (DTP).

6.2.12 Marginile pieselor care urmează a fi sudate şi porţiunile aderente trebuie să fiecurăţite de zgură , vopsea, ulei şi alte incluziuni în conformitate cu prevederile DTP.

6.2.13 Prinderea prin puncte de sudură şi înlă turarea elementelor auxiliare (dispozitivelorde asamblare, fixă rilor provizorii etc.) trebuie să se efectueze în conformitate cu indicaţiiledesenelor tehnice şi DTP. Prinderea prin puncte de sudură a acestor elemente trebuie să seefectueze de că tre sudorul admis pentru sudarea articolului dat.

6.2.14 Punctele de sudură ale elementelor care vor fi sudate trebuie să se efectueze,utilizînd aceleaşi materiale de sudură care se vor folosi la sudarea îmbină rii date.

6.2.15 Tehnologia de sudare la fabricarea, montarea şi reparaţia conductelor se admite înaplicare după confirmarea gradului de tehnicitate al ei, utilizînd articole reale, verificareacomplexului de proprietăţi necesare ale îmbină rilor sudate şi valorificarea metodelor eficiente decontrol al calităţii lor. Tehnologia de sudare aplicată trebuie să fie atestată în conformitate cuprezentele Reguli şi DN aprobată în modul stabilit.

6.2.16 Atestarea tehnologiei de sudare se divizează în atestare de cercetare şi atestare deproducţie şi se efectuează în conformitate cu DN aprobată în modul stabilit.

Atestarea de producţie trebuie să se efectueze pentru fiecare grup de îmbină ri sudate deacelaşi tip, executate la întreprinderea dată . (Determinarea îmbină rilor sudate de acelaşi tip este

prezentată în anexa E).6.2.17 La fabricarea, montarea şi reparaţia conductelor poate fi aplicată orice tehnologii desudare atestate.

Nu se admite utilizarea sudă rii cu gaze pentru piesele din oţeluri austenitice şi cu conţinutmare de crom de clasa martensitică şi martensitico-feritică .

6.2.18 Sudarea elementelor care funcţionează sub presiune trebuie să se efectueze încondiţiile temperaturii pozitive a mediului înconjură tor. Se admite să se efectueze lucră rile desudare la montare şi reparare în condiţiile temperaturii negative, la respectarea cerinţelor DN(DTP) şi crearea condiţiilor necesare pentru sudori (protecţia contra vîntului, ploii, ninsorii).

În cazul temperaturii negative a mediului înconjură tor, metalul, în regiunea îmbină riisudate, înainte de sudare, trebuie să fie uscat şi încă lzit pînă la temperatura pozitivă .

6.2.19 Necesitatea şi regimul de preîncă lzire şi încă lzire însoţitoare a pieselor supusesudă rii se determină prin tehnologia de sudare şi trebuie să fie indicate în DTP. În caz de


26/79

NRS 35-03-70:2005

22

temperatură negativă a mediului înconjură tor, încă lzirea se va efectua în aceleaşi cazuri ca şi latemperatura pozitivă , dar temperatura de încă lzire trebuie să fie mai mare cu 50°C.

6.2.20 După sudare cordonul de sudură şi porţiunile aferente trebuie să fie curăţite dezgură , stropi de metal şi alte incluziuni.

Bavura interioară la îmbină rile ţevilor, executate prin sudare prin rezistenţă (contact),trebuie să fie înlă turată , asigurînd secţiunea de trecere stabilită .

6.3 Tratarea termică

6.3.1 Tratarea termică a elementelor conductelor se efectuează pentru a asiguracorespunderea proprietăţilor metalului şi îmbină rilor sudate cu indicii adoptaţi în DN pentrumetal şi sudare, precum şi pentru a reduce tensiunile remanente, care apar în procesul deexecutare a operaţiilor tehnologice (sudă rii, îndoirii, ştanţă rii etc.).

Trebuie să fie supuse trată rii termice semifabricatele, elementele de asamblare şi articolele în ansamblu, în cazul în care efectuarea acesteia este prevă zută de prezentele Reguli, DN,documentaţia de construcţie şi/sau tehnologică de producţie.

6.3.2 Tratarea termică poate fi de două tipuri:a) de bază , care include normalizarea, normalizarea cu revenire, că lirea, că lirea cu revenire,austenizarea sau tratarea termică în mai multe trepte cu încă lzire pînă la temperatura de că lire sauaustenizare;

b) suplimentară în formă de revenire.Tipul trată rii termice de bază şi suplimentare şi regimurile acesteia (viteza de încă lzire,

temperatura şi durata de menţinere, viteza de ră cire, tipul mediului de ră cire etc.) se adoptă conform DN (DTP) privind fabricarea şi sudarea cu respectarea cerinţelor expuse în prezenteleReguli.

Pentru executar

reg inst expl cond ab si af nrs 350370

Documents