recuperarea medicala neurologica.doc

8/16/2019 Recuperarea medicala neurologica.doc

1/12

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

SPECIALIZAREA: MEDICINA DENTARA

RECUPERAREA MEDICALĂNEUROLOGICĂ

COORDONATOR:

CONF.

STUDENT:

Medicină Dentară Anul II, Grupa 1

ORADEA,2016


2/12

1.Introducere

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste recuperarea ca un proces activ, in care

persoane cu dizabilitati datorate unor diverse afectiuni (traumatice, tumorale, vasculare,

infectioase, etc.) obtin revenirea completa la status- ul fizic si de performanta anterior declansarii

afectiunii respective sau, daca nu este posibil, revenirea la un potential (fizic, social si psihic)

care permite reintegrarea lor in societate. Este un domeniu de activitate complexa medicala,

educationala, sociala si profesionala prin care se urmareste restabilirea capacitatilor functionale

pierdute, precum si dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care sa permita desfasurarea unei

vieti independente din punct de vedere economic sisau social.

"Recuperarea medicala" este foarte importanta. Inainte de a se intreprinde un

program de recuperare medicala, trebuie, mai ales in cazurile complexe sa se

stabileasca un bilant complet, o evaluare completa a posibilitatilor zice a

pacientului, o analiza a potentialului psihologic si trebuie de asemenea sa se

asigure ca bolnavul este capabil sa benecieze de activitatea zica, pentru a-si

ameliora starea sa.

Reabilitarea neurologica este un domeniu aparte in medicina de recuperare

pentru ca porneste de la urmatoarea premisa: afectiunile neurologice sunt afectiuni

care dau cea mai mare invaliditate in cazul populatiei adulte. O recuperare corecta

trebuie inceputa chiar din stadiul acut, insa tratamentul trebuie continuat chiar si

dupa externarea din spital.

Recuperarea neurologica se refera la afectiuni specifice ale sistemului nervos central

(S!") si periferic (S!#), in principal sechele dupa accident vascular cerebral ($%") sau

traumatisme ale S!". Este o specialitate clinica de sine- statatoare, care face apel la o echipa

multi- disciplinara specializata intr-un asemenea domeniu, in cadrul activitatii sale. &n

aceasta vor intra atat un medic neurolog, cat si specialisti in recuperare, dupa cum urmeaza'

- Medic neurolog

- Specialist in recuperare (inetoterapeut)

- Specialist in terapie ocupationala (O*)

- Specialist in recuperarea limba+ului (logoped)

- $sistente medicale specializate in recuperare

- $lti specialisti' dietetician, asistent social, etc.


3/12

2.Generalitați

Standardele actuale recomanda prezenta unui medic neurolog de recuperare la .

locuitori. "entrele de recuperare trebuie sa efectueze si activitati de invatamant pentru

inetoterapeuti si asistente medicale, precum si activitate specifica de cercetare.

Recuperarea trebuie abordata diferit in functie de tipul bolii cauzatoare de

decit. rocesul de recuperare se concentreaza in principal pe managementul

dizabilitatii si diminuarea handicapului si mai putin pe stabilirea diagnosticului. In

acelasi timp insa, diagnosticul reprezinta prima veriga a acestui proces, in functie

de diagnostic stabilindu-se atat strategia de recuperare cat si eventualele limitari in

procesul de reabilitare.

!ulte dintre bolile neurologice se caracterizeaza prin agravarea lenta a

simptomatologiei caracteristice. rocedurile recuperatorii in acest caz au ca scop

mentinerea unui grad de autonomie si intarzierea complicatiilor cu risc vital.

ombinarea terapiei neurologice specice cu procedurile recuperatorii

amelioreaza decitele, evita complicatiile, grabeste atingerea unor parametri

functionali perturbati, asigurand un anumit grad de autonomie. #inetoterapia,

alaturi de zioterapie, $oaca un rol deosebit in tratarea afectiunilor neurologice,

procedeele specice ind adaptate de la caz la caz. rogramele %inetice vor

adaptate diagnosticului si etapei de evolutie a suferintelor. In procesul de

recuperare a afectiunilor neurologice, se folosesc metode neurofacilitatorii.

&izioterapia foloseste stimularea electrica, care implica aplicarea unui curent electric

pe piele pentru a provoca o contractie musculara ce va reduce durerea si

spasticitatea, in afectiunile in care este prezenta si va mentine limitele miscarilor.

&nainte de inceperea programului de recuperare, este obligatorie efectuarea unui bilant al

deficitului neurologic sau neuro- motor al pacientului. %or fi evaluate posibilitatile fizice restante

ale pacientului, profilul psihologic si capacitatea de a urma un program de recuperare.

e remarcat ca procesul de recuperare se concentreaza in principal pe managementul

dizabilitatii handicapului si mai putin pe stabilirea diagnosticului. Stabilirea unui diagnostic

complet reprezinta insa prima etapa a acestui proces, in functie de diagnostic stabilindu-se atat

strategia de recuperare cat si eventualele limitari in procesul de reabilitare.

Se vor efectua un examen clinic amanuntit, precum si un set variabil de tehnici de evaluare

cuantificare paraclinica, cum ar fi' tehnici imagistice ("*, /M!, examene clasice /x), studii


4/12

vasculare (oppler) sau tehnici electrofiziologice de explorare neuromotorie (EM0, EE0, %"!,

potentiale evocate corticale, etc.). Examenul clinic este insa esential si va determina deficitul de

forta sau tonus muscular, tulburarile sfincteriene, modificarile trofice cutanate precum si

afectarea neuro- psihologica.

e remarcat ca numeroase afectiuni neurologice se caracterizeaza prin agravarea lenta a

simptomatologiei caracteristice. #rocedurile recuperatorii in acest caz nu pot obtine vindecarea,

si au ca scop mentinerea autonomiei functionale a paientului si evitarea complicatiilor cu risc

vital. #rogramele de inetoterapie vor fi adaptate diagnosticului si etapei de evolutie a

suferintelor.

*estarile neuropsihologice, si in special testele destinate diagnosticului afaziei, au devenit

esentiale pentru stabilirea unor terapii de recuperare in domeniul recuperarii tulburarilor cognitive si de vorbire. $lte teste specifice sunt diversele tipuri de scale clinice, care permit

evaluarea deficitelor focale sau a celor legate de activitatea zilnica a pacientului (ex.' Motor

$ssessment Scale, /anin Scale, Stroe- Specific 1ualit2 of 3ife Scale, etc.).

3.Mecanisme de recuperare neurologica

Mecanismele de recuperare sunt extreme de complexe, uneori se intrica si prezinta

evolutivitate pe parcursul procesului de recuperare. Se descriu trei procese fundamentale'

restitutia, substitutia si compensarea.

Restitutia este un proces independent de factori externi, cum ar fi stimularea fizica sau

factorii cognitive. &nclude o serie de fenomene biochimice care permit restaurarea functiei

tesutului nervos, cum ar fi' reducerea edemului post- traumatic resorbtia colectiilor sanguine

cerebrale sau restaurarea curentilor ionici si a transportului axonal.

Substitutia defineste procese de adaptare a retelelor neuronale restante in vederea suplinirii

functiilor pierdute. Se realizeaza prin multiple mecanisme' reorganizarea reprezentarii corticale a

miscarilor modificarea comportamentului functional al retelelor neuronale activarea unor

modele biologice asociate cu invatarea sau cresterea eficientei activitatii corticale. Spre

deosebire de restitutie, substitutia depinde de unii factori externi (ex.' efectuarea de exercitii cu

membrul superior sau inferior afectat de hemipareza). &n realizarea acestui mecanism participa

retele cognitive proprioceptive sau vizuale, care pot include mecanisme de control constient al

atentiei, motivatiei sau miscarilor generale ale organismului.

Compensarea este mecanismul prin care se realizeaza reducerea neconcordantei dintre

posibilitatile restante ale pacientului si necesitatile cerute de mediu. Este cel mai frecvent

mecanism implicat in recuperare si poate lua diverse forme, cum ar fi' remedierea

(antrenamentul progresiv al functiei pierdute) substitutia comportamentala (inlocuirea

aptitudinii pierdute cu una disponibila sau nou invatata inclusiv prin utilizarea de orteze)


5/12

acomodarea (schimbarea unui scop motor cu altul mai usor disponibil) asimilarea (schimbarea

de mediu sau atitudine a persoanelor din +urul pacientului), etc.

3a nivel neuronal, procesele celulare care ofera suportul biochimic al acestor mecanisme

sunt de asemenea complexe si sunt dependente de plasticitatea retelelor neuronale, un conceptfiziopatologic relativ recent utilizat in practica recuperarii. $ceasta cuprinde mai multe aspecte'

- recuperarea excitabilitatii neuronale

- activitatea pe cai neuronale partial normale sau recrutarea unor circuite noi

- modularea excitabilitatii controlate prin neurotransmitatori

- modificarea reprezentarilor corticale ale actului motor (mers, etc.)

$ctualmente se iau in discutie si existenta unor modificari de functie sinaptica, precum si

posibilitatea existentei unor fenomene de regenerare neuronala. ate recente subliniaza si

posibilitatea recrutarii unor celule- stem neuronale din hipocamp si zonele subventriculare.

#rogresele realizate in farmacologia clinica au permis introducerea in practica recuperarii

neurologice a unor produse noi, care stimuleaza plasticitate neuronala'

- Cerebrolysin este un concentrat de factori neurotrofici, cu greutate molecular mica,

capabil sa traverseze bariera hemato- encefalica. $re actiune stimulatoare asupra proceselor de

troficitate, protectie si platicitate neuronala. &nhiba formarea de radicali liberi si stimuleaza

procesele de degradare oxidative a glucozei. "reste densitatea structurilor sinaptice. !umeroase

studii clinice sustin utilizarea produsului in tulburarile neurologice asociate cu $%" ischemic sihemoragic, traumatismele S!" si toate formele de dementa

- Extractul de Ginkgo- biloba prezinta actiuni predominant la nivel vascular, cu cresterea

tonusului venos si rezistentei vasculare. Scade permeabilitatea capilara, are efecte anti- agregant

plachetar si anti- sludge. S- au descris si efecte de neutralizare a radicalilor liberi si stimulare a

metabolismului energetic al neuronului. $re efecte demonstrate in dementa

- Inhibitorii recaptarii serotoninei (SS/&), cum este 4luoxetina, exercita efecte de

stimulare a sinaptogenezei si participa la redesenarea hartilor corticale dupa producerea unui$%". $u de asemenea efect anti- depresiv, foarte util la pacientul aflat in proces de recuperare

neurologica. .

.!rogramul de recuperare neurologica


6/12

Este un program de terapie si educatie utilizat pentru a creste calitatea vietii pacientilor

cu afectiuni neurologice si de a permite reintegrarea cat mai rapida din punct de vedere social si

profesional.

Scopul general al recuperarii este acela de a a+uta pacientul sa-si recastige forma fizica avuta

anterior bolii, sa previna deconditionarea fizica si mai ales sa previna agravarea afectiunii,sa se

creeze compensari, adaptari motrice de inlocuire si totodata, sa se conserve sau sa

se redea celui cu decienta zica sentimentul demnitatii sale umane, care sa-i

permita sa isi gaseasca un loc onorabil in societate.

Recuperarea medicala mai mult sau mai putin completa, este atat rezultatul

acestei reeducari, cat si al tratamentului medical sau chirurgical."ontinutul acestor

programe este complex si include' exercitii fizice terapeutice monitorizate, sfaturi nutritionale,

spri+in emotional si educarea schimbarii stilului de viata.

#rogramele de recuperare sunt adaptate perfect nevoilor fiecarui pacient in parte si tin

cont de diagnosticul si de stadiul de evolutie al afectiunii. !u exista un program de recuperare

care sa poata fi considerat standard pentru toti pacientii. Este foarte important ca pacientul sa fie

constient ca reusita programului de recuperare depinde in totalitate de atitudinea pe care acesta o

are fata de program. "u cat programul de recuperare este respectat mai bine, cu atat sansele ca

programul sa- si atinga scopul sunt mai mari.

#rogramele de recuperare are mai multe componente'

- Evaluarea medicala a pacientului' se va efectua inainte, in timpul si dupa incetarea

programului de recuperare. $ceste evaluari permit echipei medicale sa urmareasca

evolutia sub tratament a pacientului si sa aleaga un program de recuperare individualizat,

eliminand posibilitatea aparitiei unor complicatii

- Activitatea fiica' se adreseaza in mod direct restantului functional al pacientului si vor fi

adaptate particularitatilor fiecarea afectiuni

- Schimbarea stilului de viata' respectarea dietei si nutritiei permit pacientului sa- si

mentina greutatea sis a aleaga un stil de viata sanatos, bazat pe o nutritie si exercitii fizice

adecvate

- Spri!inul moral . Ma+oritatea pacientilor cu afectiuni neurologice sunt depresivi si anxiosi,

cu integrare sociala deficitara. Se adauga imposibilitatea de a fi activi din punct de vedere


7/12

profesional pentru perioade lungi de timp, ceea ce constituie dificultati in procesul de

recuperare. Este nevoie in aceste conditii de existent unui sistem de spri+in moral acordat

pacientului, in primul rand de catre familie, dar si de catre personalul de recuperare

implicat in supravegherea lui.

rogramele de recuperare cuprind mai multe etape:

Inainte ca un pacient sa e integrat intr-un program de recuperare, acesta trebuie

sa e evaluat din punct de vedere medical. 'valuarile se vor efectua de asemenea

si in timpul programului de recuperare, cat si la sfarsitul acestuia.

'valuarea initiala cat si evaluarile efectuate pe parcurs, sunt de un real folos echipei

medicale, care poate urmari mai usor evolutia starii de sanatate a ecarui pacient

in parte. (oate aceste examinari, vor contribui la alegerea unui program de

recuperare individualizat nevoilor ecarui pacient, eliminandu-se astfel orice

posibilitate de aparitie a unor evenimente nedorite.

) *ctivitatea zica, va adaptata de asemenea in functie de particularitatea

ecarei afectiuni in parte, exercitiile zice prescrise adresandu-se in mod direct

restantului functional.

+ 'ducarea schimbarii stilului de viata. faturile in ceea ce priveste dieta si

nutritia vor a$uta pacientul, acolo unde este bineinteles necesar, sa nu creasca si

mai mult in greutate sau sa scada in greutate, si sa aleaga un stil de viata sanatos,

bazat pe o alimentatie sanatoasa si exercitiu zic.

pri$inul moral. *-ti a$usta modul de viata la o afectiune ma$ora nu este un lucru

simplu. ei mai multi pacienti sunt depresivi, anxiosi, isi pierd rapid aderenta

sociala, iar aceste lucruri sunt amplicate de faptul ca acestia , de cele mai multe

ori sunt nevoiti sa nu mai lucreze un timp indelungat. *ceste aspecte trebuiesc

corectate pentru ca pot constitui o frana in programul de recuperare.

rogramele de recuperare sunt adaptate perfect nevoilor ecarui pacient in parte si

tin cont de diagnosticul si de stadiul de evolutie al afectiunii. u exista un program

de recuperare care sa poata considerat standard pentru toti pacientii.

Recuperarea afectiunilor coloanei vertebrale presupune de asemenea si educarea

pacientilor prin unele recomandari considerate a necesare unei protectii cat mai

ecace a acestui segment atat de important al corpului. rogramele de recuperare,

urmaresc cresterea calitatii vietii pacientilor cu afectiuni vertebrale precum si

reintegrarea profesionala si sociala cat mai rapida a acestora.

http://www.prostemcell.org/leziuni-ale-coloanei-vertebrale/traumatismele-coloanei-vertebrale.htmlhttp://www.prostemcell.org/leziuni-ale-coloanei-vertebrale/traumatismele-coloanei-vertebrale.html


8/12

".De e n! "e #$ate %aranta &in'earea in !r(a trata(ent!l!i)

&iecare tratament este bineinteles ecient in felul sau, insa "vindecarea" unei

afectiuni, tine foarte mult de diagnostic, de stadiul evolutiv al bolii si mai ales de

particularitatile pacientului, de cat de mult acesta participa si se implica in

tratament, /daca respecta sau nu regulile impuse, regulile necesare ce le presupune

tratamentul respectiv0, de motivatia acestuia, de conditia zica, de varsta, etc.

sihicul este un factor foarte important in procesul de tratament. u demult s-a

constatat ocial, faptul ca mintea poate avea efecte semnicative asupra

ameliorarii si chiar vindecarii anumitor boli, intr-o maniera in care medicina clasica

nu va putea niciodata. 1upa cercetari intense, s-a aprofundat ceea ce sustinea

acum mii de ani losoful 1escartes, adica faptul ca exista o legatura stransa intre

minte si corp. sihicul nostru este capabil sa "comande" vindecarea trupului nostru.

'vident ca aceasta este o explicatie superciala, mecanismul neind unul atat de

plastic, dar aceasta este cu adevarat intelegerea procesului.

!ai mult, ecare organism poate raspunde diferit la actiunea tratamentului, fapt

pentru care nu se poate garanta intru totul o vindecare completa. entru unii

pacienti, un anumit tratament poate aduce o vindecare sau o ameliorarea a

afectiunii in doar cateva sedinte, iar pentru alti pacienti, cu aceeasi afectiune, nu

poate vorba despre vindecare nici in cativa ani de tratament. *cesta este si unul

dintre motivele de baza pentru care nu se poate garanta vindecarea totala a unui

pacient. (otul depinde de felul in care reactioneaza organismul ecarei persoane la

actiunile tratamentului.

In anumite situatii, in afectiunile grave, de mare severitate, cum sunt unele

dintre afectiunile neurologice, inca de la inceputul tratamentului se poate face

cunoscut pacientului, faptul ca boala sa nu poate vindecata complet. In cel mai

favorabil caz, poate vorba despre o diminuare a simptomalogiei afectiunii, atat de

neplacute pentru acesti pacienti. 'xista boli care raspund foarte bine tratamentelor

si destul de repede, exista boli care pe parcursul tratamentului au perioade de

stagnare si totodata exista boli care in ciuda oricarui tratament, si chiar daca

aparent apar efecte bune, cu ameliorari semnicative, isi continua evolutia pana la

invaliditate, iar in cel mai nefericit caz pana la moarte.


9/12

(erapeutul nu poate garanta vindecarea afectiunii pentru care pacientul i s-a

adresat. *vand in vedere caracterul profesiei sale, profesie foarte apropiata de cea

a medicului, in care pot aparea la tot pasul si in oricare impre$urari complicatii in

tratarea unei afectiuni, complicatii care pot previzibile sau total imprevizibile, nu

poate vorba nicidecum despre o garantare a vindecarii afectiunii, pe care acesta o

trateaza. rin acest mod se prote$eaza astfel profesia cat si arta terapiei in sine. In

primul rand este imoral si de neacceptat ca un terapeut sa isi faca o reclama prin

care sa garanteze rezultatul tratamentului, respectiv vindecarea completa2

*.I(#$rtanta +at$r!l!i #"i,i in re!#erare

Reusita unui tratament va depinde intotdeauna de factorul psihic al pacientului.

u cat acesta este mai optimist, mai increzator in fortele proprii si cu cat va

participa mai mult la procesul de recuperare, cu atat si rezultatele vor mai vizibile

si mai bune. 1aca pacientul nu are un psihic bun, este lipsit de motivatie si

descura$at de boala, recuperarea nu se va concretiza prin rezultate satisfacatoare.

&ara cooperarea pacientului si a familiei acestuia, procedurile de recuperare au

sanse reduse. Observatia de ecare zi a aratat ca fara cooperarea psihica a

bolnavului, fara participarea cat mai plenara a acestuia, actul de recuperare nu

poate infaptuit.

*-ti a$usta modul de viata la o afectiune ma$ora nu este un lucru simplu, insa

factorul psihic in derularea efecienta a unui program de recuperarea este absolut

important. ei mai multi pacienti sunt depresivi, anxiosi, isi pierd rapid aderenta

sociala, iar aceste lucruri sunt amplicate de faptul ca acestia, de cele mai multe ori

sunt nevoiti sa nu mai lucreze un timp indelungat, sau chiar sa renunte denitiv la

meseria anterioara bolii. *ceste aspecte trebuiesc corectate pentru ca pot constitui

o frana in programul de recuperare.

'ste foarte important ca pacientul sa e constient ca reusita programului de

recuperare depinde in totalitate de atitudinea pe care acesta o are fata de program,

si cu cat va respecta mai in detaliu indicatiile din program, cu atat programul isi va

atinge scopul.

In3uenta factorului psihic in aparitia si dezvoltarea spre agravarea sau

insanatosirea bolnavilor este considerabila. In3uenta factorului psihic a fost

recunoscut din toate timpurile si in toate specialitatile medicale. In actiunea de

recuperare se incepe cu obtinerea increderii bolnavului si a cooperarii acestuia,

http://www.prostemcell.org/tvm-resurse-de-sanatate/depresia-si-leziunea-la-coloana.htmlhttp://www.prostemcell.org/tvm-resurse-de-sanatate/depresia-si-leziunea-la-coloana.html


10/12

pentru ca in orice proces recuperator, trebuie sa "lupte" doi: bolnavul trebuie sa

lupte alaturi de terapeut, si desigur alaturi de familie.

(erapeutul va stimula dorinta de vindecare, rezervandu-i totodata pacientului,

satisfactia pentru participarea sa. 4olnavul trebuie sa inteleaga oportunitatea

terapiei, sa e convins ca in conditiile respectarii indicatiilor date, evolutia afectiunii

sale va decurge in conditii bune.

-.Terapia ocupationala #OT$

*erapia ocupationala este definita ca fiind 5forma de tratament care foloseste activitati si

metode specifice, pentru a dezvolta, ameliora sau reface capacitaatea de a desfasura activitatile

necesare vietii individului, de a compensa disfunctii si de a diminua deficiente fizice5. *erapia

ocupationala este o profesie care a+uta o persoana cu incapacitate sa-si castige potentialul maxim

pentru independenta si productivitate in propria viata terapia ocupationala foloseste 5activitati5

pentru cresterea si restaurarea starii fizice si psihice ale unei persoane, la nivel functional,

necesar vietii cotidiene.

/ecuperarea prin terapie ocupationala urmareste sa dezvolte, sa amelioreze, sa sustina

sau sa refaca abilitatile fizice pentru viata zilnica ($3), pentru munca sau pentru activitati

productive, pentru activitati de vacanta si distractie. *erapia ocupationala dezvolta saurestaureaza performantele senzitivo-senzoriale, cognitive sau psiho- sociale. &dentifica si

faciliteaza anga+area pacientului in ocupatii sanatoase, lipsite de factori de risc. *erapia

ocupationala educa pacientul, precum si familia acestuia sau ingri+itorul sau alte persoane in

scopul de a realiza interventiile posibile de asistare-a+utorare a pacientului.

Ee(#l! 'e $+ert/ $(erial/ 'e "i"te( 'e re!#erare

Reo *mbulator - dispozitiv robotizat pentru recuperarea mersului ce integreaza cele mai noi

module create pentru imbunatatirea ecientei terapiei recuperatorii sau pentru a implica si mai

mult pacientul in timpul acesteia. *stfel s-a reusit accelerarea procesului recuperatoriu si5sau s-a

transformat sedinta terapeutica intr-o sesiune placuta si antrenanta pentru pacient /mai ales in

cazul copiilor0.

MODULE INCLUSE IN CONFIGURATIA SISTEMULUI:

0 Re$ Gait Anal1"i" - modul pentru analiza mersului si pentru crearea de tipare de

mers pentru pacienti6


11/12

0 Re$ E1e Gait - modul pentru antrenarea activa a membrelor superioare in timpul

sedintei de tratament, mobilizand si implicand si mai mult pacientul in cadrul

proceselor terapeutice.

0 Re$ Virt!al Realit1 - modul ce transpune pacientul intr-un mediu familial /de tip

imagini reale ale mediului incon$urator0, cu posibiitatea alegerii avatarului care sa-l

reprezinte etc6

0 Re$ Ga(e" 7 interfata tip 8$ocuri9 ce permite stimularea functiilor congitive si

recuperarea intr-un mod complex si unitar a functiilor de echilibru a pacientilor.

istemul este prevazut cu mai multe $ocuri, cu diverse nivele de dicultate.

Prini#alele a&antae ale "i"te(!l!i:

- timpii scazuti de instalare a pacientilor in aparat - aprox minute6

- dispozitivul este prevazut cu un sistem de stabilizare a soldurilor in timpul

mersului, astfel in mod robotizat este recreat un mers anatomic normal /inclusiv cu

miscarea soldurilor06

- posibilitatea de a face tratamente complet in imponderabilitate, prin preluarea

intregii greutati a pacientului6

- ; moduri de miscari posibile: total activ, total pasiv /robotizat0 si alte + moduri

activo-pasive /miscarea va asistata de catre robot in functie de setarile facute06

- posibilitatea de a face tratamente in directii /inainte, in lateral, inapoi0,

beneciind de spri$inul liftului de pacient si a barelor paralele atasabile benzii de

alergare6

- posibilitatea antrenarii atat a membrelor inferioare, cat si a membrelor superioare,

activarea functiilor cognitive si de echilibru, facilitand astfel recrearea conexiunilor

neuronale6

- soft


12/12

recuperarea medicala neurologica.doc

Documents