Fizio-Kineto-terapia Si Recuperarea Medicala

Download Fizio-Kineto-terapia Si Recuperarea Medicala

Post on 06-Dec-2014

172 views

Category:

Documents

21 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>paroslav Kiss</p> <p>Izio-kinetoterapia i recuperarea niedicala In afiecthmile9</p> <p>iparatului locomotor</p> <p>Cdifura niedicala liucurc^H. 2002</p> <p>Tonic .licpiuiil edltorialc aparfin in exclusivitate Editurii Medicale. 'iiblu .\\ i.i r ii c valoriflcare a continutului in afara limitelor acestor legi 51 a pcrttimunii cditorilor iri/i'..i '..i p.i'.ibilfi de pedeapsa. Acest lucru este valabil pentru orice reproduccrc intcgrala (lal.i ii iilifru-ntde mijloace (multiplicari, traduced, microfllmari, transcrieri pe dischctc etc.)."</p> <p>'tadtN CONSTANTINESCU</p> <p>973-39-0338-8le drepturlle asupra acestei carfi sunt rezervate Editurii Medicale - Bucure$ti</p> <p>hir dt writ: I.IIUni Pilretcu tvilactor N. f innltld*tit tit wJtn'11* MurU-K.kna Neamf</p> <p>ilPIP</p> <p>Cuprins</p> <p>Cuvantinainte-lLista abrevierilor folosite in text - 8</p> <p>Examenul clinic si investiga(iile paraclinice necesare stabilirii diagnosticului si a conduitei terapeutico-recuperatorii - 9 Mijloacele terapeutice specifice medicinii fizice si recuperarii medicale - 23Elemente de hidrotermoterapie locala in afecjiunile aparatului locomotor - 23 Nojiuni de electroterapie antalgica si excito-motorie in tratamentul si recuperarea medicala a afecfiunilor aparatului locomotor - 26 Electroterapia antalgica - 26 Electroterapia excitomotorie - 30 Elemente de baza ale kinetoterapiei in tratamentul si recuperarea afecjiunilor aparatului locomotor - 32 Tehnici anakinetice - 32 Tehnici kinetice - 33 Tehnici kinetice dinamice - 33 Tehnici kinetice statice - 35 Exercifiul fizic (terapeutic) - 35</p> <p>Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicali in sindroamele algo-func(ionale ale pumnului si mainii - 39Artropatii monoarticulare si artropatii sistemice - 43 Dureri ale mainii cauzate de afectiuni ale par{ilor moi - 48 Tenosinovitele pumnului si mainii - 48 Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala a leziunilor traumatice ale tendoanelor mainii - 51 Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala a afecjiunilor posttraumatice ale pumnului - 54</p> <p>Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicali a sindroamelor algo-functionale ale cotului - 56Patologia extraarticulara a cotului - 56 Patologia intraarticulara a cotului - 58 Patologia traumatica a cotului - 60</p> <p>Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicali a sindroamelor al|((&gt;-functionale ale um&amp;rului - 68Tialanionliil fi/icnl-kinctic si recuperarea medicali a traumatismelor uMK'irulm 74 I liittunlc liuiucmsiilui 77</p> <p>TrutHincnful fl/lril-klnetic ?l rrcuprrarea mr(llrecum si unele modificari ale sensibilitatii. Mobilizarea pumnului si degetelor se incepe prin efecruarea unor miscari test de flexie-extensie a degetelor, impreunarea mainilor ca pentru rugaciune etc. Astfel, ne dam seama care dintre miscarile elementare este limitata si ne vom completa cvaluarea prin aprecieri obiective asupra unghiurilor de miscare (goniometrie) si tcstare a forfei musculare cat mai analitic posibil. Valorile normale ale miscarilor elementare sunt: Extensia degetelor: MCF;30_dg_grade, IFP-O^grade, IFJ&gt;40jjrade, Muschii rcsponsabili pentru realizarea acestor grade de miscare sunt: extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al indexului, extensorul propriu al degetului mic. Toti acesti muschi sunt irjervati de nervul radial (C7). Flexia degetelor. Flex4a-&amp;JED-este_de:.90Ldejgrade, in IFP de 110_grade si in MCF de 90 degrade. Muschii responsabili pentru aceste miscan sunt: flexorul cornun_prqfund__al^.degeteler, flexorul comun superficial^aLdegetelor, muscfiii Ipmbricaji. Inervatia este asigurata de nervul median (C6-C8) cu exceptia ultimilor doi lombricali care au inervajia din n. cubital (C8). ~ ~~ Adducfia degetelor^ este asigurata de actiunea muschilor interososi palmari (incrva(i de nervul cubital (Tl)^ rAbduc(ia degetelor: este realizata de interososii dorsali si abductorul degetului V inervaji dc cubital (D8-T4). 13</p> <p>Kxtensia policelui se realizeaza prin extensia MCF-50 de grade (prin actiunea chiului scurt extensor al policelui) si extensia IF-5 grade realizate de extensorul ; al policelui (inervat de n. radial). Flexia policelui este de 50 de grade in MCF, realizata de flexorul scurt al celui (inervatie din n. median si n. cubital), si flexia IF-90 de grade asigurate lexorul lung al policelui (inervatie n. median). Adductia policelui este realizata de muschiul adductor al policelui inervat de oil median. Abductia policelui este de 70 de grade si este asigurata de actiunea muschilor ; si scurt abductor al policelui, ambii inervati de n. median. Opozitia policelui este asigurata de muschiul opozant al policelui inervat de ml median. Prehensiunea globala sau cea de finete se vor evalua de la caz la caz in functie iroblemele functionale pe care le ridica bolnavul. In practica de zi cu zi se mai folosesc unele teste utile pentru diagnosticarea r sindroame localizate la pumn sau la mana. Pentru evidentierea sindromului de tunel carpian, semnul Tinel este foarte iros. Acest test consta din percutia nervului median pe fata anterioara a pumnului; la aflandu-se in supinatie. Cu acelasi scop diagnostic se mai foloseste si testul 'halen. Pacientul flecteaza pumnul si il mentine in aceasta pozitie timp de 60 secunde. Ambele teste sunt considerate pozitive cand declanseaza durere si ;stezii in teritoriul de distribute al nervului median. Tenosinovita lungului adductor al policelui se pune in evidenta cu ajutorul alui Finkelstein; policele este flectat pe fata palmara a mainii si se inchide us pumnul. Examinatorul deviaza fortat pumnul in inclinatie cubitala, moment are se provoaca o durere vie localizata distal de stiloida radiala. i luarea cotuluit</p> <p>Inspectia regiunii poate pune in evidenta deformatii, tumefactii, noduli subinati, placi de psoriazis. Reamintim ca nodulii subcutanati sunt prezen^i nu mi in PR, ci si in xantomatoza, guta, calcinoza si RAA. Palparea poate releva cresterea temperaturii cutanate locale sau zone de :restezie localizate fie pe linia articulara fie periarticular (de ex. in zona ;ondiliana). Miscarile normale ale cotului sunt: - flexia - 135 de grade realizate de muschii brahial anterior si biceps brahial id antebratul este in supinatie) a caror inervatie provine din radacinile C5 si -extensia 0-5 grade, realizata de muschiul triceps inervat de fibre din radacinile MC8; - supinatia - realizata de biceps si scurt supinator; - pronajia -90 de grade realizate de muschii rotund si patrat pronator, incrvn|i icrvul median (C6, C7, C8, Dl).</p> <p>Toslclc particulare de evaluare se adreseaza in special depistarii cpicondilitei I... illnlc si latcralc si constau din miscari de contrarezistenja prin care sc pun in ililiir muschii ce se insera la aceste nivele. $ \tilmirca umdnilui I ii inspccjie, umarul poate furniza date foarte importante. De exemplu, hl| nilinli;i inuschiului deltoid sau a muschiului supraspinos pot fi decelate la o IJHtplA piivirc. Alte deformatii pot fi prezente si sunt datorate fie unei bursite, fie hipeilrofii sinoviale, cand tumefactia este vizibila pe fate anterioara a umarului. hilpaiea cste manevra de electie pentru localizarea durerii. Durerea ii poate tii i^uica in oricare dintre structurile articulatiei umarului dar si in structurile din VPinflate. Sursele cele mai comune de provenienta a durerii sunt: i i ) arliculafia scapulo-humerala: bursa subacromio-claviculara, articulatia f IMHII luiiiicrala si articulatia acromio-claviculara; h) niiischi si tendoane: coiful rotatorilor - tendinita muschiului supraspinos ill ii dtimc care este perceputa pe fata medio-laterala a bratului, zona de maxima s^iiiilbililiilc fiind exact sub acromion. I nl MI rcgiunea coifului rotatorilor, tendinita bicepsului provoaca dureri pe HHimoara a umarului. nilonul poate fi palpat in santul bicipital, la 2,5 cm distanta de procesul M|IIIII . La aceasta palpare, bratul va fi plasat in rotatie externa si cotul inM1,</p> <p> ) tnywr points: multiple puncte foarte dureroase la presiune se pot palpa in .SKIMP |i sunt datorate fibrozitelor ce acompaniaza suferinta umarului. !** IftiiH" aceste surse generatoare de durere ce nasc in structurile aparatului Itii. in acceasi regiune topografica pot fi resimtite dureri care nu au nici o .u ii ac-cstca. Cel mai frecvent se intalneste durereainumar de cauzacervicala, mi' ischemia miocardica, daca este vorba de umarul stang. nliii a avca o imagine de ansamblu asupra mobilitatii umarului, se cere nhn sil execute activ doua miscari test: ducerea ambelor maini deasupra i (ir u-stcaza astfel abductia si rotatia externa) si apoi ducerea mainii la I npns (adduc^ia si rotatia interna). | if i ni r normala de abductie este de 180 de grade, fiind asigurata de muschii |ilnuii si dt-lloid (C5, C6). Miscarea activa are amplitudinea limitata in caz Imr neurologies sau ruptura partiala, uneori totala, a tendonului cunoscut miMr dc ,,tcndonul coifului rotatorilor". liliu |ui cslc tic 45 de grade, asigurata de muschii pectoral mare si deltoidul " (' '\ &lt; ''&gt;), nu ridica probleme deosebite pentru recuperator. Mliihliilfii aiticula{ici umarului este limitata sever in PR, SA forma mixta, I him nl (dc cauzS grcu dc prccizat) sau in cazul unui sindrom algoneuro-ii nil u Gvidcnficrcu unci cvcnluale Ic/iuni a coifului rotatorilor sc cere uliil Nfl ridicc hnitul la vcrticahl si apoi sA il coboarc lent in abducfic. Lcziunilc</p> <p>loanelor coifului rotatorilor sau a bursei subacromio-deltoidiene vor provoca o ure in momentul in care braful se afla in abducjie de la 120 la 60 de grade. Daca ;ta o dilacerare a tendonului coifului rotatorilor, bratul cade inert in momentul are ajunge la o abducfie de aproximativ 90 de grade. Pentru leziunea tendoanelor bicepsului brahial se utilizeaza testul lui Yergason. navul in pozitie asezat, cu cotul flectat la 90 de grade. Examinatorul stabilizeaza il i exercita o presiune laterala la nivelul extremitatii distale a bratului in timp &gt;olnavul abduce activ bratul impotriva acestei rezistente. Aparitia unei dureri :t localizatc indica o suferinta de natura tenosinoviala sau o instabilitate a :psului brahial.</p> <p>Nu de pufine ori, atunci cand este vorba de articulatia soldului, in fa$a iperatorului apar doua capcane pe care le va evita doar daca stie ca: o suferinta rticulatiei coxo-femurale se poate exprima clinic prin durere localizata in unchi i ca o durere lombosacrata poate avea sediul la nivelul soldului. iervarea atenta a bolnavului permite stabilirea unei suferinte reale a articulatiei o-femurale: -mersul antalgic - bolnavul pastreaza pentru un timp foarte scurt sprijinul pe lul bolnav; -hipotrofia musculaturii fesiere si a coapsei; o asimetrie aparenta a lungimii membrelor inferioare ce poate fi datorata tracturilor musculare ale abductorilor sau adductorilor. Palparea zonei permite evaluari asupra temperaturii locale si asupra punctelor ;roase. Durerea reala, ce naste din articulatia coxo-femurala, este perceputa in unea inghinala cu iradiere in fesa. Daca durerea este atipica, pentru clarificarea iei generatoare de durere se cauta, din pozitie de decubit dorsal; - o hipersensibilitate cutanata localizata medial de spina iliaca anteroerioara si care este insotita de hipoestezie cutanata a regiunii laterale a soldului coapsei (sugereaza o meralgie parestezica); -examinarea orificiilor herniare permite eliminarea unor eventuale hernii ircerate; -creterea sensibilitatii localizata la nivelul insertiilor tendinoase indica o :zita sau o intindere a tendonului. Plasand bolnavul in pozitie de decubit lateral, se pot face urmatoarele observatii: -creterea sensibilitatii dureroase in regiunea laterala a soldului poate indica senja unei bursite trohanteriene; -creterea sensibilitatii in regiunea tuberozitafii ischiatice este tipica pentru o ita ischiatica. In oricc sufcrinja a soldului, un clement obligatoriu dc evaluare il reprezinta ,ura i on luti^iinii aparentc si rcalc a membrelor inferioare. Lungimea aparenta nAsoaiii m po/i|ia dc decubit dorsal se urmareste decelarea unor eventuale cicatrice i nltoi soniiK- sugcstive dc traumatism. Revarsatul lichidian articular se exprima ilis|uin|ui micilor t'osete prczentc in mod normal de o parte si dc alta a rotulci. 'iHifia cvadriccpsului cstc usor de dcpistat la o simpla inspccpc a rclicfului</p> <p>I'ulparea pcrmite decelarca cresterii temperaturii cutanate locale precum si a dor cu sensibilitate dureroasa crescuta. Acestea sunt localizate de obicei: pe fata mediala sau laterals a interliniei articulate (foarte usor de identificat . 1 genunchiul cste flcctat); - articulafia fcmuro-patelara - prin mobilizarea rotulei (in sus, in jos sau later . Cu aceasta ocazie, se verifica si mobilitatea rotulei, factor biomecanic spensabil unei bune functii a articulatiei gemmchiului; - punctele de insertie ale ligamentelor colaterale mediale i laterale; - bursele prerotuliana, infrarotuliana superficiala i profunda, laba de gasca &gt;e fata mediala a treimii superioare a tibiei; - insertia tendonului rotulian pe tuberozitatea anterioara a tibiei (zona foarte iibila la copiii care sufera de maladia Osgood-Schlatter). Pentru depistarea unui revarsat lichidian intraarticular (hidrartroza) se folosesc, lod curent, doua manevre. Atunci cand banuim o cantitate mica de lichid, facern urmatoarea manevra: cu ana se exercita presiune pe marginea externa a genunchiului pentru a mobiliza idul din aceasta regiune, cu cealalta mana se preseaza in sens diametral opus si idul trece sub rotula. Cand revarsatul lichidian este important, se baloteaza rotula prin presiuni :esive, de sus in jos. Nu se va neglija niciodata inspec|ia si palparea spatiului popliteu deoarece, le putine ori, se pot depista chisturi sinoviale. Miscarile care intereseaza in mod deosebit articulatia genunchiului sunt flexia ctensia. Flexia are o amplitudine de aproximativ 135 de grade asigurata in principal de chii ischio-gambieri (L5, SI). Extensia este de 0-5 grade si este realizata de muschiul cvadriceps inervat de cinile L3 i L4. De multe ori, este necesar sa se examineze starea ligamentelor stabilizatoare ale mchiului. Pentru ligamentele colaterale, cea mai buna metoda consta din fixarea ula^iei de examinat pe genunchiul controlateral. Din aceasta pozitie, fixand cu o a articulatia, cu cealalta mana se induce intinderea ligamentelor mediale si laterale. Pentru ligamentele incrucisate se flecteaza genunchiul la 90 de grade cu planta ta pe patul de consultatie si se cauta sertarul anterior (pentru ligamentul acisat anterior) si sertarul posterior (pentru ligamentul incmcisat posterior). Va trebui sa fie prezenta in mintea examinatorului posibilitatea ca durerea pe o reclama bolnavial sa traduca o suferin^a a s,oldului, rnai cu seama atunci cand nenul obiectiv al genunchiului nu evidentiaza modificari obiective.'uarea piciorului $i a glezneiExamemil obiectiv sc cfectucaza din pozitie ortostatica pentru a putea observa ituali'lo ilcloiniatii in val^ ale calcaiului (foarte frccventa in PR) si care trcce ncrvalA in |i/i|in df dociibil dorsal cand picioi ul cstc desc-.'ircat de graititd-n coipi...</p>