fizio-kineto-terapia si recuperarea medicala

Download Fizio-Kineto-terapia Si Recuperarea Medicala

Post on 06-Dec-2014

200 views

Category:

Documents

23 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

paroslav Kiss

Izio-kinetoterapia i recuperarea niedicala In afiecthmile9

iparatului locomotor

Cdifura niedicala liucurc^H. 2002

Tonic .licpiuiil edltorialc aparfin in exclusivitate Editurii Medicale. 'iiblu .\\ i.i r ii c valoriflcare a continutului in afara limitelor acestor legi 51 a pcrttimunii cditorilor iri/i'..i '..i p.i'.ibilfi de pedeapsa. Acest lucru este valabil pentru orice reproduccrc intcgrala (lal.i ii iilifru-ntde mijloace (multiplicari, traduced, microfllmari, transcrieri pe dischctc etc.)."

'tadtN CONSTANTINESCU

973-39-0338-8le drepturlle asupra acestei carfi sunt rezervate Editurii Medicale - Bucure$ti

hir dt writ: I.IIUni Pilretcu tvilactor N. f innltld*tit tit wJtn'11* MurU-K.kna Neamf

ilPIP

Cuprins

Cuvantinainte-lLista abrevierilor folosite in text - 8

Examenul clinic si investiga(iile paraclinice necesare stabilirii diagnosticului si a conduitei terapeutico-recuperatorii - 9 Mijloacele terapeutice specifice medicinii fizice si recuperarii medicale - 23Elemente de hidrotermoterapie locala in afecjiunile aparatului locomotor - 23 Nojiuni de electroterapie antalgica si excito-motorie in tratamentul si recuperarea medicala a afecfiunilor aparatului locomotor - 26 Electroterapia antalgica - 26 Electroterapia excitomotorie - 30 Elemente de baza ale kinetoterapiei in tratamentul si recuperarea afecjiunilor aparatului locomotor - 32 Tehnici anakinetice - 32 Tehnici kinetice - 33 Tehnici kinetice dinamice - 33 Tehnici kinetice statice - 35 Exercifiul fizic (terapeutic) - 35

Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicali in sindroamele algo-func(ionale ale pumnului si mainii - 39Artropatii monoarticulare si artropatii sistemice - 43 Dureri ale mainii cauzate de afectiuni ale par{ilor moi - 48 Tenosinovitele pumnului si mainii - 48 Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala a leziunilor traumatice ale tendoanelor mainii - 51 Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala a afecjiunilor posttraumatice ale pumnului - 54

Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicali a sindroamelor algo-functionale ale cotului - 56Patologia extraarticulara a cotului - 56 Patologia intraarticulara a cotului - 58 Patologia traumatica a cotului - 60

Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicali a sindroamelor al|((>-functionale ale um&rului - 68Tialanionliil fi/icnl-kinctic si recuperarea medicali a traumatismelor uMK'irulm 74 I liittunlc liuiucmsiilui 77

TrutHincnful fl/lril-klnetic ?l rrcuprrarea mr(llrecum si unele modificari ale sensibilitatii. Mobilizarea pumnului si degetelor se incepe prin efecruarea unor miscari test de flexie-extensie a degetelor, impreunarea mainilor ca pentru rugaciune etc. Astfel, ne dam seama care dintre miscarile elementare este limitata si ne vom completa cvaluarea prin aprecieri obiective asupra unghiurilor de miscare (goniometrie) si tcstare a forfei musculare cat mai analitic posibil. Valorile normale ale miscarilor elementare sunt: Extensia degetelor: MCF;30_dg_grade, IFP-O^grade, IFJ>40jjrade, Muschii rcsponsabili pentru realizarea acestor grade de miscare sunt: extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al indexului, extensorul propriu al degetului mic. Toti acesti muschi sunt irjervati de nervul radial (C7). Flexia degetelor. Flex4a-&JED-este_de:.90Ldejgrade, in IFP de 110_grade si in MCF de 90 degrade. Muschii responsabili pentru aceste miscan sunt: flexorul cornun_prqfund__al^.degeteler, flexorul comun superficial^aLdegetelor, muscfiii Ipmbricaji. Inervatia este asigurata de nervul median (C6-C8) cu exceptia ultimilor doi lombricali care au inervajia din n. cubital (C8). ~ ~~ Adducfia degetelor^ este asigurata de actiunea muschilor interososi palmari (incrva(i de nervul cubital (Tl)^ rAbduc(ia degetelor: este realizata de interososii dorsali si abductorul degetului V inervaji dc cubital (D8-T4). 13

Kxtensia policelui se realizeaza prin extensia MCF-50 de grade (prin actiunea chiului scurt extensor al policelui) si extensia IF-5 grade realizate de extensorul ; al policelui (inervat de n. radial). Flexia policelui este de 50 de grade in MCF, realizata de flexorul scurt al celui (inervatie din n. median si n. cubital), si flexia IF-90 de grade asigurate lexorul lung al policelui (inervatie n. median). Adductia policelui este realizata de muschiul adductor al policelui inervat de oil median. Abductia policelui este de 70 de grade si este asigurata de actiunea muschilor ; si scurt abductor al policelui, ambii inervati de n. median. Opozitia policelui este asigurata de muschiul opozant al policelui inervat de ml median. Prehensiunea globala sau cea de finete se vor evalua de la caz la caz in functie iroblemele functionale pe care le ridica bolnavul. In practica de zi cu zi se mai folosesc unele teste utile pentru diagnosticarea r sindroame localizate la pumn sau la mana. Pentru evidentierea sindromului de tunel carpian, semnul Tinel este foarte iros. Acest test consta din percutia nervului median pe fata anterioara a pumnului; la aflandu-se in supinatie. Cu acelasi scop diagnostic se mai foloseste si testul 'halen. Pacientul flecteaza pumnul si il mentine in aceasta pozitie timp de 60 secunde. Ambele teste sunt considerate pozitive cand declanseaza durere si ;stezii in teritoriul de distribute al nervului median. Tenosinovita lungului adductor al policelui se pune in evidenta cu ajutorul alui Finkelstein; policele este flectat pe fata palmara a mainii si se inchide us pumnul. Examinatorul deviaza fortat pumnul in inclinatie cubitala, moment are se provoaca o durere vie localizata distal de stiloida radiala. i luarea cotuluit

Inspectia regiunii poate pune in evidenta deformatii, tumefactii, noduli subinati, placi de psoriazis. Reamintim ca nodulii subcutanati sunt prezen^i nu mi in PR, ci si in xantomatoza, guta, calcinoza si RAA. Palparea poate releva cresterea temperaturii cutanate locale sau zone de :restezie localizate fie pe linia articulara fie periarticular (de ex. in zona ;ondiliana). Miscarile normale ale cotului sunt: - flexia - 135 de grade realizate de muschii brahial anterior si biceps brahial id antebratul este in supinatie) a caror inervatie provine din radacinile C5 si -extensia 0-5 grade, realizata de muschiul triceps inervat de fibre din radacinile MC8; - supinatia - realizata de biceps si scurt supinator; - pronajia -90 de grade realizate de muschii rotund si patrat pronator, incrvn|i icrvul median (C6, C7, C8, Dl).

Toslclc particulare de evaluare se adreseaza in special depistarii cpicondilitei I... illnlc si latcralc si constau din miscari de contrarezistenja prin care sc pun in ililiir muschii ce se insera la aceste nivele. $ \tilmirca umdnilui I ii inspccjie, umarul poate furniza date foarte importante. De exemplu, hl| nilinli;i inuschiului deltoid sau a muschiului supraspinos pot fi decelate la o IJHtplA piivirc. Alte deformatii pot fi prezente si sunt datorate fie unei bursite, fie hipeilrofii sinoviale, cand tumefactia este vizibila pe fate anterioara a umarului. hilpaiea cste manevra de electie pentru localizarea durerii. Durerea ii poate tii i^uica in oricare dintre structurile articulatiei umarului dar si in structurile din VPinflate. Sursele cele mai comune de provenienta a durerii sunt: i i ) arliculafia scapulo-humerala: bursa subacromio-claviculara, articulatia f IMHII luiiiicrala si articulatia acromio-claviculara; h) niiischi si tendoane: coiful rotatorilor - tendinita muschiului supraspinos ill ii dtimc care este perceputa pe fata medio-laterala a bratului, zona de maxima s^iiiilbililiilc fiind exact sub acromion. I nl MI rcgiunea coifului rotatorilor, tendinita bicepsului provoaca dureri pe HHimoara a umarului. nilonul poate fi palpat in santul bicipital, la 2,5 cm distanta de procesul M|IIIII . La aceasta palpare, bratul va fi plasat in rotatie externa si cotul inM1,

) tnywr points: multiple puncte foarte dureroase la presiune se pot palpa in .SKIMP |i sunt datorate fibrozitelor ce acompaniaza suferinta umarului. !** IftiiH" aceste surse generatoare de durere ce nasc in structurile aparatului Itii. in acceasi regiune topografica pot fi resimtite dureri care nu au nici o .u ii ac-cstca. Cel mai frecvent se intalneste durereainumar de cauzacervicala, mi' ischemia miocardica, daca este vorba de umarul stang. nliii a avca o imagine de ansamblu asupra mobilitatii umarului, se cere nhn sil execute activ doua miscari test: ducerea ambelor maini deasupra i (ir u-stcaza astfel abductia si rotatia externa) si apoi ducerea mainii la I npns (adduc^ia si rotatia interna). | if i ni r normala de abductie este de 180 de grade, fiind asigurata de muschii |ilnuii si dt-lloid (C5, C6). Miscarea activa are amplitudinea limitata in caz Imr neurologies sau ruptura partiala, uneori totala, a tendonului cunoscut miMr dc ,,tcndonul coifului rotatorilor". liliu |ui cslc tic 45 de grade, asigurata de muschii pectoral mare si deltoidul " (' '\ < ''>), nu ridica probleme deosebite pentru recuperator. Mliihliilfii aiticula{ici umarului este limitata sever in PR, SA forma mixta, I him nl (dc cauzS grcu dc prccizat) sau in cazul unui sindrom algoneuro-ii nil u Gvidcnficrcu unci cvcnluale Ic/iuni a coifului rotatorilor sc cere uliil Nfl ridicc hnitul la vcrticahl si apoi sA il coboarc lent in abducfic. Lcziunilc

loanelor coifului rotatorilor sau a bursei subacromio-deltoidiene vor provoca o ure in momentul in care braful se afla in abducjie de la 120 la 60 de grade. Daca ;ta o dilacerare a tendonului coifului rotatorilor, bratul cade inert in momentul are ajunge la o abducfie de aproximativ 90 de grade. Pentru leziunea tendoanelor bicepsului brahial se utilizeaza testul lui Yergason. navul in pozitie asezat, cu cotul flectat la 90 de grade. Examinatorul stabilizeaza il i exercita o presiune laterala la nivelul extremitatii distale a bratului in timp >olnavul ab