RECOLTAREA SANGELUI

RECOLTAREA SANGELUI

Sngele se recolteaz pentru examene: hematologice biochimicebacteriologice parazitologice serologiceRecoltarea se face prin: punctie capilara puncie venoas puncie arterial

PUNCTIA CAPILARA

Definitie Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laboratorScop:Recoltare -glicemie,cholesterol,hemoleucograma,hemoglobina TS(timp de sangerare),TC(timp de coagulare),grup sanguin,Rh

Materiale necesare

lanteta sterila sau ac de punctie steril,stilet special steril de unica folosintaantiseptic pentru tegument(alcool 90grade)tampoane sterilepipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate),hartie de filtrulame de sticla,lamele(pentru frotiu)benzi de testaremanusi de protectie,tavita renalaLocuri de electie pulpa degetului inelar sau mediu lobul urechii, fata plantara a halucelui si calcai, la copil

Pregatire pacient

Psihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit;spalarea mainilor cu apa si sapun,se usuca corect

Tehnica

se spala mainilese imbraca manusilese aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcoolse asteapta evaporarea alcooluluicu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului,perpendicular pe straturile cutanatese sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtruse lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului;1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa;pentru determinarhematologice(hemoglobina,hematii,leucocite )se utilizeaza pipeta Potain

Efectuarea unui frotiula extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4 mm diametruse aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 cu lama (pictura se ntinde prin capilaritate)lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceeai nclinaie i antrennd toat pictura fr s o fragmentezese agit lama pentru uscarese eticheteaz i se trimite la laboratorun frotiu bun este fara goluri,cu un strat regulat

Examenul in picatura groasapentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub form de pictur groasse recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 3 picturi ct mai apropiate ntre elecu colul unei lame lefuite se amestec picturile formnd o pat circular cu diametrul de aproximativ 1,5-2 cmse continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic cheag semnul unei defibrinri completeuscarea frotiului se face prin agitarea lameinumele bolnavului i numrul buletinului de analiz se nscriu direct pe lam cu creion dermatografpictura groas se execut pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei (recoltarea se face n cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte mare).

Recoltarea cu sistem vacutainerInaintea recoltarii sangelui,desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2)asamblati acul la holder (3).Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai jos

a.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului, ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte. b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l. c.sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie ;se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer,cu mana stanga ,sustinand in continuare holderul d.se retrage vacutainerul cu mana dreapta,apasand usor cu degetul mare pe una din marginile holderuluie. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului. f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus . Ordinea de recoltare a tuburilor: 1. recipientele pentru hemocultura; 2. tuburile fara aditivi; 3. tuburile ce contin citrat; 4. tuburile ce contin heparina; 5. tuburile ce contin EDTA De respectatutilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe de sangeevitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%, prin miscari circulare, din interior spre exteriordupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza probei);la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute);formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele.fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientuluia se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza.acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.

TIPURI DE VACUTAINERE

CULOARE DOPANTICOAGULANT SAU ADITIVANALIZE DE LABORATORROSUFara aditiviBiochimie,serologieMOVEDTAHematologie :Ht,Hb,HLGNEGRUCitrat de sodiuVSHALBASTRUCitrat de sodiuHematologie:factori ai coagularii-timp Quik,APTTVERDEHeparinaBiochimie :ionograma,hormone,gaze arterialeGALBENCitrate de dextroza=mediu de cultura pentru eritrociteHemoculturaGRIFlorura de sodiuGlicemie

Examene hematologice Hemoleucograma completa( HGL)Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati: RBC (eritrocite sau hematii) Numarul de globule rosii din sange WBC (leucocite ) Numarul de globule albe din sange HGB (hemoglobina) Cantitatea totala de hemoglobina din sange PLT (platelete sau trombocite) Numarul de trombocite HCT ( hematocrit) Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in procente numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara): neutrofilele(NEU)eozinofilele(EOS)limfocitele(LY)monocitele(MO)basophile(BAS)indici eritrocitari :

Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si continutului in hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii: volumului eritrocitar mediu (VEM,MCV); hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH); concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC); largimea distributiei eritrocitare (RDW)Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz K3 EDTA; RBC Hematiile sunt celule ale sangelui, cu forma rotunda, avand centralde culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate. Hematiile sunt cele mai numeroase celule din sange si totodata cele mai specializate celule ale organismului, avand rol in ransportul O2 de la plamani la tesuturi si transferul CO2de la tesuturi la plamani (lucru care se realizeaza prin intermediul hemoglobinei continute in hematii). Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei Globule roii i un limfocit vzute la microscop Valori normale -barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub -femei=3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub poliglobulia defineste valorile crescute ale numarului de eritrocite ; apare n insuficienta respiratorie, bolile cardio-pulmonare, etc. anemia defineste valorile scazute ale numarului de eritrocite, apare n hemoragii,hemoliza, insuficienta maduvei hematogene din intoxicatii, iradiere, infectii, etc.

Eritropoieza - formarea globulelor rosiiReticulocitele sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizinucleici reziduali (ARN). Aceste hematii tinere se maturizeaza complet in circulatia periferica in aproximativ 1-2 zile dupa ce parasesc maduva osoasa (unde stau pana la 4 zile dupa expulzarea nucleului), timp in care pierd complet capacitatea de sinteza proteica, iar sinteza de Hb inceteaza.Prezenta reticulocitelor constituie un indicator al activitatii medulare. Implicatii cliniceNumarul de reticulocite creste in cazul unor pierderi masive de sange sau in cazul unor afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur, cum ar fi anemia hemolitica.Scaderea numarului de reticulocite se intalneste in cazul chimioterapiei, neoplasme osoase, anemia pernicioasa, etc. Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol intransportul de oxigen (oxihemoglobina) si a dioxid de carbon (carbohemoglobina). Hemoglobina este alcatuita dintr-o componenta proteica formata din doua perechi de lanturi polipeptidice numite globinae, fiecare dintre acestea fiind conjugat de un grup hem (un complex al unui ion de fier cu pigment rosu numit porfirina).Fiecare gram de hemoglobina poate transporta 1,34 ml oxigen per 100 ml de sange. In circulatia sanguina formele de hemoglobina intalnite sunt: deoxihemoglobina (HHb), oxihemoglobina (O2Hb), carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina (MetHb), toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total. Valori normale- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange- la femei = 11-15 g la 100 ml sange scaderea hemoglobinei sub valorile de referinta determina aparitia anemiei cresterea hemoglobinei conduce la aparitia eritrocitozei (numita si policitemie). Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumulsanguin total. El depinde de masa de hematii, de volumul mediu al hematiilor si de volumul plasmatic, astfel ca atunci cand hematiile sunt de marime normala, modificarile hematocritului le urmeaza pe cele ale numarului de hematii. Valori normale- la barbati = 40-48%- la femei = 36-42%

Indicii eritrocitari VEM indica volumul mediu al eritrocitului.Valori normale: 80 - 100 m3 Variatii patologice: valori mai mici dect 80 m3 caracterizeaza microcitele (n cazul anemiei prin deficit de Fe, microsferocitoza) valori mai mari de 100 m3 caracterizeaza macrocitele (n cazul anemiei prin deficit de acid folic si vitamina B12, anemia Biermer, anemia megaloblastica) CHEM reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite.Valori normale: 32 - 36 g Hb/100 ml eritrocite (normocromie).Variatii patologice: valori < 31 g Hb/100ml eritrocite definesc hipocromia.HEM reprezinta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit.Valori normale: 20 - 34 pg.Variatii patologice: valori mai mici dect 20pg definesc hipocromia.

INDICELE DE DISTRIBUTIE ERITROCITAR(RDW RED CELL DISTRIBUTION WIDTH)RDW reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare raportate laVEM si se determina cu ajutorul histogramelor curbe de distributie % a marimiicelulelor.Valori normale: 11,5 - 14,5 %.Variatii patologice: variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor definesteanizocitoza(RDW crescut). Astfel, cu ct RDW va fi mai mare, cu att anizocitozaeste mai marcataCelule normale Reticulocitoza crescutaWBC Leucocitele Leucocitele sau globulele albe sunt celule alesistemului imunitar produse de maduva osoasa si care apara organismul deboli infectioase si de corpuri straine.

Valori normale- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub- la copii (1-6 ani) = 4000-10000 pe 1 mm cub.Leucocitoza (L>10000/l Leucopenie (Lleucocitoza >leucopenie Formula leucocitara

- Granulocite neutrofile- nesegmentate(GNnesegm)=1-4%;50-250/mmc -segmentate(GNsegm)=50-70%;2500-4800/mmc- Limfocite=25-30/%;1200-2400/mmc- Monocite =4-8%;300-640/mmc- Eozinofile =1-3%;100-200/mmc- Bazofile =0,5-1/%;20-40/mmc Trombocite

150 000-400 000/mmc- VSH(viteza de sedimentare a hematiilor)pv fara staza; vacutainer dop negru(cu citrate de Na) sau cu seringa 2ml -1,6mlsange/0,4ml citrate de sodium 3,8%F:1h=2-12mm;2h=12-20mm B:1h=1-10mm;2h=7-15mm- Teste de coagulare:APTT(activitate partial a tromboplastinei tisularepv.vacutainer dop bleu25-35 Timp QuickTimp Howel- sau cu seringa de 5ml cu ac sterile-4,5ml sange/0,5ml citrat de sodiu13-15 1-2minute IP(Indice de protrombina)

85-100% Fibrinogen200 -400mg/dl Timp de sangerare TSeste timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la oprirea sangerariipc2-4minute Timp de coagulare-TCeste timpul scurs de la recoltare(punere pe lama) pana la coagularea picaturiipc5-8minuteBIOCHIMIE- SANGE

-UreeaUreea este sintetizata in ficat ca si produs secundar al dezaminari aminoacizilor Eliminarea ei in urina reprezinta calea majora de excretie a azotului. Concentratiile plasmatice crescute de uree apar ca rezultat al unei diete hiperproteice, al catabolismului crescut al proteinelor, dupa hemoragii gastrointestinale, deshidratare medie, soc sau functionare cardiaca defectuoasa sau datorita tratamentului cu glucocorticoizi( uremie pre-renala). Uremia post-renala este cauzata de factori care obstructioneaza fluxul urinar: nefrolitiaza, tumori sau hipertrofie a prostatei.Utilitatea ureei ca indicator al functiei renale este limitata de variabilitatea concentratiei plasmatice ca rezultat al factorilor non-renali.

- CreatininaCreatinina este produsul catabolic final al creatinei (sau fosfocreatinei). Cantitatea produsa in fiecare zi este legata de masa musculara. Creatinina este filtrata liber de catre glomerulii renali (mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de catre tubuli).Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor (perfuzie renala defectuoasa, pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizareadializei renale. Valori crescute ale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii: Functionare renala defectuoasa Nefrita cronica Afectiuni musculare( cauzate de gigantism, acromegalie, miastenia gravis, distrofie musculara, poliomielita) Afectiuni cardiace congestive Soc DeshidratareValori scazute apar in cazul: Afectiuni ale ficatului avansate si severe Dieta proteica inadecvata Sarcina-Acid uric sericAcid organic care se gaseste in urina si in sange, rezultat din arderea proteinelor. Acidul uric este produsul final al degradarii purinelor libere: adenina, hipoxantina, guanina. Patologia lui este in primul rand dominata de guta, boala specifica omului. Nivelul acidului uric in sange se numeste uricemie. Valori normaleIn sange: 2-5 mg/100 ml ser la adulti; Variatii fiziologice- Acidul uric se defineste ca cel mai important produs final al oxidarii purinelor in organism.- Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie, sex, varsta, factori genetici, diferite stari fiziologice ( effort fizic, menopauza ).-Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la 0,8 mg / 100 ml sange.- La copii acidul uric este mai scazuta decat la adulti, la barbati valoarea lui este mai crescut decat la femei, dar e relativ constant de-alungul vietii.- La femei, uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa aceasta, cand poate atinge valorile prezente la barbati.- Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in urmatoarele cazuri: Guta Insuficienta renala cronica Leucemie Boli infectioase Poliglobulie Procese insotite de degradari tisulare precum si dupa radioterapie Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice Terapie cu ACTH sau hidrocortizon Toxicoza gravidica Intoxicatiile cu plumb si mercur- Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson

- GlicemiaGlicemia reprezinta una din constantele fundamentale ale mediului intern, iar determinarea sa este modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului intermediar al hidratilor de carbon.Glucoza este formata la nivelul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin conversiaglicogenului in glucoza. Nivelul glicemiei este reglat, in principal, prin actiunea a doihormoni si anume insulina si glucagonul, insulina crescand permeabilitatea membranelorcelulare pentru glucoza, facilitand transportului glucozei in celule, stimuland formareaglicogenului si reducerea nivelului glicemiei, iar glucagonul accelerand scindareaglicogenului in glucoza, determinand cresterea glicemiei.obiectiv glicemia