războiul de Șapte ani

8/17/2019 Războiul de Șapte Ani

1/20

Războiul de Șapte Ani

Pentru războiul de șapte ani, 1563–1570, vedeți Războiulde șapte ani al nordului.Pentru războiul de șapte ani, 1592–1598 din Coreea,vedeți Invazia japoneză a Coreei (1592-1598).

Războiul de șapte ani (1754 și 1756–1763), (părți alecăror teatre de conflagrație au fost numite și RăzboiulPomeranian și Războiul francez și indian ), a impli-cat atât lupte în Europa, cât și în colonii. Acest război afost descris de Winston Churchill ca fiind primul război

mondial[1], de vreme ce a fost primul conflict din istoriecareaavutluptepetotglobulșiîncareceamaimarepartea combatanților au fost ori națiuni europene ori coloniilelor de peste mări.

Acest război a avut ca protagoniste principalele puteri alevremii: Prusia, Regatul Marii Britanii, (plus coloniiileCoroanei britanice din America de Nord , Compania In-diilor Orientale Britanice și Regatul Irlandei) și Hanovrape de-o parte și Austria, Regatul Francez, (plus Principa-tul Saxoniei , Noua Franță și Indiile Orientale Franceze ),Imperiul Rus, Suedia pe de altă parte. Spania și RegatulPortugaliei au fost atrase mai târziu în conflict, iar forțele

olandeze neutre au fost atacate în India.Rezultatul cel mai evident al războiului a fost decădereaputerii Franței, atât în Americi, (unde au rămas sub stăpâ-nirea colonială numai Guiana Franceză, Saint-Domingueși Saint Pierre și Miquelon, iar Guadelupa și Martinicale-au fost returnate), cât și pe continentul european[2] șitransformarea Marii Britanii într-o putere colonială do-minantă. În plus, marina franceză a fost grav redusă.[3]

În plus, British East India Company a cucerit cea maiimportantă poziție în India, colonie care devenea astfel“nestemata coroanei Imperiului Britanic " .

1 Etimologia

În Canada și în Regatul Unit, denumirea de “Războiul deȘapte Ani” este folosită pentru descrierea atât a conflic-tului nord-american, cât și a conflictului european și alcelui asiatic. Conflictul în India a fost denumit “Cel de-alTreilea Război Carnatic”. Conflictul dintre Prusia și Aus-tria a fost denumit ca “Cel de-al Treilea Război Silezian”.Istoriografia suedeză îl denumește “Războiul Pomerian”.

Conflictul s-a purtat la scară globală, fiind denumit și

“Război Mondial”, asemeni “Războiului de Trei Zeci deAni”, “Războiul de Succesiune Spaniolă" și “Războiul deSuccesiune Austriacă".

Uneori, conflictul dinAmerica de Nord este inclus în ceeace este considerat un război mai larg, cunoscut că războ-iul franco-indian deoarece forțele britanice erau ajutatede numeroase triburi de amerindieni deși, cele mai multetriburi au luptat de partea francezilor.

2 Preludiu

Participantii la Razboiul de Sapte Ani

Revolutia Diplomatica

Războiul de Șapte Ani este considerat ca fiind o continu-are a Războiului de Succesiune Austriacă care s-a des-fășurat între 1740-1748, în care regele Frederic al II-leaal Prusiei, a invadat și cucerit provincia bogată austria-că, Silezia. Maria Tereza a Austriei a semnat Tratatul dela Aix-la-Chapelle în 1748 pentru a începe reconstrucțiaforțelor militare și a forma o nouă alianța. Pacea de laAix-la-Chapelle a fost, de fapt, un armistițiu. În pofidastării de pace de la 1748, în spațiile extraeuropene, maiales în America de Nord și India au loc ciocniri importan-

te între Franța și Marea Britanie. În India, disputa e întreFranța și Marea Britanie, dar prin intermediari: Compa-nia britanică a Indiilor Orientale și Compania franceză a

1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sileziahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Frederic_al_II-lea_al_Prusieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Frederic_al_II-lea_al_Prusieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1748https://ro.wikipedia.org/wiki/1740https://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Britanichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Britaniehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Martinicahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Guadelupahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Saint_Pierre_%C8%99i_Miquelonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Saint-Dominguehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Guiana_Francez%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Olandez%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Portugalieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Portugalieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Suediahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Rushttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Francezhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Arhiducatul_Austrieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Irlandeihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Marii_Britaniihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Prusiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboi_mondialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboi_mondialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Winston_Churchillhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1763https://ro.wikipedia.org/wiki/1756https://ro.wikipedia.org/wiki/1754https://ro.wikipedia.org/wiki/Invazia_japonez%C4%83_a_Coreei_(1592-1598)https://ro.wikipedia.org/wiki/Coreeahttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_%C8%99apte_ani_al_norduluihttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_%C8%99apte_ani_al_nordului


2/20

2 3 STRATEGII

Indiilor Orientale.

Harta politică a Europei a fost redesenată în câțiva ani,Austria abandonând alianța de 25 de ani cu Anglia. De-alungul Revoluției Diplomatice din 1756, vechii inamici desecole: Franța, Austria și Rusia au format o nouă alian-

ța împotriva Prusiei. Inamici în războiul anterior, Prusias-a aliat cu Marea Britanie, ai cărei dinastii domnitoa-re, Hanovra, își vedea teritoriile ancestrale din Germaniaamenințate de Franța. Britanicii aveau cea mai avansatăflota maritimă din lume, în timp ce Prusia avea cea maibine instruită armata terestră la acel moment. Acest lu-cru îi permitea Marii Britanii să își concentreze resurselemilitare în expediții coloniale. Britanicii sperau că nouaserie de alianțe ce s-a format în timpul Revoluției Diplo-matice avea să mențină pacea, dar s-au dovedit a fi uncatalizator la erupția ostilităților în Europa în 1756.

Armata austriacă a fost supusă unei revizuiri după siste-

mul prusac. Maria Tereza, cu cunoștințele sale militarei-au făcut pe mulți dintre generalii săi să se simtă ruși-nați, fiind presați necontenit pentru desfășurarea refor-mei. Avea un mare interes pentru menținerea bunăstăriisoldaților ei, câștigând astfel respectul acestora. Austriasuferise înfrângeri umilitoare în războiul anterior și, fiindnemulțumită de ajutorul limitat oferit de britanici, vedea

în Franța ca un singur aliat ce ar fi ajutat-o să recuperezeSilezia și să oprească expansiunea Prusiei.

Motivul izbucnirii războiului a fost și lupta pentru supre-mația colonială dintre Imperiul Britanic și Imperiul Fran-cez. Ambele imperii s-au extins și s-au ciocnit pe două

continente. Deschiderea oficială a ostilităților în Europaa fost precedată de lupta din America de Nord, în carebritanicii doreau să se extindă spre vest dinspre coasta deest și să revendice posesiunile franceze din valea Mississi-ppi de la la sfârșitul anilor 1740. Ca să prevină extinderea

în Virginia și Pennsylvania, francezii au construit o liniede forturi în Pennsylvania de Vest la mijlocul anilor 1750.Eforturile britanicilor să le disloce au condus la conflicte.

3 Strategii

De-a lungul secolului al XVIII-lea, Franța a abordat răz-boaiele în același mod ce îi permitea să-și apere coloniile,să ofere un ajutor minim, trimițând un număr limitat detrupe sau soldați neexperimentați, aniticipand că va pier-de oricum lupta pentru colonii. Datorită supremației ma-ritime a britanicilor, marina franceză nu putea distribuibunuri și sprijin semnificativ pentru coloniile franceze.De aceea își concentra cea mai mare parte a armatei înEuropa în speranța că va câștiga războiul mai aproape decasă, sperând ca apoi, de pe urma negocierilor să recâști-ge posesiunile pierdute. Această abordare nu a fost bene-fică Franței, pierzând coloniile. Ludovic XV era un rege

dotat cu suficient de multă inteligență pentru a face fațăacestor situații excepționale, însă la Curtea de la Versail-les apar tabere care îl influențează din toate pǎrțile Există

Maria Tereza

Frederic al II-lea

o dramă cu care s-a confruntat Franța: care trebuia săfie prioritatea cu privire la strategia pe termen lung? Erastatul cel mai populat, cu excepția Rusiei. Franța a fost

tentată să instituie o hegemonie continentală. Hegemoniaviza, în special, Europa Occidentală și Centrală. Franțaavea o substanțială fațadă maritimă care a făcut ca să-și


3/20

4.1 Europa 3

construiască, la fel ca Marea Britanie, un imperiu colonialdestul de important, prezent în America de Nord, Antil-le, Guyana Franceză în America de Sud, Pondicherry șiChandannagar în India . Această expansiune și apărareadomeniului colonial presupuneau resurse și o puternicăforță navală.

Britanicii evitau să se angajeze în luptele terestre pe con-tinent. Căutau să se alieze cu unul sau mai multe putericontinentale ale căror interese erau comune și antiteticecu cele ale inamicilor. În acest război, l-au avut ca parte-ner principal pe marele strateg militar, Frederic al Prusi-ei, al cărui stat se afla în ascensiune în Europa Centrală.Britanicii chiar îi plăteau subvenții lui Frederic pentru a-și duce campaniile. Marea Britanie urmărea în mod ac-tiv războiul din colonii, profitând pe deplin de puterea sanăvală. Britanicii urmăreau o strategie duală de blocalanavală și bombardau porturile inamice. Aveau capacita-tea de a muta trupele peste mare. Hărțuiau transportul

maritim al inamicilor și al coloniilor inamice. ImperiulBritanic era compus din coasta esticǎ a Americii de Nordși deținea controlul în nordul continentului având ieșire laGolful Hudson, mai deținea insulele Bahamas și Jamai-ca în Caraibe, Minorca în Marea Mediterană și Madrasuldin India pe care l-a recuperat de la francezi. Rușii și aus-triecii erau determinați să reducă puterea Prusiei, consi-derată o nouă amenințare la ușa lor. Împreună cu Franța,planurile alianței constau în apărare reciprocă și în ata-carea simultană a Prusiei din două părți de către Rusia șiAustria, sprijinite de Franța.

4 Războiul

4.1 Europa

4.1.1 1756

Atacarea Minorcei

Prim-ministrul britanic, Ducele de Newcastle, a rămasoptimistic, considerând că acest război va preveni rupe-rea Europei de o nouă serie de alianțe. Totuși, o forță lar-gă franceză s-a mobilizat la Toulon, fiind inițiată campa-

nia franceză împotriva britanicilor prin atacarea Minorceidin Mediterana. Insula a fost capturată pe 28 iunie, ast-fel, amiralul britanic Byng fiind judecat și executat pentru

eșecul apărării insulei. Războiul dintre Marea Britanie șiFranța a fost declarat pe 18 mai, la doi ani după încetarealuptelor din Ohio, America de Nord. [4]

Având știri primite despre ciocnirile din America deNord și având suportul securizat al Marii Britanii în ali-

anța anglo-prusacă, Frederic al II-lea al Prusiei a traver-sat granița Saxoniei pe 29 august 1756, una dintre statelegermane mici aflate în liga cu Austria, ca o preemțiunea anticipării invadării austro-franceze a Sileziei. Frede-ric avea trei obiective în noul conflict cu Austria. Primulobiectiv: Anexarea Saxoniei. Frederic avea să foloseas-că apoi armata saxonă și tezoreria saxonă pentru a spri-jini eforturile Prusiei în război. Al doilea obiectiv: săavanseze cu armata sa în Bohemia unde avea să ierneze.Al treilea obiectiv: invadarea Moraviei din Silezia, ane-xarea fortăreței Olmuz și avansarea spre Viena pentru a ocuceri și încheia războiul. [5]

L-a lăsat pe feldmareșalul Contele Kurt von Schwerin înSilezia cu25 000 de soldați ca gardǎ împotriva incursiuni-lor din Moravia sau Ungaria și pe feldmareșalul Hans vonLehwaldt în Prusia de Est cu o gardǎ împotriva invazieiruse din est. Frederic a plecat cu armata sa spre Saxo-nia așa cum a stabilit. Armata prusacă a mărșăluit de-alungul Saxoniei în trei coloane. În dreapta era o coloanǎde 15 000 de soldați comandați de prințul Ferdinand deBrunswick. În stânga era o coloană ce cuprindea 18 000de soldați sub comanda ducelui de Bruswick-Bevern. Încentru era Frederic însuși, acompaniat de feldmareșalulJames Keith, având sub comandă 30 000 de soldați. Fer-dinand de Brunswick s-a apropiat de orașul Chemitz. Du-

cele de Brunswick-Bevern a traversat Luzacia pentru a seapropia de Bautzen. Între timp, Frederic și Keith mer-geau spre Dresda. [5]

Armatele Saxoniei și Austriei erau nepregătite, iar forțe-le sale împrăștiate. Frederic a ocupat Dresda fără nicioopoziție din partea saxonilor. La Bătălia de la Lobositzde pe 1 octombrie, Frederic a împiedicat armata izola-tă a saxonilor să întărească armata austriacă condusă degeneralul Browne. Prusacii au ocupat în cele din urmăSaxonia, armata saxonă capitulând la Pirna în octombrie,fiind obligată să întărească rândurile armatei prusace.

Atacarea electoratului neutru al Saxoniei a cauzat panica-rea Europei și a condus la formarea unei coaliții puterni-ce anti-prusace. Singurul succes semnificativ al Austrieia fost ocuparea parțială a Sileziei. Totuși, succesele luiFrederic erau indecisive și foarte costisitoare pentru mi-ca sa armatǎ. El și-a dat seama că nu lupta cu aceiașiaustrieci din războiul anterior. [6]

Anglia a fost surprinsă de ofensivă prusacă. A început săsuplimenteze sprijinul acordat aliatului prusac cheltuindo suma echivalentă a 87 milioane de lire în prezent. Oforță combinată din forțele hanovriene condusă de brita-nici sub comanda Ducelui de Cumberland a fost alcătuită

pentru a proteja Hanovra de invazia franceză. Britani-cii au încercat să covinga Provinciile Unite să se alătu-re alianței, dar acestea au refuzat și au preferat să rămâ-

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dresdahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Luzaciahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sileziahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bohemiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Austriahttps://ro.wikipedia.org/wiki/29_augusthttps://ro.wikipedia.org/wiki/18_maihttps://ro.wikipedia.org/wiki/28_iuniehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1756


4/20

4 4 RĂZBOIUL

nă neutre. În ciuda superioritǎții numerice a inamicului,acțiunile Prusiei se dovedeau a fi un succes în raport cudezamăgirile britanicilor în campaniile din America deNord. [7]

4.1.2 1757

Asediul orasului Praga

Batalia de la Kollin

La începutul anului, Frederic a luat inițiativa de a mărșă-lui spre Regatul Bohemiei, sperând că va învinge decisivforțele habsburgice. După victoria obținutǎ în Bătălia de

la Praga de pe 6 mai, în care ambele tabere au suferitpierderi majore, prusacii au forțat trupele austriece să se întoarcă spre fortificațiile orașului Praga. Armata prusa-că a început să asedieze orașul. Frederic a luat cu el 5000de soldați din asediul de la Praga pentru a le trimite și

întări armata Ducelui de Brunswick-Bevern de 19 000 desoldați aflată în Kolin, în Bohemia. [8]

Armata a respins ușor armata austriacă comandatǎ de ge-neralul Franz Leopold von Nadasdy auf Fogaras, forțând-o să se întoarcă spre poziția sa din Gang și Kuttenmen dinBohemia pentru a securiza pozițiile. Retragerea lui Na-dasdy a cauzat retragerea mareșalului Daun cu marea sa

armata austriacă de-a lungul Deutsch-Brod pentru a pro-teja poziția expusă.

Pe 16 iunie, generalul Daun a mărșăluit spre nord-vest

Ducele de Newcastle

pentru a distrage flancul stâng al armatei prusace. Frede-ric a mărșăluit spre nord-vest pe 17 iunie pentru a distra-ge armata austriacă a lui Daun. Totuși, Daun știa mane-vra lui Frederic și de-a lungul nopții 17-18 iunie, Dauna avansat cu armata sa pentru a-l confrunta pe Frederic

într-o nouă poziție.

În dimineață zilei de 18 iunie, o ceață s-a așezat asupracâmpului de bătălie. Frederic a ignorat manevră lui Da-un de-a lungul nopții. La ora 6 dimineață, când generalulZieten a avansat cu garda sa în jurul orașului Planjan aaflat atunci adevărată poziție a armatei austriece. Frede-ric era în fața aripii stângi a armatei sale. Aripa stânga aarmatei prusace era puternică, Frederic dorind să-i atacepe austrieci cu aceasta. Prusacii au atacat după-amiază.Totuși, Frederic a aflat că austriecii au atacat aripa dreap-ta a armatei sale. Frederic și-a retras trupele din aripastânga pentru a umple golul aripii drepte a armatei atuncicând generalul major Manstein și-a condus trupele pen-

tru a ataca forțele croate. Trupele din aripa stânga erauepuizate, astfel, Frederic a fost nevoit să anuleze atacul șisă ducă o lupta defensivă pe flancul sau stâng. Nu a fostsuficient și astfel, flancul central și cel stâng al armatei s-au năruit. Frederic a fost învins în bătălia de la Kolin.A fost prima sa înfrângere. Înfrângerea l-a determinat să

încheie asediul de la Praga și să se retragă spre Bohemia.[9]

În vara, rușii au invadat Memel cu 75 000 de soldați. Me-mel era una dintre cele mai puternice fortărețe din Prusia.Totuși, după cinci zile de bombardament al artileriei ru-se, armata rusă a atacat fortăreața și au ocupat-o. Rușii au

utilizat Memel ca pe o baza de invadare a Prusiei de Est șiau învins forța prusacă în Bătălia de la Gross-Jagersdorfde pe 30 august. Totuși, nu au putut lua Konisberg încă

https://ro.wikipedia.org/wiki/30_augusthttps://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Gross-Jagersdorfhttps://ro.wikipedia.org/wiki/18_iuniehttps://ro.wikipedia.org/wiki/17_iuniehttps://ro.wikipedia.org/wiki/16_iuniehttps://ro.wikipedia.org/wiki/6_maihttps://ro.wikipedia.org/wiki/1757


5/20

4.1 Europa 5

și s-au retras imediat.

Nu doar cǎ Frederic era forțat să renunțe la invazia Bo-hemiei, dar acum era forțat să se retragă spre Prusia. De

înfrângerile sale au profitat multe state europene. Suediai-a declarat război și a invadat Pomerania cu 17 000 de

soldați. Suedia consideră însă că trebuia evitată o luptadirectă cu armata prusacă. Austriecii s-au mobilizat săatace pământul prusac, iar francezii conduși de Soubises-au apropiat dinspre vest. În noiembrie-decembrie, situ-ația Germaniei s-a reversat.

Batalia de la Rossbach

Batalia de la Leuthen

Frederic l-a învins pe prințul Soubise în Bătălia de laRossbach pe 5 noiembrie și a învins armata austriacă înBătălia de la Leuthen pe 5 decembrie. Cu aceste vic-torii, Frederic și-a restabilit reputația militară. În ciudasucceselor însă, prusacii înfruntau patru puteri majore pepatru fronturi: Franța din vest, Austria din sud, Rusia dinest și Suedia din nord. O forță combinată dintr-un numărde state germane mici ca Bavaria s-au stabilit sub controlaustriac, ceea ce a îngreunat controlul Prusiei asupra Sa-xoniei. [10]. Pentru Prusia, Războiul de 7 ani devenea o

luptă pentru supraviețuire.Problema s-a agravat atunci când armata Hanoverianǎprincipalǎ condusă de Cumberland a fost învinsă în Bă-

tălia de la Hastenbeck, forțele capitulând în Convențiade la Klosterzeven, urmând invazia franceză a Hanovrei.Convenția a exclus Hanovra și Brunswick din război, lă-sând forțele vestice să se apropie de teritoriul vulnerabilal Prusiei. Frederic a trimis urgent o cerere de ajutor că-tre britanici. [11]

Britanici sufereau însă înfrângeri în America de Nord.Din 1756, Newcastle și William Pitt au fost de acord pen-tru încheierea unui parteneriat politic și au format o coa-liție guvernamentală ce avea să sprijine efortul de război.Noua strategie cuprindea sprijinirea armatei britanice așacum propuse Newcastle pe continentul europeanși pentruapărarea Germaniei și determinarea lui Pitt pentru folo-sirea flotei navale pentru a lansa expediții și a cuceri co-loniile franceze. Dubla strategie avea să domine politicăbritanică pentru următorii cinci ani. [12]

Mulțumită victoriilor Prusiei la Rossbach și Leuthen, si-

tuația a devenit favorabilă pentru Frederic. Rusia și-a re-tras armatele din Prusia de Est. Calculând că nu va maiavea loc nici un avans rusesc până anul următor, Fredericși-a mutat trupele spre Pomerania subcomanda mareșalu-lui Lehwaldt pentru a respinge invazia suedeză. Armataprusacă a respins forțele suedeze , a ocupat Pomerianiasuedeză și a impus o blocadǎ capitalei Stralsund.

George al II-lea al Marii Britanii și-a consiliat miniștriisă revoce Convenția de la Klosterzeven și Hanovra reintră

în război. În iarnă, noul comandant al forțelor hanovreze,Ducele Ferdinand de Brunswick, și-a regrupat armata șia lansat o serie de ofensive ce au respins forțele franceze

ce traversau râul Rin.

Andreas Hadik

Între 10-17 octombrie, generalul Ungariei, Contele

https://ro.wikipedia.org/wiki/5_decembriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Leuthenhttps://ro.wikipedia.org/wiki/5_noiembriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Rossbachhttps://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Rossbach


6/20

6 4 RĂZBOIUL

Andrei Hadik, a servit în armata austriacă, executând ac-țiuni faimoase. Când regele prusac mărșăluia spre sud cuarmatele sale puternice, generalul ungur, pe neașteptate,cu cei 5000 de soldați hussari au înconjurat Prusia și auocupat capitala lor, Berlinul, într-o noapte. Orașul a fostcruțat în urma unei negocieri prin care prusacii au plătit

200 000 de taleri. Când regele Frederic a auzit de situ-ația rușinoasă, a trimis imediat o forță largă spre Berlin.Hadik s-a întors înapoi cu husarii săi spre liniile austrie-ce. Hadic a fost promovat la rangul de mareșal al armateiaustriece. [13]

4.1.3 1758

Batalia de la Zorndorf

Batalia de la Krefeld

La începutul anului, Frederic a lansat invadarea Moravi-ei, și a condus asediul Olomoucului. Ca urmare a vic-toriei austriece în Bătălia de la Domstadtl ce a întreruptconvoiul de aprovizionare a prusaciilor, Frederic a încetatasediul și s-a retras în Moravia. A încetat orice încerca-re de a mai lansa o invazie majoră a teritoriului austriac.Prusia de Est a fost ocupată de forțele ruse în iarnă și a

rămas sub controlul rușilor până în 1762, cu toate că Fre-deric nu i-a mai văzut pe ruși ca o amenințare imediată.[14]

Batalia de la Hochkirch

În aprilie 1758, britanicii au încheiat convenția anglo-prusacă cu Frederic, prin care promiteau că vor plăti sub-sidii de 670 000 de lire sterline. Marea Britanie a mo-bilizat o forță de 9000 de trupe pentru a întări armataHanovrianǎ a lui Ferdinand. Ferdinand a reușit să-i res-pingă pe francezi din Hanovra și Westfalia și să recaptu-reze portul Emden în martie, înainte să traverseze Rinulcu forțele lor ce au cauzat alarmă în Franța. În ciuda vic-toriei lui Ferdinand asupra francezilor din Bătălia de laKrefeld și ocupației Dusseldorfului, a fost nevoit să-și re-tragă forțele de pe Rin din cauza manevrei de succes aforțelor franceze masive. Din acest punct, Frederic eraconcentrat pe avansul rus din est și a mărșăluit pentru a-lcontracara. Pe 25 august, în Bătălia de la Zorndorf, ar-mata prusacă alcătuită din 35 000 de soldați comandațide Frederic a luptat împotriva armatei ruse alcătuite din43 000 de soldați comandați de contele Fermor. Ambeletabere au suferit pierderi grele și rușii s-au retras de pecâmp, iar Frederic a pretins victoria. În Bătălia indeci-siva de la Tornow de pe 25 septembrie, armata suedezăa respins șase asalte a armatie prusace, dar nu au pututsă avanseze spre Berlin în urmă Bătăliei de la Fehrbellin.

[15]

Confruntările au continuat până pe 14 octombrie, cândmareșalul Daun a susrpins armata prusacă în Bătălia dela Hochkirch în Saxonia. Frederic și-a pierdut o mareparte a artileriei, retrăgându-se, ajutat de pădurile dense.Austriecii au făcut un mic progres în campania din ca-drul Saxoniei în ciuda faptului că Hochkirch nu a reușitsă obțină un progres decisiv. După o încercare dejuca-tă de a lua Dresda, trupele lui Daun au fost nevoite să seretragă de pe teritoriul austriac în iarnă, așadar, Saxoniaa rǎmas a prusacilor.[16] În Franța, anul 1758 a fost unuldezamăgitor. Un nou ministru-șef a fost numit, Ducele

de Choiseul. Choiseul a planificat să sfârșească război-ul în 1759, pregătind atacuri masive asupra britanicilor șiHanovrei.

https://ro.wikipedia.org/wiki/14_octombriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/25_septembriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/25_augusthttps://ro.wikipedia.org/wiki/1758https://ro.wikipedia.org/wiki/Berlinhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Hadik


7/20

4.1 Europa 7

Comandantul austriac Gideon Ernst von Laudon care l-a invins pe Frederic in Batalia de la Kunersdorf

Reconstituire: soldati austrieci in Batalia de la Kunersdorf

4.1.4 1759-1760

În 1759, prusacii au avut de suferit de pe urma înfrângeri-lor. În Bătălia de la Kay sau Paltzig, contele rus Saltykowcu cei 47 000 de soldați au învins armata de 26 000 de

soldați comandați de generalul Carl Heinrich von Wedel.Deși hanovrenii au fost învinși de armata franceză de 60000 de soldați la Minden, generalul austriac Daun a fostforțat să se predea unei armate prusace de 13 000 de sol-dați în Bătălia de la Maxen. Frederic însuși și-a pierduto mare parte din armata în Bătălia de la Kunersdorf, încea mai mare înfrângere din cariera sa militară, ce l-adeterminat să abdice sau să se sinucidă. Dezastrul rezul-tat parțial a fost datorită eroarei de judecată a rușilor, ceerau gata să demonstreze forța la Zorndorf și la Gross-Jagersdorf prin cooperarea ruso-austriacă.

Francezii au planificat să invadeze insulele britani-

ce acumulând trupe lângă gura de vărsare Loire șiconcentrându-le în flotele Brest și Toulon. În august, flo-ta mediteraneană a lui Jean-Francois de la Clue-Sabran a

Batalia de la Kunersdorf

Batalia de la Lagos

Batalia de la Quiberon Bay

fost învinsă de flota britanică masivă condusă de EduardBoscawen în Bătălia de la Lagos. În Bătălia de la Qui-beron Bay de pe 20 noiembrie, flota britanică condusăde amiralul Eduard Hawke compusă din 23 de corăbii acapturat flota franceză Brest compusă din 21 de vase co-mandată de mareșalul de Conflans.

1760 s-a dovedit a fi și mai dezastruos pentru prusaci.Generalul prusac Fouque a fost învins de austrieci în Bă-

tălia de la Landshut. Francezii au capturat Marburg,și partea suedeză a Brandenburgului-Pomerania prusacă.Hanovrienii au obținut victorii asupra francezilor în Bă-

https://ro.wikipedia.org/wiki/1760https://ro.wikipedia.org/wiki/20_noiembriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1759https://ro.wikipedia.org/wiki/1760https://ro.wikipedia.org/wiki/1759


8/20

8 4 RĂZBOIUL

Frederic la Liegnitz

tălia de la Warburg, continuând cu succes să prevină în-tărirea trupelor austriece de către francezi împotriva Pru-

siei în est. Austriecii comandați de generalul Laudon aucapturat Glatz în Silezia. În Bătălia de la Liegnitz însă,Frederic a obținut o victorie în ciuda superiorității nume-rice austriece. Rușii comandați de generalul Saltykov șiaustriecii conduși de generalul Lacy au ocupat Berlinul

în octombrie, însă nu l-au putut menține sub control pen-tru mult timp. La sfârșitul anului, Frederic a obținut ovictorie împotriva lui Daun în Bătălia de la Torgau, darsuferind pierderi mari.

Frederic inainte de Batalia de la Torgau

4.1.5 1761-1762

Prusia a reînceput campania doar cu 100 000 de soldațidisponibili, mulți dintre ei fiind noi recruți. În 1762, douănoi țări au intrat în război. Marea Britanie i-a declaratrăzboi Spaniei la 4 ianuarie 1762, iar Spania a reacționat,declarând război Marii Britanii la 18 ianuarie. Portugaliaa intrat și ea în război alături de Marea Britanie

Spania, sprijinită de francezi, a invadat Portugalia, ocu-

pând Almeida. Sosirea întăririlor britanice au stagnat da-torită avansului spaniol, și în Bătălia de la Valencia deAlcántara, forțele britanico-portugheze au fost copleșite

Frederic dupa Batalia de la Torgau

Asediul Kolberg in 1761

de spanioli datorită importanței lor baze de aproviziona-re. Invadatorii au fost opriți în față Abrantes. Armataanglo-portugheză a dus războiul prin lupte de gherilă șipracticarea tacticii pământului pârjolit, urmărind arma-ta franco-spaniolă, întorcându-se înapoi în Spania, recu-perând orașele pierdute, printre care și sediul spaniol alCastelului Branco ocupat de bolnavi și răniți. [6]

În februarie 1761 , ducele Ferdinand de Brunswick a sur-prins trupele franceze la Langensalza, și apoi a avansat îna asedia Cassel în luna martie. El a fost forțat să ridiceasediul și să se retragă după ce forțele franceze s-au regru-

pat și au capturat câteva mii dintre oamenii lui în Bătăliade la Grünberg. În Bătălia de la Villinghausen, forțelecomandate de Prințul Ferdinand de Brunswick au învinso armata franceză 92.000 de soldați. Rușii sub ZakharChernyshev și Piotr Rumeantev au luat cu asalt Kolberg

în Pomerania, în timp ce austriecii au capturat Schweid-nitz. Pierderea Kolberg costa Prusia ultimul port de laMarea Baltică. În Marea Britanie, se specula că un co-laps prusac total era acum iminent.

Marea Britanie a amenințat că își va retrage subvenții-le dacă Prusia nu ia în considerare posibilitatea de a faceconcesii pentru a asigura pacea. Armatele prusace au fost

diminuate la 60.000 de oameni, supraviețuirea lui Fre-derick fiind grav amenințată. Apoi, pe 5 ianuarie 1762, împărăteasa Rusiei, Elisabeta, a murit. Succesorul ei

https://ro.wikipedia.org/wiki/5_ianuariehttps://ro.wikipedia.org/wiki/18_ianuariehttps://ro.wikipedia.org/wiki/4_ianuariehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1762https://ro.wikipedia.org/wiki/1761


9/20

4.2 India: Al Treilea Război Carnatic 9

prusofil, Petru al III-lea, a încheiat Tratatul de la SanktPetersburg cu prusacii și a mediat armistițiul lui Frederi-ck cu Suedia. Această turnură a evenimentelor a devenitcunoscută ca Minunea Casei de Brandenburg. În cele dinurmă, Frederick a fost capabil de-ai respinge pe austriecidin Silezia în Bătălia de la Freiberg (29 octombrie 1762),

în timp ce aliații săi Brunswick au capturat orașul che-ie Göttingen și Cassel. Lunga blocadǎ năvală britanică aporturilor franceze a slăbit moralul populației franceze.Moralul a scăzut și mai mult când vestea înfrângerii dela Bătălia de la Signal Hill, în Newfoundland, a ajuns laParis.

4.1.6 1763

Prin 1763, războiul din Europa Centrală a devenit, înesență, un impas. Frederica reobținutcea maimare partea Sileziei și Saxoniei (fără Dresda) și situația sa financiarănu era cumplită, dar imperiul sǎu era devastat și armatasa grav slăbită. Forța de muncă a scăzut dramatic și apierdut un număr foarte mare de ofițeri și generali efi-cienți. Era sigur că Prusia nu avea să mai reziste unei noiofensive austriece . Subvențiile britanice au fost retrasede către noul prim-ministru Lord Bute, și împăratul rus afost înlăturat de către soția sa, Ecaterina cea Mare, careși-a oferit sprijinul rusesc către Austria. Au fost lansatenoi atacuri asupra Prusiei . Austria, cu toate acestea, lafel că majoritatea participanților, se confrunta cu o cri-ză financiară gravă și a trebuit să micșoreze dimensiunea

armatei sale, ceea ce a afectat foarte mult puterea ofen-sivă. După susținerea unui război lung, administrația saera dezordonată. Confruntările s-au desfășurat la Dres-

Tratatul de la Hubertusburg

da, în părțile sud-estice ale Saxoniei, în regiunea Glatz și în sudul Sileziei. Însă fără sprijinul Rusiei ce nu a maifost acordat, perspectiva victoriei era mică. În 1763, s-a

încheiat acordul de pace în cadrul Tratatului de la Hu-bertusburg ce punea capăt războiului în Europa Centrală.[17]

4.2 India: Al Treilea Război Carnatic

Batalia de la Plassey

https://ro.wikipedia.org/wiki/1763


10/20

10 4 RĂZBOIUL

În India, companiile de comerț ce aparțineau Franței șiMarii Britanii se înfruntau pentru influență. Războiul s-aextins în sudul Indiei spre Bengal, unde forțele britanicecomandate de Robert Clive au recapturat Calcutta de laNavaw Siraj ud-Daulah, aliatul francez, și l-au detronatdupă bătălia de la Plassey în 1757. În același an, britanicii

au capturat orașul francez din Bengal, Chandernagar.Războiul a fostdecis în sud. Francezii au capturat Cudda-lore, însă asediul lor asupra Madrasului a eșuat, în timp cecomandantul britanic Sir Eyre Coote i-a învins decisiv pefrancezii condușide Comte de Lally în Bătălia de la Wan-diwash în 1760, traversând teritoriul francez din nordulCircars. Capitala franceză Pondichery a căzut în mâinilebritanicilor în 1761. Ultimele așezări franceze din Ka-rikal și Mahe au fost și ele capturate, eliminând definitivși efectiv puterea franceză din India ce mai deținea doarChandannagar.

Între 1766-1767, britanicii cuceresc Bengalul și Andhra.

4.3 America de Nord: Războiul Franco-Indian

4.3.1 Cauze

America de Nord in 1748

În iunie 1747, influența comercianților britanici s-a ex-tins. De aceea, guvernatorul Noii Franțe i-a ordonat luiPierre-Joseph Celeron să conducă o expediție militară înzonă. Obiectivul său era acela de a atrage indigenii în ta-băra franceză pentru a avea suficientă forță în a se opunesferei britanice.

Celeron, în expediția sa, a fost însoțit de 200 de soldați

și 30 de indigeni. Expediția sa a acoperit 4800 de km înintervalul iunie-noiembrie 1749. A traversat fluviul Sfân-tului Laurențiu și a continuat traseul de-a lungul malului

nordic al lacului Ontario, trecând de la Portage la Niaga-ra, și urmând malul sudic al lacului Erie. La Chautauga

Portage, expediția s-a îndreptat spre râul Allegheny.Oride câte ori întâlnea pe drum comercianți britanici de blă-nuri, Celeron îi informa de revendicările francezilor și leordona să plece. Când Celeron a sosit la Logstown, ame-rindienii din zonă au susținut că vor să dețină teritoriiledin Ohio și că vor comercializa în continuare cu britani-cii. Celeron și-a continuat expediția până când a ajuns însatul Pickawillany, unde s-a întâlnit cu căpetenia tribală. Celeron l-a amenințat pe acesta că vor urmă consecin-țe grave dacă indienii vor conținuă comerțul cu britancii.Dar căpetenia a ignorat avertismentul, iar Celeron a re-venit la Montreal în noiembrie 1749.

Guvernatorul britanic a oferit terenuri indienilor pentru adezvolta comerțul și chiar a construit o fortăreața pentru ale asigura protecția. În 1750, Christopher Gist a acționat

în numele Companiei Ohio din Virginia pentru a purtanegocierile cu triburile de indieni la Logstown, încheindtratatul cu aceștia în 1752, la care au participat căpeteniaTanacharison și un reprezentant al Irochezilor, prin careindienilor li se păstra dreptul de vânătoare pe Valea Ohio.

În cursul anului, noul guvernator al Noii Franțe, marchi-zul Duquesne, a trimis o nouă expediție în Ohio sub co-manda ofițerului Charles Michel de Langlade, însoțit de300 de soldați francezi-canadieni și războinici din Otta-

wa. Obiectivul lor era pedepsirea băștinașilor din Pic-kawillany pentru că nu au respectat ordinele lui Celeron

în a înceta comerțul cu britanicii. La 21 iunie, franceziiau atacat centrul comercial, capturând trei comercianți șiucigând 14 indigeni, inclusiv pe căpetenia acestora. [18]

În primăvară 1753, Paul Marin de la Malgue a primit co-manda a 2000 de soldați și a primit ordin de a protejateritoriul britanic din Valea Ohio. Marin a urmat trase-ul lui Celeron, construind fortărețe, ca Fort Presque Islepe malul lacului Erie și Fortul Le Beouf pentru a pro-teja izvoarele LeBoeuf Creek. A capturat comercianțibritanici. Acest act i-a alarmat britanicii și pe irochezi și

astfel, Tanagrisson, căpetenia Mingo, a mobilizat trupe șile-a dus până la fortul La Boeuf, amenințându-i pe fran-cezi. Irochezii au trimis delegați la conacul lui William


11/20

4.3 America de Nord: Războiul Franco-Indian 11

Johnson din nordul statului New York, un inspector bri-tanic pentru afacerile indigenilor, fiind chiar un membrude onoare al irochezilor. Acesta s-a întâlnit cu guverna-torul Clinton și cu ceilalți oficiali din coloniile america-ne la Albany. Căpetenia Hendrick Theyanoguin, preșe-dintele consiliului tribal Mohawk, a insistat ca britanicii

să respecte obligațiile și să blocheze extinderea franceză,amenințând cu ruperea relației de prietenie dintre Confe-derația Irocheză și Coroana Britanică.

Guvernatorul Robert Dinwiddie din Virginia, investitoral companiei Ohio, a susținut că pierde profit dacă fran-cezii își continuă acțiunile militare. Pentru a contracaraprezența militară franceză în Ohio, în octombrie 1753,Dinwiddie l-a desemnat pe maiorul în vârstă de 21 deani, George Washington din regimentul Virginia. Pen-tru a-i determina pe francezi să părăsească Virginia, Wa-shington a plecat cu un corp mic spre Fort Le Boeuf. Auajuns apoi la Williamsburg pe 16 ianuarie 1754, în care

Washington declara că francezii au măturat sudul, fortifi-când zona cu intenția de a întări confluența râurilor Alle-gheny și Monongahela și raportând că francezii cunoscbine zona Ohio. [19]. Chiar înainte de întoarcerea sa,Dinwiddie a trimis un corp de 40 de oameni sub comandalui William Trent pentru a începe construirea unui fort.Guvernatorul Duquesne și-a suplimentat forțele francezesub comanda lui Claude-Pierre Pecaudy de Contrecoeur,care s-a dus cu 500 de soldați la sud de Fort Venango înaprilie 1754. Când forțele au ajuns la 16 aprilie, Con-tecoeur i-a permis lui Trent să se retragă și a continuatconstruirea Fortului Duquesne.

Washington in 1772

După ce Washington a revenit la Williamsburg, Dinwid-die a ordonat suplimentarea forțelor lui Trent pentru a ter-

mina lucarea sa. Tanaghrisson promitea sprijin britani-cilor, iar Washington continua să avanseze spre Fort Du-quesne, întâlnindu-se cu căpetenia Mingo. Pe 28 mai, cuforțele lui Tanaghrisson, Washington i-a surprins pe fran-cezi în Bătălia de la Jumonville Glen, ucigându-l chiar pecomandantul francez, deschizând astfel ostilitățile anglo-

franceze în valea Ohio. [20] După bătălie, Washington s-aretras, stabilindu-se la Fort Necessity.La 3 iulie, france-zii, însoțiți de războinici Shawnee, Delaware și Mingol-au atacat și l-au forțat pe Washington să se predea, ne-gociind o retragere. [21]

În anul următor, guvernul ducelui Newcastle a decissă trimită o expediție militară în America de Nord,alegându-l drept comandant pe maiorul general EdwardBraddock. Ca răspuns, regele francez Ludovic al XV-leaa trimis șase regimente către Nouă Franța sub comandabraronului Dieskau în 1755. Britanicii, intenționând săblocheze porturile franceze , în februarie 1755, flota fran-

ceză naviga deja. Amirarul Edward Hawke a comandanto escadrilă rapidă în zona pentru a-i intercepta pe fran-cezi. La 8 iunie, Edward Boscawen a ordonat tragerea

în corabia franceză Alcide, capturând-o cu încă două co-răbii. Britanicii au hărțuit transportul maritim francez,sechestrând corăbiile și capturandu-i pe marinari. În pri-măvară anului 1756, Marea Britanie și Franța și-au de-clarat război oficial.

Ordinul de deportare a acadienilor


12/20

12 4 RĂZBOIUL

Batalie din razboiul franco-indian

4.3.2 1755:Campaniile britanice

Britanicii au planificat operațiuni agresive pentru anul1755. Generalul Braddock a condus o expediție împo-

triva fortului Duquesne în timp ce guvernatorul provin-cial al Massachusetts, William Shirley, a primit ordinulde fortificare a fortăreței Osego și a atacat fortul Niaga-ra. Sir William Johnson a capturat fortul Sf. Frederic,iar locotenentul-colonel Robert Manckton a capturat for-tul Breausejour din est, la frontierea dintre Nova Scoțiași Acadia.

Braddock, cu George Washington drept consilier, a con-dus un corp 1500 de militari și miliții provinciale într-oexpediție din iunie pentru a captura Fort Duquesne. Ex-pediția s-a dovedit a fi dezastruoasă, acesta fiind atacatde soldați francezi și de indienii ce i-au pregătit o am-

buscadă. Braddock a ordonat retragerea, dar a fost ucis.Aproximativ 1000 de soldați britanici au fost uciși sau ră-niți. Cei 500 de soldați rămași s-au retras în Virginia subcomanda lui Washington și Thomas Gage.

Francezii au obținut planurile de război ale britanicilor,inclusiv cele ale activităților lui Shirley și Johnson. Efor-turile lui Shirley de a fortifica Oswego au fost împotmo-lite de dificultățile logistice, exacerbate de lipsa de expe-riență a lui Shirley în gestionarea expedițiilor mari. Cândera clar că nu mai era timp pentru o expediție împotrivafortului Ontario, Shirley a întărit garnizoanele la Oswego,Fort Bull și la Fort Williams.

Expediția lui Johnson a fost mai bine organizată, fi-ind preocupat de alimentarea forturilor de pe Ohio,determinându-l pe baronul Dieskau să conducă apărareaFrontenacului împotriva atacului. Când Johnson a văzutamenințarea, Vaudreuil l-a trimis pe Dieskau la fortul Sf.Frederic pentru a preveni amenințarea. Dieskau a planifi-cat atacarea taberei britanice de la Fort Edward în capătulde sus al râului Hudson, dar Johnson l-a fortificat puter-nic, iar sprijinul indian a lui Dieskau a fost reticent în aatacă. Cele două forțe s-au întâlnit în Bătălia de la LaculGeorge. Bătălia s-a dovedit a fi indecisiva, ambele părțiretrăgându-se. Johnson a avansat, ajungând la fortul Wil-

liamHenry, iar francezii s-au retras la Ticonderoga Point,unde au început construcția fortului Carillon. HendrickTheyanoguin a fost ucis, iar Dieskay a fost capturat de

Johnson il salveaza pe Dieskau

britanici.

Colonelul Monckton a avut succes în capturarea fortu-lui Beausejour. Pentru a reduce livrările vitale de armepentru Louisburg, guvernatorul Charles Lawrence al No-ii Scotții a ordonat deportarea populației franceze din zo-na. Forțele lui Monckton au alungați și expulzat mii deacadieni. S-au mai produs ciociri în la Petitcodiac și laBloody Creek, în apropiere de Annapolis Royal. [22]

4.3.3 1756-1757: Victorii franceze

Conferinta dintre francezi si liderii indieni

După moartea lui Braddock, William Shirley a preluatcomanda forțelor britanice din America de Nord. La o

întrunire din Albany în decembrie 1755, și-a expus pla-nurile pentru anul următor. A propus planuri pentru cap-turarea Niagara, Crown Point și Duquesne, și a propus


13/20

4.3 America de Nord: Războiul Franco-Indian 13

Montcalm incearca sa opreasca masacrul

atacarea fortului Frontenac pe malul de nord a laculuiOntario, precum și o expediție prin Maine și de-a lungul

râului Chaudiere pentru atacarea orașului Quebec. Îm-potmolit de neînțelegeri și dispute și neacceptat de Willi-am Johnson și Sir Charles Hardy, planul lui Shirley a avutsprijin redus.

Newcastle l-a înlocuit în ianuarie 1756 pe lordul Loudoncu generalul maior James Abercrombie. Nici unul dintreaceștia nu avea experiență. În mai au sosit întăririle fran-ceze conduse de generalul maior Louis Joseph de Mont-calm, Chevalier de Levis și colonelul Francois-Charles deBourlamaque, toți veterani ai Războiului de SuccesiuneAustriac. La 18 mai, Anglia a declarat război Franței,războiul extinzându-se din Europa.

Guvernatorul Vaudreuil, care își nutrea ambiția de a de-veni comandantul suprem francez, a acționat în timpuliernii. Cercetașii au raportat lanțul slăbit de aprovizio-nare britanic, așa că a ordonat atacarea fortului Shirley.În luna martie, s-a desfășurat Bătălia de la Fort Bull, încare trupele franceze au distrus fortul și cantități mari debunuri, inclusiv 45 000 de kg de praf de pușcă și au hărțu-it garnizoană fortului Oswego, deja rămase fără proviziiForțele franceze au continuat să intrige indienii din în-treagă zona, încurajându-i să desfășoare raiduri la fronti-eră britanică. Astfel, fluxuri de refugiați se duceau spreest pentru a stă cât mai departe de acțiunea războiului.

Ajuns la Albany, Abercrombie a refuzat să ia măsuri sem-nificative până când Loudoun le-a aprobat. Montcalm aluat măsuri îndrăznețe, bazându-se pe hărțuirea lui Va-udreuil a garnizoanei de la Oswego, executând strategicmutarea sediului sau la Toconderoga, conducând ataculde succes pe Oswego. Deși a căzut de acord cu indienii

în privința pradei deținuților, britanicii i-au împiedicat peaceștia să obțină obiecte de valoare, fapt care i-a înfuriatpe indieni.

Loudon, un administrator capabil și precaut, a planificat ooperațiune majoră în 1757: un atac asupra capitalei No-ii Franțe , Quebec. Lăsând o forță considerabilă la Fort

William Henry pentru a distrage atenția lui Montcalm, a început organizarea expediției planificate. A atacat mai întâi Louisburg, însoțit de William Pitt. A fost copleșit de

întârzieri, a navigat pe Halifax, ajungând la Nova Scoțiala începutul lunii august. Între timp, corăbiile franceze auscăpat de blocada britanică de pe coasta franceză. Con-fruntați de o forță numerică superioară în fața francezilor,Loudoun a revenit la New York pentru a înștiința că unmasacru a avut loc la Fort William Henry. Forțele fran-

ceze, cercetași din Canada și indieni au hărțuit fortul Wi-lliam Henry , iar în ianuarie, britanicii au fost supuși uneiambuscade în apropiere de Ticonderoga. În februarie aulansat un raid pe lacul înghețat George, distrugând clădi-rile britanice. La începutul lunii august, Montcalm și cei7000 de soldați francezi au asediat fortul care a capitulat,iar soldații britanici s-au retras condiționat. Când a înce-put retragerea, unii dintre aliații indieni ai lui Montcalm,

înfuriat de dispută în privința prăzii, a atacat coloana bri-tanică, ucigând și capturând sute de bărbați, femei, copiiși sclavi. Între timp, variola s-a răspândit la populații in-diene îndepărtate.

4.3.4 1758-1759: Cucerirea britanică

Fort Duquesne

Asediul Louisburg

Vaudreuil și Montcalm au primit provizii, în timp ce blo-cada britanică limita transportul maritim francez. Situ-ația Noii Franțe a fost exacerbată de o recolta proastă


14/20

14 4 RĂZBOIUL

Batalia de la Carillon

în urma unei ierni dificile, apărând totodată acuzații decorupție la adresa lui Francis Bigot. Un focar imens devariolă a izbucnit printre triburile indiene din vest. Mont-calm și-a concentrat resursele pentru apărarea SfântuluiLaurențiu, pentru a apăra Carillon, Quebec și Louisbu-rg, în timp ce Vaudreuil desfășura fără succes raidurile

împotriva britanicilor. Eșecurile britanice în America deNord, combinate cu eșecurile de pe continentul european,au dus la căderea guvernului Newcastle și a ducelui deCumberland. Newcastle și Pitt au constituit o coaliție in-comodă în care Pitt domină planificarea militară. A făcut

planuri pentru campania din 1758. L-a înlocuit pe Aber-crombie din funcția de comandant suprem după eșecuriledin anul precedent. A cerut trei acțiuni ofensive majorece implică un număr mare de trupe regulate, susținute demilițiile provinciale, care vizau capturarea Noii Franțe.Două dintre aceste expediții au avut succes, Fort Duqu-esne și Louisburg fiind capturate de forțele britanice.

Infrangerea flotei franceze inainte de Quebec

Expediția lui Forbes a fost o campanie britanică organi-zată în octombrie 1758, cu 6000 de soldați conduși degeneralul John Forbes care a respins francezii din terito-riul disputat al Ohio. După ce avansul britanic către fortul

Duquesne a fost respins pe 14 septembrie, francezii s-auretras din acest fort, lăsându-i pe britanici să controlezeValea Râului Ohio. Marea fortăreața franceză de la Lou-

isburg din Nova Scoția a fost capturată ulterior.

A treia invazie a fost oprită de o victorie improbabilăfranceză în Bătălia de la Carillon, în care 3600 de soldațifrancezi au învins forțele lui Abercombie de 18 000 desoldați și miliții, precum și aliați indieni în afara fortului

denumit “Carillon” de francezi și “Ticonderoga” denumitde britanici. Abercombie s-a salvat de pe urma dezastru-lui după ce l-a trimis pe John Bradstreet într-o expedițiede succes în care a distrus fortul Frontenac și a furat pro-viziile destinate forturilor vestice ale Noii Franțe și blă-nurile destinate Europei. Abercrombie a fost rechemat și

înlocuit de Jeffery Amherst, victorios la Louisburg.

Noul ministru de externe francez, ducele de Choiseul, adecis invadarea Britaniei, pentru a retrage armata britani-că din America de Nord șipentru ca francezii să câștige înapropiere de casă. Invazia a eșuat, iar Pitt a planificat noioperațiuni împotriva Noii Franțe, și a trimis fonduri că-

tre Prusia, aliatul britanic. Flota franceză a eșuat în 1759 în bătăliile de la Lagos și Quiberon Bay. Dar corăbiilefranceze de aprovizionare au reușit să respingă blocadabritanică de pe coasta franceză.

4.3.5 1759-1763

Batalia de la Sainte-Foy

Bătălia de la Câmpul lui Abraham

Victoriile britanice au continuat pe toate fronturile în anul1759, când au capturat în cele din urmă Ticonderoga. Ja-mes Wolfe l-a învins pe Montcalm la Quebec și i-a învins


15/20

15

Batalia de la Signal Hill

pe francezi la fortul Niagara, tăind frontiera de forturi ale

francezilor spre vest și sud. Victoria a fost completă în1760, când , în ciuda pierderii Quebec în Bătălia de laSainte-Foy, britanicii au fost capabili să prevină sosireacorăbiilor franceze în Bătălia de la Restighouche când ar-matele mărșăluiau în Montreal din trei părți. În septem-brie 1760, Guvernatorul Vaudreuil a negociat capitulareacu generalul Amherst. Amherst a respectat cererea ca fie-care resident francez care alege să rămână în colonie să fieliber și să continuă să-și mențină tradiția romano-catolicăși să-și păstreze proprietățile. Britanicii au tratat franceziibolnavi și răniți, iar trupele regulate franceze s-au întors

în Franța, păziți de flota britanică. [23]

Deși ostilitățile păreau că încetează, francezii au împre-jurat St John, Newfoundland. Când generalul Amherst aauzit de atacul surpriză, a mobilizat repede trupe sub co-mandă nepotului sǎu , William Amherst, care a recăpătatcontrolul asupra Newfoundland după Bătălia de la SignalHill din septembrie 1762. Multe trupe din America deNord au participat în acțiunile britanice viitoare în Indi-ile de Vest, capturând Havana de la spanioli atunci cândSpania s-a aliat cu Franța și împotriva Martinique.

Generalul Amherst a menținut tranziția forturilor fran-ceze din vest sub controlul britanic. Politicile introduseau deranjat indienii, contribuind la rebeliunea lui Pontiac

din 1763. O serie de atacuri asupra forturilor de la fron-tieră și așezări au dus la mobilizarea trupelor britanice,conflictele fiind rezolvate abia în 1766.

Războiul din America de Nord a fost oficial încheiat cusemnarea Tratatului de la Paris din 10 februarie 1763,când războiul european a fost și el încheiat prin Tratatulde la Hubertusburg din 15 februarie. Britanicii au oferintfrancezilor alegerea de a preda posesiuni din America deNord de la est de Mississippi sau insulele Guadeloupe șiMartinique din Caraibe, ocupate de britanici. Franceziiau ales să cedeze posesiunile din America de Nord, darau putut negocia pentru păstrarea Saint Pierre și Miqu-

elon, două insule mici din golful Sfântului Laurențiu, cuzone de pescuit. Vedeau potențialul economic al insule-lor din Caraibe datorită producției zahărului, ce putea fi

America de Nord in 1762-1783

mai bine apărată. Britancii au obținut Noua Franța. Spa-

nia, care a oferit Florida către britanici, a reobținut Cu-ba. De asemenea, au obținut Lousiana, incluzând NewOrleans de la Franța drept compensație pentru pierderilelor. Marea Britanie și Spania au ajuns la un acord în pri-vința navigației pe râul Mississippi, fiind deschis pentrutoate națiunile.

5 Cronologie

• 1753-Trupele franceze din Canada marsaluiesc insud si ocupa Valea Ohio. Britanicii protesteaza.

• 1754- Ensign de Jumonville si o treime din armatasa sunt ucisi de corpul britanic condus de GeorgeWashington. Ca razbunare, francezii si indienii iiinving pe britanici la Fort Necessity. Washington sepreda dupa ce pierde 1/3 din fortele sale.

• 1755-Britanicii fac un plan pentru a-i infrange pefrancezi. Moncton captureaza Fortul Beausejour,iar trupele maiorului Eduard Braddock sunt invin-se in Batalia de la Monogahela. Trupele lui WilliamJohnson opresc avansul francez la Lacul George.

• 1756-Incepe Razboiul de Sapte ani. Marea Britanie

declara razboi Frantei. Frederic al II-lea al Prusieiobtine victoria de la Lobositz.

• 1757-Francezii condusi de Montcalm au capturatFortul William Henry. Dupa capitularea britanici-lor, actiunile lui Montcalm i-a infuriat pe aliatii in-dieni ce au capturat si ucis sute de civili si militaribritanici. Frederic al II-lea pierde la Kolin, dar ob-tine victorii importante la Leuthen si Rossbach siocupa Praga.

• 1758-William Pitt pune în aplicare politici de coo-perare pentru a primi mai mult suport colonial pen-

tru razboi. Este semnat Tratatul de la Easton cu ce-le sase natiuni, si britanicii preiau controlul asupraFurcilor de la Ohio.


16/20

16 9 LEGĂTURI EXTERNE

• 1759-Francezii se predau la Quebec dupa Batalia depe Campiile lui Abraham. Prusacii sunt infranti inBatalia de la Kunersdorf de catre rusi si austrieci.

• 1760-Britanicii captureaza Montreal. Frederic ob-tine victoria in Batalia de la Torgau.

• 1763- Tratatul de la Paris incheie razboiul dintrebritanici si francezi. Captenia Pontiac al Ottawei aunit multe triburi indiene pentru a-i respinge brita-nici. Colonelul Henry Bouquet invinge nativii ame-ricani la Bushy Run. Regele George al III-lea sem-neaza Proclamatia ce rezerva pamanturile de la vestde Muntii Allegheny catre indieni.

6 Tactici

•

•

•

•

•

•

7 Vezi și

8 Note

[1] Bowen, HV (1998). War and British Society 1688-1815. Cambridge, United Kingdom: Cambridge Univer-sity Press. pp. 7. ISBN 0-521-57645-8

[2] Tratatul de la Paris în Corbett, Julian (1918) (în English)(book). England in the Seven Years’ War: A Study in Com-bined Strategy Vol. II. (ed. Second Edition). London:Longman, Green and Co.

[3] Kennedy, Paul (2004) [1976] (în English) (book). The

Rise and Fall of British Naval Mastery (ed. new introduc-tion). London: Penguin Books

[4] Rodger pp. 265–67

[5] Asprey, p. 427.

[6] Frederick II , Jean-Paul Bled

[7] Carter pp. 84–102.

[8] Jay Luvaas, Frederick the Great on the Art of War (TheFree Press: New York, 1966) p. 6.

[9] Asprey, p. 456.

[10] Jay Luvaas, Frederick the Great on the Art of War , p. 6.

[11] Asprey, pp. 469–472.

[12] Anderson, pp. 211–12.

[13] Asprey, p. 486.

[14] Asprey, p. 489.

[15] Asprey, pp. 494–499.

[16] Szabo, pp. 195–202.

[17] The emergence of the Eastern powers, Hamish Scott

[18] Québec, ville militaire (1608-2008), Montréal: Art Glo-bal, 2008, p. 140

[19] Luc Lépine, 1997, Organisation militaire de la Nouvelle-France

[20] Chartrand, Québec 1759, p. 31

[21] http://bataille.ccbn-nbc.gc.ca/fr/siege-de-quebec/forces-en-presence/

armee-britannique-americains-marine/les-americains.php

[22] John Handfield, Dictionnaire biographique du CanadaDictionnaire biographique du Canada en ligne

[23] La bataille > Bataille des Plaines d’Abraham > Commis-sion des champs de bataille nationaux

9 Legături externe

• Războiul de șapte ani

• Site al Războiului de șapte ani

• Armata franceză 1600-1900

• Evenimente și participanți în războiul de șapte ani

• Cronologie a războiului de șapte ani

• Războiul de șapte ani – articol în The Columbia En-cyclopedia

• Cronologie a războiului de șapte ani

• Cronologie britanică a războiului de șapte ani

• 1759: From the Warpath to the plains of Abraham.Expoziție virtuală.

• National Battlefiels Commission. Câmpiile luiAbraham. Parcul istoric național, Quebec, Canada.

Format:Războiul de Șapte Ani

https://ro.wikipedia.org/wiki/Format:R%C4%83zboiul_de_%C8%98apte_Anihttp://www.ccbn-nbc.gc.ca/http://1759.ccbn-nbc.gc.ca/http://www.badley.info/history/Seven-Years-War-Great-Britain.general.htmlhttp://web.archive.org/web/20020609145153/http://members.cox.net/johnahamill/sevenyears.htmlhttp://www.bartleby.com/65/se/SevenYea.htmlhttp://www.bartleby.com/65/se/SevenYea.htmlhttp://ns1763.ca/remem/7yw-timeline-w.htmlhttp://www2.marianopolis.edu/quebechistory/encyclopedia/SevenYearsWar-FrenchandIndianWar-TheWaroftheConquest.htmhttp://napoleonistyka.atspace.com/FRENCH_ARMY.htmhttp://www.militaryheritage.com/7yrswar.htmhttp://www.badley.info/history/Seven-Years-War-Great-Britain.general.htmlhttp://bataille.ccbn-nbc.gc.ca/fr/bataille-des-plaines-d-abraham/la-bataille.phphttp://bataille.ccbn-nbc.gc.ca/fr/bataille-des-plaines-d-abraham/la-bataille.phphttp://www.biographi.ca/https://ro.wikipedia.org/wiki/Dictionnaire_biographique_du_Canadahttp://bataille.ccbn-nbc.gc.ca/fr/siege-de-quebec/forces-en-presence/armee-britannique-americains-marine/les-americains.phphttp://bataille.ccbn-nbc.gc.ca/fr/siege-de-quebec/forces-en-presence/armee-britannique-americains-marine/les-americains.phphttp://bataille.ccbn-nbc.gc.ca/fr/siege-de-quebec/forces-en-presence/armee-britannique-americains-marine/les-americains.phphttp://bataille.ccbn-nbc.gc.ca/fr/siege-de-quebec/forces-en-presence/armee-britannique-americains-marine/les-americains.phphttps://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Kennedyhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Julian_Corbetthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Paris_(1763)https://ro.wikipedia.org/wiki/Special:BookSources/0521576458


17/20

17

10 Text and image sources, contributors, and licenses

10.1 Text

• Războiul de Șapte Ani Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_%C8%98apte_Ani?oldid=10368223 Contribuitori: Radufan, Robbot, Cornel, Vali, MihaitzaBot, YurikBot, RobotQuistnix, Orioane, Mihai Andrei, Andrei Stroe, Strainubot, Parvus7, Thi-js!bot, JAnDbot, Rei-bot, VolkovBot, TXiKiBoT, Plinul cel tanar, BotMultichill, RadufanBot, EmilyBot, SilvonenBot, WikiDreamer Bot,Numbo3-bot, Luckas-bot, Luciandrei, ArkBot, Nallimbot, ArthurBot, Xqbot, Terraflorin, TjBot, Gleb Borisov, Nerissa-Marie, Varlaam,EmausBot, ZéroBot, Antemister, Mjbmrbot, FoxBot, MerlIwBot, Tolea93, Robot citare, YFdyh-bot, GÜT, Rotlink, AlexKhan93, Addbot,XXN-bot, Alien-Iager, Chnou, KasparBot și Anonim: 6

10.2 Images

• Fișier:1stDukeOfNewcastleOld.jpg Sursă: ht tps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f9/1stDukeOfNewcastleOld.jpg Licen- ță: Public domain Contribuitori: http://www.historicalportraits.com/InternalMain.asp?ItemID=1007 Artist original: William Hoare

• Fișier:A_Battle_of_the_French-Indian_War.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/22/A_Battle_of_the_French-Indian_War.jpg Licență: Public domain Contribuitori: http://www.americanrevolution.com/FrenchandIndianWar.htmArtist original: Necunoscut• Fișier:Andreas_Hadik.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Andreas_Hadik.jpg Licență: Public domain

Contribuitori: http://www.hung-art.hu/frames.html?/magyar/w/weikert/muvek/ Artist original: Johann Georg Weikert

• Fișier:Bandera_de_España_1701-1760.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5a/Bandera_de_Espa%C3%B1a_1701-1760.svg Licență: GFDL Contribuitori: Operă proprie Artist original: Durero

• Fișier:Batalla_hochkirch.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b7/Batalla_hochkirch.jpg Licență: Public do-main Contribuitori: http://www.projekte.kunstgeschichte.uni-muenchen.de/dt_frz_malerei/41-dt-franz-malerei/studieneinheiten/1848_1860_d/6b/gruppe_2/b.htm Artist original: Adolph Menzel

• Fișier:Battle_of_Lagos_IMG_4822.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2b/Battle_of_Lagos_IMG_4822.jpg Licență: Public domain Contribuitori: Operă proprie Artist original: Richard Perret (active in 1806)

• Fișier:Battle_of_Leuthen_2.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d8/Battle_of_Leuthen_2.jpg Licență: Pu-blic domain Contribuitori: ? Artist original: Carl Röchling

• Fișier:Battle_of_Sainte-Foy.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2f/Battle_of_Sainte-Foy.jpg Licență: Pu-blic domain Contribuitori: This image is available from Library and Archives Canada under the reproduction reference number C-004501and under the MIKAN ID number 2895954Artist original: George B. Campion (1796 - 1870)

• Fișier:British_burninng_warship_Prudent_and_capturing_Bienfaisant._Siege_of_Louisbourg_1758._Maritime_Museum_of_the_Atlantic,_M55.7.1.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6b/British_burninng_warship_Prudent_and_capturing_Bienfaisant._Siege_of_Louisbourg_1758._Maritime_Museum_of_the_Atlantic%2C_M55.7.1.jpg Licență: Public domainContribuitori: Maritime Museum of the Atlantic, Reference no. M55.7.1 Artist original: Engraving by Richard Paton, 1771

• Fișier:Carte_Guerre_de_7_ans_Amérique_du_nord.PNG Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/35/Carte_Guerre_de_7_ans_Am%C3%A9rique_du_nord.PNG Licență: Public domain Contribuitori: No machine-readable source provided. Ownwork assumed (based on copyright claims). Artist original: No machine-readable author provided. Wordelle assumed (based on copyrightclaims).

• Fișier:Carte_Guerre_de_Sept_Ans_Europe.PNG Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Carte_Guerre_de_Sept_Ans_Europe.PNG Licență: Public domain Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Clive.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4f/Clive.jpg Licență: Public domain Contribuitori: http://www.sterlingtimes.org/memorable_images56.htm (http://www.sterlingtimes.org/clive_of_india.jpg)NPG link: http://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw01347/Robert-Clive-and-Mir-Jafar-after-the-Battle-of-Plassey-1757

Artist original: Francis Hayman

• Fișier:Conference_Between_the_French_and_Indian_Leaders_Around_a_Ceremonial_Fire_by_Vernier.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ed/Conference_Between_the_French_and_Indian_Leaders_Around_a_Ceremonial_Fire_by_Vernier.jpg Licență: Public domain Contribuitori: [1] Artist original: Emile Louis Vernier (1829-1887)

• Fișier:Deportation_of_Acadians_order,_painting_by_Jefferys.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/68/Deportation_of_Acadians_order%2C_painting_by_Jefferys.jpg Licență: Public domain Contribuitori: Uploaded from University ofMoncton

Artist original: Charles William Jefferys

• Fișier:Erstes_pr._Bataillon_Leibgarde_in_Schlacht_bei_Kollin.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/35/Erstes_pr._Bataillon_Leibgarde_in_Schlacht_bei_Kollin.jpg Licență: Public domain Contribuitori: http://www.kuk-wehrmacht.de/gefechte/17570618kolin.html Artist original: Richard Knötel

• Fișier:Fall_of_Kolberg_in_1761.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Fall_of_Kolberg_in_1761.jpg Li-cență: Public domain Contribuitori: http://lj.rossia.org/users/john_petrov/396595.html Artist original: russian painter A. Kotsebu (1815-1889) (in russian: Александр КОЦЕБУ )

http://lj.rossia.org/users/john_petrov/396595.htmlhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Fall_of_Kolberg_in_1761.jpghttp://de.wikipedia.org/wiki/Richard_Kn%25C3%25B6tel.pdfhttp://www.kuk-wehrmacht.de/gefechte/17570618kolin.htmlhttp://www.kuk-wehrmacht.de/gefechte/17570618kolin.htmlhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/35/Erstes_pr._Bataillon_Leibgarde_in_Schlacht_bei_Kollin.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/35/Erstes_pr._Bataillon_Leibgarde_in_Schlacht_bei_Kollin.jpghttp://en.wikipedia.org/wiki/Charles_William_Jefferys.pdfhttp://www2.umoncton.ca/cfdocs/cea/recherch/doc2.cfm?ident=L0126&cform=Ihttp://www2.umoncton.ca/cfdocs/cea/recherch/doc2.cfm?ident=L0126&cform=Ihttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/68/Deportation_of_Acadians_order%252C_painting_by_Jefferys.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/68/Deportation_of_Acadians_order%252C_painting_by_Jefferys.jpghttps://www.allposters.co.jp/-sp/-Posters_i1882663_.htmhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ed/Conference_Between_the_French_and_Indian_Leaders_Around_a_Ceremonial_Fire_by_Vernier.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ed/Conference_Between_the_French_and_Indian_Leaders_Around_a_Ceremonial_Fire_by_Vernier.jpghttp://en.wikipedia.org/wiki/Francis_Hayman.pdfhttp://www.npg.org.uk/collections/search/portrait/mw01347/Robert-Clive-and-Mir-Jafar-after-the-Battle-of-Plassey-1757http://www.sterlingtimes.org/clive_of_india.jpghttp://www.sterlingtimes.org/memorable_images56.htmhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4f/Clive.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Carte_Guerre_de_Sept_Ans_Europe.PNGhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Carte_Guerre_de_Sept_Ans_Europe.PNGhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Wordelle&action=edit&redlink=1https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/35/Carte_Guerre_de_7_ans_Am%25C3%25A9rique_du_nord.PNGhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/35/Carte_Guerre_de_7_ans_Am%25C3%25A9rique_du_nord.PNGhttp://museum.gov.ns.ca/mma/wrecks/gallery/photo.asp?ID=1https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6b/British_burninng_warship_Prudent_and_capturing_Bienfaisant._Siege_of_Louisbourg_1758._Maritime_Museum_of_the_Atlantic%252C_M55.7.1.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6b/British_burninng_warship_Prudent_and_capturing_Bienfaisant._Siege_of_Louisbourg_1758._Maritime_Museum_of_the_Atlantic%252C_M55.7.1.jpghttp://collectionscanada.gc.ca/pam_archives/index.php?fuseaction=genitem.displayItem&rec_nbr=2895954http://en.wikipedia.org/wiki/Library_and_Archives_Canada.pdfhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2f/Battle_of_Sainte-Foy.jpghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Carl_R%25C3%25B6chling&action=edit&redlink=1https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d8/Battle_of_Leuthen_2.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2b/Battle_of_Lagos_IMG_4822.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2b/Battle_of_Lagos_IMG_4822.jpghttp://www.projekte.kunstgeschichte.uni-muenchen.de/dt_frz_malerei/41-dt-franz-malerei/studieneinheiten/1848_1860_d/6b/gruppe_2/b.htmhttp://www.projekte.kunstgeschichte.uni-muenchen.de/dt_frz_malerei/41-dt-franz-malerei/studieneinheiten/1848_1860_d/6b/gruppe_2/b.htmhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b7/Batalla_hochkirch.jpghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:Durerohttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5a/Bandera_de_Espa%25C3%25B1a_1701-1760.svghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5a/Bandera_de_Espa%25C3%25B1a_1701-1760.svghttp://commons.wikimedia.org/wiki/Johann_Georg_Weikert.pdfhttp://www.hung-art.hu/frames.html?/magyar/w/weikert/muvek/https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Andreas_Hadik.jpghttp://www.americanrevolution.com/FrenchandIndianWar.htmhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/22/A_Battle_of_the_French-Indian_War.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/22/A_Battle_of_the_French-Indian_War.jpghttp://en.wikipedia.org/wiki/William_Hoare.pdfhttp://www.historicalportraits.com/InternalMain.asp?ItemID=1007https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f9/1stDukeOfNewcastleOld.jpghttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%25C4%2583zboiul_de_%25C8%2598apte_Ani?oldid=10368223


18/20

18 10 TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES

• Fișier:Flag_Portugal_(1707).svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/33/Flag_Portugal_%281707%29.svg Li-cență: Public domain Contribuitori: XVII century Artist original: Tonyjeff, based on ancient national symbol.

• Fișier:Flag_of_Austria.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/41/Flag_of_Austria.svg Licență: Public domainContribuitori: Operă proprie, http://www.bmlv.gv.at/abzeichen/dekorationen.shtml Artist original: User:SKopp

• Fișier:Flag_of_Electoral_Saxony.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/44/Flag_of_Electoral_Saxony.svgLicență: Public domain Contribuitori: Operă proprie Artist original: Sir Iain, crancelin by User:Sodacan from File:Arms of Albert ofSaxe-Coburg and Gotha.svg.

• Fișier:Flag_of_Hanover_(1692).svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3b/Flag_of_Hanover_%281692%29.svg Licență: CC BY-SA 2.5 Contribuitori: Această imagine vectorială a fost creată cu Inkscape. Artist original: Oren neu dag

• Fișier:Flag_of_Hesse_(state).svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6c/Flag_of_Hesse_%28state%29.svg Li-cență: Public domain Contribuitori: Coat of arms taken from PDF flyer “Stand der Reform der Landesverwaltung” (direct link to file), flagbackground created by myself Artist original: ?

• Fișier:Flag_of_Kingdom_of_Sardinia_(1848).svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Flag_of_Kingdom_of_Sardinia_%281848%29.svg Licență: Public domain Contribuitori: Operă proprie Artist original: F l a n k e r

• Fișier:Flag_of_New_Spain.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f5/Flag_of_Cross_of_Burgundy.svg Licen- ță: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: Operă proprie Artist original: Ningyou.

• Fișier:Flag_of_Prussia_1892-1918.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b9/Flag_of_Prussia_1892-1918.svg Licență: Copyrighted free use Contribuitori: Own Work, Custom Creation according to the flag description Artist original: Drawingcreated by David Liuzzo

• Fișier:Flag_of_Russia.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f3/Flag_of_Russia.svg Licență: Public domain

Contribuitori: Государственный флаг Российской Федерации. Цвета флага: (Blue - Pantone 286 C, Red - Pantone 485 C) взятыиз [1][2][3][4] Artist original: Zscout370

• Fișier:Flag_of_Saxony_(state).svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f1/Flag_of_Saxony_%28state%29.svgLicență: Public domain Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Flag_of_Sweden.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/Flag_of_Sweden.svg Licență: Public domainContribuitori: This flag is regulated by Swedish Law, Act 1970:498, which states that “in commercial activities, the coats of arms, the flagor other official insignia of Sweden may not be used in a trademark or other insignia for products or services without proper authorization.This includes any mark or text referring to the Swedish government which thus can give the commercial mark a sign of official endorsement.This includes municipal coats of arms which are registered. Carl Wadenstierna” http://www.notisum.se/rnp/sls/lag/19700498.HTM] Artist original: Jon Harald Søby and others. All authors are listed in the “File versions” section below.

• Fișier:Flag_of_the_Habsburg_Monarchy.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7a/Flag_of_the_Habsburg_Monarchy.svg Licență: Public domain Contribuitori: Această imagine vectorială a fost creată cu Inkscape. Artist original: Sir Iain, earlierversion by ThrashedParanoid and Peregrine981.ThrashedParanoid

• Fișier:Flag_of_the_Iroquois_Confederacy.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/77/Flag_of_the_Iroquois_

Confederacy.svg Licență: Public domain Contribuitori: Această imagine vectorială a fost creată cu Inkscape. Artist original: Himasaram,Zscout370

• Fișier:Flag_of_the_Kingdom_of_Prussia_(1750-1801).svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/95/Flag_of_the_Kingdom_of_Prussia_%281750-1801%29.svg Licență: Copyrighted free use Contribuitori: Own Work, Custom Creation accordingdesign specifications of the previous file Artist original: Drawing created by David Liuzzo

• Fișier:Flag_of_the_Kingdom_of_the_Two_Sicilies_1738.gif Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/af/Flag_of_the_Kingdom_of_the_Two_Sicilies_1816.gif Licență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: Transferred from en.wikipedia to Commons. Artist original: The original uploader was Anthony Forte at engleză Wikipedia

• Fișier:Flag_of_the_Mughal_Empire_(triangular).svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d1/Flag_of_the_Mughal_Empire_%28triangular%29.svg Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Operă proprie, based on historical images Artist original: NikNaks

• Fișier:Flagge_Fürstentum_Schaumburg-Lippe.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d0/Flagge_F%C3%BCrstentum_Schaumburg-Lippe.svg Licență: Public domain Contribuitori: Operă proprie Artist original: David Liuzzo

• Fișier:FortDuquesne.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/49/FortDuquesne.jpg Licență: Public domain Con-

tribuitori: The New York Public Library Transferred from en.wikipedia Artist original: Original uploader was Great Scott at en.wikipedia• Fișier:Frederick_II_of_Prussia_Coloured_drawing.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/43/Frederick_

II_of_Prussia_Coloured_drawing.png Licență: Public domain Contribuitori:

• http://www.lib.utexas.edu/photodraw/portraits/index.html Artist original: ?

• Fișier:Friedrich-der-große-vor-schweidnitz.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/41/Friedrich-der-gro%C3%9Fe-vor-schweidnitz.jpg Licență: Public domain Contribuitori: http://www.kunstkopie.de/a/huenten-johann-emil/friedrich-der-grosse-vor.html Artist original: Emil Hünten

• Fișier:Friedrich_II_in_der_Schlacht_bei_Zorndorf_Copy_after_Carl_Röchling.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9c/Friedrich_II_in_der_Schlacht_bei_Zorndorf_Copy_after_Carl_R%C3%B6chling.jpg Licență: Public domainContribuitori: http://www.zeller.de/ Artist original: După Carl Röchling

• Fișier:Friedrich_der_Grosse_vor_der_Schlacht_bei_Torgau.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/41/Friedrich_der_Grosse_vor_der_Schlacht_bei_Torgau.jpg Licență: Public domain Contribuitori: Painting in the Bode-Museum Berlin Artist original: Bernhard Rode

•

Fișier:Friedrich_der_Große_nach_der_Schlacht_bei_Torgau_(wohl_1793).jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Friedrich_der_Gro%C3%9Fe_nach_der_Schlacht_bei_Torgau_%28wohl_1793%29.jpg Licență: Public domain Contri-buitori: Rainer Michaelis, Fridericiana. Christian Bernhardt Rode (1725-1797) (Berlin 1999) S. 30 - Stiftung Preußische Schlösser undGärten Berlin-Brandenburg (GKI 30074) Artist original: Bernhard Rode

http://en.wikipedia.org/wiki/Bernhard_Rode.pdfhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Friedrich_der_Gro%25C3%259Fe_nach_der_Schlacht_bei_Torgau_%2528wohl_1793%2529.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Friedrich_der_Gro%25C3%259Fe_nach_der_Schlacht_bei_Torgau_%2528wohl_1793%2529.jpghttp://en.wikipedia.org/wiki/Bernhard_Rode.pdfhttp://commons.wikimedia.org/wiki/Bode-Museum.pdfhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/41/Friedrich_der_Grosse_vor_der_Schlacht_bei_Torgau.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/41/Friedrich_der_Grosse_vor_der_Schlacht_bei_Torgau.jpghttp://en.wikipedia.org/wiki/Carl_R%25C3%25B6chling.pdfhttp://www.zeller.de/https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9c/Friedrich_II_in_der_Schlacht_bei_Zorndorf_Copy_after_Carl_R%25C3%25B6chling.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9c/Friedrich_II_in_der_Schlacht_bei_Zorndorf_Copy_after_Carl_R%25C3%25B6chling.jpghttp://en.wikipedia.org/wiki/Emil_H%25C3%25BCnten.pdfhttp://www.kunstkopie.de/a/huenten-johann-emil/friedrich-der-grosse-vor.htmlhttp://www.kunstkopie.de/a/huenten-johann-emil/friedrich-der-grosse-vor.htmlhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/41/Friedrich-der-gro%25C3%259Fe-vor-schweidnitz.jpghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/41/Friedrich-der-gro%25C3%259Fe-vor-schweidnitz.jpghttp://www.lib.utexas.edu/photodraw/portraits/index.htmlhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/43/Frederick_II_of_Prussia_Coloured_drawing.pnghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/43/Frederick_II_of_Prussia_Coloured_drawing.pnghttp://en.wikipedia.org/http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//en.wikipedia.org/wiki/User:Great_Scotthttp://en.wikipedia.org/http://digital.nypl.org/mmpco/browseFTresults.cfm?&trg=2&image_id=808377&title=Taking%2520possession%2520of%2520Fort%2520Du%2520Quesne%252E&strucID=449234&dstart=1&titleid=409917https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/49/FortDuquesne.jpghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:David_Liuzzohttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d0/Flagge_F%25C3%25BCrstentum_Schaumburg-Lippe.svghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d0/Flagge_F%25C3%25BCrstentum_Schaumburg-Lippe.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:NikNakshttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d1/Flag_of_the_Mughal_Empire_%2528triangular%2529.svghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d1/Flag_of_the_Mughal_Empire_%2528triangular%2529.svghttp://en.wikipedia.org/wiki/.pdfhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//en.wikipedia.org/wiki/User:Anthony_Fortehttp://en.wikipedia.org/https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/af/Flag_of_the_Kingdom_of_the_Two_Sicilies_1816.gifhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/af/Flag_of_the_Kingdom_of_the_Two_Sicilies_1816.gifhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:David_Liuzzohttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/95/Flag_of_the_Kingdom_of_Prussia_%25281750-1801%2529.svghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/95/Flag_of_the_Kingdom_of_Prussia_%25281750-1801%2529.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:Zscout370http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:Himasaramhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/Help:Inkscapehttp://ro.wikipedia.org/wiki/grafic%25C4%2583_vectorial%25C4%2583.pdfhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/77/Flag_of_the_Iroquois_Confederacy.svghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/77/Flag_of_the_Iroquois_Confederacy.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/w/index.php?title=User:ThrashedParanoid&action=edit&redlink=1http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:Peregrine981http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/w/index.php?title=User:ThrashedParanoid&action=edit&redlink=1http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:Sir_Iainhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/Help:Inkscapehttp://ro.wikipedia.org/wiki/grafic%25C4%2583_vectorial%25C4%2583.pdfhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7a/Flag_of_the_Habsburg_Monarchy.svghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7a/Flag_of_the_Habsburg_Monarchy.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:Jon_Harald_S%25C3%25B8byhttp://www.notisum.se/rnp/sls/lag/19700498.HTMhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/Flag_of_Sweden.svghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f1/Flag_of_Saxony_%2528state%2529.svghttp://doc.gostorgi.ru/91/2010-03-13/2743/8.dochttp://www.udprf.ru/sites/default/files/Z_K_Shtandart_Prezidenta_2-1..dochttp://zakupki.gov.ru/pgz/documentdownload?documentId=51761304http://zakupki.gov.ru/pgz/public/action/orders/info/common_info/show?notificationId=734557https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f3/Flag_of_Russia.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:David_Liuzzohttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b9/Flag_of_Prussia_1892-1918.svghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b9/Flag_of_Prussia_1892-1918.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:Ningyouhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f5/Flag_of_Cross_of_Burgundy.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:F_l_a_n_k_e_rhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Flag_of_Kingdom_of_Sardinia_%25281848%2529.svghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Flag_of_Kingdom_of_Sardinia_%25281848%2529.svghttp://www.hessen.de/irj/servlet/prt/portal/prtroot/slimp.CMReader/zentral/zentral_Internet/med/94b/94b20583-2538-e501-e76c-da4d28a59560,22222222-2222-2222-2222-222222222222,true.pdfhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6c/Flag_of_Hesse_%2528state%2529.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:Oren_neu_daghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/Help:Inkscapehttp://ro.wikipedia.org/wiki/grafic%25C4%2583_vectorial%25C4%2583.pdfhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3b/Flag_of_Hanover_%25281692%2529.svghttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3b/Flag_of_Hanover_%25281692%2529.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/File:Arms_of_Albert_of_Saxe-Coburg_and_Gotha.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/File:Arms_of_Albert_of_Saxe-Coburg_and_Gotha.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:Sodacanhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:Sir_Iainhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/44/Flag_of_Electoral_Saxony.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:SKopphttp://www.bmlv.gv.at/abzeichen/dekorationen.shtmlhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/41/Flag_of_Austria.svghttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7//commons.wikimedia.org/wiki/User:Tonyjeffhttps://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/33/Flag_Portugal_%25281707%2529.svg


19/20

10.2 Images 19

• Fișier:Gtk-dialog-info.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b4/Gtk-dialog-info.svg Licență: LGPL Contri-buitori: http://ftp.gnome.org/pub/GNOME/sources/gnome-themes-extras/0.9/gnome-themes-extras-0.9.0.tar.gz Artist original: DavidVignoni

• Fișier:HGM_L_Allemand_Gideon_von_Laudon_Kunersdorf.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/28/HGM_L_Allemand_Gideon_von_Laudon_Kunersdorf.jpg Licență: Public domain Contribuitori: Transferred from de.wikipedia to Co-mmons by Ireas using CommonsHelper. (Original text: selbst erstellt von Pappenheim im Heeresgeschichtlichen Museum in Wien.) Originaluploader was Pappenheim at de.wikipedia. (2 iulie 2010 (original upload date)) Artist original: Siegmund L’Allemand.

• Fișier:Hubertusburg_Allegorie.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/98/Hubertusburg_Allegorie.jpg Licen- ță: Public domain Contribuitori: http://www.preussen-chronik.de/_/bild_jsp/key=bild_a5.html, Artist original: unbekannt

• Fișier:Johnson_saving_Dieskau.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/32/Johnson_saving_Dieskau.jpg Li-cență: Public domain Contribuitori: [1] Artist original: Benjamin West

• Fișier:Kaiserin_Maria_Theresia_(HRR).jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3e/Kaiserin_Maria_Theresia_%28HRR%29.jpg Licență: Public domain Contribuitori: Buchscan Artist original: Martin van Meytens

• Fișier:Kunersdorff.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1b/Kunersdorff.jpg Licență: Public domain Contri-buitori: http://www.varvar.ru/arhiv/gallery/battle_art/kotsebu/kotsebu4.html Artist original: Alexander von Kotzebue

• Fișier:Montcalm_trying_to_stop_the_massacre.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/dc/Montcalm_trying_to_stop_the_massacre.jpg Licență: Public domain Contribuitori: This image is available from the United

războiul de Șapte ani

Documents